Ora fntnilor

de Ion Vinea

Poezia "Ora fntnilor" de Ion Vinea a fost publicata in revista "Via

romneasc", in anul 1938 si a dat titlul singurului volum de poezii publicat in
timpul vieii. Poezia concentreaz tematic si stilistic emoia lirica, pana la
abstractizarea si intelectualizarea expresiei. Adept al constructivismului, curent
de avangarda care promova apropierea artei de formele tehnologice, industriale
ale inveniei modeme, negnd decoraiile de limbaj sau sentimentalismele. Se
ajunge astfel la o arta care cenzureaz emoia lirica, sensibilitatea, construind o
varietate de experimente, inovaii prozodice.
Poezia lui Ion Vinea exclude sensibilitatea emotiva si se manifesta intra-
un impresionism intelectualizat, a crui forma schematizata ajunge chiar la
geometrizarea limbajului artistic.
Titlul poeziei, "Ora fntnilor" simbolizeaz dualitatea existeniala - viat
si moarte - ca izvor al unei cunoateri cu accente elegiace.
Poezia este structurata in trei strofe, prima si ultima de cate patru versuri,
iar strofa a doua de cinci versuri.
Strofa nti ilustreaz "ora" favorabila pentru puritate si frumusee, in care
contemplaia divina creeaz spiritului uman o linite binefctoare, "liniti
stelare". Esena existentei umane se transfera intra-un spaiu abstract, intre cer si
mare, "clar semn de lumi fr nume", contururile obiectelor sunt difuze, apusul
soarelui colornd Talaca (numele antic grecesc al marii -..) "in ambra si-n
jar".
Strofa a doua compune acelai spaiu abstract si neprecizat al universului,
unde se aud "Vocile sfnt de curate", care elibereaz omul de spaime, frunile si
ochii devin de o puritate sacra, "frunile pure si ochii, / cugetul gol si curat e".
Glasurile naturii, simbolizate de "clopotele" sunnd legnat si nvesmntate in
"nunetile rochii" sugereaz imaterialitatea lumii, faptul ca fiinele si obiectele
si-au pierdut consistenta materiala, devenind o muzica diafana a sferelor.
In ultima strofa, astrul selenar, luna, se ivete pe cer din strfunduri
cosmice misterioase, este "Ora fntnilor lunii", care-i da poetului o sacralizare
interioara de nger, ca o rugciune purificatoare de suflete "ne tlmcite si
sumbre". Strofa compune un ritual divin, ilustrat printr-un limbaj religios, "nger
- optete prin umbre / vorbele rugciunii", pentru o curire totala a cugetului
artistului.
Poezia este un act de eliberare totala a artistului, realizata printr-o
exprimare concisa, care "nu este menita sa ascund [], ci sa imite tehnologia
comunicrii moderne, limbajele artificiale" (Nicolae Manolescu).