Volumul

2
NOTE DE CURS
Catedra de Propedeutica si Materiale Dentare

Tehnologia
Protezelor Dentare
Mobile
C O R P O R AT E G R A P H I C S A N D C O M M U N I C AT I O N S

Manuscris original

Copyright Prof. Dr. Ion Patrascu

Catedra de Propedeutica si MaterialeDentare
Facultatea de Stomatologie
U.M.F. Carol Davila, Bucuresti
Adresa: Str. Eforie, Nr. 4-6, Sector 5, Bucuresti
Telefon/Fax: 313.53.77
Cuprins
Introducere i

C A P I T O L U L 1

How To Customize This Manual 1

About the Picture Icons 1

Section Breaks are Key 2

About Pictures and Captions 2

How To Generate a Table of Contents 3

How To Create an Index 3

How To Change Headers and Foo

ters 3

How To Save Time in the Future 4

How To Create a Document 4

More Template Tips 4

C A P I T O L U L 2

How To Customize This Manual 1

About the Picture Icons 1

Section Breaks are Key 2

About Pictures and Captions 2

How To Generate a Table of Contents 3

How To Create an Index 3

How To Change Headers and Footers 3

How To Save Time in the Future 4

 Capitolul

1
TEHNOLOGIA PROTEZEI PARTIALE
ACRILICE

Definitie PPA :
Corp fizic rigid obtinut prin termopolimerizare din R.A.S.
Ca scop protetic restaureaza morfologia arcadelor dentare
intrerupte de edentatii;
Se trateaza edentatia partiala.

Elemente componente :
Baza-suprafata cea mai mare a acestor corpuri mecano-fizice ;
Sei +arcadele artificiale-restaureaza morfologia de arcada ;
Crosete din sarma elemente de ancorare.

Caracteristici generale ale PPA :

Indicate ca tratament protetic provizoriu anterior solutiei protetice
de durata precum proteze fixe (punti totale cu agregare mixta implant
+dinti restanti) sau proteze fixe (punti +PPS).

Indicatii :
Clasa I Kennedy ;
Clasa II Kennedy;
Clasa IV Kennedy (edentatie frontala extinsa);
Edentatie subtotala.

Avantajele PPA :
Reabilitarea functiilor ADM rapid cu integrarea cazului clinic ;
 Se obtin in conditii medii de dotare;
Timp de lucru, prt de cost relativ reduse ;
Se pot repara rapid (desprinderi de dinti, fracturi ale bazei,
fracturi crosete) ;
Materialele utilizate R.A.S., relativ ieftine +necesita un proces de
termopolimerizare.

Dezavantaje :
Acopera o suprafata extinsa a campului protetic generand
disconfort ;
Reduce spatiul functional ;
Altereaza fonatia;
Gustul este diminuat;
Spatiul Donders intre dorsul limbii si bolta palatina se reduce ;
Transmit nefiziologic presiunile =transmitere muco-osoasa spre
componenta dura (osteoperiostala) cu presarea fibromucoasei.
Rezorbtia accentuata a crestei alveolare in zonele de sprijin
generand instabilitatea protezei in timp;
Local au efect iritativ inflamator cu mobilizarea in timp a dintilor
limitanti prin efect disortodondic;
De obicei se sar etape: lingura individuala, amprenta functionala,
sabloanele de ocluzie;
Este un corp rigid,vestibularizeaza dintii limitanti efect de cleste
de extractie
Se fractureaza cu usurinta in zonal linguala centrala (mandibula) si
zona centrala a placii palatinale (maxilar) ;
Dupa reparatii se indica rebazarea, recaptusirea (sei) pentru a
echilibra proteza pe camp altfel este instabila ;
Materialul utilizat R.A.S.- rata de imbatranire crescuta.

Dezavantajele sunt mai multe ca avantajele, scolile europene le

utilizeaza in scop tranzitoriu.

Campul protetic in edentatia partiala extinsa :

Campul protetic-totalitatea elementelor anatomice care vin in contact
cu proteza partiala acrilica;
Maxilar:
Dintii restanti;
Creasta alveolara;
Bolta palatina;
Tuberozitatea maxilara;
Fibromucoasa.

Mandibula:
Dintii restanti;
Creasta alveolara;

6
 Tuberculul piriform ;
Fibromucoasa.

Campul protetic anatomo-functional:

Suportul dento-parodontal=dinti restanti (dinti reziduali) de pe
arcadele dentare cu rol major in sprijinul+ancorarea PPA;
Suportul fibromucos-osos (fibro-osteoperiostal)=fibromucoasa
(camp moale) +componenta osteoperiostala (componenta dura).

Caracteristicile (rolul) suportului dento-parodontal:

Dintii restanti=unitati odontoparodontale ce prezinta un sistem
ligamentar autonom si proprioceptori care are capacitatea de
adaptare a dintilor (odontomul) la presiunile ocluzale prin
intreruperea reflexa cand sarcinile sunt supraliminare ;
Sprijinul bazei protezei prin plasarea marginilor supracingular ;
Ancorarea PPA prin crosete din sarma;
Dintii restanti (suportul dento-parodontal) sunt examinati foarte
riguros (clinic) si indirect (examen RX+model de studiu).
Macroscopic : semne de inflamatie parodontala, gingivala, grad de
rezorbtie, prezenta pungilor false sau adevarate, mobilitatea
dintilor.
Examenul RX : indirect gradul de rezorbtie , adancimea pingilor,
statusul parodontal in ansamblu (sanatatea osului periradicular).
Pe model : se observa nivelul retractiei gingivale, tipul de contacte
dento-dentare, fatete de abraziune.

Mentinerea, stabilitatea+ancorarea P.P.A. :

Clinic si pe modelul de studiu se analizeaza urmatorii factori:
Numarul dintilor restanti +topografia lor;
Pozitia de implantare;
Morfologia coronara;
Valoarea parodontala;
Ocluzia.

1) Numarul si topografia dintilor restanti:

dintii restanti grupati (PM-M sau grup frontal C-C) au valoare
parodontala crescuta cand sunt bine implantati;
ancorarea pe dintii restanti grupati in zonele distale este dificila ;
frontalii grupati (clasa I Kennedy) sunt favorabili acoperii cu
coroane (dintii limitanti=coroane cu lacasuri pentru pintenii
ocluzali, praguri orale, convexitati vestibulare) ;
dintii ideali pentru ancorarea-stabilitate=bine implnatati+situati in
planuri diferite.

2) Pozitia de implantare :

7
 dintii limitanti breselor edentate migreaza in sens orizontal si
vertical in absenta dintilor antagonisti, cautandu-si antagonistul ;
Factorii care favorizeaza migrarea :
-varsta edentatiei ;
-contactele dento-dentare traumatice ;
-statusul parodontal local;
-starea de sanatate a organismului;
-absenta dintilor antagonisti.

Migrari orizontale (mezio-distogresiuni)=malpozitii secundare:

inclinare (basculare) cu tendinta de a inchide spatiul edentat;
PM spre distal, molarii mezial, caninii mezial + distal; incisivii mezial.
translatie-migrare corporeala, la tineri, molarul 2 in locul
molarului 1 ce se extrage la 8-9 ani;
Migrari in sens vertical :in absenta dintilor antagonisti
Extruzie- migrarea in sens vertical a dintilor fara proces alveolar ;
Egresiune- migrarea in sens vertical + proces alveolar.
Se impune normalizarea planului de ocluzie prin depulpari si
amputari coronare. Dintii respectivi pot fi si acoperiti cu coroane prevazute
cu convexitati sau praguri pentru un ancoraj mai bun al crosetelor.

Migrarile orizontale mici si medii creaza retentivitati favorabile

ancorarii PPA. Ele sunt depistate la dintii pluricuspidati la molari (pe
fetele vestibulare) , pe fetele linguale (1/3 M-L) la molarii inferiori ; la
PM-pe ambele fete.
Dintii globulosi sunt favorabili ancorajului.
Dintii globulosi au un grad de retentivitate crescut si sunt favorabli
ancorarii cu crosete din sarma. Dintii subdimensionati necesita acoperirea
cu coroane cu convexitati favorabile.

3) Morfologia coronara :
Se examineaza pe modelul de studiu pentru a restaura prin arcada
artificiala edentatia in concordanta cu morfologia dintilor naturali.
In zona frontala dintii au un volum , forma , culoare ~ cu dintii
naturali ;
Se analizeaza zonele retentive subecuatoriale pentru a preciza
zona de contact a segmentului dentar a crosetului de sarma.
In zona laterala dintii sunt alesi dupa criterii biomecanice si
montati dupa aceste criterii (pe mijlocul crestei, latimea V-O, nu se
monteaza pe zone biostatice).
Inainte de montare se stabilesc zonele retentive coronare:
- Zona subecuatoriala = zona de retentie favorabila
pentru crosetele din sarma;
- Zona supraecuatoriala = zona de sprijin, nctie de
ecuatorul de implantare , malpozitie

8
 Reperul major pentru stabilirea celor 2 zone =ecuatorul
protetic=linia cea mai inalta care uneste convexitatile maxime de pe
fetele axiale +laterale coronare.Se inscrie grafic pe dinti cu ajutorul tijei
grafice a paralelografului , utilizat in tehnologia P.P.S.
Traiectul ecuatorului protetic este diferit de cel de implantare si
malpozitie. Este o combinatie a traiectului celor 2 ecuatoare.
Ecuatorul anatomic=dintele este scos din alveola, perpendicular
pe planul mesei.
Dintele in alveola= ecuator de implantare.
Ecuator de malpozitie apare datorita migrarilor coronare spre
edentaite. In tehnologia PPA se utilizeaza ecuatorul de
implantare+malpozitie apreciat macroscopic. Se obiectiveaza zonele
subecuatoriale functie de valoarea parodontala a dintior plasandu-se
bratele crosetelor pe fetele cu retentivitatile cele mai favorabile.

4) Valoarea parodontala a dintilor restanti :

Capacitatea dintilor sau unitatilor odonto-parodontale de a se
opune fortelor de dislocare a dintilor din alveola.
Valoarea parodontala este dependenta de factori:
Gradul de implantare osoasa;
Morfologia radiculara : volum, numar si dispozitie spatiala a
radacinilor ;
Statusul parodontal local (absenta pungilor parodontale) ;
Valoarea maxima o au molarii si valoarea mica o au incisivii
centrali, incisivii laterali.
Din punct de vedere parodontal se indica contentionarea dintilor
restanti pentru a creste valoarea parodontala si a pregatirilor
preprotetice (praguri, convexitati, soldarizarea dintilor restanti)

5) Relatia de ocluzie :
Starea de edentatie induce prin contactele dento-dentare
traumatice ocluzia instabila.
De urgenta, ocluzal, cazul clinic se echilibreaza prin reducerea
contactelor premature +interferente , cu coroane provizorii. Apoi se
indica tratament protetic de durata.

Suportul muco-osos :
Fibromucoasa:
Maxilar: acopera crestele edentate, bolta palatina, tuberozitati
Mandibula: copera crestele edentate, tuberculul piriform.
Este o mucoasa aderenta, fixa, cu un grad de deformare variabil.
Pe bolta palatina:
-1/3 anterioara situata retroincizal : papila incisiva ;
-paramedian-rugile palatine (rol in fonatie).
Ambele elemente au rol important in montarea dintilor
-1/3 medie fibromucoasa este subtire, sensibila si acopera o
formatiune osoasa decelabila=torus palatin.

9
 -1/3 posterioara-fibromucoasa este depresibila, acopera tesutul
adipos +glandele secretorii (SCHRODER).
Foveele palatine se afla posterior, de o parte si de alta a boltii
palatine.
La nivelul zoneler SCHRODER, rezilienta este 0,4-0,6 mm.
Dupa Ackerman rezilienta este cuprinsa intre 0,4-2mm.
Rezilienta :
Cu cat capacitatea de infundare este mai mare cu atat preluarea
presiunilor ocluzale este mai mare.
Rezilienta mucozala are valoare medie 0,2mm. La nivelul crestelor alveolare
0.2mm.

In 1/3 mediana a boltii palatine atinge valori de 0,1mm.

Fibromucoasa trimite prelungiri sub forma de frenuri centrale, mediane.
Fibromucoasa fixa se continua la nivelul fundurilor de sac si
obraji. La nivelul fundurilor de sac vestibulare si zona AH este o
bandeleta de 1-2 mm, culoare roz-pal, vizibila=mucoasa pasiv mobila
(neutrala) =rol esential in inchiderea marginala a protezei totale.
Mucoasa neutra este imperceptibila la nivelul campurilor protetice
mandibulare (latime mult mai mica).
Inchiderea marginala in zona neutrala este deficitara la protezele
mandibulare.
Mucoasa mobila acopera formatiunile mobile din vestibul si
tapeteaza buzele obrajii ; are rol esential in mentinerea protezelor pe
campul protetic prin aplicarea obrajilor pe fetele externe ale seilor.

10
 Capitolul

2
PROTEZA PARTIALA ACRILICA
ELEMENTE COMPONENTE

Arcadele (dintii) artificiali;

Seile;
Elementele de legatura intre sei (placa protetica) ;
Elementele de mentinere, stabilizare, sprijin (partial)-crosete din
sarma.

I. Arcadele artificiale:
Restaureaza segmente de arcada edentate, ei avand volum, forma,
culoare ~ (identici ideal) dintilor naturali. ;
Alegerea dintilor artificiali se realizeaza in functie de zona : frontal
(fizionomia), lateral (biomecanic) ;
Materiale :R.A.S., R.D.C., mase ceramice (mai rar) ; cele mai
utilizate sunt R.A.S., dinti manufacturati (mai rar) sau prefabricati
(frecvent).

A) Dintii din R.A.S:

a) manufacturati:
1) in tipare metalice (stante metalice)-termopolimerizare;
2) in tipare de gips (din materiale siliconice-amprente
siliconice).

11
1) Pulberea (polimerul) se amesteca cu lichidul (monomerul) rezultand o
pasta ce se introduce in tipar, in urma termopolimerizarii rezultand dinti
cu forma, volum, culoare neindividualizati =dinti standard.
2) In tipare siliconice dupa amprente siliconice. Se amprenteaza
garnituri industriale (prefabricate) ce corespund cazului clinic In
amprente se aplica ceara ,rezultand macheta, ambalare, tipar. Acrilatul
se introduce in tipar, termopolimerizare, dezambalare, prelucrare,
procedeu tehnic mai laborios rezultand dinti mai individualizati.
Cele 2 procedee sunt mai putin folosite in laborator.
Avantaje:
Prelucrare, adaptare usoara.
Dezavantaje :
Proprietati mecanice, cromatice, structurale scazute.
Sunt dinti porosi, cu rata de abraziune crescuta, se modifica
coloristic, structura necompacta, friabila.

b) industriali:
Sunt indicati mai mult.
Se realizeaza frecvent din rasini diacrilice si rasini acrilice simple.
Se obtin prin termopolimerizare in stante metalice, la temperaturi
inalte , caldura uscata=250C, in cuptoare electrice (pupinel) sau in
autoclave sub presiune si temperatura
crescute=termobaropolimerizare(temperatura mai mare de 250C si
presiune 8-10N/m2.
Rezulta dinti cu proprietati net superioare, caracterizati prin
rezistenta mecanica, stabilitate cromatica, rezistenta la abraziune.
In plus prezinta efectul de perla , grad maxim de translucenta
pe fondul gri al cavitatii orale ;efect ce se datoreaza adausului de
pigmenti si particule ce emit in lungimea de unda a luminii (IVOCLAR,
MAIOR, SPOFA).

Avantajele dintilor din R.A.S. :

se monteaza , adapteaza, prelucreaza cu usurinta;
se leaga chimic de baza protezei ;
reparatiile pot fi facute cu usurinta ;
pretul de cost este inferior dintilor ceramici;
tehnologic se obtin mai usor.

Dezavantajele dintilor manufacturati :

absorb usor apa, cu modificari de volum;
rata de abraziune comparativ cu cei ceramici este mare ;
nu conserva DVO, zona de stop ocluzal ;
structural sunt microporosi, infiltrativ (isi modifica culoarea) ;
rata de coroziune este mai mare comparativ cu dintii ceramici.

B) Dintii din rasini diacrilice:

proprietati mecano-fizice superioare ;
12

indice de transluciditate, modul de elasticitate ~ dintilor naturali ;

se fixeaza chimic de sei ;

conserva zona de stop ocluzal mult mai bine ca rasinile acrilice
manufacturate ;

se obtin prin termobaropolimerizare (mai mare de 120C, presiune
8-10N/m 2

materiale bifazice (organo-anorganice), cu proprietati ~tesuturilor
dure (smalt, dentina) ;

C) Dinti din mase ceramice:

sunt ideali din punct de vedere fizico-chimic ;
stabilitate coloristica exceptionala pe fondul unei rate de
imbatranire minima;
au o structura compacta neinfiltrativa cu o stralucire
asemanatoare dintilor naturali, chiar superioara smaltului natural.
proprietati mecanice foarte bune : duritate crescuta, rezistenta
mecanica la rupere crescute, conserva zona de stop ocluzal chiar
cu fenomene rezorbtive, stabilitate ocluzala excelenta ;
indicati in zona frontala, pe campuri protetice favorabile
(creste+tuberozitati bine reprezentate).Se evita in zona frontala
superioara-inferioara dinti ceramici deoarece genereaza zgomoturi

Dezavantaje :
duritatea crescuta cu 100 U.K. mai mult ca smaltul dentar (au efect
abrazant);
se leaga mecanic de sei crampoane, cavitati ;
prelucrare, lustruire dificila cu paste speciale de alumina cu
duritate crescuta ~ diamantului ;
prt de cost ridicat;
dinti casanti.

Toti dintii se livreaza sub forma de garnituri duble (maxilar,

mandibular) cu volum, forma, culori diferite.
Cei mai indicati sunt dintii din rasini diacrilice simple.
Cei mai utililizati cei din rasini acrilice simple.

II. Seile protetice

Caracteristici:
vin in contact cu fibromucoasa campului protetic ;
acopera versantele crestei edentate ;
pe sei se fixeaza dintii artificiali ;
seile+placa protetica =preiau presiunile ocluzale si le transmit
fibromucoasei si componentei osoase ;

13
 prezinta o fata interna (mucozala) si o fata externa (V, O)-lustruita.

a) Fata externa :
-versantul vestibular:
acopera versantul vestibular al crestei alveolare;
limite: de la varful crestei pana in fundul de sac (mucoasa neutra) ;
restaureaza morfologia crestei alveolare+fizionomia in zona
frontala ;
-versantul oral (palatinal):
continua placa protetica (maxilar) ;
versantul oral la mandibula (versant lingual) si se confunda cu
placa protetica (placa linguala);
modelaj : plan concav lingual (oral) se modeleaza din ratiunui de
functionalitate pentru a conferi limbii spatiul vital ;
versantul extern se modeleaza plan-convex . Se lustruiesc ambele
perfect pentru a nu adera alimente adezive.
b) Fata interna :
acopera imtim mucoasa crestei alveolare ;
se extinde pana in fundul de sac (mucoasa neutrala =pasiv
mobila);
nu se prelucreaza si nu se lustruieste ;
reproduce microrelieful fibromucoasei ;
preia presiunile ocluzale pe catre le transmite suportului
fibromucos osteoperiostal.
Observatii practice :
Limitele seilor :
Anterior-dintii restanti fata proximala ;
Distal: zonele biostatice (tuberozitatea maxilara, tuberculul
piriform)
Acopera diferentiat campul protetic; tuberozitatile integral. Tuberculul
piriform doar 1/3 anterioara traiectul orizontal. Nu acopera cele 2/3
posterioare unde se insera ligamentul pterigomandibular, deoarece are
un traiect ascendent.
Tot ca zona biostatica este si bolta palatina.
Numarul seilor = numarul edentatiilor.
Seile +placa protetica preiau presiunile ocluzale.

III. Placa protetica:

Element de legatura intre sei rigidizand PPA (viitorul conector
principal al PPS)+grosimea ei (2mm) ;
Dezavantaje :
Reduce spatiul functional pentru limba (Donders);

14
 Transmite nefiziologic presiunile ocluzale comprimand
fibromucoasa rezultand leziuni de decubit +disconfort;
Volum crescut rezultand disconfort functional pentru cazul clinic
+reactia fata de aceasta constructie protetica.

Tipuri de placi protetice :

a) placa protetica total extinsa ;
b) placa protetica redusa.

a) Placa protetica extinsa:

Maxilar:
Acopera intreaga bolta paaltina 5 cm 2 si prezinta ca limite:
Anterior: supracingular (pe model) pe dintii restanti si infracingular (in
cavitatea bucala);
Lateral: supraecautorial (sprijin pentru placa protetica);
La nivelul dintilor restanti placa protetica (parodontal) este situata la
distanta de 1-1,5 mm; distantarea se obtine prin foliere.
Mandibula :
Placa protetica linguala :
Anterior :zona supracingulara, subecuatoriala la distanta (1-2mm) prin
foliere;
Distal: supraecuatorial (daca exista dinti restanti) din ratiuni de sprijin.

Caracteristici generale :
Placa totala genereaza disconfort si tulburari fonatorii, tulburari
functionale ale limbii (interferarea functionalitatii).

b) Placa protetica redusa :

Pentru a diminua disconfortul generat de grosimea placii;
Pentru a reduce (anihila) reflexul de voma ;
Pentru a readuce senazatia termica si gustativa

Forme:
a) rascroita distal (2-3cm) ;
evita reflexul de voma +functionalitatea pentru radacina limbii ;
are un traiect arcuat in zona posterioara ;
b) fenestrata:
reducere ovalara in zona centrala a placii, cu un grad de confort
mai mare;
readuce senzatia gustativa;
c) decoletata:
sectionata in dreptul dintilor restanti pentru protectia
parodontiului superficial pe o distanta de 2-3mm, evitandu-se
presarea parodontiului marginal.

Placa protetica redusa-observatii practice :

reducerile placii protetice au anticipat designul PPS;
cea mai frecventa este cea sectionata distal;

15
 utilizarea crosetelor din sarma cu pinten ocluzal au anticipat
crosetul circular la PPS;
placa protetica redusa (fenestrata) are o rezistenta mecanica mai
mica fiind predispusa la fracturi;
decoletarea se contraindica;
placa protetica fenestrata este recomandata sexului feminin,
persoanele delicate, pedante.

IV.Crosetele din sarma:

elemente de mentinere, stabilizare si sprijin partial a PPA pe
campul protetic la tendintele de dislocare (orizontal, vertical sau
basculare prin infundare);
rolul crosetelor din sarma este de a opri sau de a contracara
aceste efecte negative la care se adauga tot cu efect negativ si
musculatura cu insertie perpendiculara pe campul protetic
muschii GG, GH, MH. Tot cu efect negativ sunt si alimentele
lipicioase, forta gravitationala.
Se confectioneaza din sarma de WIPLA (Fe-Cr-Ni) 0,6-0,8mm
obtinuta prin laminare ; din WIPTAM (Co-Cr) sau din NITINOL (Ni-
Ti)- memorry shape
S-a utilizat aurul procedeu vechi-, azi exceptional

Caracteristicile crosetelor din sarma:

Asigura mentinerea, stabilizarea, sprijinul partial ;
Se confectioneaza din sarma dupa un prealabil desen pe model la
nivelul dintilor limitanti (pe model) ;
Pot fi reparate +activate relativ usor (tehnician+clinician) ;

Caracteristici specifice:-3 parti componente:

1) Segmentul dentar (subecuatorial) :
Are contact liniar cu 2/3 din fata vestibulara ;
2) Segmentul intermediar (elastic):
Asigura elasticitatea crosetului si are diferite forme de: S, Z,V. Se
proiecteaza la distanta de parodontiu 0,5mm.
3) Segmentul retentiv (terminal) :
Are forma de zig-zag si se termina in versantul seii sau pe mijlocul
ei.
Segmentul dentar si cel intermediar sunt mult mai estetice comparativ
cu crosetele turnate.de la PPS.

Caracteristicile functionale ale crosetelor din sarma:

Gradul de flexibilitate mult mai mare ca la crosetele din sarma ;
Efect lezional (erodant) al dintilor limitanti inferior crosetelor
turnate ;
16
 Contact liniar cu dintele;
Segmentul dentar isi modifica pozitia orizontal (prin dezactivare de
catre pacient) sau vertical (pe fond de rezorbtie);
Crosetele cu diametrul de 0,8 mm sunt contraindicate , au efect
traumatic asupra dintilor limitanti ;
Crosetele plasate pe convexitati , activare continua au efect
disortodontic (croset cu actiune permanenta) ;

Tipuri crosete din sarma :

1.Crosetul cervico-alveolar deschis dental (CADD)
Cel mai utilizat ;
Tehnica de confectionare +caracteristici vezi L.P. ;
Parti componente :-vezi L.P. ;
Actiune :
-Se opune tendintei de desprindere in sens vertical + basculare prin infundare
datorita segmentului dentar plasat 2/3 pe fata vestibulara ;

-indicat pe dintii cu convexitati crescute+bine implantati (PM, Minf.) ;

-efect semifizionomic.

2. Crosetul cervico-alveolar deschis edental (CADE) sau intors:

Segmentul dentar este plasat subecuatorial;
Segmentul intermediar este o ansa sub colet;
Indicat pe dintii scurti PM, M (usor malpozitionati);

3. Crosetele cervico-ocluzal deschis dental si edental:

parti componente +tehnica de lucru (vezi L.P);
indicate pe dintii cu convexitati putin pronuntate (C max. PM) ;
Actiune :
-inhiba desprinderile verticale prin segmentul dentar ;
se opune miscarilor de lateralitate +infundarilor protezelor pe campul
protetic (CODE) ;
a) Crosetul cervico-ocluzal deschis edental :
Se opune desprinderilor verticale, infundarilor, asigura si
sprijinul;
Necesita realizarea unei nise ocluzale cand nu avem spatiu
pentru a nu interfera relatia de ocluzie;

4. Crosetul cervico-ocluzal dublu:

indicat pe PM, M in edentatii subtotale;
au si actiune disortodontica.

5. Alte tipuri de crosete din sarma :

5a) Crosetul STHAL(ocluzo-interdentar)
5b) Crosetul Jackson (inelar);
5c) Crosetul Adams (inelar).

17
 Sunt indicate in edentatii uniterminale (clasa II Kennedy) , aplicate
pe dintii restantyi de pe hemiarcada (Sthal, crosetele
inelare+cervico-alveolar deschis dental).
Ofera sprijin PPA;
Unele sunt utilizate frecvent in ortodontie pentru ancorarea
aparatelor ortodontice.
5a) Crosetul STHAL:
Segmentul dentar =ansa interdentara plasata interdentar;
Segmentul interdentar traverseaza nisa masticatorie;
Segmentul retentiv merge in placa protetica;
Utilizat in ortodontie.

5b) Crosetul inelar Jackson:

Segmentul dentar este cu traiect orizontal subecuatorial;
2 segmente proximale ce trec prin nidele masticatorii;
2 segmente retentive ce merg in placa protetica.

5c) Crosetul Adams :

are acelasi traiect dar prezinta 2 bucle vestibulare la nivelul
segmentului dentar ce permit activarea crosetului , facandu-l mai
elastic.

6 Crosete speciale :
6a) Crosetul cu patrice ;
6b) Crosetul cu caseta;
6c) Crosetul in T;
6d) Crosetul in I.
Toate sunt utilizate foarte rar.
Ele au anticipat crosetele speciale turnate si au fost inlocuite de mijloace
speciale de stabilizare, sprijin tip culise, capse, bare ce sunt utilizate in
tehnologia PPS.

7. Crosetul muco-alveolar :
indicat in edentatii clasa I Kennedy (biterminale);
procesele alveolare frontale usor retentive;
modelarea a 2 anse duble de o parte si alta a liniei mediane ,
sarma este elastica cu diametrul 0,6mm si un segment retentiv
pentru fixarea numai in versantele protezei.
Actiune : prin contactul cel mai frecvent dureros cu procesul
alveolar retentiv moment in care proteza este reaplicata pe campul
protetic.
O forma imbunatatita =pelotele=sarma prezinta la capat o pelota
din acrilat roz ce vine incontact cu mucoasa sau ansa este
inglobata in acrilat roz pentru a fi mai fizionomic.Pelota este mai
putin traumatica.

Mijloace auxiliare de mentinere, stabilizare si sprijin :

18
 Retentivitatile anatomice , tuberozitatile maxilare, tuberculul
piriform, bolta

Capitolul

3
palatina ;
Adeziunea si succiunea partiala.
Adeziunea apare intre 2 suprafete plane : bolta-fata mucozala (placa
totala maxilara)
Succiunea partiala apare la nivelul zonei de inchidere marginala
(mucoasa neutrala)
Tonicitatea musculara : aplicarea fibrelor muschiului buccinator pe
versantele externe ale PPA, ce sunt modelate plan-convex.

ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A

PROTEZEI PARTIALE ACRILICE

19
 1. Examenul clinic ;
2. Pregatirea campului protetic ;
3. Amprenta preliminara ;
4. Modelul preliminar ;
5. Confectionarea lingurii (portamprentei ) individuale ;
6. Amprenta functionala =finala=definitiva ;
7. Modelul de lucru ;
8. Confectionarea sabloanelor de ocluzie ;
9. Determinarea relatiilor intermaxilare de ocluzie;
10. Montarea modelelor in articulator;
11. Confectionarea machetei preliminare;
12. Proba machetei preliminare pe campul protetic;
13. Transformarea machetei preliminare in macheta
finala+ambalarea si obtinerea tiparului;
14. Prepararea si introducerea acrilatului in tipar
+polimerizarea;
15. Dezambalarea, prelucrarea, finisarea protezei;
16. Aplicarea (inserarea ) PPA pe campul protetic;
17. Dispensarizarea pacientului.

Examenul clinic:
Pacientul se examineaza riguros exobucal, endobucal (odontal,
parodontal, chirurgical, ortodontic). Se pune diagnosticul pe baza
datelor anamnestice si a statusului parodontal. Se pune un diagnostic
odontal, parodontal, protetic de edentatie, ocluzal, ortodontic,
chirurgical. Primul diagnostic este cel de urgenta.Pe baza lor se
prefigureaza planul primar de tratament coroborat cu examenul
complementar (RX+analiza modelului de studiu). Se explica solutia de
tratament si se definitiveaza planul de tratament (solutia protetica
finala).

Pregatirea campului protetic :

a) pregatirea cavitatii bucale=pregatire preprotetica
(nespecifica) ;
b) pregatirea dintilor stalpi (limitanti) =pregatirea proprotetica
(specifica);
In tehnologia P.P.A. pregatirile preprotetice si ale dintilor stalpi nu sunt
asemanatoare celor efectuate in tehnologia P.P.S. (mult mai complexe).

a) Pregatiri preprotetice:
Interventii chirurgicale : se extrag dintii mobili , irecuperabili, resturile
radiculare irecuperabile cu procese periapicale cronice, dintii migrati
excesiv orizontal sau vertical mai mult de 30, dintii egresati. Se rezeca

20
 apexul, chiuretaj periapical pentru conservarea unor dinti limitanti pe
campul protetic favorabili protezarii.
Se intervine pe tesuturi moi. Se excizeaza tesuturile gingivale
hiperplazice, frenurile inserate pe varful crestei, bridele. Interventiile
chirurgicale se asociaza cu interventiile parodontale.
Se pot face interventii mai ample : frenoplastii (toate frenurile,
bridele inserate pe varful crestei sunt sectionate si mutate), plastii de
funduri de sac (vestibular, lingual) cand creasta are un grad de
proeminenta (nu cand crestele alveolare sunt rezorbite intens) .
Interventiile chirurgicale pe componenta osoasa : iregularitati de
creasta simple sau multiple (ciocuri osoase, creste alveolare protruzive
se modeleaza chirurgical, tuberculii piriformi, tuberozitatile maxilare,
volum, cu topografi nefavorabile se rezeca modelant).
Crestele negative sau crestele cu rezorbtii mari pot fi restaurate
prin autotransplant osos (restaurari de creasta alveolara).Scopul este de
a realiza un pat fibromucos periostal cu fibromucoasa +componenta
osoasa favorabile protezarii. Ultimele interventii chirurgicale la nivelul
fibromucoasei +componentei osoase =pregatiri proprotetice (termen
autohtoan).
In literatura europeana=pregatirea cavitatii bucale (toate cele de
mai sus) in vederea protezarii.
Interventii chirurgicale parodontale pentru obtinerea unui
parodontiu indemn care initial a fost afectat.
Etapele tratamentului parodontal-tratament antiinflamator
(antiplaca) + tratament chirurgical.
Tratamentul antiinflamator : detartraj, indepartarea depozitelor
inflamatorii cronice, indepartarea obturatiilor incorect adaptate, ablatia
coroanelor supraconturate ce intretin fenomene de iritatie locale sau
iritatii gingivale , ablatia constructiilor protetice mai ample (punti).
Chirurgical : tratarea afectiunilor parodontale : gingivite , parodontite
marginale cronice profunde ( a pungilor gingivo-osoase), operatii cu
lambou limitate+ample +gingivectomie + gingialveoloplastie pe
parodontiul marginal +profund (apical) indemn (sanatos) pentru a putea
fi amprentat in etapa finala.
Echilibrarea ocluziei : foarte, foarte important.
Edentatia partiala extinsa prezinta frecvent ocluzie instabila cu
disfuctie ocluzala. Se indica echilibrarea ocluzala prin : renivelarea
planului de ocluzie (aducerea in plan a dintilor migrati, malpozitionati ce
genereaza contacte dento-dentare traumatice).
Mijloace de echilibrare : coronoplastie se modeleaza in plan
suprafata ocluzala a dintilor migrati ; amputari coronare in migrarile
accentuate cu depulpari si acoperiri metalice (mixte) ; ablatia
contactelor premature si a interferentelor care sunt zone trigger
(generatoare) pentru disfunctia ocluzala pe baza de bruxism.
Tratamentul odontal : dupa interventii chirurgicale
specifice+parodontale+ocluzale se efectueaza tratamentul odontal
al leziunilor carioase simple, complicate ; se refac obturatiile cu
adaptare defectuoasa, cariile de colet (obturatiile de colet) pentru
ca dintii restanti sa fie apti pentru etapa de pregatire a lor in

21
 vederea altor mijloace suplimentare de conservare si de ancorare a
protezei pe campul protetic.
Alte pregatiri preprotetice mai complexe :tratamentul ortodontic
(Pm, M usor inclinati), aplicarea de implanturi sau transfixatii
dentare pentru dintii al caror raport coroana/radacina este
defavorabil (solutia de exceptie de regula tehnologia P.P.S.)

Protezarea imediata-se aplica P.P.A. dupa interventii chirurgicale, se extrag

grupul frontal mandibular/maxilar. Se amprenteaza, proteza, adaptare
intraoperator.

b) Pregatirea dintilor stalpi.

Interventiile sunt limitate. Se indica pregatiri speciale complexe in
tehnologia P.P.S.
Dintii stalpi: se planeaza fetele proximale prin slefuire pentru a rezulta
un ax de insertie /dezinsertie functional (in malpozitii minore).
In migrari accentuate (depulpare, R.C.R.)
Se reduc convexitatile sau retentivitatile accentuate.
Se acopera dintii limitanti cu coroane metalice, mixte, modelate cu
convexitatea vestibulara mai accentuate pentru plasarea bratelor
crosetelor.
Lacasurile pentru pinteni, praguri pentru bratele opozante se
practica pentru P.P.S.. Lacasuri interne pentru pintenii interni .
In tehnologia P.P.A. spatiile unidentare /bidentare se restaureaza
cu punti.
Dintii pot fi contentionati si acoperiti cu coroane daca prezinta un grad
de mobilitate de tip 1,2.
In tehnologia P.P.S., curent se indica contentionarea dintilor prin
punti si aplicarea pe fetele proximale a mijloacelor de mentinere, sprijin,
stabilizare (MSS).
In spatiile edentate se pot aplica bare frictionale, reziliente cu rol in
sprijin.
Aceste pregatiri nu se fac in mod curent in tehnologia P.P.A.

Concluzie:
Pregatirea cavitatii bucale (pregatiri preprotetice +proprotetice) se
indica a se termina inainte de amprentarea finala (definitiva).

Amprenta preliminara :
Se realizeaza cu materiale elastice cel mai frecvent.
Inregistrarea elementelor campului protetic in totalitate (creste alveolare,
bolta, tubercul, tuberozitati) si cu aproximatie zona de inchidere marginala
(zona fundurilor de sac).In tehnologia P.P.A. se indica ambele metode de
amprentare (preliminara) sau defintiva (functionala) pentru a obtine o
proteza partiala integrabila.

22
 Amprenta preliminara caracteristici-
Se realizeaza cu portamprente standard prevazute cu sisteme
retentive ;
Materialul de amprentare curent =materiale alginice mai frecvent
(hidrocoloizi ireversibili) sau hidrocoloizi reversibili (agar-
agar=scumpe).
Amprenta se toarna in primele 15 minute maximum 30 minute de
la dezinsertie.
Pentru turnarea amprentei, amprenta se conditioneaza (igienizare,
dezinfectie, tratare suprafata) ;
Indepartarea amprentei de pe model strict dupa priza primara a
gipsului (30-40 minute) ;
Reproduce cu exactitate zona de sprijin a campului protetic.
Este utilizata pentru obtinerea modelului preliminar ;
Metode de amprentare, dozarea, prepararea, tehnica de
amprentare=vezi L.P.

2. Modelul preliminar :
Reprezinta copia pozitiva a campului protetic obtinut dupa turnarea amprentei
preliminare.

Caracteristici :
Modelul preliminar se toarna din gipsuri normale ( hemihidrate)
dupa conditionarea amprentei : spalare, dezinfectare , imersie).
Dozarea, prepararea gipsului : tehnica saturatiei progresive (vezi
L.P.) ;
Aplicarea gipsului de consistenta fluida , cu vibrare manuala
(mecanica) in amprenta pana la umplerea acesteia ;
Soclul are o grosime pana la 3 cm., se toarna din acelasi gips, mai
vascos , aplicat pe placuta de sticla in care se introduce amprenta
turnata initiala ;
Turnarea are loc intr-un timp , tehnica criticabila, dar practicabila.
Demularea amprentei are loc in 30-40 minute. Prelungirea
timpului de demulare are efect reactiv al alginatului de potasiu cu
apa din model, rezultand un model preliminar cu proprietati
mecanice inferioare.

Rolul modelului preliminar:

Confectionarea portamprentei individuale;
Analiza situatiei clinice pentru diagnostic+solutia protetica finala;

3. Confectionarea portamprentei individuale:

Portamprenta este un conformator rigid confectionat din materiale rezistente
(R.A.S.) In portamprenta individuala se aplica materialul de amprentare definitiva
(functionala) sau finala functionala.

Materiale folosite in confectionare :

23
 Placa de baza laboratoare, servicii dotate modest. Utilizata din ce
in ce mai rar datorita proprietatilor mecanice scazute. Se
confectioneaza in cazuri favorabile ; campuri protetice maxilare ;
R.A.S.-(Duracryl, Duracrol) Rasini acrilice autopolimerizabile la
temperatura mediului ambiant ;
Rasini compozite ;
Poliesteri ;
Copoliesteri
Ultimele 3 tipuri de materiale sunt materiale moderne, scumpe.

R.A.S.- termopolimerizabile-folosite rar, in scop stiintific (multe

etape) cand lingura poate deveni chiar baza protezei.
Tehnica, metoda de obtinere vezi L.P.

Caracteristicile portamprentei individuale :

Anterior confectionarii portamprentei individuale, dintii restanti
sunt pregatiti (se acopera cu gips curent pentru a dirija spatiul
intre dintii restanti si lingura individuala si pentru a crea spatiul
necesar pentru materialul de amprentare de circa 3 mm).
Se izoleaza modelul, aplicare material in stare plastica : placa de
baza, R.A.S prepolimerizata, sectionarea materialului suplimentar,
adaptare marginala+prelucrare identice la fel ca la portamprenta
necesara P.T.) ;
Cele mai indicate :R.A.S.autopolimerizabile (3-5 mm) rezistenta,
nedeformabilitate, rezistenta la manevrele clinice comparativ cu
placa de baza ce necesita ramforsare ;
Materialele moderne : rasini compozite, poliesteri,
copoliesteri=indicate datorita tehnologiei de lucru ergonomice (5-
10 minute), fotopolimerizare 90 secunde. Dezavantaj : rasini
compozite : prt de cost crescut.
Elemente componente : portamprenta din placa de baza baza
portamprentei ce acopera campul protetic ; accesorii : maner,
butoni de presiune (mandibula) cand este cazul ; sistem de
ramforsare sarma 1-1,5mm plasata pe varful crestei si modelata
cu o bucla mediana pe care se aplica placa de baza pentru maner.
Sistemul de ramforsare nu se practica pentru celelalte tipuri de
portamprente.
La mandibula-ramforsarea se aplica pe versantul lingual.
Lingurile individuale in edentatiile clasa I, clasa II, edentatiile
subtotale se adapteaza exact pe campul protetic si se inchid la zonele
marginale cheie (tuberculul piriform, zona AH pentru a rezulta o
inchidere marginala eficienta a protezei pe campul protetic . Numai
dupa aceasta adaptare a lingurii pe campul protetic se practica orificii la
nivelul crestelor, median, paramedian cu rol de deretentivizare, refluare
material.

4. Amprenta functionala definitiva=finala:

24
Inregistreaza in negativ cu maximum de precizie zona de sprijin + zona
de inchidere marginala (neutrala).
Caracteristici :
Se realizeaza cu materiale elastice : elastomerice sau alginice.
Materialele de amprentare functionala se aplica in portamprente
individuale;
Materiale elastice ideale :siliconii de condensare consistenta
medie-grosime 2-3mm; tiocauciucurile (consistenta medie). Se
poate amprenta functional cu materiale alginice pe campurile
protetice corect pregatite si favorabile, nu pe campurile protetice
deficitare (complexe) grosimea 4-5mm.
Scopul amprentarii functionale-obtinerea modelului de lucru
(definitiv).Examenul amprentei preliminare +in special cea finala
-se examineaza inaintea turnarii modelelor.Trebuie sa prezinte
suprafata neteda, fara goluri, fara zone desprinse sau fracturate cu
inregistrarea tuturor detaliilor pregatirilor preprotetice ale
cavitatii bucale+dintii limitanti.
Amprenta finala-trebuie sa reproduca cu exactitate lacasurile,
convexitatile, pregatirile preprotetice efectuate la nivelul campului
protetic. In situatiile clinice de erori : desprinderi de material, zone
neamprentate, neacoperirea unor zone-(lingura incorect adaptata)
se indica reamprentarea.
In final amprenta finala functionala trebuie sa reproduca zona
marginala cu mobilitatea functionala a fundurilor de sac unde
exista frenuri, bride , reproduce latimea, adancimea fundurilor de
sac. Amprenta preliminara deoarece se amprenteaza in lingura
standard, grosimea marginilor amprentei vor fi mai mari de 5 mm
cu efect deformant al santurilor vestibulare.

5. Modelul de lucru (definitiv=de lucru) ;

Reprezinta copia pozitiva a elementelor campului protetic obtinut dupa turnarea
amprentei functionale.

Caracteristici :
Se toarna frecvent din gipsuri dure tip MOLDANO- hemihidrate-
(sau mai rar arcada din gips superdur -frecvent P.P.S.) cu
proprietati superioare gipsurilor normale ( hemihidrate) ;
Se toarna ideal intr-un timp cu 1 material sau din 2 gipsuri dur
+normal- sau superdur +dur in 2 timpi ;
soclul se toarna dupa priza gipsului superdur /dur ;
demularea pentru hidrocoloizi dupa priza primara a gipsului dur
(20-30 minute) ;
pentru elastomeri-demularea 40-60 minute.
Prelucrarea marginala se face manual sau mecanic ; la maxilar-
pentagon ; la mandibula-trapez.
Scopul modelului de lucru :
confectionarea sabloanelor de ocluzie ;
modelarea machetei ;

25
 parte integranta a tiparului

6. Confectionarea sabloanelor de ocluzie :

Piese intermediare indispensabile in tehnologia P.P.A. dar si a P.T..
Se utilizeaza pentru determinarea relatiilor intermaxilare de ocluzie
(D.V.O.+R.C.) ;
Parti componente :
Baza asemanatoare cu baza portamprentei individuale-acopera
zona de sprijin a campului protetic ;
Bordura de ocluzie- restaureaza in limite asemanatoare arcada
dentara.
Materiale :
Baza sablonului-asemanator cu materialele folosite pentru
confectionarea lingurii individuale placa de baza, R. A. S.
autopolimerizabile, rasini compozite, poliesteri, copoliesteri, R.A.S.
termopolimerizabile.
Bordura de ocluzie : in zona frontala-latime 5 mm, inaltime cu 2 mm mai
inalta ca dintii restanti ; in zona laterala latime 8-10mm, inaltime cu 2
mm mai inalta ca dintii restanti.
In zona frontala bordura se monteaza in afara crestei ; in zona laterala
bordura se monteaza pe mijlocul crestei.
Nu se aplica pe tuberculul pirifiorm, tuberozitatea maxilara.

Caracteristicile sablonului de ocluzie :

Rigide, nedeformabile ;
Sa acopere intreaga suprafata a campului protetic (sprijin) ;
Sa nu basculeze pe campul protetic ;
Sa nu derapeze in angrenaj ;
Marginal sa aiba grosimea proportionala cu latimea fundului de
sac vestibular ;
Inaltimea poate fi scurtata 1-2mm pentru materialalele
elastomerice, mai mult pentru cele alginice (3- 4mm ) ;
Sisteme de ramforsare a sabloanelor-sarma, placute metalice
pentru cele din placa de baza.

26
DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE (D.V.O.+R.C.)

Capitolul

4
Relatiile intermaxilare: pozitia mandibulei fata de maxilar,
tridimensionala (orizontala, verticala, sagitala).
Relatia centrica :
pozitia mandibulei fata de baza craniului ;
clasic (mecanicist), pozitia condililor cea mai inalta, cea mai
posterioara, nefortata, simetrica in cavitatea glenoida de la care
sunt posibile miscarile mandibulei in cadrul anvelopei functionale ;
aceasta pozitie este independenta de contactul ocluzal ;
pozitia condiliana retrudata, centrata si inalta de la care sunt
posibile miscarile mandibulei ;
fiziologic (actual), pozitia condiliana anterioara, inalta si mediana
cu contact condilo-disco-articular de la care sunt posibile toate
miscarile mandibulei in cadrul anvelopei functionale (definitia cea
mai functionala a R.C.).

Caracteristicile R.C. :
o pozitie condiliana cu condilii centrati in cavitatile glenoide ;
o pozitie ligamentara ;
o pozitie neuromusculara, tipar (engrama) de pozitionare
neuromusculara a mandibulei in R.C. ;
singura pozitie reproductibila si transferabila pe articulator ;
pozitia fundamentala pe care se realizeaza restaurarile protetice
fixe si mobile ;
cel mai exact se transfera cu arcul facial pe articulatoarele
programabile unde R.C. coincide cu axa mecanica a articulatorului.

D.V.O. (dimensiunea verticala de ocluzie):

corespunde relatiei de contact interarcadic in poztia de
intercuspidare maxima (P.I.N.) ;
se determina cu ajutorul testelor antropometrice, fonetice si
estetice ;

27
 corespunde dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei,
dimensiune masurata intre 2 repere antropometrice :subnazion-
gnation ;
D.V.O.=D.V.R.-D.S.F. ; D.V.R=pozitia de repaus a
mandibulei ; D.S.F.=spatiul minim de vorbire , care in zona
premolarilor este de 2-3mm ;
La pronuntarea lui S (testul Thomson) =spatiul minim de vorbire
interarcadic .

Determinarea relatiilor intermaxilare cazuri clinice-

1. cazuri clinice cu un numar suficient de dinti pe arcada favorabili distribuiti
pe arcada +D.V.O. pastrata
R.C.+P.I.N. se determina relativ usor.
a) prin pozitionarea manuala a modelelor in P.I.N. si insemnarea
cu creionul a unitatilor masticatorii (rapoarte neutrale de la
nivelul caninilor +molarul 1/molarul 2) ;
b) cu folia de ceara roz speciala pentru ocluzie (P.I.N.).Modelele
sunt pozitionate dupa aceasta inregistrare in ceara. Pentru
inregistrarea ocluziei : ceara +Z.O.E. (materiale plastice
dupa preparare si nu modifica pozitia mandibulei fata de
maxilar) ;

2.cazuri clinice cu numar suficient de dinti pe arcada, topografie

favorabila, ocluzie instabila. Disfunctia ocluzala se datoreaza denivelarii
planului de ocluzie, contactelor premature+interferentelor.
Determinarea R.C.+D.V.O. se realizeaza numai dupa echilibrarea
ocluzala a cazului clinic; ablatia contactelor premature, a interferentelor
si renivelarea planului de ocluzie.
Inregistrarea R.C.+D.V.O. se realizeaza cu sablon de ocluzie (vezi curs
anterior), cu 2 proceduri clinice:
a) inregistrarea dintilor antagonisti cu bordurile de ocluzie ale
sablonului dupa ramolirea prealabila a acestora. Este un procedeu
curent.
b) Se inregistreaza cu paste Z.O.E., R.C la D..V.O.
corespunzatoare.Pasta Z.O.E. se aplica pe bordurile
subdimensionate in sens vertical cu 2-3mm, mandibula este
condusa la D.V.O. a cazului clinic inregistrandu-se fara dificultate
R.C. Este o modalitate mult mai exacta, indicata frecvent, cand
sunt prezenti toti dintii antagonisti pe arcada.

3. cazuri clinice cu numar de dinti restanti redus si relatii de ocluzie perturbate.

Exemplu : edentatii clasa I Kennedy, edentatii subtotale. La aceste cazuri clinice se

utilizeaza metoda de inregistrare a R.C. cu sablonul de ocluzie ca la edentatul total.

Anterior inregistrarii celor 2 repere se examineaza adaptarea sabloanelor de

ocluzie+prelucrarea bordurilor de ocluzie. Se traseaza punctele antropometrice

28
subnazion-gnation si se masoara cu rigla sau ocluzometrul lui Willis D.V.O. dupa
teste antropometrice +teste fonetice.

Etapele determinarii R.C :

1. Se examineaza sabloanele de ocluzie pe modele, sa fie stabile, rezistente

mecanic, confectionate corect (dimensiuni, margini) sa nu basculeze.
2. Examenul nivelului planului de ocluzie in zona frontala+laterala. Frontal,
planul de ocluzie este paralel cu planul bipupilar. Marginea inferioara a
bordurii de ocluzie la 1-2mm de marginea inferioara a buzei
superioare.Bordura in zona frontala va fi usor in afara crestei si va mentine
de la o comisura la alta buza superiuoara intr-o stare de plenitudine
fiziologica, normala. Nu va fi deformata in sens sagital. In zona laterala,
bordura de ocluzie se prelucreaza astfel incat nivelul planului de orientare
ocluzala (protetic) sa aiba un traiect ascendent spre distal iar la contactul
din R.C. sa nu prezinte contacte distale ; ele trebuie sa fie pe toata suprafata
bordurii de ocluzie.
3. Determinarea propriu-zisa :
Se utilizeaza testul fonetic Silverman pentru a recontrola cu sablonul
intraoral spatiul minim de vorbire =2-3mm. La pronuntia lui S
trebuie sa existe un spatiu de 2-3mm intre sabloane.
D.V.O.-se conduce mandibula in contact si se masoara intre cele 2
repere D.V.O. care trebuie sa fie mai mare cu 3-5mm (bordurile nu
sunt plastifiate) ;
Plastifierea bordurilor de ocluzie, pe toata inaltimea si lungimea cu
ajutorul spatulei bine incalzita pana cand se obtine o plastifiere totala
(omogena) a bordurilor ;
Se aplica sablonul de ocluzie pe camp ;
Se conduce mandibula dupa exerciii de oboseala musculara
prealabile (inchideri-deschideri ale gurii) in pozitia retrudata si
nefortata la dimensiunea verticala de ocluzie in prealabil masurata ;
Se racesc usor bordurile, se deschide gura pacientului si se reverifica
aceasta pozitie ;
Se recomanda 3-4 inchideri repetatepentru a vedea daca pacientul
conduce singur in R.C. si daca inchide la fel ;
Bordurile de ocluzie se solidarizeaza , igienizare sabloane, aplicare pe
model dupa care se aplica modelul dintilor antagonisti . Se
examineaza realatia de ocluzie inregistrata.
Edentatia subtotala+edentatia totala, pun probleme privind determinarea R.C.. Cel
mai indicat este utilizarea arcului facial si transferul relatiei centrice pe
articulatorul mediu sau programabil.

Fixarea modelelor in articulator :

Modelele de lucru pozitionate cu sabloanele in R.C. sunt ulterior fixate in

articulatoare simple (ocludatoare) , articulatoare medii (frecvent) sau programabile
(rar);

Pentru fixarea modelelor in articulator se parcurg 2 etape:

29
a) Pregatirea modelelor pentru fixare;

b) Fixarea propriu-zisa dupa regulile de fixare.

Tehnic:

1. Reducerea bordurilor cu 1-1,5 cm pentru a putea fi usor

pozitionate intre cele 2 brate ale articulatorului;
2. Realizarea de retentii pe baza soclului ;
3. Fixarea modelelor in R.C. cu freze metalice sau bete de chibrit
lipite median si paramedian intre cele 2 modele ;
4. gipsarea modelelor-mai intai modelul inferior pe bratul inferior al
ocluzorului urmat de priza gipsului. Apoi se fixeaza modelul
maxilar in R.C. inregistrata. Gipsul se aplica usor in exces,
modelandu-se convex ca o calota.

Reguli de fixare a modelelor de lucru in ocluzor :

Planul de orientare ocluzala va fi paralel cu planul mesei

(orizontala de la Frankfurt) ;
Planul medio-sagital al modelului sa coincida cu planul
medio-sagital al articulatorului ;
Distanta axei intercondiliene-punct interincisiv =10,5 cm.
Distanta intercondiliana-punct interincisiv cel mai bine se
transfera cu arcul facial pe articulatorul mediu sau
programabil (individual).Acesata distanta este aproximativa
la articulatoarele simple.
Observatii practice :
Se va evita gipsarea excesiva a modelului inferior si aplicarea de
gips pe surubul distantator deoarece vor aparea dificultati de
manevrare ;
Plasarea modelelor in sens sagital se va realiza cel mai corect cu
arcul facial ;
In tehnologia P.P.A., metoda cu ocluzor si articulator mediu sunt
suficiente. Metoda cu articulator programabil este utilizata numai
in cazuri exceptionale.

Macheta P.P.A :
Preoperator, se indica realizarea proiectului viitoarei proteze
(baza+sei)+mijloacele de M.S.S. (crosete din sarma),ce vor fi
desenate de medic pe model ;
Pregatirea modelului de lucru pentru machetare ;
In tehnologia P.P.A. se utilizeaza macheta preliminara si cea finala
(definitiva) ;

Pregatirea modelului de lucru :

Anterior etapei de machetare au loc urmatoarele procedee tehnologice :

30
 1. Deretentivizarea : se reduc retentivitatile de pe fetele proximale
si spatiile interdentare pentru a favoriza insertia/dezinsertia P.P.A.
pe campul protetic. Neefectuarea acestei subetape va duce la
proteze care nu pot fi inserate decat prin fracturare.
2. Folierea : se foliaza zonele desenate de medic pe model care
potential pot fi expuse leziunilor de decubit :parodontiul marginal,
papila retroincisiva, rugi palatine, torus palatin. Intre aceste
formatiuni si baza protezei se obtine un spatiu prin foliere. Pentru
deretentivizare se foloseste ciment dentar, vascos, aplicat
interdentar si fixat pe o suprafata de 3-5mm. Pentru foliere se
foloseste folie de plumb 0,5-1mm sau mai groasa sectionata cu
forme specifice (ovalara).
Modelul de lucru anterior pregatirii (cazuri clinice complexe) poate fi
analizat la paralelograf pentru a stabili zonele de retentie ale bratelor
crosetelor foarte rar.

Etapele machetarii :

Izolare model 5 minute in apa saponata ;

Confectionarea bazei machetei din folie de ceara, roz
calibrata (1/2 folie);
Plastifiere-adaptare folie de ceara in limitele desenului. Se va
evita subtierea bazei machetei prin presiuni excesive ;
Confectionarea rulourilor pentru fixarea dintilor. Se aplica
prin lipire la nivelul spatiului edentat. Rulourile se vor
realiza din resturi de ceara.

Montarea propriu-zisa a dintilor artificiali :

Zona frontala-dupa repere transmise de clinician pe sablon : linia

surasului , linia caninilor, linia mediana, transferate de tehnician pe baza
modelului de lucru (soclu) +date din fisa tehnica (culoare, volum, forma,
material, cuspidaj), artificii de montare (diasteme, treme), suprapuneri
coronare, numarul +tipurile de crosete +materialul din care se
confectioneaza.
Le edentatul partial-montarea este usurata de prezenta dintilor restanti.

Montarea dintilor artificiali-dinti frontali :

Cand sunt dinti pe arcada montarea dintilor artificiali se va face

functie de acestia. Se respecta axele de montare in sens
sagital+orizontal.
Cand nu avem dinti restanti dintii aertificiali se monteaza in afara
crestei (in consola) pe un arc de cerc armonios, de la canin la canin

31
 cu artificii de montare (daca este cazul) pentru ca protezarea sa nu
se tradeze.

Montarea dintilor laterali :

Dintii laterali se aleg dupa criterii biomecanice +functionale; sa
aiba cuspidajul moderat 20-30, latimea proportionala cu latimea
crestei, din R.A.S., R.C. mase ceramice.
Montarea se realizeaza dupa criterii biomecanice : pe mijlocul
crestei, astfel incat cuspizii activi sa ocluda cu fosele antagoniste
in I.M. ;
Se evita bascularile protezelor, se va restaura nivelul planului de
ocluzie ascendent spre distal ;
Dintii laterali vor restaura unitatile masticatorii conform realatiilor
de contact ocluzal (1 dinte mandibular cu 2 dinti maxilari).

Macheta preliminara-examinarea pe model

Se verifica corectitudinea montarii:
Montarea in zona frontala (forma, culoarea, volumul, coincidenta liniei
mediane);
Raportul de ocluzie normal psalidodont /labiodont (in anomalii sagitale
medii sau in atrofii rezorbtive importante), ocluzie inversa.
Montarea dintilor laterali :
Corectitudinea contactelor dento-dentare;
Nivelul planului de ocluzie;
Corectitudinea dintilor in zona distala (nu se monteaza dinti pe
portiunile ascendente ale crestelor tuberozitati
maxilare+tuberculul piriform) ; molarul 3 =absent totdeauna ;
uneori se renunta chiar si la molarul 2. Molarul 2 se monteaza
totdeauna subdimensionat, asemanator cu premolarul 2 inferior,
dar niciodata la volumul lui in caz de ascendenta a crestei.
Examenul intraoral al machetei :
Macheta preliminara se examineaza frontal+lateral-aceeasi
parametrii ca la examinarea pe model.
In plus, se examineaza contactele dento-dentare cu hartia de articulatie
sau cu folia de control metalica .
Se recurge la proba spatulei.
Daca proba spatulei este negativa=contacte dento-dentare corecte.
Daca proba spatulei este pozitiva=se indica remontarea dintilor.
Dupa examenul intraoral macheta preliminara se trimite in laborator
pentru tranformarea ei in macheta definitiva.(fizionomic, estetic,
biomecanic)
La pacientii cu torus voluminos, predispusi la fracturi, baza protezei va fi
metalica pentru a conferi rezistenta P.P.A.

32
 Capitolul

DISPOZITIVELE MACHETA DEFINITIVA

Dupa examenul intraoral al machetei preliminare, pe fisa clinica , medicul noteaza

modificarile privind culoarea, forma, pozitia dintilor, pozitia crosetelor, modelajul
functional.

Se fizeaza crosetele in baza P.P.A.

Se modeleaza macheta definitiva a P.P.A.

Obiectivele (principii) de modelaj functional:

Fizionomia;
Igiena;
Fonatia;
Rezistenta mecanica;
Mentinere+stabilitate pe campul protetic.

Fizionomia:
-zona frontala maxilara- modelaj individualizat in detrimentul
modelajului igienic;
Principii de modelaj:
Se va restaura morfologia naturala a parodontiului :
-linia coletelor (insertia festonului gingival) ;
-aspectul gingiei artificiale ;
-modelarea versantului vestibular al seii.
33
Linia coletelor-traiect denivelat, in ansamblu sinusoidal, cu coletul
incisivului central situat mai sus cu 1-2mm de cel al incisivului lateral;
coletul caninului la acelasi nivel sau mai sus cu 0,5-1mm ca incisivul
central.
Modelajul fizionomic si traiectul coletelor se asociaza cu traiectul
marginilor incizale ale grupului de dinti frontali.
Traiectul va fi denivelat, in treapta, cu ambrazuri incizale=efect
fizionomic maxim.
Se contraindica traiect rectiliniu=efect de tristete.
Gingia artificiala va fi modelata ca un burelet cu sant gingival.
Versantul vestibular al seii va fi modelat usor plan-convex (normal) sau
plan-concav in cazul crestelor (versantelor) in protruzie , voluminoase.
Se contraindica modelaj plan-convex deoarece poate conduce la
deformari ale buzei superioare = procheilie.
Convexitatile radiculare sau boselurile radiculare, interradicular depresiuni.

Axele virtuale ale dintilor artificiali vor fi convergente la maxilar, spre

crista galli. (vezi L.P.-reguli de montare a dintilor).La mandibula acestea
vor fi divergente.
Papilele gingivale :voluminoase, mai accentuate la tineri, atenuate,
subdimensionate dar nu absente la varstnici.
Versantul vestibular al seii frontale : - absent-din ratiuni estetice-
creste protruzive, retentive ; dintii se monteaza pe creasta, fara
versantul vestibular al seii.
- prezent-usor plan-convex + grosime ~
gradului de atrofie al crestei
postextractionale.
Se contraindica aceste regului in zona laterala din ratiuni igienice :
modelaj plan, usor convex+suprafete lustruite pentru a nu adera
alimentele.
Din punct de vedere fizionomic, nu aplicam regulile de modelaj estetice
pentru grupul frontal mandibular .
Maxilar se pot modela dintii cu spatieri (diasteme, treme) . In practica s-
a renuntat la aceste spatii retentive.

Igienic:
Suprafete plane, bine lustruite atat in faza de macheta cat si de proteza
pentru a contracara aderenta placii dentare+alimentele.
In zona laterala maxilara si in totalitate la P.P.A. mandibulara se
contraindica spatii interdentare (diastema, treme), santurile gingivale
(zona retentiva).
La P.P.A. mandibulara, in zona frontala se contraindica modelaj
anatoform estetic deoarece dintii frontali inferiori sunt putin vizibili (1/3
incizala).

Fonetic :
Se restaureaza relativ rapid 24-48 ore, cu P.P.A. sau P.T., cund sunt
confectionate corect.

34
Se indica montarea simetrica a dintilor in zona frontala, pozitionarea in
spatiul neutral, pe locul dintilor naturali+fata palatinala anatoforma
(creste, cingulum).
Se contraindica acoperirea fetelor orale ale dintilor frontali, in zona de
colet (pe o inaltime mai mare de 1mm); exceptie dintii ceramici (pe 2/3
legarea mecanica , deasupra cingulumului, se perturba fonatia).
Restaurarea papilei retroincisive si a rugilor palatine cu chei siliconice
(amprentarea rugilor palatine ale cazului clinic).
Se contraindica modelaj empiric, prin modelarea lor directa, aparand
tulburari fonatorii.
In practica , numai in scop de cercetare este un element in plus ;
suprafata externa trebuie sa fie perfect lustruita.
Fixarea dintilor din R.A.S. 1mm ; R.D.C.-1mm ; M.C. -mai mult pentru a
nu perturba pronuntia siflantelor (afectarea timbrului vocii).
Din punct de vedere igienic +fonator-la mandibula- versantul lingual se
modeleaza plan-concav pentru a favoriza functionalitatea limbii (nu plan-
convex).

Rezistenta mecanica :
Modelajul bazelor cu grosimea =2mm din R.A.S., asigura o suficienta
rezistenta mecanica la compresiune, la pacientii cu ocluzie normala.
O grosime 0,6-0,8 mm a sarmei pentru crosete este suficient de
rezistenta in etapele de insertie/dezinsertie+activare.
Se indica din punct de vedere mecanic, la placile protetice reduse,
ramforsarea (armarea) , pentru a nu se fisura /fractura (vezi ocluzia
adanca acoperita).
Se ramforseaza cu fibre de sticla , fibre de carbon, plase metalice, folii
acrilice speciale sau baza va fi metalica(0,4-0,6mm -pentru confortul
pacientului)+rezistenta mecanica superioara.

Mentinerea +stabilitatea :
Mentinerea P.P.A. se realizeaza prin :
Extinderea marginilor protezei pana in fundul de sac, pana in zona
neutrala ;
Grosimea marginilor ~ cu latimea fundului de sac;
Marginile protezelor vor ocoli formatiunile mobile : frenuri, bride ;
nu le vor interfera.
Pentru a creste stabilitatea +mentinerea se indica crearea de spatii in
baza protezei prin foliere a formatiunilor anatomice (torus), rezultand
spatii dirijate (tip camera cu vid, in care dupa aplicare se va dezvolta o
presiune negativa intre ea si fibromucoasa, rezultand succiunea
partiala).

TIPARUL :
Etapa de laborator ce consta in ambalarea machetei definitive cu
materiale specifice, urmata de eliminarea machetei din ambalaj si
obtinerea cavitatii=tipar.

35
In aceasta cavitate se introduce in stare plastica neaderenta
R.A.S.pentru baza protezei.
Etapele obtinerii tiparului :
Pregatirea machetei pentru ambalare ;
Ambalarea (metode) ;
Eliminarea machetei din ambalaj TIPAR.

Anterior ambalarii conditii de lucru:

Intrumentar+materiale:
Bol din cauciuc +spatula;
Vacuummalaxor;
Masa vibratorie;
Presa mecanica/hidraulica;
Chiuvete metalice ovalare, dreptunghiulare din bronz/aluminiu;
Ghipa clasa II hemihidrat si clasa III hemihidrat.
Didactic se utilizeaza hemihidratul (gips normal=alabastru). In
practica ar trebui gips Moldano sau macar amestec (clasa II+clasa
III).

Metode de ambalare:
1) metoda directa (cu val) ;
2) metoda indirecta (fara val)-cea mai indicata ;
3) metoda mixta.

1.Pregatirea machetei pentru ambalare-caracteristici :

curatirea cerii de pe dintii artificiali , de pe toate
suprafetele ;
degresarea machetei cu acetona, neofalina, alcool pentru a
rezulta suprafete netezite ;
demontarea modelelor din articulator+ocluzor pentru a nu
se deforma machetele ;
adaptarea modelelor in chiuvetele selectate, eventual
soclare ;
deretentivizarea dintilor restanti prin sectionarea lor in sens
cervico-ocluzal pe care s-au aplicat crosete pentru a favoriza
dezinsertia in momentul dezambalarii protezei fara
deformarea lor.

2. Ambalarea:

Caracterisiticile metodei amabalare cu val:

modelul + dintii artificiali+crosetele in aceeasi parte a chiuvetei;
dintii artificiali sunt acoperiti cu un val de gips gros de 5-8 mm
vestibular pentru a-i fixa in acea pozitie.
Metoda:

36
 din punct de vedere tehnologic este dificila si a fost mult utilizata
in tehnologia P.P.A.cu baza din cauciuc vulcanizat=valoare istorica
(1940).
Indicata in edentatii frontale, cu montarea dintilor direct pe creasta
fara versantul vestibular al seii (creste protruzive)+edentatii mixte de
arcada multiple.

Dezavantaje :
eliminarea machetei, izolare tipar, introducere acrilat se realizeaza
greu ;
fracturare val;
modificarea pozitiei dintilor la izolare.

Ambalarea fara val (indirecta) caracteristici:

Utilizare larga, cel mai frecvent indicata in tehnologia P.P.A.;
Modelul este impreuna cu crosetele in prima a chiuvetei si dintii
artificiali in a doua a chiuvetei ce joaca rolul valului).

Avantajele metodei:
acces larg in tipar , cu eliminarea machetei prin plastifiere;
izolarea tiparului se realizeaza usor;
introducerea acrilatului fara dificultati.

Dezavantaje:
inaltari de ocluzie asamblarea partilor chiuvetei sunt eronat
realizate;
presarea incorecta;
izolarea intregului tipar , inclusiv a dintilor, cu desprinderi ale
dintilor de baza protezei. Se contraindica izolarea talonului dintilor
(suprafata de contact dinti-R.A.S.)

Metoda mixta:
Indicata in edentatii frontale-creste protruzive, cand dintii se monteaza
pe creasta; in edentatii multiple.
Se realizeaza ambalarea cu val pentru dintii frontali si ambalarea fara
val pentru dintii laterali.

3.Eliminarea machetei din ambalaj:

Curent prin termoplastifierea bazei machetei dupa priza gipsului.
Chiuveta se introduce in apa fiarta, timp de 5 minute pana se plastifiaza
baza.
Se contraindica depasirea de 5 minute deoarece se infiltreaa ceara in
structura poroasa a tiparului.

37
La deschiderea chiuvetei se observa baza machetei plastifiate ce se
elimina sumar cu spatula+reziduurile ce se elimina cu jet de apa
fierbinte sau cu ajutorul vacuum press system vapori de apa sub
presiune (procedeu modern).
Se contraindica adausul de detergenti la apa deoarece se infiltreaza in
tipar avand un efect nociv pentru izolare.
Rezulta tiparul=cavitate cu volum , grosime si forma ~ cu macheta
definitiva.
Urmeaza pregatirea tiparului pentru introducerea, presarea, indesarea
acrilatului.

Izolare tipar:
Aplicarea de solutii speciale la temperatura de 40-45C(Izodent,
Pectizol), in 2-3 straturi dupa uscarea straturilor.Se formeaza o
pelicula ferma, izolatoare, inerta ce nu modifica proprietatile
tiparului (cel mai frecvent procedeu).

Rolul izolarii :

Impiedica patrunderea R.A.S. in gipsul tiparului ;

Inhiba reactia chimica dintre R.A.S. si gips;
Previne fisurarea /fracturarea bazei protezei in momentul
dezambalarii .

Alte materiale de izolat:

Clorura de calciu 30%+silicat de sodiu 86% ;se aplica in tipare
calde la 85-90C
Procedeu clasic-albeste baza protezei +necesita prelucrari
suplimentare ;
Amidonul-procedeu clasic-foarte rar ;aplicarea identica.
Lacuri siliconice tip Dentaflex sau Kiesellack, in zona gingivala a
machetei pentru conservarea modelajului gingiei artificiale.Dupa
indepartarea lacului siliconic suprafata necesita prelucrari
minore+se obtine o suprafata neteda, lucioasa apropiata de forma
finala.
Silicon gingival+nisip fin se obtin suprafete lucioase, netede, cu
usoare prelucrari (nu se mai intervine brutal)

Polimerizarea bazei P.P.A. :

Baza se obtine din R.A.S. termopolimerizabile +autopolimerizabile.Cele mai
indicate cele termopolimerizabile deoarece rezulta o structura relativ compacta, cu
rata de monomer rezidual mica .

Termopolimerizarea clasica-cu regimul termic-vezi sem. I.

Materiale: R.A.S. :
Superaryl (Spofa)-6 culori +T,

38
Biocryl (Galenica),
Palavit (Kulzer),

Capitolul

6
Paladon (Kulzer).

R.A.S. termopolimerizabile Pallapress (Kulzer) +Ivocap press se

introduc in tipar prin injectie si polimerizare sub presiune.
Microbase-rasini poliuretanice injectabile sub presiune in tipar,
polimerizare initiala si apoi se finalizeaza polimerizarea in
cuptoare cu microunde (MICROMAT).

POLIMERIZAREA BAZEI P.P.A.

Rasini acrilice conventionale (clasice): nesarjate (nearmate):
SUPERACRYL, PALAVIT, PALADON, BIOCRYL;
Rasini acrilice polimerice armate (high impact) : armare speciala
cu fibre ;
Rasini acrilice simple termopolimerizabile : PALLA-X-PRESS
(Kulzer), IVOCAP(Ivoclar), introduse in tipar cu presiune , sub
injectie ;
Rasini poliuretanice MICROBASE- sub presiune in tipar si
polimerizate in cuptorul cu microunde.

Rasinile cele preferate pentru baza protezei sunt termopolimerizabile.

39
Exista si rasini autopolimerizabile ce nu sunt indicate datorita
proprietatilor inferioare (rezistenta mecanica scazuta, absorbtia de apa
crescuta, culoare), indicate cu caracter provizoriu.

Dozare/Preparare :
P+L
P=Pulbere=Polimer derivat al acidului metacrilic (PMMA)
L=Lichid=Monomer (MMA)
Dozarea : 3 procedee
1.) Empirica (curent);
2.) Volumetrica (cilindrii gradati);
3.) Ponderala (cantarire).

1. Dozarea empirica :
Se dozeaza lichidul in godeu din material plastic/ceramic 6-8ml +pulberea prin
tehnica saturatiei progresive sau 1 g pulbere roz /dinte +7ml monomer (1/1)

Daca avem 14 dinti (proteza totala) ne sunt necesare 14g ce se adauga peste 8-
10ml lichid.

Prepararea :

Tehnica saturatiei progresive :

P+L se aplica in godeu, amestecate 2/1, 1/1, 3/1 (proportia volumetrica).

Prepararea se realizeaza prin spatulare cu o bagheta de sticla pana rezulta o pasta
vascoasa.

Pasta trece prin mai multe etape:

Sedimentare-zahar umezit ;
Dizolvare pasta aderenta nemodelabila;
Saturare-lanturi macromoleculare prin consumul monomerului, cu aparita
pastei elastice modelabile, neaderenta, stadiul ideal de introducere,
indesare al acrilatului in tipar;
Evaporare-(prepolimerizare)-faza intermediara in care se contraindica
modelarea pastei ca rulou si introducerea in tipar.Ruloul se aplica in
tiparului unde exista dinti, dupa ce tiparul a fost izolat cu Izodent 2-3 minute
pana ce acesta precipita.
Manipulare R.A.S.:

Se indica a se realiza in tipare reci, la distanta de flacara si de solventi oragnici ; se

manipuleaza cu folii umede prin presare in tipar.

Ruloul este aplicat, apoi o folie de celofan umed pentru a rezulta suprafete umede .
Cele doua jumatati ale chiuvetei se preseaza de 2-3 ori, se sectioneaza plusul
marginal, se examineaza dupa deschiderea chiuvetei dispunerea rasinii acrilice in
tipar.

Unde sunt lipsuri de rasina acrilica simpla, se adauga pasta. Tiparul este
polimerizat. Cele doua jumatati se asambleaza, se introduc intr-o presa mecanica
(ideal hidraulica) la 2-3 atmosfere , timp de 15-30 minute-1 ora.

40
Chiuveta se scoate din presa si introdusa intr-un cadru metalic =RING= cu rolul de
a mentine partile componente ale chiuvetei presate anterior (pe durata
polmerizarii).

Metode de termopolimerizare :

a) Metoda clasica

regim termic 2,5 ore /vezi L.P. tehnologia protezelor fixe.Cea mai indicata si
utilizata in practica, regim de polimerizare lent , fara a se consuma brusc
monomerul si a se obtine structuri poroase, cu incluziuni, cu rezistenta mecanica
scazuta, racire ideal 4-8 ore (ideal 48 ore).

Reactia de polimerizare este exoterma (cu degajare de caldura).

Monomerul la 65 Cpolimerizeaza in masa.

La 100,3C monomerul se volatilizeaza brusc. Proprietatile mecaniceale protezei

sunt bune, superioare, monomer rezidual putin, impuritati reduse daca
temperatura se ridica lent si se raceste lent.

Dezavantajele termopolimerizarii clasice :

dozare empirica ;
polimerizare incompleta ;
monomer rezidual =impuritati ;
contractie de polimerizare crescuta ;
prelucrare laborioasa (margini groase +plusuri) .

b) Metoda moderna :

Termopolimerizare cu injectie :

Este o termobaropolimerizare cu 3 procedee de injectare a rasinii speciale.

-SR IVOCAP-IVOCAP PRESS (Ivoclar);

-PALAJET (Kulzer);

-UNIPRESS (Schutz Dental).

Materiale :

IVOCAP PLUS
PALA-X-PRESS ;
MICROBASE.

Avantaje :

Proteze foarte exacte (grad de succiune maxima+inchidere zona AH) ;

41
 Se introduc prin injectie ;
Asigura rasina pe toata durata polimerizarii compensand contractia ;
Se obtin baze foarte rezistente mecanic : structuri dense, fara porozitati,
incluziuni ;
Cantitatea de monomer rezidual este scazuta ;la 7 zile 1% (Kulzer) si 2%
(Ivoclar).
Prelucrarea finala mult mai facila , timp de lucru mult scurtat (30 minute
pana la 1 ora).

SR IVOCAP (Ivoclar)

Instalatia de injectie este cuplata la o presa hidraulica de 3-4 tone.

Zona de cuplare manometru-presiunea sub care se injecteaza rasina in tipar.

Presa actioneaza un servomotor ce impinge un piston de teflon in flaconul cu

rasina ; din el printr-un orificiu rasina este injecata in permanenta intr-un
conformator (camera de injectie).

Regimul de lucru :

Injectie la 6-8 atmosfere ;

Temperatura de polimerizare in reactor =95-100C;
Timpul =35 minute;
Racire sub presiune a camerei de injectare 20 minute sub jet de apa,
apoi fara presiune 10 minute, urmata de dezambalare.

Rezulta proteze foarte rezistente, foarte exacte ca adaptare, structuri dense,

neporoase, cantitate minima de monomer rezidual, procedeu ideal de polimerizare
P.P.A.+P.T.

Rasina poliuretanica -MICROBASE :

Se introduce sub presiune, prin injectare timp 30 minute, la 6 bari, polimerizarea

finala se realizeaza in cuptorul cu microunde (MICROMAT) , timp de 7 minute.
Rezulta proteze foarte bune din punct de vedere biomecanic.

Cel mai modern procedeu pentru obtinerea bazelor protezelor +aparate

ortodontice.

Dezambalarea /Prelucrarea :

Etapa de laborator consecutiva prelucrarii bazei.

Dezambalarea din conformatr a protezei.

Se indeparteaza ringul, se deschid cele 2 jumatati ale chiuvetei ;

42
Se indeparteaza proteza din ambalaj prin sectionarea gipsului (spatula,
fierastrau) ;

Atentie !!!! Sa nu se deformeze baza protezei, crosetele din sarma sau sa nu se

desprinda dintii artificiali.

La ambalarea fara val-nu exista aceste riscuri.

Prelucrarea :

Proteza enucleata, scoasa din tiparul gipsului se prelucreaza.

Mecanic-resturile de gips se indeparteaza sub jet de apa +periaj ;

Chimic-citrat de sodiu 4-8ore.

Procedeul modern consta in folosirea vacuum press system-se introduce intr-un

aparat cu vapori si toate resturile sunt curatate repede.

Se examineaza proteza anterior prelucrarii (sa nu aiba fracturi, fisuri, deformari ,

sa nu se desprinda dintii artificaili, se evalueaza cantitatea polimerizarii-un masa,
neunniforma-).

Prelucrarea propriu-zisa :

1. Planare : indepartare exces de rasina, de regula marginala, cu freze (pietre)

de acrilat de forme diferite, la micromotoare ; rezulta suprafete plane,
grosiere ;
2. Netezire : prelucrare mai fina, cu freze mai mici (cilindrice, conice, con
invers ) in zona festonului gingival). Se introduce discul intre dintii
artificiali , se extrag particule mici cu excavatoare. Se netezeste cu
glasspapier (sticla pe hartie), rezulta suprafete netede, lustruite.Macheta
finala izolata cu lacuri siliconice aplicate in zona cervicala, gingivala sau
baza protezei termobaropolimerizate duce la o prelucrare foarte usoara.
3. Lustruirea : se realizeaza cu filtzuri (conuri din bumbac, perii), pufuri
(bumbac), la o turatie mai mica de 3000 rotatii /minut, fara presinue
deoarece se incalzeste acrilatul, se deformeaza rasina.
Supraincalzirea este scazuta prin adaugare de agent abraziv : pulbere calcar
(feldspat+apa) , pulbere sticloasa (cuart+apa), creta, pulberi de os =fosfati de
calciu, margneziu, paste de lustruit=oxid de fier.

Rezulta suprafete extrem de lustruite oglinda ce favorizeaza autocuratirea

+curatirea artificaila.

Lustrul final :

Se realizeaza cu pufuri fara agent abrziv pana se obtine un luciu specific.

43
Se contraindica lustruirea cu filtzuri sau perii a partii metalice cu polpant (oxid de
crom-verde) deoarece se impregneaza si vor polua zonele prelucrate ale protezei.

Conservarea protezei :

In recipinet +apa de la prelucrare pentru a se evita contractia volumetrica prin

distorsionare (prin deshidratare) ;

Imersia in apa duce la o contractie centripeta si revenirea la forma initiala ;

Protezele baropolimerizate cu injectie au o contractie minima, polimerizare

excelenta.

Adaptarea P.P.A. :

Insertia P.P.A. pe campul protetic:

In edentatiile clasa I , II Kennedy, insertia nu ridica probleme cand a fost

respectata tehnologia (model de lucru deretentivizat, foliat, portamprente
individuale).

In edentatiile intercalate , insertia este dificila, adaptarea proximo-proximala prin

frezarea zonelor de contact protexa-dinti. Se contraindica sectionarea, prelucrarea
excesivadeoarece apar spatii la nivelul parodontiului.

Prelucrarea zonelor de contact se contraindica a se prelucra excesiv ducand la

inflamatia parodontiului.

Examinarea finala :

a) exoorala-(sumara)-se observa corectitudinea montarii dintilor (pozitia),

realizarea unitatilor masticatorii, nivelul planului de ocluzie, cuspidajul,
calitatea materialului dintilor (ceramici, R.A.S., R.D.C.), calitatea
polimerizarii.
b) Endooral-relatiile de ocluzie, corectitudinea montarii, coincidenta liniei
mediane
marginea protezei la nivelul fundurilor de sac, la nivel ocluzal=contacte premature,
intereferente (prin retusuri), examenul pozitiei crosetelor.

Retusurile marginale , ocluzale sunt urmate de relustruire de catre clinician cu

gume (polipant) sau cel mai bine in laborator pentru a obtine o integrare biologica.

Integrarea biologica :

Depinde de calitatea protezei= medicament ;

Experienta +abilitatea medicului in echilibrarea ocluzala
Capacitatea medicului =convingerea cazului clinic ca acea solutie este cea
mai indicata pentru el.

44
 TEHNOLOGIA PROTEZEI PARTIALE SCHELETATE

Varianta tehnologica superioara P.P.A.=solutia protezei definitive pentru edentatiile

partiale intinse sau punti cu agregare mixta (implant+dinti restanti) ;

Din punct de vedere protetic este chintesenta principiilor protetice.

Cel mai complex tratament.

Istoric :

Datorita progreselor din metalurgia generala, elaborarea aliajelor moderne

(oteluri)=metalurgia stomatologica, industria chimica (chimia macromaoleculara
cu elaborarea elastomerilor de sinteza +materailele alginice), s-a ajuns la
conceperea si elaborarea stiintifica a P.P.S si realizarea unor proteze ce refac in
grad maxim functiile A.D.M.

Caracteristici:

Volum mult mai mic, stare de confort crescuta;

Ancorare : crosete turnate, bare speciale, sisteme speciale, eficienta
crescuta ;
Sprijin mixt : dinti-parodontiu+muco-osos ;
Din punct de vedere mecanic-rezistenta maxima-infrastructura turnata din
Co-/Cr (ce a inlocuit Aur-Pt) ; mai rar Ni-/Cr ;

Grosimea mica 0,4-0,8m pentru conectorii principali;

Igienic : suprafete mici, perfect lustruite ;curatire+autocuratire maxima ;
Dotare foarte buna, eperienta medic-tehnician.

Conditii de lucru impuse:

Dotare laborator cu paralelograf +izoparalelometru (in afara tijei detectoare

exista si un instrument de prelucrat, frezat pentru prepararea lacasurilor) ;
Hidrocoloizi+polieteri model duplicat ;
Aliaje Co-Cr ;
Aparate de turnare: C.I.F.(Bego Nautilus), C.M.F.(TIM 500 Dental),C.J.F.
(Ducatron).

Campul protetic :

Totalitatea elementelor anatomice ce vin in contact cu elementele P.P.S.

Campul protetic cu zone pozitive : ce vin in contac cu proteza=zone functionale ;

Zone negative : ce nu vin in contact cu proteza=zone

afunctionale .

45
Campul protetic maxilar :

Zone pozitive: dinti restanti, creste alveolare, bolta paltina (o parte duin ea),
tuberozitati maxilare-la maxilar;

dinti restanti, creste, tuberculul piriform la mandibula.

Zonele pozitive la maxilar sunt mai multe ca la mandibula.

Dintii restanti au rol in M.S. S. (sprijin+mentinere directa +mentinere indirecta,

stabilitate).

Crestele , bolta, tuberozitatile, tuberculii piriformi asigura sprijinul mucozal,

stabiliatea orizontala (M-D, transversala)+adeziunea (la nivelul boltii palatine0.

Zonele negative ale boltii palatine :

Conectorul principal, partile componenteale protezei sa fie la distanta de ele

pentru a nu aparea leziuni de decubit.

Zone negative la maxilar (ce se vor folia):

Parodontiul marginal (gingia) 0,2mm;

Papila retroincisiva: 0,2-0,4mm;
Torusul palatin : 0,4mm ;
Rafeul median : 0,2mm ;
Zonele Schroder sunt ocolite, sunt acoperite; au maxim de rezilienta,
conectorul se infunda, basculeaza.
Exostozele marginale osoase.

Zonele negative nu vin in contact cu conectorul principal+conectorii secundari

pentru a nu aparea leziuni de decubit.

Zone negative la mandibula (ce se foliaza) :

Parodontiul marginal adiacent dintilor restanti ;

Versantul lingual al conectorului principal : 0,5-1,5mm ;
Planseul bucal-se ocoleste ;
Bridele laterale.

Conceperea P.P.S. :

Nici un element al P.P.S. nu se concepe intamplator ; este coroborat cu elementele

anatomice specifice.

Peste 150 de factori sunt luati in considerare.

Factori :

46
 Tipul de edentatie restanta ;
Atitudinea fata de dintii restanti ;
Pe ce arcada ;
Sisteme de ancorare : crosete+sisteme speciale ;
Ce probleme ridica fizionomia;
Tipuri de sei, conectori;
Metode de amprentare preliminare, finala=suficiente +amprenta
compresiva a fibromucoasei ;
Materialul pentru baza, pentru dintii artificiali, pentru sistemele retentive ;
Eficienta masticatorie, gradul de cuspidaj, montarea dintilor ;
Sisteme de retentie pentru dinti, sei.

Elemente componente P.P.S. :

Arcada artificiala : sei +dintii artificiali ;

Conectori pricipali+secundari =elemente de legatura ;
Mijloace de mentinere, sprijin, stabilitate (M.M.S.).

47
 Capitolul

7
COROANELE DE INVELIS ELEMENTELE COMPONENTE P.P.S.

Sei;
Dintii artificiali;
Conectorii principali ;
Elementele de M.S.S.

Factori de care se tine cont in conceperea unei P.P.S. :

Tipul de edentatie ;
pe ce arcada ;
atitudinea fata de dintii restanti (pregatiri preprotetice) ;
sistemele de ancorare-ce tip de crosete ;
tipuri de sei, conectori ;
inaltimea dintilor ;
rezilienta mucozala ;
metode de amprentare amprenta functionala-amprenta
compresiva;
nivelul gradului de restaurare a functiilor A.D.M. ;

Triada echilibrului in tehnologia P.P.S. sei, conectori, mijloace de M.S. S.

1. Dintii artificiali :
Dintii artificiali au ca suport seile metalice.
Se obtin din R.A.S.(manufacturati/prefabricati), R.D.C., mase ceramice
(numai prefabricati-gama industriala).

Materiale +metode de obtinere-vezi curs P.P.A.

Alte tipuri de dinti artificiali :
coroane acrilice +fatete acrilice se aplica pe componenta metalica
(bont/caseta) ;
coroane mixte metalo-ceramice sau fatete ceramice. Cele mai
indicata solutie estetica in grad maxim.

48
 Dinti metalici in edentatii unidentare laterale-din conectorul
principal (placuta, bara) se prelungeste un dinte metalic-spatiu mic
in sens C-I /M-D ;
Dinti micsti : rasina +onlay-uri ocluzale ; se indica cand dintii
antagonisti sunt artificiali cu fete ocluzale metalice (Ni-Cr, Co-Cr)
sau ceramici.
Reguli de montare dinti frontali+laterali =vezi L.P. +curs.

2. Seile :
Elemente de suport metalic ale dintilor artificiali ;
Concepute in functie de spatiul edentat (topografie +dimensiune) ;
numarul seilor =numarul edentatiilor.
In edentatiile mixte nu se proiecteaza sei ci o prelungire din
conectorul principal modelat sub forma de bont +coroana
artificiala.

Caracteristicile generale ale seilor :

Seile trebuie sa prezinte un contact intim cu versantele crestelor
alveolare in edentatiile clasa I, II Kennedy si contact lejer in edentatiile
laterale.
In edentatiile laterale se concep seile metalice ; in edentatiile clasa I, II
+latero-frontale vor fi mixte metalo-acrilice.
Seile vor avea un contact intim cu fibromucoasa , mucoasa se
amprenteaza compresiv prin metoda compresiva pentru starea
functionala.
Marginile seilor se extind pana la nivelul mucoasei pasiv mobile (zona de
reflexie).
Seile acopera 2/3 din inaltimea +lungimea crestelor alveolare ; restul de
1/3 se completeaza cu acrilat roz.
Orizontal seile vor acoperi in totalitate tuberozitatile si partial tuberculul
piriform (cat permite traiectul orizontal al tuberculului pana la insertia
ligamentului pterigomandibular).

Caracteristici tehnologice :
Versante perfect lustruite, modelate plan-convex ;
Sa faciliteze captusirea, rebazarea ;
Restaurarea formei+volumul dintilor +fizionomia (in grad maxim) ;
Versantele metalice vor fi concepute subtiri, dar suficient de
rezistente mecanic;
Seile in zona de unire cu conectorul principal vor prezenta pe
ambele fete la niveluri diferite praguri, trepte de cca. 1mm pentru
ca acrilatul sa se termine in strat suficient de gros pentru a nu fi
infiltrat ;
Seile metalice vor prezenta distal, pe mijlocul crestei un stop de
cca. 1 mm ce le mentin in aceeasi pozitie (element antibasculant)
la examenul intraoral +etapa de introducere , indesare
acrilat).Stopul distal are rol in dirijarea spatiului pentru acrilatul
ce completeaza spatiul.

49
Tipuri de sei :
Sei metalice edentatii laterale- P.P.S. are sprijin dento-
parodontal ;nu este permisa rebazarea.
Sei cu ochiuri mici (plasa) +acrilat; indicate in spatii laterale mai
mari, extinse pentru a permite rebazarea.
Sei cu ochiuri mari+acrilat cele mai indicate in edentatii clasa I,
II Kennedy+latero-terminale.

3. Conectorii principali :
Elemente transversale de legatura intre sei ;
Asigura rezistenta mecanica a P.P.S., rigiditatea ;

Caracteristici generale :
a) rigiditatea este data de latimea si grosimea conectorului (0,4-0,6
la maxilar; 1,5-3mm-bara linguala) ;
b) bioprofilactic-conectorii principali sunt plasati in zonele
afunctionale ale campului protetic pentru a nu interfera functiile
de baza ale A.D.M. .Conectorii principali sunt plasati la distanta de
zonele negative ale campului protetic (papile, rugi, torusuri,
exostoze).
c) Confortul asigurat de plasarea simetrica de o parte si de alta a
liniei mediane , perpendicular pe planul M-S, zonele de unire cu
conectorii secundari sei in unghiuri rotunjite (nu ascutite).
Modelajul va fi realizat cat mai plat +suprafete perfect lustruite redand
elementele morfologice pe care le acopera .Plasarea in zonele pozitive
ale campului-un conector tip placa palatinala lata, extinsa pe un torus,
papila, parodontiu (nefoliat) va exercita un efect traumatic, leziuni de
decubit .
Limita anterioara la conectorul principal maxilar se plaseaza intre rugile
palatine.Limita posterioara anterior de zona Ah cu 5mm. Latimea nu va fi
sub 10mm pentru conectori maxilari.
Grosimea va fi mica : 0,4-0,6mm (edentatii laterale) .Conectorii ingusti
+grosi cu efect traumatic si sunt neconfortabili.

Conectorii principali maxilari-tipuri-

Placi palatinale inguste =placi mucozale=edentatii laterale,
proteze cu sprijin dento-parodontal, grosimea 0,6mm, ingrosate
marginal anterior/posterior.
Cand in 1/3 medie exista un torus , sunt foliate si modelate
corespunzator.
Placuta palatinala lata (mucozala) edentatii T-T, clasa I Kennedy,
latero-terminale, cand pe arcada sunt 6-8 dinti.Ocupa 2/3 din bolta,
marginile anterioare/posterioare sunt ingustate. Marginea
anterioara se plaseaza intre rugi, nu pe rugile palatine, nu pe
papila incisiva sau parodontiul marginal ; fata de parodontiu minim
5mm. Marginea anterioara ideal va fi situata pe o linie transversala

50
 ce trece prin pintenii ocluzali situati cei mai anterior si posterior
anterior de zona AH cu 5mm.Limita anterioara a placutei
palatinale nu va depasi linia transversala ce trece prin cei mai
anteriori pinteni ocluzali.
Nu se plaseaza in zonele Schroder (au rezilienta crescuta si favorizeaza bascularea
prin infundare).

Conectorul principal fenestrat-edentatii mixte, intercalate, asociate

cu prezenta torusului in centrul boltii palatine, la pacientii care nu
suporta placute palatinale totale. Are o forma de paralelogram cu
unghiurile rotunjite, placuta anterioara are o latime de 6-9mm cu
marginea anterioara extinsa pe creasta dar la distanta de
parodontiu, papila prin foliere 0,2-0,3mm. Placuta posterioara are
o latime de 4-5mm. Placutele laterale sunt late de 5-6mm situate la
distanta de parodontiul marginal, prezentand zone decoletate.Este
conectorul cel mai rigid, asigura degajarea boltii palatine, a
papilelor+rugile.
Conectorul in forma literei U edentatii T-T+torus palatin
voluminos, conector cu rezistenta medie (discutabila) modelat mai
gros 0,6mm.
Placuta dento-mucozala edentatii terminale cu numar de dinti
redus (frontale), inalti, verticali, la cazurile clinice cu creste
alveolare atrofiate, reduse volumetric. Placuta se extinde pe dintii
restanti supracingular unde va avea o grosime de 0,4-0,6mm si va
reproduce morfologia dintilor si a versantului crestei alveolare. De
o parte si de alta pe dinti va prezenta pinteni ocluzali incizali-mai
rar) iar limita superioara se va sprijini pe trepte practicate pe
canini, incisivi. Se contraindica sprijinul pe plan inclinat deoarece
are efect dizortodontic.
Placuta palatinala totala-edentatii T-T, dinti restanti
redusi+asocierea cu edentatii frontale, creste atrofiate.Acopera in
totalitate bolta, grosimea 0,4mm, fata exterioara perfect lustruita,
confort maxim , sprijin supracingular pe praguri pentru a
transmite fiziologic presiunile pe dintii restanti.

Conectorii principali maxilari-proiectare :

Latimea proportionala cu spatiul edental ;
Grosimea 0,4-0,6mm ;
Marginea anterioara/posterioara ingrosata ;
Conectorii principali se unesc cu seile prin unghiuri rotunjite; la
jonctiunea cu seile ajung minim 1mm.

Conectorii principali mandibulari :

De rigidizare prin solidarizare cu seile : bara linguala, placuta dento-mucozala (cei
mai utilizati) , crosetul continuu , conectorii principali dentari , bara vestibulara
(cei mai rari).

51
1.Bara linguala :

Forma arcuata, in relatie cu planseul bucal -limita inferioara ; limta

superioara la distanta de insertia gingivala 5mm;
Dimensiunea conditionate de inaltimea procesului alveolar=9mm;
Latimea 4-5mm;
Grosimea-1-3mm;
Superior sunt plasati la 5 mm de parodontiul marginal; inferior in fundul de
sac lingual fara a interfera planseul si frenul limbii in functionalitate.
Forma semipiriforma-cea mai rezistenta +confortabila; ovalara
+semirotunda au fost utilizate, actulamente abandonate.
Topografia barei : functie de creasta alveolara-este variabila.

Principiu protetic :

Conectorul nu va veni in contact cu mucoasa crestei alveolare, in cavitatea bucala

este un spatiu ce se obtine prin foliere ; grad de foliere 0,3-2mm.

Creasta verticala foliere-0,3mm ; edentatii latero-laterale ;

Edentatii mixte rezilienta mucozala este mai mare foliere mai mult de
1mm ;
Proces alveolar concav +dinti lingualizati 2-3mm, dar nu ne permite limba,
frenul ;
Dinti lingualizati bara situata la 2mm.

Bara linguala -caracteristici foliere :

La P.P.S. cu sprijin dento-parodontal 0,2-0,3mm-clasa III Kennedy.

Cand exista sprijin mixt edentatii L-T 0,3-1mm ;

Edentatii T-T +rezilienta a mucoasei 1-1,5mm ;

Edentatii T-T +proces alveolar concav+rezilienta crescuta grad de foliere maxim-

2mm.

Bara linguala se asociaza cu crosetul continuu cand procesul alveolar este scurt si
bara este mai mica (3mm).

Bara linguala :

Zonele de minima rezistenta la jonctiunea cu seile, la zona de unire cu conectorii

secundari si pe linia mediana.

Orice presiune exercitata in sens transversal va duce la fractura pe linia mediana.

52
Tehnicienii vor ingusta zonele de jonctiune. Cand bara este extinsa, mai lunga,
polul inferior va fi modelat mai gros.

2.Crosetul continuu :

Element suplimentar de rigidizare al barelor+protezelor ;

Indicat in cazul proceselor alveolare subdimensionate, planseu cu insertie inalta,

aproape de insertia gingivala ;

Conditii de proiectare :

Intre bare si conectori sa existe un spatiu de autocuratire de 4-5mm.

Marginal sa fie rigidizat prin pinteni ocluzali/conectori secundari ;
Latime 2,5-3mm ;
Topografie pe fetele orale ale dintilor restanti ;
Profil semirotund ;
Grosimea : 0,5-1mm ;
Mentinere pinteni ocluzali, gherute incizale (nu se folosesc, efect
nefiziologic), pinteni ocluzali (plasati supracingular)

Crosetul continuu rol :

Rigidizare bara cu cresterea rezistentei mecanice;

Este considerat a-2 -bara;
Extinderea P.P.S. pe dintii restanti;
Efect de solidarizare a dintilor;
Efect antibasculant;
Stabilizarea protezei in sens M-D;
In edentatii frontale unidentare pot fi montati dinti artificiali;
In treme/diasteme poate prezenta o bucla ocolitoare (ca si placuta dento-
mucozala).

3.Placuta dento-mucozala:

Indicata cand insertia planseului este mai mica de 9mm;

Caracteristici ~ crosetului continuu ;
Se indica in edentatii cu dinti restanti redusi ca numar si cu inaltime medie,
mica +proces alveolar subdimensionat+planseu cu insertie superioara ;
Placuta poate fi decoletata ; se concepe cu forma ~barelor, la distanta de
procesul alveolar prin foliere ; limita superioara in contact cu zona
supracingulara pierduta, atenuata (supraecuatorial).
Oral va reproduce morfologia dintilor restanti pentru a nu interfera
functionalitatea limbii ;
Folierea pentru placuta dento-mucozala 0,5-1mm (ca la bara linguala) ;
Caracterisitici +rol-vezi crosetul continuu ;
Permite decoletare; la P.P.A. nu se poate realiza.

53
4.Bara vestibulara :

Dinti lingualizati ;

Capitolul

8
Proces alveolar subdimensionat ;
Insertie planseu inalta aproape de insertia gingivala ;
Bara este mai lunga, inestetica, cu rezistenta mecanica scazuta, plasata in
fundul de sac vestibular.
Rar indicata.

5. Conectorul principal dentar :

Se indica in subdimensionari ale procesului alveolar cu dinti inalti si

verticali ;
Este ~ crosetului continuu, fiind cu o latime mai mare cu 1mm si mai
subtire ;
Uneste direct seile ;fara conector secundar ;
Rar utilizat ;
Indicat in cazuri clinice speciale ;
Este ca o banda metalica ce inlocuieste la P.P.A. placa linguala.

SISTEME DE MENTINERE, SPRIJIN SI STABILIZARE (M. S. S.)

1. Cu actiune directa : Crosete turnate ;

Sisteme speciale (culise, capse, bare, telescoape,
magneti).
Rol blocarea desprinderii P.P.S. de pe campul protetic.
2. Cu actiune indirecta- opritori de basculare tot ce se prelungeste
anterior de P.P.S.
1. Mijloace cu actiune directa :
Crosetele turnate (90%) din tehnologia P.P.S. comparativ cu sistemele speciale au
pret de cost mai mic si se obtin tehnologic mai usor.

Actioneaza impotriva desprinderii P.P.S. de pe campul protetic prin bratele

retentive flexibile plasate in zonele subecuatoriale ale dintilor limitanti. Aceasta
zona este delimitata cu ajutorul paralelografului.

2. Sisteme speciale :

54
 Utilizare restransa (5-10%) ;
Tehnologic mai dificil de obtinut;
Materiale scumpe Au-Pt sau greu de prelucrat Co-Cr-Mo, aliaje
baza titan ;
Pot fi :
-Prefabricate (industriale) de mare precizie ;
-Manufacturate in laboratorul de tehnica dentara (precizie mai mica);

Crosetele turnate /crosetele din sarma avantaje:

Rigiditate mai mare;
Contact in suprafata ;
Retentia (ancorare) mai mare;
Eficienta bratelor retentive mai mare datorita plasarii portiunii
efilate pe zona de maxima convexitate a fetelor laterale (V/L) ;
Concepere paralelograf-si plasarea elementelor active cu
retentivometrul ;
Asigura o buna stabilizare a P.P.S. in sens transversal +sagital fata
de crosetele din sarma (flexibile);
Asigura sprijinul prin pintenii ocluzali.

Dezavantaje crosete din sarma :

Retentie alimentara (contact in suprafata) ;
Contactul in suprafata ;
Erodeaza smaltul (aplicate direct pe dintii naturali neacoperiti) ;
Bratul activ se fractureaza relativ repede la crosetele circulare
(inlocuit de crosetele mixte) ;
Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dure prin erodare se indica
acoperirea dintilor limitanti cu coroane de invelis (metalice, mixte,
coroane de substitutie, metalo-polimerice, metalo-ceramice) ;

Crosete turnate-functii :
1. Mentinere=retentie=ancorare:
Se obtine prin plasarea bratelor retentive in zonele subecuatoriale ale dintilor
limitanti, zone ce se determina cu ajutorul paralelografului.

Ancorarea contribuie la stabilizarea protezei pe camp ; se opun bratele elastice

desprinderii P.P.S. de pe campul protetic +factorii asociati (gravitatia, alimentele
lipicioase, musculatura periprotetica) cu efect de dislocare ;

2. Sprijinul- asigura sprijin dento-parodontal si mixt prin pintenii

ocluzali ai crosetelor .
Pintenii interni asemanatori culiselor si indicati in edentatii L-L si mai
rar clasa IV =sprijin dento-parodontal pur.
Pintenii externi (principali)-cei mai utlizati in tehnologia P.P.S. se aplica
in fosele proximale ale dintilor limitanti (mezial /distal) ;
Pintenii auxiliari-aplicati in fosele (pe dintii vecini) dintilor limitanti cu
efect antibasculant (pinteni supracingulari) se indica a se aplica pe
praguri, trepte si nu pe planuri inclinate =efect dizortodontic .

55
Se adauga gherutele incizale foarte rar utilizate- datorita efectului
nefizionomic si datorita mijloacelor moderne suplimentare.
Elemente suplimentare :

Bratul opozant , corpul crosetului, segmentul supraecuatorial al

bratelor elastice .

Caracteristicile pintenilor externi :

Forma triunghiulara, grosimea 1mm la varf si 1,5mm la
jonctiunea cu conectorul secundar, lacasul se prepara in
fosele coroanelor naturale, de forma hemisferica sau in
obturatii de amalgam sau pe suprafetele ocluzale ale
coroanelor de acoperire cel mai indicat. Unghiul de unire
pinten-conector =90 sau mai mic de 90 (nu mai mare de
90) ; varful plasat aproape de centrul suprafetei oculzale .
Lungimea din diametrul M-D si latimea 1/3 din diametrul
V-O.
Cu cat sarma este mai lunga (edentatii terminale) pintenii se
gandesc mai rezistenti (nu mai grosi pentru a nu perturba
functiia ocluzala).
3.Reciprocitatea :
Bratele crosetelor pentru a avea actiune reciproca (fiziologica asupra
dintilor limitanti) vot fi proiectati la acelasi nivel pentru a nu avea efect
traumatic asupra dintilor limitanti.
Plasarea inegala nu asigura reciprocitatea ; crosetul va avea prin bratul
activ efect dizortodontic asupra dintilor limitanti.
Se obtine prin :
Planarea fetei orale (reducerea convexitatilor fetei orale) si
aplicarea bratului opozant la acelasi nivel cu bratul vestibular)-
procedeu putin utilizat ;
Acoperirea dintilor limitanti (coroane de invelis) si modelarea unui
prag in dreptul convexitatii maxime a fetei vestibulare ;
4.Pasivitatea :
Se obtine prin elementele sale ; crosetul in momentul insertiei nu trebuie
sa aiba efecte presionale asupra dintelui limitant.
Cand pe proteza nu se aplica o forta, crosetele circulare sunt mai rigide
si grad de incercuire mai mare, grad de pasivitate mai mic.
Crosetele divizate sunt mai elastice , contact partial intrerupt cu fetele
axiale, grad de pasivitate mai mare.
5. Mentinerea indirecta =efect antibasculant ;
Crosetele prin portiunile efilate terminale +elementele rigide (brat opozant,
segment supraecuatoerial, conector secundar) au efect antibasculant .

6. Incercuirea :
Functia crosetului de a incercui dintele limitant pe fetele axiale ; grad de
incercuire diferit (la crosetele circulare mai mare de 180, la crosetele
divizate =180).

56
Incercuirea la crosetele circulare are un efect discret dizortodontic (bine
concepute) . Efectul dizortodontic prin incercuire poate fi limitat cand
dintii restanti sunt contentionati prin acoperirea cu coroane/punti.
7. Stabilizarea :
Crosetul turnat se opune deplasarii orizontale ale protezei. Functia este
asigurata de segmentele rigide ale crosetului. Crosetele circulare
prezinta un grad de stabilizare mai mare, aplicarea bilaterala a
elementelor rigide mareste gradul de stabilizare (si de simetrie). Exista o
stabilizare in sens transversal (V-O) si una in sens sagital (M-D).
Cu cat elementele rigide sunt prelungite spre anterior, gradul de
stabilizare este mai mare.

Clasificare crosete turnate :

Circulare ;
Divizate ;
Ney ;
Speciale.

1.Crosete circulare :
Utilizare larga in tehnologia P.P.S.;
Contact in suprafata;
Elasticitate mica, rigiditate mare;
Grad de incercuire mai mare decat crosetele divizate;
Grad de fizionomie mai mic ;
Indicate pe dinti ( PM. /M) cu convexitati mici ;
Grad de mentinere crescut ;
Fracturare frecvent.

Clasificare :
a) functie de dintii pe care se aplica :
monodentare/bidentare/tridentare ;
b) functie de bratele active : monoactiv/biactiv/tetraactiv ;
c) functie de conectorii secundari : 1 conector secundar/ 2
conectori secundari/ 3 conectori secundari ;
d) functie de orientarea bratului activ : orientate edental,
dental, plasat vestibular ,oral

1. Crosete circulare-descriere :
Crosetul Ackers: (cu 3 brate) elemente componente:
5 elemente:

-4 rigide-corp, pinten, brat opozant, conector secundar de unire;

-1 element elastic-segmentul supraecuatorial +portiunea efilata
subecuatoriala .
Functii:
Bratul elastic se opune desprinderii P.P.S. de pe campul protetic;

57
 Pintenul +elementele rigide suprecuatoriale se opun bascularii
prin infundare.
Observatie practica :
Cand crosetul Ackers este proiectat clasic nu se asigura reciprocitatea ,
pasivitatea.
Crosetul inelar cu 4 brate :
Este indicat pe molari maxilari/mandibulari. Se deosebeste prin plasarea diferita a
bratului retentiv (activ).

Inferior se plaseaza lingual, superior se plaseaza vestibular. Spre deosebire de

crosetul Ackers prezinta in plus un pinten auxiliar plasat in foseta distala si 1
conector secundar de intarire situat intotdeauna pe partea bratului opozant.

Observatie practica :

Nu se aplica conectori si croset cand la nivelul procesului alveolar exista exostoze

si nu se poate folia traiectul conectorului secundar de intarire (se contraindica).

Crosetul circular cu 4 brate (inelar) la maxilar/mandibula.

Crosetul circular cu 6 brate :=dublu Ackers(Bonwill)

Este un croset tetractiv. Se indica pe PM, M cand intre cei 2 dinti exista trema
(situatia clinica ideala) sau dintii respectivi se acopera cu coroane care sunt
prevazute cu lacasuri pentru pinteni.

Indicat pe PM/M situati pe hemiarcada integra. Bratele elastice pot fi active pe

diagonala sau de aceeasi parte.

Observatie clinica :

Bratele crosetului pot fi plaste toate 4 subecuatorial =actiune tetractiva.

2. Crosetele divizate-caracteristici :
Suprafata de contact mai mica;
Grad de incercuire mai mic ;
Brat retentiv mai elastic ;
Grad de fizionomie mai mare.

Crosetul divizat in T (Roach) cuprins in formula mnemotehnica CLUSTIR.

Se opun (crosetul divizat in T) tendintelor de desprindere a P.p.S. +basculare

=functie mai complexa decat cele circulare.

Indicatii: edentatii L-T, clasa I, II Kennedy.

Crosetul divizat in T-elemente componente:

Elemente componente rigide asemanatoare crosetului circular;

58
 2 elemente elastice-segmentul orizontal subecuatorial care este unit direct
de sa printr-un conector secundar arcuat;
segmentul in T al crosetului se opune bascularii prin infundare (portiunea
meziala) si bascularii prin desprindere (portiunea distala).
Bascularea prin infundare poate fi diminuata +efectul de parghie al dintelui
limitant daca pintenul este plasat mezial (edentatii terminale).

Observatii clinice :

-Bratul elastic se plaseaza subecuatorial cu ambele segmente (mezial/distal) in

edentatii laterale (clasa III) ;

-Segmentul orizontal poate avea un traiect orizontal sau arcuat (Y) crosetul
Budlong-in edentatii clasa III-sprijin dento-parodontal pur;

-In edentatii L-T, T-T, traiectul segmentului orizontal va fi oblic , segmentul mezial
va intersecta ecuatorul protetic si va fi plasat deasupra;

-Pentru a creste gradul de elasticitate , conectorul secundar va fi modelat mai lung

si orizontal=crosetul lui Bonihard ;

-Pentru a mari gradul de fizionomie, segmentul mezial se poate sectiona =crosetul

in semiT ;

-Crosetul divizat I, R C au un grad de mentinere redus, utilizare relativa (crosetul

in I are grad de fizionmie mai mare) ;

-Crosetele divizate c , R, U- rar utilizate in tehnologia P.P.S.

Indicatiile crosetului divizat in T:

Toate edentatiile si frecvent in edentatiile clasa I, II, L-T;

Pe toti dintii dar cu rezerva pentru cei maxilari; bratul divizat este vizibil in
functionalitate;

Contraindicatii:

Pe dintii cu ecuator protetic inalt si in exigente fizionomice deosebite;

Curent sunt indicate in edentatii terminale, pe dintii cu implantare +valoare
parodontala medie datorita elasticitatii si gradului de incercuire favorabile.

3. Crosetele NEY :
Elaborate de U. S. A. ; sunt 6 ca numar (4 crosete biactive +2 crosete
circulare monoactive).
In practica sunt relativ restranse , dificultati tehnologice.
Sunt utilizate mai frecvent crosetele biactive datorita gradului de ancorare,
reciprocitate si pasivitate (functii in grad maxim);
Neutilizarea se datoreaza efectului nefizionomic , al gradului de incercuire
mare si a dificulatilor tehnologice de obtinere.

59
Crosetul Ney nr. 1:

Este un croset biactiv, derivat din crosetul circular Ackers , are aceleasi elemente
componente, are ambele brate active plasate subecuatorial.

Se indica pe PM, M cu ecuator protetic nr. 1 ( ce pleaca de la fata proximala

dinspre edentatie ; nivelul ecuatorului este la jumatatea fetei, ecuatorul va avea pe
fetele laterale un traiect ascendent) ;

Crosetul Ney nr. 2:

Este un croset biactiv , derivat de la crosetul divizat in T cu un brat suplimentar

in T fata de bratul opozant al T-ului clasic+conector secundar de intarire mai
gros si mai arcuat, uniti direct de sa. Indicat pe M inferiori malpozitionati ; pe dintii
ce prezinta ecuatorul protetic nr. 2 (din 1/3 ocluzala a edentatiei are un traiect
descendent spre fata ocluzala opusa).

Prezinta grad de mentinere, reciprocitate excelent.

Crosetul Ney nr. 3 este o combinatie intre Ney nr. 1+ Ney nr. 2.

Prezinta 1 brat divizat vestibular si 1 brat circular lingual, ambele subecuatorial

plasate.

Indicat pe molarii mandibulari malpozitionati.

Crosetul Ney nr. 4 croset mixt biactiv cu 2 brate din sarma fixate prin lipire sau
supraturnare de corpul crosetului.

Se indica pe dintii cu convexitati inalte.

Crosetul Ney nr.5+Ney nr. 6

Sunt crosete monoactive, grad de flexibilitate crescut , necesita aplicarea

bilaterala. Flexibilitatea se datoreaza absentei conectorului secundar in
prelungirea pintenului.

Exista crosetul circular cu actiune posterioara (ce poate avea si 2 pinteni) indicat
pe canini si premolari lingualizati si croset circular posterior cu actiune inversa.

Crosetele mixte:

60
Au utilizare mare datorita avantajelor pe care le prezinta, flexibilitate a bratului
elastic, posibilitatea de adaptare rapida, contactul linear cu dintele limitant, iar in
caz de fractura se poate repara foarte usor.

Capitolul

9
Tipuri de crosete mixte: MC Cracken, crosetul mixt Ney nr. 5, crosetul Ney nr. 4.

Crosete mixte:
Utilizare mai mare datorita avantajelor; avantajele sunt
generate de prezenta bratului elastic confectionat din sarma
(flexibil)-vezi caracteristici crosete din sarma (avantaje);
Flexibilitatea bratului elastic +adaptarea,
contactul linear,
Fixare in sa facila ;
Dificultati tehnologice mai putine si posibilitatea de reparare
facila.

1. Crosetul mixt Mc Cracken :

Parti componente :
4 elemente rigide:
-pinten, corp, brat opozant, conector secundar asemanator
crosetului Ackers;
- bratul circular activ (retentiv) din sarma, curent este fixat in
acrilatul seilor, sub dinte sau la nivelul versantului vestibular
(posibilitatea de a fi inlocuit). Bratul poate fi si lipit,
supraturnat sau sudat cu laser.

2. Crosetul Ney nr. 4-ambele brate din sarma sunt plasate

subecuatorial (biactive) indicat pe dintii inalti, convexitati inalte.
Rar utilizat in practica, flexibilitate mare

61
 3. Crosetul Ney combinat (mixt) : este asemantor crosetului Mc
Cracken , numai ca bratele sunt biactive. Are un brat elastic din
sarma subecuatorial +bratul opozant turnat subecuatorial.
4. Crosetul mixt cu pinten intern +brat de sarma :
-sudat la pinten (plasat oral) indicat in edentatii clasa III, clasa IV.

Dezavantaje crosete mixte :

Dezactivare in timp ; sarma sufera fenomenul de imbatranire
(Bauschinger) ;
Se modifica pozitia bratului elastic prin repetatele tractiuni ;
Activarea este empirica ;
Fixarea sarmei de corpul crosetului, sa este dificila (lipire,
supraturanre) ;
Controlul activarii este imposibil ;
Poate exista o activare permanenta cu efect traumatic asupra
dintilor limitanti (50 g /dinte limitant exercita un efect traumatic) ;
o sarma cu diametrul de 1 mm dezvolta 500g asupra dintelui
limitant in momentele de activare permanenta) ;
Pasivitatea este relativa (Ney biactiv) iar pentru confectionarea
bratului elastic sunt necesare materaile speciale : WIPTAM,
NITINOL (memory shape)-cu utilizare in ortodontie.

Crosete speciale:
Utilizate rar in tehnologia P.P.S.;
Indicatii:
Efect fizionomic mai mare;
Edentatii clasa III, IV; micsoreaza efectul de parghie al seilor
terminale;

Crosetul R.P.I. (Kroll) :

Caracteristici:
Pinten plasat in foseta meziala;
Proximal prezinta o placuta ce asigura impreuna cu pintenul
reciprocitatea si diminua bascularea;
Bratul activ este divizat in I , plasat vestibular, subecuatorial,
contact in suprafata de 2mm ;
Indicat in edentatii T-T mandibulare;
Crosetul R.P.I. +crsetul divizat in T prezinta conectori secundari de
unire cu saua direct (nu se unesc de corpul crosetului sau conectorul
secundar) .Conectorul secundar al bratului divizat in I are rolul de
rigidizare +generare a elasticitatii (mai mare).

Crosetul cu pinten intern (Soyer=equi-poise):

Efect fizionomic mare (din sarma);
Bratul activ emerge din pinten si este plasat numai oral;
Pintenul de forma hemisferica se aplica pe o incrustatie sau pe o
coroana turnata ;

62
 SISTEME SPECIALE (M.S.S.):

Caracteristici:
Indicatii limitate (10-15%);
Eficiente in M.S.S. , completand functiile crosetelor turnate;
Dimensiuni mici (micronice);
Alcatuite din 2 parti : 1 matrice tubulara (negativul)+1 patrice
(pozitivul) ;
Functionalitatea se asigura prin frictiune ; cu cat suprafata de
contact este mai mare cu atat gradul de frictiune este direct
proportional ;
Se aplica cu ajutorul paralelografului (in axul de insertie al
protezei) ;
Topografia-curent se aplica proximal extracoronar (rar
intracoronar).

Dezavantajele :
Rata mica de utilizare datorita dificultatilor tehnologice ;
Prt de cost crescut ;
Complexitatea ;
Confectionate din aliaje nobile Au-Pt ; pot fi si din aliaje
substituente ;
Reparatii dificile (necesita o tehnologie complexa+dotare +echipa
medic-tehnician calificata) ;
Se toarna in varianta industriala din aliaje nobile (Au-Pt) sau
substituente : Co-Cr, Ni-Ti (greu de prelucrat) ;
Se livreaza ca :
-sisteme de precizie (industriale) ;
-sisteme de semiprecizie (manufacturate) ;

1. CULISELE:
Mecanisme speciale cu actiune directa;
Forma de prezentare : matrice+patrice ;
Obtinute din Au-Pt sau aliaje substituente : Co-Cr ;
Livrate in forma diferite : cilindrice, T, H, trapez, ovalare.
Pot fi activabile (cand patricea este sectionata-au suprafata de
contact cea mai mare si gradul de frictiune crescut)/inactivabile
(patrice nesectionata).
Pot prezenta mijloace suplimentare de retentie : sfera /bila +resort
(continute de matrice) ;
O parte din culisele cilindrice pot fi manufacturate =culisele de
semiprecizie ;
Recent li se adauga garnituri teflonice ce maresc gradul de
frictiune dar si favorizeaza usoare basculari prin infundare a
seilor ;

63
 Indicate in numar de 2, maxim 4 : edentatii clasa III, clasa
IV=culise intracoronare (sprijin dento-parodontal pur) ;
Fixarea cu ajutorul paralelografului ; se pozitioneaza in axul de
insertie, usor divergente pentru a favoriza frictiunea ;
Indicate pe dintii cu talie medie, inalti ;
In edentatii terminale se indica solidarizarea a minim 2 dinti ;
In edentatii maxilare sunt mai indicate ca in edentatiile
mandibulare datorita rezilintei mucozale mai mici la maxilar fata
de mandibula ;
Forma de livrare :
Culise intracoronare cu forma T, H, ce au grad de frctiune mai
mare sau cilindrice ;
Culise extracoroanre (cele mai frecvente)-cilindrice , H,
trapezoidale Christmani, Schatzman ;

Gradul de rezilienta + dimensiunea dintilor sunt esentiale pentru a alege

culisele.

2. CAPSELE :
Au dimensiuni mici ;
Foarte eficiente ;
Deosebit de fizionomice ;
Alcatuite din patrce si matrice ;
Forme diferite : cilindro-conice, sferice cilindrice activabile
matricea/patricea sunt sectionate (de regula) /inactivabile ;
Pozitionarea : patricea se fixeaza de un D.C.R. ;
Cele industriale prezinta o tija ce este fixata prin lipire sau
supraturnare sau sudare cu laser (procedeu modern) ;
Matricele au aceeasi forma : cilindrice, sferice, cilindro-conice.
Produse comerciale :
Biagi (sferice, cilindrice), Dalbo (cilindro-sferice), Gerber (cilindrice
+manson de frictiune) , Rotherman (discoidale) ;
Capsele sunt livrate cu un disc teflonic pentru distantarea celor 2
componente pentru a favoriza usoare miscari de basculare ;
Sunt din materiale : Au-Pt sau substituente : Co-Cr , Ni-Cr, Ag-Pd, Ti,
baza Pd.
Capsele Biagi : au matricea +patricea sectionata (pot fi activate) ;
Capsele Dalbo : au numai matricea activabila.
Capsa Rotherman : este discoidala patricea prezinta un sant in care va
patrunde matricea ca un croset circular.

64
Capsa Gerber : are matricea cilindrica care contine un resort ce va
prinde patricea in momentul aplicarii (patricea are un sant =denivelare)
capsa foarte eficienta ;
Capsa Ceka : matricea inelara se fixeaza de coroana proximal, iar patricea este
cilindro-conica sectionata , activabila (cel mai modern sistem) ;

3. BARELE CU CALARETI ;
Sunt alcatuite din : matrice + patrice.
Patricea are forme diferite : dreptunghiulara, U , ovalare,
rotunde ;
Matricea este un calaret.
Matricea curent se realizeaza din Au-Pt sau aliaje substituente :Co-
Cr.
Se livreaza industriale+manufacturate (profil ovalar) fixate prin
supraturnare de dispozitivele radiculare (agregate pe canin) ;
Au profil dreptunghiular pentru zona laterala ;
Modern : sunt utilizate bare + capse Ceka( edentatii clasa III unde
se obtine eficienta frictionala maxima).Cele 2 matrice inelare se
afla la capatul barei; patricile sunt fixate in sa unde se afla si
lacasul pentru bara eficienta maxima functionala.
Frictiunea pe bare ovalare-se realizeaza intre convexitatile maxime
ale barei si calaret (vezi bara Dolder) ;

Sisteme Dolder :
Confectionate curent din Au-Pt (prefabricate) sau aliaje baza paladiu.
Exista 2 variante de sistem Dolder : frictional ; bara +calaretul au un
profil in U sau dreptungiular sau patrat , cu lunginea 50-200mm
indicate in edentatii laterale) ; cel rezilient este indicat in edentatii
terminale, subtotale, frontale (profil ovalar) si functioneaza ca un ruptor
de forte (disjunctor) ce permite bascularea prin infundare.

Ackerman-bara este rotunda, ovoida, confectionata din Au-Pt.

Gilmore : profil patrat, dreptunghiular, indicat in edentatii laterale.
La ambele sisteme calaretul este alcatuit din 2-3 elemente.

Avantajul este ca au un efect fizionomic foarte bun in zona frontala,

efectul frictional +fiabilitatea mare in timp; sunt indicate in edentatii
maxilare/mandibulare.

4. SISTEME DE TELESCOPARE:
Livrate in varianta prefabricate/manufacturate (de semiprecizie);
Parti componente:
-Coroana primara=capa ce se fixeaza prin cimentare pe dintele stalp ;
C-oroana secundara ce reface morfologia dintilor-ce se fixeaza de
schelet ;

65
 Capitolul

10
Mentinerea se realizeaza prin frictiunea intre cele 2 coroane (capa+coroana
secundara).

Este un sistem rigid ; frictiune mare initial, ulterior se anuleaza.

Se indica elctiv, in edentatii L-L (sprijin dento-parodontal pur) datorita
rigiditatii mari.
Frictiunea in timp de reduce .
Se indica utilizarea de sisteme telescopate cu mijloace
suplimentare retentive (bila +resort) tip PRESSOMATIC,
IPSOCLIP. Coroana secundara este prevazuta cu un lacas ce
contine un resort si o sfera (bila )activabila.
Sfera patrunde in momentul agregarii intr-un lacas in 1/3 cevicala a
capei (face un clic specific) ;
Aceste sisteme se intalnesc la capele cu forma cilindro-conica
care usureaza insertia scheletului cu acest sistem de
telescopare.

Tipuri (forme) :
Telescopare coronara cape cilindrice+coroane secundare (sistem
frictional maxim). Tehnologic sunt dificil de obtinut si clinic de
inserat pe un numar mai mare de cape.
Se indica capele cilindro-conice (mai mult de 2 telescoape) cu lacas
pentru bila activata de resort (Pressomatic, Ipsoclip) ;
Telescoparea intraradiculara :
Este reprezentata de un pivot +lacas intraradicular sub forma cilindrica.
Frictioneaza tip pivot-teaca.
Sistem rar utilizat , dificil, pierde repede frictiunea.
Indicate datorita sprijinului foarte rigid, in edentatii laterale, mixte .
In edentatiile terminale capele vor fi cilindro-conice pentru a facilita
insertia scheletului pe campul protetic.

66
 S I S T E M E L E A RT I C U L AT E

Distribuie fiziologic presiunile ocluzale pe campul protetic cu actiune de

protectie a dintilor restanti si a crestelor alveolare (favorizeaza
transmiterea mai fiziologica a acestor presiuni la nivelul celor doua
entitati).

Clasificare:
Ruptori de forta simpli =balamale=sarniere;
Amortizori de forta (ruptori de forta) =disjunctori au in
componenta resorturi (arcuri) ce readuc seile in pozitia initiala.

In tehnologia P.P.S. cele mai indicate sunt sistemele articulate simple

(balamale).

1. Balamalele :
Permit deplasarea in sens vertical a seilor =basculare prin
infundare (3-5), functie de rezilienta mucoasei;
Este blocata bascularea prin desprindere (nu dislocare) .

Prin aplicarea balamalelor de schelet se realizeaza 2 modalitati de

sprijin :
Sprijin mixt articulat =balamaua se fixeaza de conectorul secundar
al crosetului circular (totdeauna) ; restul partii se afla in sa .Seile
nu sunt unite cu conectorul principal, el se uneste totdeauna la
nivelul conectorului secundar al crosetului. Rezulta sei cu actiune
independenta . P.P.S. la acest tip de sprijin se mentin prin actiunea
crosetelor circulare cu pinten in fosetele distale ;
Sprijin mixt rigid articulat = o parte din balama se fixeaza prin
lipire supraturnare pe fata distala a coroanelor (puntilor).Seile nu
sunt unite. Proteza nu prezinta conector principal tip bara . Sunt
sei individuale ce se articuleaza intraoral.

Tipuri de balamale :
ANCORVIS-balamale +culisa ;
STRINI-lipite de conectorul secundar cu rol de ruptori de
presiune ;
KRUPP+HINGE ;
Sisteme de balamale mai complexe :KORTE (matricea are forma de U
ce se solidarizeaza la coroana/conectorul secundar) agregarea se
realizeaza de pacient (intraoral); STERN (balama+culise) ~
amortizorului.

Ruptori de forta mai complecsi ce permit translatia verticala +2-3

miscari.
Exemplu : ROACH plat +sferic cu platou de ghidaj permit
translatie verticala +rotatie vestibulo-orala.

67
 ROACH sferic fara platou permite 3 miscari (la rotatie se adauga
bascularea prin infundare) ;

2. Amortizorii de forta (disjunctorii) tehnologic sunt foarte dificili,

mai complecsi.
Permit miscari mai complexe : translatie verticala aproximativ de 1mm ;
basculare prin infundare a seilor nelimitata si revenirea seii in pozitia
initiala datorita resortului din interiorul matricii.
Pot efectua 3-6 miscari.
Exemplu: DALBO, DALBO M (pooate fi si blocat) , ASC 52, A33.
Sistemul DALBO cel mai utililizat ruptor de forta ; ce se aplica in
patricea de forma sferica atasata prin lipire /supraturnare de coroana
/punte.
Matricea are forma cilindrica cu resort deschisa ocluzal. Resortul
dezvolta o rezistenta mecanica de 1200 grame ceea ce favorizeaza
revenirea . Peste 2 kg. sunt cele mai eficiente.
Alti amortizori :
A33, ASC 52-patricea sferica se fixeaza in sa, nu de coroanan si
este reglabila. Matricea se fixeaza de coroana /punti si permite 6
miscari.
BEAT-MULLER, BIAGI- utilizate mai putin, complexitatea
miscarilor mai mare . Cu cat miscarile sunt mai complexe, cu atat
presiunea ocluzala este consumata pentru mobilizarea seilor si
devine ineficienta in masticatie. Se indica ruptori de forta simpli
tip balamale mult mai eficienti si mai usor de atasat
infrastructurile metalice a P.P.S.
Indicatii ale amortizorilor : edentatii clasa I, II Kennedy mandibulare cu
grad de rezilienta moderat pentru sisteme simple (balamale) ; accentuat
pentru amortizori.

3. Sisteme magnetice :
Au inlocuit capsele ;
Eficente +fizionomie ;
Au volum mai mare decat sistemele capsulare (supraconturari ale
dintilor) ;

Forma de prezentare :
2 minimagneti incapsulati situati cu polii invers ;
se livreaza incapsulati pentru a se evita corodarea si descarcarea ;
mentinerea P.P.S. este asigurata prin forta magnetica dezvoltata
intre minimagneti si un dispozitiv radicular magnetizabil.
Materiale :
Se toarna din Cobalt 5-Samariu iar D.C.R. din Cobalt-Platina
magnetizabil.
D.C.R. =KEEPER (cel ce tine proteza)
sistem simplu, eficient ;
rata de fiabilitate 10 ani (corodare lenta) , saliva este cauza;
forta dezvoltata 300 grame (forta (medie) ;

68
 se livreaza minimagneti ce dezvolta o forta de 500 grame
(minimagneti extraplati) ;
numarul magnetilor (minim 2, maxim 4 ) ; mai mult de 4 face
imposibila dezinsertia P.P.S. de pe campul protetic ;
locul de aplicare pe D.C.R. minimagnet fixat pe saua protezei ;

Produse comerciale :
DYNA MN (minimagnet) ;
PARKELL MN

Dezavantajele utilizarii :
coroziune lenta, in timp ;
dintii ce acopera minimagnetul sunt usor supraconturati ;
forta de atractie se micsoreaza in timp si este necesara inlocuirea
magnetilor.

MENTINEREA INDIRECTA :
Toate sistemele ce contribuie la mentinerea indirecta se numesc opritori
de basculare (contrabasculare).
In edentatii ample clasa I, II Kennedy , L-T exista tendinta la basculare
de-a lungul liniei crosetelor (Fulkrum line)=linia ce trece prin pintenii
ocluzali situati cei mai posteriori (axa de rotatie a P.P.S.). De-a lungul
acestei axe sunt tendinte de basculare.
Tot ce este anterior de pinteni asigura mentinerea indirecta.
Mentinerea indirecta depinde de :
eficenta mentinerii directe (crosete +sisteme speciale) ;
distanta unde se plaseaza opritori de basculare ;
locul de aplicare (curent canin, premolari) =pinteni
antibasculanti ;
valoarea parodontala a dintilor limitanti (bine implantati, bine
solidarizati).

Mijloace antibasculante :
1. Pinteni ocluzali in foseta meziala a premolarilor ;pinteni
supracingulari la nivelul caninilor.
2. Crosetul continuu aplicat pe dintii restanti supracingular cu rol de
extindere a poligonului de sprijin (P.S mai mare decat P.P.)
=mentinere, stabilizare excelente a P.P.S. pe campul protetic.
3. Conectorul principal =placuta dento-mucozala sisteme speciale tip
culise, telescoape, bare . Este un mijloc antibasculant.

Bascularea prin infundare a P.P.S. este in functie de rezilienta mucoasei crestei

alveolare.

Efectele locale ale bascularii prin infundare: modificari trofice

parodontale la nivelul crestei +dintilor restanti , cu efect traumatic si
rezorbtiv.
Mijloace de contracarare a bascularii prin infundare :

69
 1. aplicarea de crosete divizate, segmentul mezial al bratului in
T ;
2. praguri orale pentru bratele opozante ;
3. utilizarea de sisteme speciale (bare Dolder reziliente), ruptori de
forta ;
4. extinderea seilor in perimetrul functional (sa acopere in totalitate
tuberozitatile si partial tuberculul piriform) ;
5. amprente compresive ce redau starea functionala a mucoasei; se
contraindica obtinerea de P.P.S. ce se confectioneaza dupa o
amprenta unica ;
6. plasarea pintenului in foseta meziala a dintelui stalp (edentatii
terminale) ;

Mijloace secundare de mentinere :

adeziunea (mai putin P.P.S.) ;

retentivitati anatomice ;
tonicitatea musculara ;
factorii protetici.

Factorii protetici :
scuratea seii ;
montarea dintilor M-D redusa (mai ales molarii) nu se monteaza
molarul 3 ; nici molarul 2 pe zonele ascendente ale crestelor (doar
molarul 1) ;
extinderea seilor la nivelul tuberozitatilor si tuberculilor ;
utilizarea crosetelor deschise edental ;
modelarea functionala a marginilor seilor (sa ocoleasca bride,
frenuri), iar grosimea sa fie cat latimea fundurilor de sac.
modelare versante usor convexe (plan-convexe);
paste adezive;
se contraindica alimentele adezive;
educatia +vointa pacientilor.

TEHNICI DE OBTINERE A P.P.S.

-3 metode (2 sunt abandonate)-

1. metoda empirica din elemente prefabricate;

2. turnare: a) ambalare libera;
b) ambalare in 2 timpi;

3. tehnica moderna a turnarii (modelul duplicat)

70
 Capitolul

11
PUNTILE DENTARE TEHNICI DE

REALIZARE A P.P.S.

1) Tehnica empirica: utilizeaza elemente prefabricate pentru conectori

principali, sei, crosete; modelarea cu clestele crampon, adaptate pe

71
 modelul de lucru si solidarizarea prin schelete. Rezultau schelete
adaptate aproximativ, simple, cu rezistenta mecanica scazuta; zonele
de lipire erau expuse coroziunii. Azi aceasta metoda este abandonata.
2) Turnare :
a) ambalarea libera macheta se modela din ceara prin picurare
in tipare manufacturate de tehnician, macheta era desprinsa de
pe model si ambalata liber. Rezultau schelete deformate,
imprecise dar tehnologic erau mai bune.
b) ambalarea in 2 timpi :- macheta se ambala in timpul1 pe
modelul de lucru ; apoi macheta in timpul 2 se desprindea si se
ambala. Rezultau baze de PPS mai exact obtinute. Procedeul
este laborios, cu imprecizii, in prezent este abandonat datorita
aparitiei centrifugei semiautomate, a maselor de ambalat
fosfatice, a diferitelor procedee moderne de machetare.
3) Tehnica moderna : din 1970-utilizeaza elemente prefabricate pentru
toate elementele PPS.Este un modelaj rapid, ergonomic al
machetelor. Conceperea scheletului se realizeaza pe modele analizate
la paralelograf, modelarea machetei se realizeaza pe modelul
duplicat din mase de ambalat specifice (fosfatice/silicatice) ; macheta
este fixa ; modelul duplicat devine parte a tiparului, se distruge la
dezambalarea scheletului.
-Rezulta bioproteze cu actiune bioprofilactica a ADM ;

-Protezele scheletate sunt complexe ;

-Dupa turnare rezulta o baza rigida a PPS, nedeformabila, rezistenta

mecanic ;

-Concepem stiintific solutia de tratament.

Etapele clinico-tehnice :

1) Examenul clinic-de catre medic, in mod riguros-endo-si exoucal,

diagnsticul de urgenta, chirurgical, parodontal, protetic, odontal.
Examene paraclinice : RX ortopantomograma si RX panoramice-pentru a
concepe planul protetic individualizat.

2) Amprenta preliminara :tehnica, materiale, instrumentar vezi PPA.Se

realizeaza cu H. I..R.(alginat). Se poate recurge si la H. R. (agar-agar)
procedeu mai complicat.

Caracteristicile amprentei preliminare :

Sa redea cu precizie suprafata de sprijin (suportul dento-

parodontal, creste alveolare) ;
Sa redea cu aproximatie zona de inchidere marginala
(retentie) ;

72
 Sa prezinte suprafete integre, fara desprinderi, zone
neacoperite ;
Sa nu prezinte goluri pe suprafata.
Inainte de turnarea modelului, amprenta se igienizeaza, se aplica sulfat de
calciu pentru neutralizarea alginatului de potasiu ce ramane activ in
momentul turnarii modelului.

Amprenta preliminara se indica a se turna in decurs de 30 minute ; se

conserva in mediu umed (hidrofoare) sau se aplica rulouri umede pe
suprafata.

Se contraindica introducerea amprentei in boluri cu apa, absorb apa si se

deformeaza disgratios.

Modelul preliminar reprezinta o etapa de laborator-tehnica de turnare,

materiale, dozare-vezi PPA.

Caracteristicile modelului preliminar :

Este adjuvant examenului clinic pe care se vizualizeaza mult mai

obiectiv situatia clinica a cazului ;
Se realizeaza etapele de pregatire preprotetice, proprotetice ;
echilibrarea planului de ocluzie ; reducerea planului de ocluzie in
normoocluzie ; echilibrarea ocluzala ;
Le putem explica aceste etape pacientului, prezentarea solutiei
protetice ;
Se confectioneaza lingura individuala ;
Se pastreaza deoarece are valoare juridica , documentara ;
Se toarna din gipsuri hemihidrate ; mai indicate sunt gipsuri dure .

Pregatirea campului protetic in vederea realizarii PPS :

Etapa clinica in care rolul cheie il detine clinicianul (medicul);

Pregatirea cavitatii bucale=pregatire preprotetica=vezi PPA;
Pregatiri proprotetice:
-lacasuri pentru pinteni ocluzali, de forma triunghiulara . Pintenii emerg din
corpul crosetului, asigura sprijinul si stabilitatea in sens orizontal. Se
plaseaza in lacasuri speciale mezial /distal sau pe coroane de
acoperire.Forma lacasului este de hemisfera, inclinata spre centrul
suprafetei ocluzale si situata spre centrul suprafetei ocluzale pentru ca
presiunile ocluzale sa se transmita in axul lung al dintelui stalp.Pintenul are
o grosime de 1,5 mm, lungime din diametrul M-D al dintelui si latimea
1/3 din diametrul V-O.Unghiul de unire intre pinten si conector sa nu fie mai
mare de 90. Daca este mai mic de 90este foarte bine. Daca este mai mare
de 90, pintenul are tendinta de alunecare din foseta. Lacasul se prepara in
coroane naturale, in incrustatii si cel mai frecvent la nivelul coroanelor de

73
acoperire metalice/mixte.Cea mai rigida unire pinten-corp se obtine prin
turnarea de aliaje Co-Cr.

-amputarea coronara : dintii migrati prin extruzie, egresiune, malpozitii

primare/secundare sunt adusi in planul normal de ocluzie prin modelari
usoare ale suprafetei ocluzale .In cazul migrarilor accentuate se
sectioneaza dintii si se acopera cu coroane de invelis.Acoperirea coronara
se realizeaza cu coroane metalice, mixte prevazute cu lacasuri pentru
pinteni, cu convexitati accentuate cu praguri sau atasuri de parti de pe
componentele sistemelor speciale pentru a agrega corespunzator
elementele de mentinere directa.

-Bresele sunt inchise cu punti prevazute cu praguri, puturi retentive cu

fixari proximale de patrici ale sistemelor speciale sau bare frictionale in
edentatii frontale, laterale sau aplicarea de D.C.R-uri unite cu bare
reziliente (Dolder manufacturat de semiprecizie).

Amprenta definitiva (functionala) in tehnologia PPS se practica

cu materiale elastice din grupa elastomerilor de sinteza, aplicate in
portamprente individuale.
Cea mai frecvent utilizata este lingura individuala din R.A.S., tip
Duracrol.
Daca avem in dotare, ideal lingura individuala se poate realiza din
rasini compozite .
Cel mai mult utilizate pana la R.A.S. erau placile de baza.
Ca material de amprenta se indica elastomeri de sinteza, consistenta
medie :tiocauciucuri (polisulfuri), siliconi de condensare (mai ales de
aditie), polieteri.Grosimea materialului de amprentare poate fi dirijata si
la siliconi (2-3 mm), in toate sensurile.
Amprenta definitiva (functionala) mai poate fi inregistrata si cu materiale
elastice alginice cum ar fi (hidrocoloizi ireversibili), in grosime de 3-5
mm, pentru situatii clinice si proiectele de P.P.S.mai simple (edentatii T-
T).
Observatie : materialele alginice se deformeaza cu usurinta marginal, la
dezinsertie.

Caracteristicile amprentei functionale :

Materialul sa reproduca foarte exact zona de sprijin (creste, bolta)
+suportul dento-parodontal cu toate preparatiile lor ;
Sa nu prezinte zone desprinse , goluri pe suprafata ;
Marginal sa reproduca cu maximum de fidelitate fornixurile
vestibulare ;
Sa contina intr-o pozitie stabila elementele proprotetice(coroane,
punti, dispozitive+bare) ce prezinta convexitati, lacasuri, praguri
pentru agregarea elementelor de mentinere directa ;
Sa contina intr-o pozitie fixa, nedeformabila mijloacele speciale
(culise, capse, bare) ;
Alte caracteristici : vezi P.P.A.

74
Scopul amprentei functionale este turnarea modelului de lucru care este
un model de mare precizie, pe care clinicianul si tehnicianul concep
planul viitor al P.P.S.

Modelul de lucru :
Se toarna in amprente definitive(functionale)din materiale
specifice :gipsuri dure tip Moldano, Duralite, Bego Dur (marci originale)
sau superdure (Fuji Rock, Velmix, Suprastone).
Modelul de lucru poate fi realizat si din rasini compozite, model
galvanic(foarte rar).
Etapele tehnologice de obtinere a modelului+materialele =vezi P.P.A.
Conditionarea amprentei : spalare , igienizare, dezinfectare .
Dozare/preparare materiale.
Se aplica pulberea in bolul de cauciuc si apoi apa distilata (ideal).
Prepararea ideala la vacuum malaxor. Aplicare cu vibrare , dintr-un
punct decliv al amprentei, priza 20 minute Dupa priza se toarna gips
normal cu priza de 30-40 minute.

Caracteristicile modelului de lucru :

Frecvent se toarna din gipsuri dure (arcada) si soclul din gips
normal ;
Reproduce cu maxima fidelitate detaliile campurilor protetice ;
Este utilizat pentru analiza la paralelograf ;
Este utilizat pentru duplicare , duplicarea propriu-zisa, proba
componentei metalice dupa dezambalare, prelucrare.

Analiza modelului de lucru :

Este efectuata curent cu ajutorul paralelografului , in vederea
proiectului definitiv al scheletului.

Paralelograful parti componente :

Stabilizator ce asigura pozitia stabila a sa, cu 4 picioruse ;
Masuta (suportul) pentru modele. La anumite paralelografe este
fixa si este mobila in toate sensurile datorita unui sistem articulat.
Se fixeaza in pozitia stabilita cu ajutorul unui surub in pozitia de
tripodare (axul de insertie) ;
Cilindru ce contine accesoriile ;
Bratul vetical cu inaltimea de 30-35 cm, fix pe platou. De el se
articuleaza bratul orizontal mai lat, articulat, cu 1 sau 2 articulatii.
Bratul orizontal poate fi nearticulat, orizontal la paralelograful cu
suport magnetic. In capatul bratului orizontal se afla tija verticala,
prevazuta inferior cu un sistem de prindere, tip menghina, pentru
accesorii.Tija verticala este mobila in sens vertical si revine in
pozitia initiala datorita unui resort.
Accesorii :
Tija detectoare cu diametrul de2-3mm ;
Tija grafica pentru marcarea ecuatorului protetic ;
Tijele retentivometrice (retentiometre)-0,25-0,75 mm ;

75
Tija activa (razusa=spatula). Mai nou exista paralelografe cu tije
electrice.

Operatiuni :
Cu tija detectoare de evidentiaza convexitatile favorabile ale dintilor
limitanti. Cand convexitatile sunt depistate in acelasi plan, acelasi ax,
modelul de lucru este fixat in aceasta pozitie . Se inseamna cu creionul
sau cu spatula pozitia modelului in suport=tripodare. In aceasta
pozitie se efectueaza si celelalte operatiuni in acelasi ax (axul de
insertie al PPS).
Tija grafitica-se traseaza ecuatorul protetic care va diferi ca traiect de
cel anatomic. Cu ajutorul retentivometrelor, sub ecuatorul protetic se
puncteaza zona favorabila de convexitate pentru bratul elastic si se
marcheaza cu un creion moale. Dupa aceste insemnari, clinicianul
deseneaza proiectul elementelor componente ale mijloacelor de
mentinere directa (crosete turnate) dupa ce in prealabil a proiectat seile.
Cu ajutorul retentivometrelor se determina zonele favorabile plasarii
bratelor flexibile ale crosetelor turnate ; 0,25 mm pentru dintii cu
implantare medie si crosete circulare ;0,50 mm pentru crosete divizate ;
0,75 mm pentru crosete biactive La valoare parodontala mare, ecuatorul
protetic va fi inalt. La valoare inferioara a implantarii (0,25 mm), vom
avea convexitati medii si valoare parodontala scazuta.
Tija razusa se aplica cu ajutorul ei ceara pe dintii stalpi.

Proiectul scheletului :
Medicul proiecteaza, deseneaza scheletul pe fisa si apoi pe modelul
de lucru.Transferul se realizeaza de catre tehncian pe modelul
duplicat.
Se proiecteaza mai intai seile, elementele de legatura intre sei
(conectorul principal) si in final elementele de M. S. S. (crosetele).
Seile metalice sau mixte (pentru rebazare) sunt
recomandate in edentatiile laterale iar seile mixteperforate
in edentatii terminale.
Tipul de conector principal +-croset continuu ;
Desenul crosetelor- mai intai cu bratele active divizate , circulare ;
apoi pintenii ; pintenii in edentatii terminale se plaseaza in foseta
meziala-sprijin mixt ; in edentatii laterale se plaseaza in ambele
fosete (sprijin dento-parodontal).
Zona de intalnire sa-conector principal este delimitata de un prag
pentru acrilat
Elementele de mentinere indirecta : pinteni antibasculanti ;
Se rotunjesc zonele de unire ale pintenilor secundari, cei principali
cu alte elemente. ;
Pintenii se modeleaza corespunzator
Elemente antibasculante : ghierute.

Modelul duplicat :

76
Este o reproducere foarte exacta a modelului de lucru pregatit.Se obtine
prin turnarea amprentei duplicat cu mase de ambalat fodfatice9 cele mai
frecvente), silico-fosfatice .
Amprenta duplicatoare reprezinta inregistrarea modelului de lucru
pregatit cu materiale speciale. in vederea acestei operatiuni .

Materiale pentru duplicat :

H. R. (frecvent) ;
H.I.R. ;
Materiale siliconice (siliconi de aditie).

Exista siliconi de aditie fluizi (ce amprenteaza foarte exact) , timp de lucru scurt 30 minute, coeficient de
contractie scazut.

Denumiri comerciale :
PROTESIL (Krupp) ;
VIROSIL (Bego) ;
HERAFORM (Haereus).
Sunt materiale hidrofobe si dupa amprentare, la suprafata amprentei
rezulta o tensiune negativa , nefavorabila aderentei maselor de ambalat.
S-au elaborat si siliconi hidrofili :DUBLISIL, DUBLISTAR, mult mai favorabili turnarii maselor de ambalat in
amprenta duplicatoare.

Etapele obtinerii modelului duplicat :

Pregatirea modelului de lucru pentru duplicare : deretentivizare si
foliere ;
Izolare model de lucru ;
Amprenta duplicat ;
Turnarea amprentei duplicat ;
Indepartarea modelului duplicat ;
Conditionarea modelului duplicat.

Deretentivizarea se realizeaza prin picurare de ceara speciala (pe baza

de gutaperca) ce se aplica pe fetele proximale ale dintilor limitanti, parti
interdentare ,creste retentive , zone subecuatoriale (tot ce este retentiv
si ar putea influenta exactitatea amprentei duplicatoare).Ceara se
prelucreaza cu tija razusa pana se obtin fete axiale paralele in acelasi
plan= deretentivizare paralela.

Alte zone :-cele in afara zonei de actiune directa treme, diasteme,

creste alveolare retentive (unde vine conectorul principal), spatiile orale
ale coroanelor puntilor, ale pregatirilor proprotetice=deretentivizare
modelata.

Se deretentivizeaza zonele in afara P.P.S. (extraprotetice), fundurile de

sac retentive, creste (cu Moldina sau Plastilina =deretentivizare
arbitrara.

77
 Rezulta un model de lucru ce poate fi amprentat cu usurinta fara a se
deforma amprenta duplicat. fara zone retentive Scopul final este de a
facilita o amprenta duplicat foarte exacta si de a facilita insertia
elementelor rigide pe campul protetic (conectori secundari).

Folierea se realizeaza cu ceara benzi calibrate-si chiar prin picurare ;

se aplica la nivelul crestelor alveolare pe zona de contact a seii cu
creasta. Se aplica folie de ceara, de 0,25-1 mm.
Saua mixta va fi din metal acoperit cu acrilat In edentatiile terminale ,
seile sunt prevazute cu un stop distantator pana la 1 mm/1,5mm ce va
echilibra scheletul pe campul protetic si dirijeaza spatiul dintre saua
metalica si creasta ce va fi acoperita de R.A.S.
Se foliaza traiectul conectorului principal (intregral in edentatiile clasa I
Kennedy) si 2/3 (in edentatiile clasa a-II-a).
Folierea va fi mai ampla spre edentatia uniterminala si pieduta spre
arcada integra.
Folierea este variabila. Se foliaza traiectul conectorilor
secundari,traiectul conectorilor secundari la crosetele divizate , crosetul
circular cu 4 brate , la pintenii auxiliari distali (0,20-0,50mm), functie de
rezilienta mucoasei.
Conectorul principal maxilar nu se foliaza ; se graveaza numai marginea
anterioara/posterioara.
Se mai foliaza toate zonele negative ale campului protetic (rafeul
median, papila retroincisiva, rugile palatine), parodontiul marginal, zona
diastemei, tremei, torus palatin (0,5-1mm).Deretentivizarea spatiilor
interdentare spatii proprotetice- coroane cu culise, spatii interdentare
la nivelul microprotezelor.
Cu ajutorul paralelografului se fixeaza mijloacele speciale : culise,
capse si axul lor (care vor fi
usor convergente sau divergente).Cu izoparalelometrele se pregatesc
praguri, lacasuri intracoronare pentru elementele de stabilizare,
agregare. Sunt dotate cu micromotoare si turbine.

Modelul de lucru este pregatit pentru duplicare Anterior acesta se

izoleaza in apa , timp de 15 minute .Scopul este de a satura porii
modelului si de a facilita enucleerea modelului de lucru din
amprenta duplicat.

Modelul de lucru este fixat pe un capac al conformatorului metalic.

Prin orificii se introduce masa duplicatoare in stare fluida. Modelul
se fixeaza pe capac cu chit siliconic/ceara de lipit.

Duplicareamaterialul cel mai frecvent este un hidrocoloid

reversibil-agar-agarul.(HIDROCOLOID R, AGARLOID, DUBLAGA).
Se livreaza ca gel in cutii din material plastic Au ca componenta de
baza apa (75-81%)si agar-agarul (12%). Temperatura de lichefiere
este de 80-100C.Se sectioneaza un fragment asemanator cu
suprafata de amprentare , se aplica intr-un recipient, iar sub

78
 actiunea caldurii devine fluid.Temperatura de imersie 40-45C, se
toarna in conformator pana la umplerea totala a acestuia.
Priza de 30-40 minute , initial lent 10 minte, ulterior gelificare rapida
sub actiunea apei reci.
Rezulta un gel in aceeasi stare fizica in care l-am dozat.Este un sistem
bidirectional.
Alte materiale utilizate: siliconii speciali pemtru duplicare-cu o
consistenta semifluida, iar dupa priza au un grad de elasticitate
excelent.Se obtine amprenta duplicat.Se enucleeaza modelul de lucru. In
centrul amprentei duplicat se aplica un conformator din material plastic
prevazut cu un tunel (viitorul canal principal ) si o palnie.
Rolul acestui conformator este de a obtine palnia pentru turnarea
metalului si canalul principal de curgere a metalului in tipar.

Turnarea modelului duplicat se realizeaza din mase de ambalat

specifice (fosfati, silicati) (Bego Oral, Optivest, Wiroplus, Tancovest
(toate mase de ambalat fosfatice)sau Silican, Sweditherm,
Thermovest, Tancovest ; Duroterm, Expansit (mase de ambalat
pentru aliaje nobile). Bazele scheletului vor fi realizate din Ni-Cr
aliaje extrahard.
Masele de ambalat pentru aliajele nenobile se prepara manual sau la
vacuum malaxor.Cea mai indicata metoda este la vacuum malaxor .
Rezulta mase de ambalat fara goluri si modele de buna calitate.La 50 ml
apa se adauga 100 grame pulbere ; se extrage aerul din recipient
.Rezulta o pasta semifluida ce se poate aplica prin vibrare mecanica sau
manuala . Priza masei de ambalat se realizeaza rapid, in 5-10 minutesau
normal in 40 minute (priza primara). Se sectioneaza gelul in 2-3
fragmente si se enucleeaza modelul duplicat.

Caracteristicile modelului duplicat :

Se realizeaza din mase de ambalat specifice, termorezistente ;
Prezinta un volum identic cu al modelului de lucru pregatit pentru
duplicare ;
Pe modelul duplicat se modeleaza macheta fixa a viitorului schelet
metalic ;
El devine dupa machetare parte integranta a tiparuluiu ;
Elemente distinctive : maron-cafeniu ; central prezinta un
orificiu=canal principal de turnare iar pe soclu palnia=conul de
turnare al viitorului tipar

.Conul de turnare nu apare la modelele maxilare deoarece

interfereaza cu placuta (conectorul principal).

79
 Capitolul

12
Conditionarea modelului duplicat :
PRINCIPII PROTETICE IN CONCEPEREA

Pentru a fi utilizat la machetare , modelul duplicat este conditionat.Se

preincalzeste modelul duplicat pentru evacuarea apei, dilatarea termica.
Va rezulta un model duplicat uscat, apt pentru imersia lui intr-un
amestec de ceruri speciale pentru conditionarea modelului duplicat.
Modelul cu temperatura pana la 200Cse introduce in colofoniu. Rolul
este de a obtine o rezistenta mecanica mai mare ce va face posibila
machetarea.

Machetarea :
Pe modelul duplicat , tehnicianul deseneaza elementele scheletului cu un
creion de mina moale si pe baza proiectului va modela macheta.La
macheta P.P.S. nu se ataseaza canale de evacuare gaze. Se indica
prepararea manuala a masei de ambalat pentru a obtine tipare cu grad
de porozitate mai mare ce permit evacuarea gazelor din tipar.

Metode :
1) Macheta se modeleaza din elemente preformate (crosete, sei,
conectori ce sunt adaptate in limitele proiectului scheletului si lipite cu
ceara) din ceara, R.A.S., rasini compozite.Pintenii se modeleaza prin
picurare.Toate zonele de unire vor fi in unghiuri rotunjite , se realizeaza
praguri.
Modelajul exact, precis-rasini vinilice, sintetice, ce confera un modelaj
ergonomic, timp de lucru scurt, posibilitatea de a realiza proiecte
complexe, absenta deformarilor.
2) Varianta clasica (mixta) : sistemul de machetare combina elementele
preformate manufacturate in laborator cu elemente modelate direct prin
picurare (pinteni), sei, conectori principali din folie de ceara calibrata pana
la 1 mm.Toate elementele se picura.

Caracteristici : timp de lucru mai mare, modelaj neuniform, precizie mai

mica, tehnicienii modeleaza elementele componente cu grosime mai
mare si in etapa de prelucrare le ajusteaza (timp de lucru mai mare,
metal mai mult).Macheta se finiseaza si se pregateste pentru tipar.

Obtinerea tiparului :
Aplicarea machetei pentru canalul principal+machetele canalelor
secundare +machetele pentru evacuarea gazelor.

80
Caracteristici dimensionale : canal principal 5mm, canale secundare 3-
3,5 mm (2-4 la numar), pentru evacuarea gazelor 1 mm ; ceara va fi
profilata sau benzi.
Canalele secundare se aplica de la canalul principal pana in zonele
marginale cele mai groase pentru a asigura calea de curgere a
metalului.Marginile la elementele scheletului vor fi modelate in unghiuri
rotunjite pentru a evita turbionarea alaiajului (fenomenul Corolis).

Detensionarea machetelor se realizeaza prin racirea lenta a

acesteia pe modelul duplicat timp de 6-12 ore; macheta este fixa.
Se contraindica introducerea machetei in apa calda sau topirea ei la
35C. Se expune ceara la contractii.
Degresarea machetei se realizeaza pentru indepartarea urmelor
grasoase, restante. Curent se folosesc solventi organici:alcool,
acetona, cloroform. Vor rezulta suprafete netede , curate ,ce vor
favoriza aderenta masei de ambalat pe macheta si implicit absenta
defectelor de turnare. ;
Ambalarea propriu-zisa :macheta se ambaleaza in mase de ambalat
specifice . Prepararea ideala-la vacuumalaxor (vezi avantaje) sau
manual.Rezulta o masa semifluida care se va aplica intr-un
conformator din material plastic cu inaltimea de 10-12 cm.si
diametrul 10 cm.
Ambalarea se realizeaza intr-un timp.Dupa turnarea masei de ambalat ,
are loc priza sa in 40 minute. Se indeparteaza conformatorul, iar
ambalajul este prelucrat tehnologic in etapele de preincalzire/incalzire
pentru obtinerea tiparului.Se elimina macheta din tipar.
Preincalzirea se realizeaza lent pana la 200C(vezi fenomene fizice
sem.I). Temperatura creste lent pana la 400C(nenobile).

Incalzirea are loc pana la 750C (nobile); curent 1000C pentru ca

tiparul sa fie adus la temperatura de lichefiere a aliajului :
1050-1350C-Ni-Cr ;
1350-1450 C-1500C-Co-Cr ;
1650-1750C-aliaje baza titan.
Preincalzire/incalzire-fenomene fizice-vezi sem I.

Observatie :
Cand elementele de mentinere directa nu functioneaza, elementele de
mentinere indirecta exercita un efect nociv asupra campului protetic.

81
P R E G AT I R E A T I PA R U LU I PENTRU TURNAREA
S C H E L E T U LU I M E TA L I C

Ambalajul refractar nu este apt pentru turnare deoarece in interiorul lui

se afla macheta pe modelul duplicat.
In urma operatiilor tehnologice de preincalzire si incalzire se va elimina
macheta din interirul ambalajului, rezultand tiparul.

1) Etapa de preincalzire :
Ambalajul este incalzit lent, in trepte, pe durata a 30-90 minute, pentru
ridicarea temperaturii intre 200C(aliaje nobile )si 400C(aliaje
nenobile).
Fenomeme fizice ce au loc :
Macheta este topita partial, cu formarea unei atmosfere gazoase ;
Se dilata partial tiparul si se elimina vaporii de apa din peretii
tiparului ;
Observatie : pentru a evita presiunea vaporilor de apa si gazele formate
prin ardere (R.A.S.) sau topire (ceruri), aceste reziduuri vapori-gaze
exercita presiuni continue asupra peretilor tiparului cu aparitia fisurilor
sau spargerea ambalajului.
Se contraindica introducerea ambalajului ce au fost in prealabil incalzite.
Se contraindica ritmul accelerat de incalzire.
Scoala germana recomanda ca in 30-45 minute pana la 60 minute si chiar in
90 minute sa se ridice temperatura pana la 400C pentru a se produce
tratamentul termic lent al ambalajului.

2) Incalzirea ambalajului refractar

Se realizeaza lent, in 2 ore, de la o temperatura de 750-800C(aliaje
nobile) pana la 900-1000C (aliaje nenobile).
Temperatura este ridicata lent, cu 250C/ora , in cuptoare speciale.
Tehnologic, preincalzirea si incalzirea pot avea loc in acelasi cuptor, in
cuptoare programate.
Fenomene fizice ce au loc :
Se elimina complet reziduurile machetei, inclusiv din porii
ambalajului ;
Dilatarea termica are valorile cele mai mari (1,3-1,4%) ;dilatarea
totala va compensa coeficientul de contractie al aliajului la racire
favorizand precizia turnaturii. Aliajele nenobile se contracta foarte
mult datorita elementelor componente foarte multe si greutatii
aliajului foarte mare.
Caile de acces a aliajului in tipar au o temperatura asemanatoare
cu temperatura de topire a aliajului.Ele sunt incalzite la
rosu .Are loc rarefierea mediului intern a cavitatii tiparului.Dupa
incalzire putem vorbi de tipar.El este apt pentru turnare.

Topirea turnarea :
Turnarea reprezinta operatiunea tehnica prin care aliajul din stare solida
sub actiunea agentului termic, din stare solida este transformat in stare

82
fluida. El se introduce fortat in tipar. Aliajul patrunde in interiorul
tiparului cu ajutorul fortei centrifuge , cu ajutorul fortei verticale
(procedeu abandonat) sau a fortei orizontale (curent utilizat) atat la
centrifuge semiautomate sau automate.
Cantitatea necesara de aliaj:pentru proteza finita:15-20grame;
necesar:30-40grame.
Aliajul in stare solida se aplica in creuzete ceramice (procedee moderne)
sau in palnia tiparului (procedeu contraindicat).

Se contraindica acest lucru deoarece:

se poate sparge tiparul-nu rezista la socul termic si mecanic;
se antreneaza curent fragmente de masa de ambalat ;
aliajul este contaminat si de fragmentele inglobate la topire dar si
de flacara oxigaz ; carbonul de la zona inactiva a flacarii
contamineaza aliajul ducand la modificarea proprietatilor.
Se recomanda turnarea in recipiente ceramice, cu actiunea agentului
termic de la bobine de inductie sau sub actiunea curentilor de joasa
frecventa(abandonati) +curenti de medie frecventa.

Surse calorice :
Gaz metan +oxigen :1500-2000C ;
Hidrogen +oxigen : 3000-3800C ;
Acetilena +oxigen :3000C.
Sursa de topire este pregatita intr-o camera de amestec si proiectata cu
un brener (pistol)pe suprafata metalului de topit.
Inconveniente :
Poate contamina aliajul prin actiunea directa ;
Sunt dificultati in transportul si conservarea surselor calorice.

Curentul electric :
-Curentii de medie frecventa aparatul de turnat T.I.M.500 cu protectie
de gaz inert-argon;
-Curentii de inalta frecventa (Bego-Nautilus) ;

Alte surse :
Jetul de plasma
Laserul.
Dezvolta o temperatura crescuta , de 15000C, sunt foarte eficiente,
necontaminante, dar pot arde aliajele.

Curentii de medie frecventa si curentii de inalta frecventa sunt sursele

calorice ideale de topit aliajele nobile deoarece avem o bobina de
inductie infasurata in jurul creuzetului, topirea are loc indirect in
creuzete ceramice, timpul de topire este foarte rapid, cantitatea de
energie scazuta. Turnarea se realizeaza cu flux de protectie (argon).
Aparate de turnat automatizate :
Centrifuce semiautomate cu actiune mecanica (Schloder) ; cu actiune
electrica (Rotojet, Motor cast).

83
Pot fi utilizate si centrifuge automate.

Starea metalului :
Metalul topit nobil se aduna sub forma unor sfere de culoare rosie ,
lucioasa.Este momentul in care se declanseaza turnarea.
Aliajul nenobil usor fuzibil se topeste la temperaturi mai mari de 1250C,
sub actiunea agentului termic el trece din stare solida in fluid vascoasa
astfel incat cand ultimul fragment se prabuseste este momentul
declansarii turnaturii.
Se recomanda protectia cu gaze inerte , dar daca nu avem aceste medii
se poate folosi boraxul ce se combina cu oxizii metalici formand o crusta
ce se indeparteaza dupa turnare la prelucrare.
La turnarea cu gaze inerte nu avem riscul de contaminare a aliajului .
Aliajele baza titan sun topite atat sub actiunea bobinei de inductie(mai
rar)dar mai ales sub actiunea arcului voltaic din wolfram cu actiune
indirecta , rotit pe perioada topirii in jurul aliajului.
Aliajele baza titan sunt cele mai sensibile la turnare . Titanul se combina
cu oxigenul, carbonul, azotul ; isi modifica proprietatile si formeaza
superficial un strat de 30 microni de microporozitati.

Dezambalarea/prelucrarea :
Tiparul incalzit este racit lent, timp de 40-60minute ; este spart si
introdus in apa.
Fragmentele de masa de ambalat se indeparteaza cu usurinta dupa
introducerea in apa.
Turnatura se poate realiza corect fara defecte de turnare. Ele se consta
dupa curatirea totala de masa de ambalat.
Defectele de turnare pot fi pozitive : perlate si lamelare ; pot fi partiale
defecte de structura+porozitati si defecte totale sa nu avem piesa
protetica.
Defectele pozitive , depozitele oxidice se indeparteaza prin prelucrare.
Cele negative-bratele active se inlocuiesc cu unul elastic. Daca este un
pinten lipsa, se reia realizarea P.P.S. de la capat.
Turnaturile baza titan se examineaza cu lumina polarizata. La aliajele
Co-Cr ar trebui sa se realizeze un examen metalografic.

Prelucrarea :
a) Grosiera(mecanica) :
Sablarea turnaturii pentru indepartarea resturilor de material refractar,
din toate zonele profunde si obtinerea unor suprafete plane, netede,
mate.
Se realizeaza clasic cu jet de particule abrazive pentru nenobile
(cuart=nisip), la presiune 6-8 bari., timp de 5-10 minute. Scheletul este
curatat astfel foarte riguros.
Este o prelucrare primara ce se realizeaza rapid, ergonomic, urmata de
prelucrarea mecanica, caracterizata prin planarea si netezirea
suprefetelor cu instrumente abrazive :freze ,pietre din carborundum. Se
prelucreaza zona tijelor sectionate , plusurile.Zonele de unire ale

84
conectorilor, spatiile mici sunt prelucrate cu pietre mai mici, cu
granulatie mai mica.

b) Fina(electrochimica) :
Turnatura se introduce in solutie electrolitica a unei bai galvanice.
Scheletul se aplica la polul pozitiv (anod) iar la polul negativ (catod) se
afla o placa din Ni-Crdin acelasi aliaj. Lustruirea dureaza 5-10 minute, la
intensitatea de 2,5-3 a. Are loc fenomenul de disociatie electrolitica ;
ionii de Ni-Cr migreaza catre anod. Se lustruieste perfect scheletul.
Se contraindica lustruirea zonelor seilor terminale si suprafetele de
contact ale conectorului principal.
Lustruirea electrochimica este mijlocul cel mai indicat de prelucrare a
scheletului metalic. Zonele conectorilor secundari, principali, bratele
crosetelor sunt prelucrate cu gumele de forma diferite (polipant)+pasta.
In final toata aceasta infrastructura trebuie sa fie perfect lustruita.
Metalele inalt fuzibile Ni-Cr, Co-Cr-Mo au un luciu mult mai persistent
comparativ cu aliajele nobile .dupa prelucrare se examineaza scheletul
pe modelul de lucru.
Se urmareste conditionarea modelului de lucru. Se indeparteaza ceara ;
se imerseaza modelul de lucru in apa fiarta, se insera cu atentie
scheletul in axul de insertie.
Se examineaza contactul pintenilor in lacas, relatia de contact a
conectorilor secundari, conector principal, nivelul de planare a bratelor
elastice a crosetelor, dimensiunea seilor in sens M-D si prepararea
neaparata a stopului distal.
Daca aceste obiective sunt corecte, tehnicianul confectioneaza la nivelul
seilor borduri de ocluzie pentru inregisrarea relatiilor intermaxilare.
Clinicienii indica ca la nivelul seilor sa se confectioneze din R.A.S. sei
acrilice cu rol de portamprente pentru amprente biofunctionale (a2-a
amprenta finala , functionala).Amprenta biofunctionala este indicata in
obtinerea P.P.S. echilibrate. Ele se obtin pe model modificat (corijat).

Inregistrarea relatiei intermaxilare :

In ocluziile fara contacte dento-dentare si ocluzii instabile, inregistrarea
pozitilor fundamentale (R.C. si D.V.O) se realizeaza cu ajutorul bordurilor
de ocluzie.
Etape:
Bordurile sunt plastifiate (sunt mai inalte cu 1-2 mm fata de restul
dintilor restanti);
Se insera scheletul pe preparatiile proprotetice (pe campul protetic)
fiind mentinut cu presiuni digitale in pozitia de insertie ;
Mandibula se conduce in r.c. la D.V.O.stabilita.
Se raceste bordura , si cu ajutorul ei modelele sunt fixate in articulator
pentru obtinerea componentei acrilice.

Alta varianta :
Borduri de ocluzie confectionate subdimensionat (cu 1-2 mm) ;
Insertia scheletului pe campul protetic ;
Aplicarea Z.O.E.la nivelul bordurilor ;

85
 Conducerea mandibulei in R.C. ;
Priza pastei;
Indepartarea inregistrarii.
Aceasta metoda este o metoda mult mai exacta de inregistrare a
R.C..
Observatii practice:
Inainte de determinarea raporturilor intermaxilare se recomanda un examen clinic al scheletului ;
Se urmaresc aceleasi obiective de la examinarea scheletului pe modelul
de lucru +interferentele scheletului cu dintii limitanti. Ele sunt eliminate
prin frezaj. Se examineaza relatia de ocluzie.
Ocluzia poate fi interferata de elementele componente ale scheletului.
Se echilibreaza ocluzia foarte riguros. Se trece la determinarea
realatiilor intermaxilare. Clinicienii iau amprenta a-2-a functionala.
Metode :
1) schelet + sei acrilice cu rol de portamprente. Seile sunt scurtate
marginal cu 1-2 mm iar M-D acopera 1/3 anterioara a tubercului
piriform.Applegate +Holms realizeaza amprente cu materiale
bucoplastice in 2-3 straturi .Amprenta se realizeaza sub presiune
digitala cu miscari pentru modelaj extern, efectuate de medic si
de pacient :varful limbii in bolta, limba stanga-dreapta, varful
limbii in protractie, deschiderea larga a gurii. Se efectueaza 5
minute deoarece poate sa fuga materialul bucoplastic :Adheseal,
Dentiplast, , 3N-Ex Gold. Se obtine o amprenta functionala si apoi
un model modificat .Se sectioneaza seile terminale. Scheletul +
amprenta lipite cu ceara speciala de lipit se aplica pe modelul
initial si se toarna amprenta Va rezulta un model corijat pe care
se confectioneaza componenta acrilica (seile).Holms utilizeaza
doar 1 stat de material bucoplastic.
2) Scoala franceza-Rigolet si Sebach utilizeaza aceasta portamprenta
numai ca amprenta functionala, o inregistreaza cu paste Z.O.E., in
2 timpi.
In timpul 1 se realizeaza amprenta sub presiune digitala cu z.O.E..
In timpul 2 se inregistreaza R.C., bordurile de ocluzie sunt confectionate din ceara dura , stents ;
In timpul 3, se aplica la nivelul seilor 1 strat de Z.O.E., material de mare
precizie. Amprenta este luata in ocluzie.dupa conditionarea ei se va
turna modelul corijat.
3) Clinica de Protetica Bucuresti :
Se obtine scheletul dupa o amprenta unica, se confectioneaza seile. Seile
sunt adaptate marginal , inchise la zonele cheie cu Stents in grosime de
1-2 mm pana cand testul de basculare este negativ.Se inregistreaza R.C.
la D.V.O.si se amprenteaza cu materiale bucoplastice sub presiuni
ocluzale si modelaj functional al amprentei. Va rezulta o amprenta
biofunctionala de foarte buna calitate. Se insista pe utilizarea zonelor
biostatice in chip de zona de sprijin si inchiderea in prealabil la zonele
cheie pentru a impiedica tendintele de basculare.

Componenta acrilica :
Se realizeaza macheta acesteia din ceara pe care se aplica un rulou
pentru montarea dintilor artificiali.
Montarea +modelarea machetei-vezi P.P.A.

86
Macheta este inlocuita cu R.A.S. pentru sa. Polimerizarea-vezi sem.I.
Ambalarea se realizeaza prin metoda indirecta.

Dezambalarea :
Pot fi deformate elementele fine ale scheletului, pot fi fracturate bratele
flexibile ale crosetelor.
Se indica sectionarea tiparului , enucleerea cu atentie din
ambalaj.Prelucrarea componentei acrilice se realizeaza cu instrumente
adecvate:perii, filturi conice, pufuri aplicate strict pe acrilat (nu pe
metal)
Uneori se constata imposibilitatea insertiei P.P.S. Sunt erori in etapa de amprentare , turnare model, machetare .
La acestea se adauga erorile de la dezambalare.

T E H N O L O G I A P R O T E Z E I T O TA L E

Edentatia totala stare patologica caracterizata prin absenta totala a

unitatilor odonto-parodontale de pe arcadele dentare.
Absenta de pe o arcada=edentatie totala unimaxilara.
Absenta totala a dintilor de pe ambele arcade=edentatie totala
bimaxilara.

Etiologia :
Factorii incriminati :

Caria dentara si complicatiile sale-mai mult de 90% din populatia

Globului ;
Boala parodontala-prin insuficienta parodontala instalata
genereaza cele mai multe pierderi de tesut osos, de support ;
Formatiunile tumorale determina pierderi mari osoase dupa
extirparea tumorii cu pierderea unui grup mare de dinti ;
Traumatismele ;
Iatrogeniile ;
Anodontiile (factor genetic): anodontia totala este foarte rara;
anodontia partiala nu intereseaza intreaga arcada, fiind un factor
predispozant.

87
Pierderile ososase din insuficienta parodontala+bolile tumorale
genereaza cele mai dificile conditii pentru restaurarea protetica prin
proteza totala. Mentinerea +stabilitatea se obtin foarte greu, ele fiind
aproape compromise.

Evolutia si prognosticul edentatiei totale sunt functie de :

Terenul pacientului ;
Corectitudinea executiei etapelor clinice ;
Calitatea executiei tehnice;

Evolutia nefavorabila este generata de:

Nesincronizarea ritmului de atrofie dintre suportul osos si
fibromucoasa. Frecvent in insuficienta parodontala, reducerile
volumetrice de support osos sunt importante, accentuate, pana la
negativizarea campului protetic ;
Afectiunile cronice :insuficienta renala cronica, hepatita cronica,
diabetul ;
Boli cu durata mare de spitalizare :TBC, sifilis, afectiuni tumarale ;
Sexul feminin are rata de edentatie mai mare ca sexul masculin ;
Reducerile de tesut osos pe aceeasi durata de timp si acelasi esantion
sunt mai mari la sexul feminin ca la sexul masculin aproximativ cu 30%
(la femei) si 10% (la barbati) ;La femei pre si postclimacterium se
instaleaza osteoporoza ce duce la pierderi de teut osos mult mai evidente
si cu evolutie defavorabila.
Tulburarile echilibrului fosfo-calcic, a osteoblastilor si a inhibarii
mineralizarii duc la pierderi osoase.

Prognosticul :
Este favorabil daca elementele campului protetic sunt bine reprezentate
Depinde de :
pozitivitatea campului protetic,
de corecta delimitare a campului protetic,
de aplicarea unui tratament individualizat,
receptivitatea cazului clinic pentru solutia protetica si capacitatea
adaptarii.
Se adauga la toate acestea dispensarizarea periodica (6 luni).

Factori nefavorabili ce duc la un prognostic negativ:

Iatrogeniile anterioare tratamentului ;
Interventiile tardive ;
Tehnologia clinico-tehnica inadecavata ;
Terenul pacientului:
-predispozitia familiala (boli cronice, genetice)
-cazuri clinice cu rezistenta naturala scazuta;
-boli generale cronice ;

88
-pacienti ce-si administreaza medicamente psihotrope
=polipragmazie=automedicatie multipla, frecvent incisiva ;
-tulburari ale microbiocenozei bucale si de secretie salivara pana la
xerostomie

Complicatiile edentatiei totale :

a) locale :
aparitia ragadelor comisurale = pliuri in continuarea fantei labiale,
fisurate , inflamatii sau suprainfectate cu Candida albicans. Apar in
subdimensionari ale DVO sau prabusirea DVOin determinari
eronate (subdimensionarea ale DVO) ;
cheratinizarea crestelor alveolare : edentatul total efectueaza un
simulacru de masticatie ; utilizeaza crestele alveolare in actul
masticator cu aparitia cheratinizarii fibromucoasei. Sunt cazurile
clinice cele mai grave de protezat, fibromucoasa nu prezinta
rezilienta, este foarte ingrosata iar proteza este respinsa la zona de
interfata; cad protezele;

b) loco-regionale :
distonii musculare;
tulburari ale ATM ce se manifesta prin :
-laxitate ligamentara ca expune unilateral sau bilateral articulatia la
subluxatie;
-are loc rezorbtia anterioara a discului articular ;
-aplatizari ale condilului mandibular pana la forma de cioc de flaut ;
- modificari adaptative la nivelul fosei glenoide.Tulburarile ATM pot fi
pasagere, tranzitorii, rezolvate relativ functional prin tratamentul
edentatiei sau modificari cronice care sunt foarte dificil, greu de
refunctionalizat
distonii musculare :
-tulburari ale tonusului muscular ; el poate fi marit , micsorat pe grupe
musculare . Cresterea sa are loc la nivelul muschilor ridicatori sau
scaderea tonusului muschilor coboratori.
Au loc contractii asimetrice musculare, memoria mioneurala a arcadelor
este tulburata ; ea va fi refunctionalizata prin plasarea in culoarul
neutral a arcadelor dentare artificiale.
Zona neutrala este situata intre musculatura periorala (bucccinator,
periorolabiala) si musculatura linguala. Spatiul neutral are rol esential in
mentinerea si stabilizarea protezelor totale pe campul protetic.

c) la distanta :
-digestive : pacientul ingurgiteaza alimentele nemestecate. Cei mai multi
dintre pacienti se adapteaza.
-psihice : pacienti cu structuri labile. Atentie deosebita se va acorda la
anamneza, cum vorbeste, la dialogul persuasiv. In primul rand pacientii
sunt traumatizati pentru pierderea dintilor si in al 2-lea rand pentru
corpul straniu ce restaureaza functionalitatea (proteza).
Proteza este introdusa in teritoriul unei zone rflexogene-teritoriul extins
al nervului trigemen.

89
Obiectivele tratamentului edentatiei totale :
Dupa Le Jeyeux, se urmareste :
integrarea organica a protezei totale in functionalitatea ADM,
diminuarea senzatiei de corp strain printr-o tehnologie adecvata a
clinicianului; printr-o educatie a cazului clinic; restaurarea functiilor de
baza ale ADM (fonatia , fizionomia, masticatia) ; executia clinico-tehnica
ireprosabila.

Au loc modificari morfo-functionale consecutiv instalarii edentatie

totale la nivelul campului protetic, modificari morfologice ce se produc
pe fondul atrofiei si rezorbtiei suportului osos si fibromucos.
Intre cele 2 componente exista un decalaj rezorbtiv ce induce o evolutie
mult mai rapida ; osul se rezoarbe mult mai repede, apar creste glisante cu
pliuri longitudinale ce fac dificila obtinerea succiunii totale.

Atrofia osului se produce prin reducerea volumetrica a tesutului osos pe

fondul pierderii unitatilor odonto-parodontale, a perturbarii
functionalitatii ADM si deficientelor nutritive locale.
Rezorbtia osoasa spre deosebire de atrofie se caracterizeaza prin
ruperea ritmului functional osteoblaste-osteoclaste, in favoarea
osteoclastelor, cu diminuarea volumului osteoformator. Are loc o inhibare
a mineralizarii, urmata de reducerea volumetrica a componentei
ososase.
Rezorbtia osoasa este accentuata de insuficienta parodontala, de sindromul
osteoporotic , pana la negativarea crestelor si aparitia pe creste a unor
formatiuni :creasta zigomatico-alveolara, spina nazala anterioara, gaura
mentionera, deschiderea unghiului goniac.

Ritmul de atrofie-rezorbtie este progresiv ca si instalarea edentatiei

totale.
Atrofia asimetrica la nivelul componentei ososase-la maxilar-corticala
externa se afla pe fata vestibulara-atrofie centripeta cu micsorarea
treptata a arcadei si a modificarilor formei din elipsa la pentagon (vizibil
la vechiul purtator de proteza).
La mandibula corticala interna se afla pe fata linguala-atrofie
centrifuga ; arcada din forma parabolica se transforma in trapez.
Ritmul de rezorbtie mai accentuat la mandibula fata de osul maxilar
duce la circumscrierea arcadei maxilare fata de cea mandibulara.

90
 Capitolul

13
Modificari functionale :
Se adreseaza raportului intermaxilar :
Apropierea mandibulei de osul maxilar (zonele de sprijin nu
exista) ;
Arcada mandibulara circumscrie arcada maxilara. Se produce o
aplatizare a pantei condiliene cu expunerea articulatiilor la sub(luxatii).
Apare chiar un sindrom algodisfunctional datorita modificarilor pozitiei
condilului. In subdimesionari, condilul merge pasterior.
Poate sa apara sindromul Costen sau pozitia anterioara cand DVO
este mai mare, pe fondul de iatrogenii cu rezorbtia peretelui
anterior, discul sau cavitatea glenoida (in cadrul sindromului algo-
disfunctional).
Practic, raportul dintre maxilare se obiectiveaza cu ajutorul linei
interalveolare-un reper coborat din mijlocul crestei edentate in
dreptul molarului de 12 ani. Aceasta linie in edentatiile recente are
un traiect veertical . In edentatiile de varsta medie , are un traiect
oblic si unghiul este mai mare de 80. In edentatiile de varsta mai
mare, unghiul devine mai mic de 80.
Este cel mai dificil raport de restaurat din punct de vedere protetic.
Fibromucoasa sufera si ea modificari structurale, se cheratinizeaza
. Se atrofiaza dar in ritm mai lent ca osul si modificari ale
rezilientei (initial mica si apoi mare). Cea mai buna este rezilienta
medie .
La nivelul vestibului bucal si a fornixurilor orale se modifica
adancimea fundurilor de sac ; ele devin mai mici .
Campul protetic la edentatul total este reprezentat de totalitatea
elementelor anatomice ce vin in contact cu fata mucozala a protezei
totale.
Elemente protetice ;
Zona de sprijin +zona de retentie (mentinere)
Zonele functionale :
La maxilar :dinspre posterior spre anterior:
Linia AH;
Zona retrotuberozitara;
Zona vestibulara laterala (inre creasta si frenul lateral) ;
Zona vestibulara centrala.
Toate aceste zone functionale sunmt folosite pentru obtinerea succiunii
totale pentru inchiderea marginala datorita bandeletei de mucoasa pasiv
mobila.
91
Zonele functionale :
La mandibula : dinspre posterior spre anterior :
Zona tubercului piriform-1/3 anterioara;
Zona vestibulara laterla;
Zona vestibulara centrala ;
Zona linguala laterala ;
Zona linguala centrala.

Partile componente ale protezei totale :

Proteza totala reprezinta un corp rigid , nedeformabil obtinut din rasini care
restaureaza partial functiile ADM si total morfologia arcadelor.

Este compusa din :

Baza ce acopera zona de sprijin la maxilar : tuberozitati maxilare,
creste alveolare si bolta palatina ;
Arcada artificiala.
Baza este alcatuita din sei + placa protetica. Pe sei se monteaza dintii
artificiali . Seile acopera creasta edentata , restaureaza volumul crestei
si reface morfologia (estetica parodontiului superficial). Seile au o fata
interna (mucoazala) nelustruita si o fata externa (orala) perfect lustruita.
Prezinta 2 versante :oral si vestibular. Cel vestibular se termina marginal
semirotund, cu o grosime asemanatoare cu fundul de sac, latime
adancime, iar in sens sagital grosimea este neuniforma.
Versantul oral se continua cu placa protetica si are rol in adeziunea si
stabilizarea protezei totale.
Placa protetica reprezinta un element de ramforsare a protezei ; se obtine
din rasini roz sau transparente. In modificarile campului protetic ea poate fi
metalica (aluminiu-rar, frecvent din Co-Cr ; foarte rar din titan, dar cel mai
indicat).Cand este metalica, va avea grosimea de 0,4-0,6 mm , perfect
lustruita.

Se recomanda armarea placilorplatinale, cel mai frecvent cu plase

metalice (0,3-0,4 mm) .
Alte caracteristici despre placa protetica-vezi tehnologia PPA.
Arcada artificiala :
R.A.S. dinti manufacturati (laborator0;
prefabricati (industriali);
Rasini compozite =materialul ideal industrial.
Vezi avantajele /dezavantajelor lor-PPA.

Ceramici-foarte rar-din ratiuni estetice si pentru stabilizarea

ocluzala=cazuri clinice speciale. Nu sunt indicati la cazurile clinice
dificile cu rata de rezorbtie crescuta deoarece pot accelera ritmul
de rezorbtie.
Dintii ceramici ai viitorului cei cu modul de elasticitate
mediu/mare spropiat de rasinile compozite. Ei vor lua locul
dintilor din rasini compozite.

Caracteristicile/avantaje/dezavantaje-vezi PPA.
92
Mentinerea, stabilizarea protezei totale nu se realizeaza pur mecanic ; se
realizeaza sub actiunea intricata a unor factori fizici, biologici si
protetici.
Factori fizici :adeziunea, aderenta, coeziunea, gravitatia, presiunea
atmosferica, presiunea negativa.

Factori biologici:retentivitatile anatomice , tonicitatea musculara,

deglutitia, culoarul neutral.
Factori protetici :extinderea bazelor protezei, congruenta intre fata
mucozala a protezei si campul protetic.

FA C T O R I I D E M E N T I N E R E , S TA B I L I Z A R E A I P R O T E Z E I T O TA L E

Proteza totala nu se mentine pe campul protetic pur mecanic.Intervin

factori fizici, protetici.
Proteza totala se mentine prin :
Retentie=mentinere-totalitatea factorilor ce se opun impotriva
tendintei de desprindere ;
Contentie=mentinerea este asigurata de tonicitatea musculara si
functia echilibrata a musculaturii periprotetice ;
Stabilitate=factorii ce contracareaza deplasarea in sens orizontal
a protezei totale pe camp.
Factori :
Retentivi anatomici (factori biologici) ;
Factori protetici- contactele ocluzale protetice
extinderea bazei protezei pe o suprafata
cat mai mare.

93
In principal mentinerea este asigurata de factori fizici.
Ei sunt :
Adeziunea, aderenta, coeziunea, presiunea atmosferica,
gravitatia, presiunea negativa, succiunea.
Adeziunea=forta de atractie intermoleculara ce apare intre 2 suprafete
diferite (fata interna a protezei totale si si campul protetic), augmentata
de interpozitia lichidiana (saliva).
Factorii ce cresc adeziunea :
Paralelismul intre cele 2 suprafete ;
Marimea suprafetei ;
Saliva-functie de grosimea ei si vascozitate.
Forta de adeziune este mai mare pe campul protetic maxilar. Nu
actioneaza adeziunea la campurile protetice cu creste balante.
Aderenta apare intre 2 corpuri heterogene cand sunt puse in contact
marginal (la capetele lor).
Apare intre marginea protezei si mucoasa periprotetica. Se confunda
putin cu zona de interferenta a succiunii.
Coeziunea=forta mai mica decat cele 2 descrise anterior ; apare intre
particukele de aceeasi dimensiune, structura, compozitie (particule
salivare)augmentata de calitatea salivei.Consistenta salivei este foarte
importanta.Vascozitatea normala sau usor crescuta (mucina) este foarte
favorabila pentru cei trei factori.
Gravitatia=are efect dislocant pentru proteza totala maxilara si
stabilizator pentru proteza totala mandibulara.
Presiunea atmosferica=forta cu actiune exterioara asupra fetei
externe a protezei totale, utilizata in mentinerea protezei pe campul
protetic Este eficenta cand inchiderea marginala (succiunea) este
realizata corect.
Succiunea (presiunea negativa)-apare intre proteza si mucoasa
campului protetic prin exprimarea aerului (vidarea spatiului dintre
mucoasa si proteza) ea fiind factorul principal ce determina mentinerea
protezei totale pe campul protetic.
La presiunea negativa se adauga inchiderea interna (contactul
fibromucoasei-marginea protezei totale)si cea externa (mucoasa neutra
aplicata pe fata externa a protezei totale)=succiune totala.
Succiunea totala =capacitatea protezei prin presiunea negativa de a
aspira catre proteza elementele anatomice ale campului protetic si a
realiza o inchidere tip ventil
Se obtine prin utilizarea portamprentei individuale, amprentei
prefunctionale, amprentei finale , pregatirea modelului de lucru
(gravare, foliere), modelaj al machetei (versante cu planuri inclinate)
favorizante tonicitatii, cu un profil marginal semirotund si o lustruire
perfecte.
Succiunea partiala :
Procedeu tehnologic ce se indica in tehnologia clasica pentru
augmentarea succiunii totale in campurile protetice accentuat rezorbite,
creste usor balante, mucoasa deformabila (nu comprimabila).
Clasicii recomandau mijloace exceptionale (adjuvante) de crestere a
succiunii :

94
 Camerele cu vid ;
Linia americana ;
Gravajul Frankfurt ;
Ventuzele ;
Magnetii ;
Folii de plumb ;
Resorturi metalice intermaxilare.
S-au utilizat camera cu vid, linia americana, gravajul Frankfurt (partial).
Camera cu vid:-foliere ce se realiza in zona centrala, mediana a boltii.
Aceasta camera era plasata in centrul boltii sau paramedian. Rolul:
crestea forta de absorbtie, forta ce este limitata in timp, deoarece dupa
60 de zile mucoasa se hiperplazia si ocupa camera.
Linia americana :-gravarea unui traseu retroincizal-tuberozitar, pe
modelul de lucru, adans de 0,5 mm pe fata mucoazala a protezei totale.
Rezulta o nervura cu o inaltime de 0,5-1 mm. In ansamblu se obtinea o
camera cu vid. In viziunea contemporana, factorii pentru succiunea
partiala enumerati anterior genereaza la unii paacienti stomatopatii
protetice, leziuni canceroase, sunt ineficiente functional(in practica sunt
mai putin folosite).Scolile ce utilizeaza o tehnologie moderna nu le mai
folosesc.
Alte mijloace:
Capse intramucoase-mijloc traumatizant posibil de a fi realizat
tehnic, practic nu
Implant aloplastic cu rolul de a transforma edentatia totala in
edentatie partiala.
Factorii biologici:
Retentivitatile anatomice: creste, tuberozitati, tuberculi
piriformi(mai rar);
Fibrele musculare : tonicitatea musculara (musculatura cu insertie
paralela-buccinatorul, orbicularul buzelor) factor pozitiv ce se
aplica pe fata externa a protezei totale.
Culoarul neutral realizat intre musculatura periprotetica si cea a
planseului contribuie esential la mentinerea, stabilitatea protezei
mandibulare pe campul protetic. In schimb fibrele musculare cu
insertie perpendiculara (genioglosul, geniohioidianul,
milohioidianul)au efect negativ.
Deglutitia-protezele totale sunt reaplicate pe camp si reactivate
adeziunea, succiunea.Deglutitia este utilizata in amprenta
functionala finala (tehnica Hromatka).

Alti factori :
Factorii protetici :
Extinderea bazei protezei pe o suprafata cat mai intinsa ;
Compatibilitatea intra baza si mucoasa campului protetic ;
Contactul ocluzal (contacte dento-dentare ce asigura transmiterea
functionala, fiziologica a presiunilor pe campul protetic).

95
Etapele clinico-tehnice de realizare a protezei totale:

Examenul clinic : antecedente generale, antecedente personale

stomatologice, cauzele pierderii dintilor : caria+complicatii,
parodontopatia, purtator de proteza, felul tratamentului, examenul
exobucal pana la examinarea ganglionilor, complicatii ce apar cand
se prabuseste DVO, profilul fetei, modificari fizionomice care apar,
hipotonicitatea., examenul endobucal :configuratia elementelor
anatomice (creste, bolta, tuberozitati, tubercul piriform, calitatea
fibromucoasei). Dupa mucoasa putem avea un camp protetic dur,
mediu, moale (cu creste balante).
De asemenea se examineaza libertatea fornixurilor vestibulare, existenta
cicatricilor sau nu, existenta exostozelor, linia interalveolara la vechii
purtatori de proteza unghiul este de 80,si cand arcada inferioara
circumscrie arcada maxilara, spatiul Eisering , zona de inchidere
marginala-AH, foveele palatine sa fie in exteriorul digului. Daca le
cuprindem si mergem spre palatul moale vom ajunge la instabilitatea
protezei totale. Se examineaza fibromucoasa, daca exista creste balante,
pliuri, toate fiind elemente favorabile protezarii.
`Se pune diagnosticul protetic de edentatie totala unimaxilara si
edentatie subtotala mandibulara.
La diagnosticul protetic se adauga examenul de model si examene
complementare :RX panoramice, RMN, topografia computerizata.
Examenul de model model de lucru-pe el se examineaza zonele sensibile
ale campului protetic.
Amprenta preliminara-inregistrare in vivo a elementelor
anatomice ale campului protetic cu materiale diferite, ce reda cu
exactitate zona de sprijin si aproximativ zona de inchidere
marginala-succiunea.Mai este numita amprenta anatominca, de
orientare sau amprenta primara.
In tehnologia protezei tototale se indica amprenta preliminara,
amprenta prefunctionala, functionala (finala) si amprenta finala
preinsertionala.

Obiectivele amprentarilor :
Sa amprentam o suprafata cat mai mare a campului protetic
pentru a avea a mentinere, stabilitate optime ;
Sa obtinem margini ale protezelor cu inaltimea, grosimea, profil
asemanatoare morfologiei fundurilor de sac vestibulare ;
Dupa amprentare sa se asigure o transmitere armonioasa
(functionala) a presiunilor pe intreaga suprafata a campului
protetic ;
Consecutiv amprentei preliminare, prefunctionala, functionala sa
se obtina proteze totale care nu interfereaza cu factorul muscular
(formatiuni mobile periferice)
Probleme solutionate de amprentele functionale : probleme de
stabilizare +sprijin amprenta preliminara +functionala ;
Fonatia +fizionomia-numai amprentele finale functionale.

96
 Capitolul

14
Etapele amprentei preliminare :
Alegerea portamprentei standard ;
Alegerea materialului ;
Pregatirea pacientului pentru amprentare ;
Tehnica de amprentare ;
Dezinsertia ;
Examenul amprentarii ;
Delimitarea marginilor amprentei.

Etapele amprentei preliminare :

Alegerea portamprentei standard ;
Alegerea materialului ;
Pregatirea pacientului pentru amprentare ;
Tehnica de amprentare ;
Dezinsertia ;
Examenul amprentarii ;
Delimitarea marginilor amprentei.

Lingurile standard au 3 forme:

Metalice (de la 1 la 4)-linguri ortomorfe ;
Din material plastic ;
Mixte.

Sunt prevazute cu sisteme retentive. Alegerea lingurilor potrivite se

realizeaza prin masuratori pe model , masurand distanta
intertuberozitara sau intre tuberculii piriformi cu ajutorul unui compas
(Schreinemakers-linguri clan-tray).
Lingurile trebuie sa corespunda dimensiunilor campului protetic in sens
sagital si transversal; sa depaseasca 3-5 mm campul protetic. La nivelul
crestelor mandibulare (zonele laterale linguale) pot exista chiar pelote
adaptabile.
Observatie :
Pentru o amprenta corecta preliminara se recomanda pregatirea
portamprentei prin aplicarea de conuri de Stents sau ceara in 3 puncte
ale lingurii pentru a se dirija spatiul de amprentare (unul median si doua
in zonele laterale)

Materiale de amprentare :
Gipsul ;

97
 Materiale elastice :alginice+siliconice in dublu amestec.
Materiale rasinice cu priza lent progresiva.
Ultimele 2 categorii de materiale sunt folosite in procedeele moderne de
amprentare.
In practica se indica functie de calitatea fibromucoasei gipsul pentru
campurile protetice deformabile(maxilare)/mandibulare pentru
plasticitatea lui, este un material tixotrop, nu deformeaza campul
protetic.

Materialele tip Stents sunt indicate pentru campurile protetice dure.

Pedro Saizar recomanda amprenta preliminara dar si functionala cu
acest material.
Campurile protetice intermediare se amprenteaza cu alginate, siliconi.
Aceste materiale pot fi extinse si la campurile protetice moi.

Materialele siliconice+materialele cu vascozitate lent progresiva sunt

folosite pentru amprentele prefunctionale.
In timpul I se amprenteaza cu material siliconic chitos, dupa priza se
prelucreaza marginal dinspre median spre posterior, cu o grosime
proportionala cu a fundului de sac, 3-4mm in zona vestibulara centrala,
4-5 mm in zona vestibulara laterala, 6-7 mm in zona retrozigomatica
(Eissering).
Se prelucreaza amprenta la nivelul frenurilor, bridelor si este sectionata,
subdimensionata cu 1-2mm in sens sagital.
In timpul II se amprenteaza cu un silicon fluid rezultand amprenta
prefunctionala care reda 100%adeziunea (sprijinul) si succiunea (50-
60%).
Fata de amprenta preliminara succiunea este de 10%.

Rasinile cu priza lent progresiva se folosesc in amprentele functionale ,

in linguri individuale. Ele obtin direct inchiderea marginala si scurteaza
etapele clinico-tehnice.
Pregatirea pacientului pentru amprentare :
Prevenirea pacientilor anxioasi, iritabili, a reflexelor de voma se
realizeaza cu Xilestezin, prin exercitii respiratorii, prepararea cu apa
rece a materialelor alginice pentru a scadea reflexul de voma. Se
debuteaza in amprentare cu amprenta campului mandibular.
Tehnici :vezi an.V.

Dupa priza materialului , dezinsertia se realizeaza in ax, cu tractiuni

verticale, se igienizeaza amprenta si se delimiteaza marginal.
Schreinemakers de la linia mediana 1,5 cm intr-o parte si alta pentru
zona liguala centrala urmata de trasarea varfului crestei in interiorul
amprentei , se traseaza zonal liguala laterala, zona liguala vestibulara la
1 mm in interiorul amprentei. Se ocolesc impresiunile frenurilor si
bridelor pentru transpunerea tuturor limitelor pe modelul preliminar de
pe amprenta preliminara.

Verficarea amprentei :

98
 Sa nu fie desprinsa,
Sa nu existe goluri ;
Grosimea sa fie uniforma de 3-4 mm,
Sa cuprinda zona campului protetic.
Periferia campului protetic poate fi inregistrata mai exact cand se
fac miscari de modelare functionale.

Modelul preliminar:
Se realizeaza dupa turnarea amprentei preliminare;
Scopul principal este obtinerea portamprentei individuale si
ajutarea examenului clinic;
De asemenea exista un model prefunctional = portamprenta
individualizata mult mai exacta.

Etapele tehnologice privind obtinerea modelului preliminar=vezi

L.P.
Se toarna din gipsuri hemihidrat ;
Necesita conditionarea amprentei preliminare : cele din gips se
coopteaza si se izoleaza in apa, apa saponata timp de 5-10 minute.
La cele alginice se igienizeaza, usoara uscare pentru a rezulta un
surfactant ce va separa usor amprenta de gipsul modelului.
Turnarea in 2 timpi :-ideal-mai ales la materialele elastice usor
deformabile marginal sau 1 timp in mod curent.
Depunerea gipsului se realizeaza prin vibrare manuala (curent)sau
mecanica. Priza va fi obligatoriu supravegheata pentru materialele
alginice 45-60 minute ; demularea (indepartarea amprentei de
model) se realizeaza usor pentru materialele elastice ; dificil
pentru gipsuri (ciocanire +spatula) ; la materialelel termoplastice
(bucoplastice+Stents)-prin incalzire.
Materialele siliconice nu ridica probleme de demulare. Demularea
se realizeaza usor pentru a nu fractura modelul preliminar.
Prelucrarea marginala a modelului=soclarea=fasonarea se realizeaza
curent mecanic sau manual. Pentagonal la maxilar si trapezoidal la
mandibula.

Lingura individuala reprezinta un conformator rigid, nedeformabil,

rezistent mecanic la tractiuni, rupere utilizat pentru amprenta
functionala a campului protetic edentat total.

Caracteristicile lingurii individuale :

Sa cuprinda suprafata campului protetic ;
Sa fie extinsa marginal pana la zona de reflexie a mucoasei unde
sunt scurtate cu 1-2mm ;
Sa reproduca prin incizuri frenurile si bridele laterale ;
Sa prezinte un profil semirotund cu o grosime de 2-2,5mm ;
Sa prezinte orificii pentru materialele elastice (ele nu adera decat
daca aplicam adeziv) ;

99
 Sa prezinte accesorii :borduri de ocluzie+nervuri.

Parti componente :
Baza intim adaptata, poate fi selectiv distantata de zonele sensibile
sau de zonele negative sau distantata total (Predo Saizar-amprenta
functionala cu Stents).
Accesorii : manerul(la maxilar)si butoni de presiune +maner
(mandibula). Butonii au forma paralelipipedica, plasati in dreptul
premolarilor si molarilor, cu o lungime de 15 mm si inaltime de 5
mm.
Rolul lor este de a exercita presiuni armonioase , uniforme pe campul
protetic. Manerul este asemanator cu incisivul central superior (10 mm),
latimea sa si retentiv vertical si trensversal, utilizabil in etapa de
adaptare a lingurii, dezinsertie si transport a amprentei in laborator.
Armarea lingurii se realizeaza cu sarma (la cele din placa de baza) ; o
ansa in dreptul incisivului central. Se mai poate arma si la rasinile
acrilice simple in zonele sensibile supuse la ruptura/fractura.

Materiale pentru linguri individuale :

Materiale termoplastice :stents, placa de baza,
R.A.S. ;
Rasini compozite ;
Poliesteri (termoformare) ;
Copoliesteri prin termohidroformare ;
Rasini acrilice simple termopolimerizabile-tehnica laborioasa ,
scop stiintific, in amprentari functionale speciale ;
Metale prin stantare si turnare (rar)-inutile.
Cele mai utilizate linguri sunt cele din R.A.S. (rigide) apoi din placa de baza
(selectiv) si din rasini compozite (ideale).

Unii autori cer linguri individuale cu borduri de ocluzie. Schreinemakers

recomanda amprenta functionala cu gura inchisa.
Lingurile din R.A.S. termopolimerizabile sunt utilizate in amprentari
fonetice (Devin) sau cu inregistrari piezografice (proteza totala
mandibulara).

Amprenta finala(functionala ) :
Se realizeaza cu diferite materiale aplicate in portamprente
individuale foarte exacte
Portamprentele pot fi cu contact intim Scoala de Protetica
Bucuresti.
Portamprente distantate selectiv(zonele sensibile papila, torus,
rafeu, exostoze) ;
Portamprente confectionate dirijat la distanta de mucoasa (Pedro
Saizar).
Amprenta functionala reda cu mare exactitate detaliile campului protetic
(zona de sprijin +zona de inchidere marginala) si intruneste toate
conditiile pentru factorii de mentinere si stabilitate.

100
Obiective :
-aceleasi ca si cele de la amprenta preliminara-
Sa amprenteze cat mai extins pana in limitele functionale campul
protetic ;
Sa se obtina margini cu o inaltime, grosime, profil asemanatoare
morfologiei fundurilor de sac ;
Proteza sa transmita presiunile in mod armonios pe suprafata
campului protetic ;
Marginile protezei sa nu interfereze factorul muscular ;

Materiale necesare :
Portamprente individuale ;
Materiale de amprentare ;
Tehnica.
Etapele amprentarii finale :
Adaptarea lingurii individuale ;
Alegerea materialului de amprentare ;
Pregatirea cazului clinic ;
Amprentarea propriu-zisa ;
Dezinsertia ;

Verificarea amprentei finale.

Lingura se adapteaza pe camp prin inspectie si palpare la nivelul
zonelor functionale ale campului protetic (vezi curs anterior).
Portamprentele individuale se inchid selectic la zonele cheie pentru
Stens, Kerr sau total pentru materialele rasinice cu priza lent progresiva
sau cu materiale siliconice vascoase =metode moderne-Scoala germana.

Alegerea materialelor de amprentare fuctionala :

-pentru maxilar :paste ZOE, siliconi fluizi ; mai rar gips si materiale
termoplastice.

-pentru mandibula :paste ZOE, siliconi fluizi, materiale bucoplastice

(indispensabile), rasini acrilice cu priza lent progresiva =amprente
moderne fonetice sau miomucodinamice.
Materialele rigide (gips), Mucoseal (rasini pe baza de etil metacrilat)-din ce
in ce mai putin utilizate.

Tehnici de amprentare :
-Functie de implicarea factorului muscular.
Metode de amprentare miomucostatice in care componenta
musculara nu este utilizata =nu se fac miscari de modelaj
functional.Campul protetic +zonele functionale se amprentau prin
fluiditatea materialului (gips), marginal fiind inexacte, proteze
instabile ce necesitau multe retusuri pentru mentinere, stabilizare-
metoda abandonata.

101
 Metoda mucomiodinamica miscari test- comandate de medic cu
rol in modelarea zonelor functionale. Este o metoda acceptata azi.;
modelare periferica foarte exacta a amprentei functionale
-Dupa calitatea fibromucoasei:

Aderenta nedeformabila-=camp protetic dur;

Camp protetic mediu-fibromucoasa usor deformabila;
Camp protetic moale pe fondul rezorbtiilor accentuate cu creste
balante.

-Functie de camp :
amprente compresive :campuri protetice dure materiale de
amprentare cu vascozitate crescuta:Stents, materiale rasinice;
amprente de despovarare (noncompresive) in campuri protetice
medii si in special moi se utilizeaza materiale cu consistenta
medie.
Materialele cu consistenta fluida se folosesc pentru campurile protetice
mandibulare.
-Functie de cum se practica amprenta :
Amprente finale cu gura inchisa (sub presiunile ocluzale ale
pacientului)
Amprente finale cu gura deschisa (frecvent in practica).
Cele cu gura inchisa necesita portamprente cu borduri si determinarea
R.C. la D.V.O.a cazului clinic=amprenta se ia sub presinui ocluzale,
presiuni fiziologice, nu arbitrare Schreinemakers.
Ca dezavantaj ar fi factorul lingual (limba)-aceasta amprenta este
utilizata limitat, autorul efectueaza miscarile linguale inainte de
inchiderea in R.C.
Amprenta cu gura deschisa confera un modelaj functional, atat oral cat
si vestibular-frecvent utilizata.

Verificarea amprentei functionale :

Suprafata lucioasa , neteda, fara goluri, nedesprinsa marginal ;
Lingura sa nu transpara marginal prin materialul de amprentare ;
Grosimea materialului de amprentare sa fie in mm(1,5 mm),
uniform distribuit in portamprenta ;
Centrarea lingurii pe camp.

Turnarea modelului de lucru :

Reproducerea in pozitiv a elementelor campului protetic foarte exact
inregistrate.

Caracteristici tehnologice:
Se realizeaza din gipsuri dure, clasa III (nu IV), prelucrabile prin
gravare ;
Utilizate pentru completarea examenului clinic ;
Pentru confectionarea sabloanelor de ocluzie ;
Pentru modelarea machetelor ;
102
 Pentru obtinerea tiparului.

Caracteristici tehnologice ;
Amprenta finala se conditioneaza. Fragmentele din gips se coopteaza si
se izoleaza amprenta dupa indiguire, cofrare.
La celelalte amprente se realizeaza igienizarea + indiguirea , cofrarea
=dupa caz.
Indiguirea se realizeaza la amprentele din materiale cum ar fi gipsul, ZOE,
materiale termoplastice . Nu se realizeaza la amprentele din materiale
deformabile bucoplastice, siliconice.

Indiguirea la materialele elastomerice se realizeaza modern prin

aplicarea intre conformator si amprenta aunui strat de alginat in stare
plastica. Orice mic exces dupa gelificare se sectioneaza.

Cofrarea-clasic-cu o folie de ceara ce are inaltimea de 1,5 mm lipita de

digul marginal pe toata circumferinta amprentei pentru a rezulta un
model cu un val corespunzator.
N.B. :
La maxilar digul (in metoda clasica) nu se aplica la zona AH ci o
prelungire dintr-o folie de ceara ce se adauga posterior de linia AH ce va
continua cofrajul ; de asemenea la nivelul planseului bucal se aplica o
folie de ceara interdig.
In tehnologia moderna (Scoala germana)-se aplica dig la nivelul zonei AH,
rulou de 2-2,5 mm pentru inchiderea distala inca din faza de amprentare
(numai in campurile protetice moi).

Dozarea/prepararea-tehnica de preparare-vezi L.P.

Modelul de lucru curent- se toarna din gips dur (Moldano, Duralite)
intr-un timp.
Din ratiuni aconomice in 2 timpi-cu dezavantajelele mentionate.
Priza are loc in 60 minute dupa care urmeaza demularea ce este
asemanatoare cu cea a modelului preliminar.
In etapa de prelucrare marginala nu va fi sectionata zona de inchidere
marginala. Modelul maxilar se socleaza pentagonal. Se recomanda in zonele
frontale in semicerc pentru a favoriza montarea dintilor frontali intr-un mod
armonios.

La mandibula modelul se socleaza trapezoidal.

Sablonul de ocluzie : reprezinta o piesa intermediara necesara in

tehnologia protezei totale.
Parti componente :
Baza din materiale folosite curent in portamprenta
individuala :placa de baza , R.A.S., R.C. (ideal) sau copoliesteri.
Bordura-ce reface artificial morfologia de arcada prin
caracteristicile dimensionale si topografie. Se realizeaza din ceara,
103
 Capitolul

15
Stents, R.A.S. functie de cum solicita clinicianul (functie de metoda
de amprentare functionala).Din R.A.S. se realizeaza cand se
inregistreaza grafic D.V.O (intraoral)-metoda moderna.

Sablonul de ocluzie : reprezinta o piesa intermediara necesara in

tehnologia protezei totale.
Parti componente :
Baza din materiale folosite curent in portamprenta
individuala :placa de baza , R.A.S., R.C. (ideal) sau copoliesteri.
Bordura-ce reface artificial morfologia de arcada prin
caracteristicile dimensionale si topografie. Se realizeaza din ceara,
Stents, R.A.S. functie de cum solicita clinicianul (functie de metoda
de amprentare functionala).Din R.A.S. se realizeaza cand se
inregistreaza grafic D.V.O (intraoral)-metoda moderna.

Caracteristici tehnologice :
Baza sablonului din R.A.S. este rezistenta mecanic, nedeformabila,
rigida.
Cea din placa de baza, polistiren se realizeaza in laboratoarele
modeste.
Baza sablonului trebuie sa fie intim adaptata pe model (ZOE,
materiale siliconice)dupa o prealabila izolare a modelului.
Marginea sablonului va avea inaltimea, grosimea, profilul
semirotund asemanator cu fundul de sac. Eventual bazele se
ramforseaza (la placile de baza cu sarma). Bordura de ocluzie se
realizeaza din ceara roz, obisnuita, ceara roz dura sau ceara Yvoire
pentru zona frontala din ratiuni estetice.
In zona frontala se realizeaza bordura in consola -in afara
crestei, iar in zona lateralape mijlocul crestei.
Va fi la 15 mm distanta de tuberozitatea maxilara sau tubeculul
piriform pentru a nu interfera fata distala a bordurii la
determinarea DVO. Inaltimea va fi de 10mm si latimea de 6 mm in
zona frontala-prefigureaza morfologia incisivului central superior.
In zona laterala va avea inaltimea de 6-8mm si latimea de 8mm.
Modelajul va fi simetric cu unghiurile de intalnire rotunjite.
Bordurile vor fi fixate de baza sablonului prin sisteme de retentie

Etapa de determinare a relatiilor intermaxilare :

104
Sabloanele de ocluzie sunt indispensabile pentru pozitionarea modelelor
in RC care trebuie sa coincida cu IM. (point centric).
Niciodata prin metoda unimanuala cu putem pozitiona mandibula astfel
incat RC=IM.
Numai prin inregistrari grafice putem obtine ca RC=IM.

Determinarea relatiilor intermaxilare :

Necesita depistarea a 2 pozitii fundamentale :dimensiunea verticala de
ocluzie (D.V.O) si R.C.
Determinarea IM este etapa cea mai dificila deoarece erori de pana la 1
mm in determinarea RC genereaza instabilitatea protezelor pe campul
protetic.

Exista 2 metode:
metoda clasica cu sablon de ocluzie ;
metoda moderna cu inregistrarea grafica.
Pentru ambele metode se parcurg urmatoarele metode pentru
determinarea DVO si RC specifice cazului clinic.
La metoda moderna depisteaza mult mai exact prin arcul gotic
coincidenta RC cu pozitia de IM.
Dimensiunea verticala este reperul dintre S.N.A. (spina nazala
antetioara) gnation=dimensiunea verticala a etajului inferior.
DVO clasic=DVR-(2-3mm). DVR reprezinta dimensiunea verticala de
postura si cei 2-3 mm reprezinta spatiul minim fonetic (Thomson).
DVO este mai mica cu circa 4 mm decat DVR asigurand la protezele
finite o dimensiune interocluzala de aproximativ 2mm (free way space).
RC reprezinta pozitia tridimensionala unica, nemodificabila a mandibulei
fata de maxilar cu condilii simetric in cavitatile glenoide, centrati., in
pozitia cea mai inalta, in pozitia posterioara nefortata din care
mandibula poate efectua toate miscarile maxilare.

Pentru determinarea DVO :

Verificarea sabloanelor de ocluzie pe model: sa fie stabile,
nedeformabile, usor dezinserabile in sens vertical, fara a
retentiona marginal, modelate functional.
Intraoral sabloanele trebuie sa fie stabile-testul de basculare
negativ-. Orice instabilitate este anulata prin inchiderea
marginala cu materiale termoplastice+captusire a bazei (ZOE,
materiale siliconice) pana cand se obtine o stabilitate
exceptionala.
Cand instabilitatea este generata de formatiuni anatomice
(torus), se foliaza pentru ca stabilitatea sa fie impecabila.
La examenul clinic se observa corecta dimensionare, prelucrare a
bordurilor de ocluzie. Ele vor fi usor in consola (in regiunea frontala), pe
mijlocul crestei alveolare (in zona laterala). Spatiul interocluzal intre
borduri sa fie de la 1-7mm.
Modelarea (determinarea) curburii vestibulare are o
importanta in fizionomie, fonatie.

105
Se debuteaza cu prelucrarea marginala a zonei fontale a sabloanelor .
Marginea bazei sabloanelor se prelucreaza cu freza pana cand baza se
adapteaza corect , avem un contur corect, buza nu este deformata in
sens vertical. Bordura de ocluzie se prelucreaza prin adaus sau radiere
de ceara pentru a obtine un aspect placut al cazului clinic, astfel incat
functionalitatea limbii superioare, inferioare sa nu fie interferate.
Fonetic se testeaza prin pronuntia unor foneme M,S pozitia sablonului
inferior inapoia celui superior (intotdeauna).
Nivelul si directia planului de orientare ocluzala : in
regiunea frontala va fi paralel cu planul bipupilar atunci cand
este orizontal ; in asimetrii datorita parezelor utilizam alt plan cel
bicomisural.
Bordura de ocluzie superior va depasi cu 1-2 mm limita inferioara a
buzei superioare (la pacientii tineri)iar, la pacientii de varsta a-3-a numai
cu 0,5 mm.
Planul de ocluzie :va fi reprezentat de tangenta ce uneste marginile incizale
ale frontalilor cu cele ocluzale ale molarilor. Are un traiect ondulat datorat
raportului psalidodont si marginii incizo-ocluzale.

Lateral, planul de ocluzie va fi paralel cu planul Camper (Anderson).

Planul Camper reprezinta tangenta ce uneste spina nazala
anterioara cu centrul conductului auditiv extern. Planul Anderson
uneste aripa nazala externa cu centrul tragusului.
Planul bipupilar se determina cu ajutorul a 2 rigle sau cu ajutorul
planului lui Fox ce este prevazut cu o furca metalica ce se sprijina pe
bordura superioara.
In zona laterala planul de orientare ocluzala va fi paralel cu planul lui
Camper. Se obtine prin prelucrarea bordurii de ocluzie pna se ajunge la
acest paralelism.
Variante ale planului de orientare ocluzala :
Convergent distal, in situatiile cu camp protetic cu tuberozitati
procidente ;
Divergent in cazul progeniilor adevarate (prognatie mandibulara).

Determinarea DVO :
Practic dupa prelucrarea bordurilor de ocluzie, configuratia curburii
vestibulare, orientarea directiei planului de ocluzie urmeaza insemnarea
punctelor antropometrice SNA-gnation sau varful nasului gnation.
Prin test fonetic se observa spatiul minim de vorbire, ce apare cand se
pronunta fonema S.
Dupa plastifierea bordurilor in lungime si latime , mandibula va fi
condusa in sus si posterior, in centrul cavitatii glenoide la DVO obtinuta
prin scaderea celor 2-3 mm din DVR. (empiric).
Dimensiunea verticala de postura (DVR) este modificabila pe fond de
emotii datorita purtarii unor proteze vechi ce se scot cu 1-2 zile anterior
si se aduce mandibula in DVR prin test fonetic (repetarea fonemei M )
, prin deglutitii repetate.
Se cerceteaza DVR-electromiografic-cand activitatea electrica este nula .

106
Nu se determina DVO+RC fara pregatirea prealabila a bolnavului (teste
functionale +oboseala) inchiderea-deschiderea repetata a gurii timp de
40-60 secunde ; se obtine oboseala musculara a propulsorilor (muschii
pterigoidieni), mandibula este condusa in RC si la dimensiunea verticala
stabilita.
Verificarea DVO :
Se controleaza prin metode antropometrice ocluzometrul Willis.
Distanta dintre unghiul extern al ochiului si cheilon (unghiul comisural)
trebuie sa fie egala cu distanta SNA-gnation.
Aceasta pozitie de dimensiune verticala se testeaza fonetic testul
Silverman
Deglutitiile repetate pot genera pozitii anterioare ale mandibulei.

Determinarea R.C. :
La DVO stabilita si testata dupa plastifierea bordurilor de ocluzie ,
mandibula este condusa in sus si posterior.
In prealabil se fac miscari de inchidere si deschidere pana cand
clinicianul simte laxitate ligamentara. Mandibula este condusa in sus si
posterior la DVO anterior determinata.

Verificarea RC :
Se traseaza paramedian pe borduri o linie verticala si se invita pacientul
sa inchida de cateva ori. Daca aceasta pozitie corespunde , trasam pe
borduri linia mediana, si reperele caninilor corespunzator latimii
nazale.Se traseaza linia surasului, cu traiect curb (in practica se traseaza
rectiliniu).De asemenea se traseaza linia mediana, liniile caninilor (intre
ele sunt plasati in sens M-D cei sase dinti frontali superiori)

Verificarea corectitudinii R.C :

Prin procedee clasice de coincidenta a acestor repere:linia mediana sa
coincida cu linia mediana a fetei (nu cu frenul buzei superioare);
Clinic prin palparea temporalilor bilateral (ei sunt contractati simetric);
Palparea condililor; in R.C. ei nu se palpeaza.

Inregistrarea grafica a R.C:

Este metoda cea mai indicata. Se realizeaza intra/extraoral. (Gysi)..
Planul de orientare ocluzala este aproape de creasta cea mai rezorbita
(de obicei mandibula) Dupa Bonwill (la tineri), se afla situat la jumatatea
distantei dintre crestele edentate.

Metoda intraorala :
Determinarea DVO+R.C. (clasic) ;
Montarea modelelor in articulator la DVO si RC.;
Montarea pe sabloane a placutelor cu acul inscriptor pe
mandibula; placutele sunt acoperite cu ceara speciala (negru de
fum );
Aplicarea sabloanelor pregatite in cavitatea bucala;
Inregistrarea propulsiei si lateralitatii la DVO si RC anterior
determinate;

107
 Se obtine arcul gotic al carui varf corespunde RC, foarte exact.
Unghiul gotic are 120, cu varful ce corespunde RC exacta a pacientului.
Totdeauna trebuie plasata R.C. inaintea varfului si obtinem RC=IM.
Pentru fixarea exacta a acului inscriptor a RC se plaseaza pe placa
maxilara un disc din plastic cu orificiu si se repeta miscarile de
propulsie pana cand acul patrunde in orificiu (RC=IM).Se fixeaza
sabloanele de ocluzie cu gips sau cu material siliconic.
Concluzie :
R.C. este pozitia fundamentala indispensabila restaurarii
disfunctiilor sistemului dento-maxilar generate de edentatia
maxilara.

Montarea si fixarea modelelor in simulator (articulator)

Cu ajutorul reperelor din cabinet si a indicatiilor de pe fisa , tehnicianul

va monta modelele intr-un simulator care sa fie capabil sa reproduca
miscarile mandibulei.
Articulatoarele pot fi simple : ocluzoare =ocludatoare ce efectueaza doar
miscarea de inchidere/deschidere.
Pot fi si articulatoare medii si programabile ; acestea efectueaza o parte
din miscarile mandibulei dar nu ale pacientului.

Pregatirea modelelor si reguli de montare-vezi PPA

Reducerea volumetrica a modelelor ;
Centrarea intre bratele articulatorului;
Crearea de sisteme retentive;
Reguli de montare a modelelor in ocluzor vezi PPA.
Trasarea (transferarea) reperelor de pe sabloane pe modelele de
lucru.
In colaborare cu medicul, tehnicianul va trasa aceste repere
necesare pentru montarea dintilor: linia mediana, liniile caninilor,
linia surasului (repere ce se traseaza pe soclul modelului).

Alte repere:
Planul de ocluzie va fi paralel cu nivelul de rezorbtie al crestei
alveolare, mai aproape de mandibula.
Dupa indepartarea sabloanelor se traseaza mijlocul crestelor
edentate care este prelungit distal si la nivelul soclurilor ; de
asemenea mijlocul crestei frontale.
In tehnica Gysi-Pedro Saizar, dupa montarea placutei metalice (ce
reprezinta planul de orientare ocluzala), pe aceasta placuta se
traseaza curbura vestibulara de la nivelul bordurii ; de asemenea
se traseaza linia mediana, liniile caninilor.
La nivelul curburii vestibulare vor fi plasate marginile incizale ale
grupului frontal superior ; acestea vor fi plasate pe un arc de cerc.

108
Etapa de machetare :
Alegerea dintilor ;
Alegerea tehnicii de montare ;
Confectionarea bazei machetei ;
Montarea dintilor (reguli generale+individuale) ;

Alegerea dintilor se realizeaza dupa criterii antropometrice ce dau

clinicianului datele necesare pentru a alege garnitura de dinti artificiali
(marimea, forma, pozitia pe arcada, gradul de acoperire, gradul de
inocluzie, gradul de vizibilitate de pe documente foto, culoarea dupa
documente preextractionale).
Medicul le coroboreaza cu doleantele pacientului. Se realizeaza montari
cu spatieri (treme, diasteme), vestibulo-pozitii sau oro-pozitii cu efect
fizionomic deosebit ,montari atipice. Aceste solicitari sunt corelate cu
dezideratele clasice (marime, culoare, forma).

Montarea dintilor in sens sagital-criterii :

Dupa forma nasului (Gerber); in sens M-D latimea incisivilor
superiori sa fie cuprinsa in latimea nasului. Exista un instrument
special numit alametru pentru a masura cei 4 incisivi.
Indicii lui Lee : din latimea piramidei nazale corespunde latimii
incisivului central superior
Incisivii au rol in fizionomie si fonatie .
Alt criteriu de alegere a marimii dintilor frontali o reprezinta forma
arcadei : ogivala, rotunda, parabola..
Incisivii se aleg dupa forma fetei (profil) pentru a realiza armonia
dento-faciala (Williams). Profilul poate fi plan, convex.
Criteriul dupa forma fetei are o importanta istorica.
Criteriul de baza pentru alegerea dintilor artificiali este functie
de personalitatea pacientului, varsta, sex.
Pot fi pacienti cu o personalitate viguroasa ce apatin
temperamentului ferm, dinti cu unghiuri bine exprimate, cu un
contur bine exprimat, robusti si cu aer rigid (la barbati).
Pot fi pacienti timizi (brevilini), la sexul feminin, cu unghuiri
rotunjite, nu atat de bine exprimate, culori atenuate, in ansamblu
relieful pe suprafata este convex.
Culoarea dintilor se alege functie de acesti factori : culori mai
saturate pentru varsta a-3-a , cu margini incizale atenuate ; culori
deschise pentru varste medii si tineri, cu margini incizale prezente.
Culoarea se coreleaza cu cea a ochilor, a tenului, varsta.Culoarea se
alege cu chei de culori, dupa documente foto, cu chei umezite.
Dintii nu au culoare unica ; culoarea este diferita ; la colet este mai
saturata( galben), in 1/3 mijlocie alba+galben ; in 1/3 incizala
transparenta.
Functie de tipul constitutional :atletic =longilin=dinti
dreptunghiulari.
Tipul picnic=dinti mai scurti.

109
 Capitolul

16
Functie de personalitate : la sexul feminin apar spatieri,
suprapuneri ale incisivului lateral peste canin. La sexul masculin,
dintii sunt mult mai conturati , plasati in culoarul bucal, marginea
incizala a dintilor frontali superiori este cu convexitatea in jos.
La tipul digestiv, marginea incizala este rectilinie.Traiectul concav apare
la varstnici.
Fizionomia nesatisfacatoare accentueaza gradul de vizibilitate deoarece
pune in evidenta segmentele distale ale arcadei.

Alegerea dintilor laterali este o etapa foarte importanta deoarece ei au

un rol esential in stabilizarea , mentinerea protezei pe campul protetic.
De raportul tripodic depinde stabilitatea protezei pe campul protetic.
Se aleg dintii laterali functie de repere si armonizat cu cei frontali.
Inaltimea dintilor laterali este din distanta dintre crestele alveolare
din care se scad 2-3mm (baza machetei).
In sens V-O latimea dintilor laterali va fi in functie de latimea crestei
edentate.
In practica vom controla regulile de montare.
Regula lui POUND:
cuspizii linguali nu vor depasi verticala ridicata din linia oblica
interna
fetele linguale nu vor depasi tangenta ce uneste fata meziala a
caninului inferior cu marginea linguala a tubercului piriform.
Latimea in sens M-D va fi intre fata distala a caninului si prima parte a
partii ascendente a crestei alveolare. Nu se monteaza dinti pe zone
biostatice (molarul 3). Se renunta uneori la molarul 2 (montare cu arcada
scurtata).

Exista si un raport al lui Justi : din distanta intertuberozitara diametrul

V-O al dintilor laterali va prezenta 1/17. Santul M-D va fi plasat pe
mijlocul crestei.

Tipare de montare a dintilor laterali in sens M-D :

Ortognata (Gysi)-2 premolari+2molari ;
Modificari : 2premolari+1molar ,sau 2 premolari++1premolar+1premolar ,
sau in locul molarilor 5 premolari.

110
 In cazul crestelor alveolare ascendente tuberculiene , se scurteaza
arcada pentru a stabiliza proteza.
Dintii laterali se aleg anatoformi.
Exceptional se aleg dinti speciali (Gerber=condiliformi) sub forma
pistil-mojar. Pistilul este condilul si mojarul cavitatea glenoida.
Se aleg dinti Gysi pentru ocluzii incrucisate.
Dintii Sears prezinta un relief ocluzal atenuat sau fara relief
ocluzal.Sunt dinti nonfunctionali si datorita dezechilibrului
protezei prin glisaje mandibulare repetate nu asigura stabilitatea
in centric a protezei totale.

Realizarea machetei :
Modelarea bazei din ceara calibrata roz :ceara de iarna /vara
adaptata intim pe model (pe limitele campului protetic).
Pe aceasta baza se fixeaza un rulou in care vor fi fixati dintii.
Fixarea dintilor :
Pe baza reperelor de pe planul de orientare protetica si pe placuta
metalica (Pedro Saizar) recurgem la reguli generale de montare a
dintilor.
Pentru frontali , dintii la maxilar se monteaza cu coletul pe creasta si
marginea incizala in raport cu reperele trasate pe placuta. Aceasta
montare este pentru edentatii recente. Regula dintilor frontali : se
monteaza in afara crestei (in consola), din ratiuni fizionomice (in pierderi
osteoperiotsale medii si ascendente).
In sens transversal vor fi cuprinsi intre cele 2 repere canine.
In sens vertical marginea incizala nu contacteaza planul de orientare
ocluzala de-a lungul intregii margini. Numai la nivelul incisivului central si a
cuspudului caninului avem contacte cu planul de orientare ocluzala.Rezulta
o treapta cu efect fizionomic foarte favorabil. Linia coletelor nu este
restilinie ci ondulata.

In sens sagital frontalii fata vestibulara-vin in contact cu buza superioara

refacand armonia, plenitudinea stabilitatea acesteia.

Fata orala are un relief anatoform cu rol in articularea fonemelor dentale

(D, T).

Dintii frontali inferiori :se monteaza cu coletul pe creasta si marginea

incizala usor vestibularizata respectand spatiul limbii , transmiterea
fiziologica a presiunilor ocluzale buza inferioara-limba si respectand
pozitia dintilor de-a lungul culoarului neutral.
Pot fi montati si in pozitia verticala sau in raport invers fata de dintii
frontali, in anomalii dezvoltate in sens sagital.
Normal, contactul intre grupul incisiv se realizeaza numai la nivelul
incisivilor centrali.
Din ratiuni de stabilitate ocluzie tripodica sau balansata- se recomanda
ocluzie neutrala cu supraacoperire, cu inocluzie sagitala . Daca avem
supraacoperire 0,5-1 mm inocluzia in sens sagital va fi de aceeasi
marime, pentru a compensa curba Von SPEE.

111
Reguli generale pentru montarea dintilor laterali :
Se aleg dinti proportional cu latimea crestei edentate ;
Se monteaza dintii pe mijlocul crestei edentate astfel incat santul
M-D sa coincida cu mijlocul crestei edentate ;
Se angreneaza 2 dinti maxilari cu 1 dinte mandibular (sau invers),
cu exceptia incisivului central inferior si a molarului 3 superior
care nu formeaza unitati masticatorii.
In sens vertical vom realiza contactul cuspid-fosa ;
Pentru realizarea coincidentei RC=IM, arcada superioara in sens
transversal circumscrie arcada inferioara;
In sens sagital ocluzie neutrala cu inocluzie sagitala, cu grad de
acoperire.
In sens sagital, odata cu montarea inferiorilor se realizeaza mai
intai cheia lui Angle.

Pedro Saizar a utilizat regulile de montare ale lui Gysi

:Reguli individuale si tehnica de montare a dintilor(Vezi L.P).

Tehnica Gysi :-caracteristici-

Foloseste dinti anatoformi , cuspidati, de regula medii.
Cuspidajul accentuat se indica la cazurile clinice cu panta
condiliana, curba de compensatie accentuata, mare si unghi Benett
mai mare de 60.
Gysi utilizeaza articulatorul mediu, cu panta condilului 33, unghi
Benett 16.
Fixarea modelelor in articulatorul mediu, tipul de montare, dupa
evaluarea raportului interalveolar cu rigla lui Gysi (montare
ortognata) .
Se indica unghiul format de crestele interalveolare cu planul de
orientare ocluzala mai mare de 80.
Se indica montare inversa cand unghiul este mai mic de 80 (65-
75).

Se indica intrecut montarea cap la cp (labiodonta).. Azi se

contraindica deoarece conduce la disfunctie ocluzala , instabilitatea
protezei, muscarea obrazului.
Ocluzia cap la cap se indica in prognatism si mai bine realizam ocluzie
inversa.
Gysi realiza montari incrucisate pentru a obtine o ocluzie echilibrat
balansata.
Metoda Gysi azi este cvasiutilizata in laboratoarele dentare
datorita claritatii regulilor generale si individuale de montare.
La regulile generale, Gysi, coreleaza morfologia crestei alveolare
cu planul de ocluzie.La creste rezorbite, planul de ocluzie este
coborat spre atrofie.

112
 Se indica refacerea curbei sagitale Von Spee ce are adancimea
maxima la nivelul molarului 1.
Tot Gysi-refacerea curbei transversale Wilson- ce rezulta din inclinarile
axelor coronare ale dintilor din zona de sprijin (dintii laterali). Mandibular
are un traiect curb pentru angrenaj si pentru stabilitatea protezei totale.
Ambele curbe de compensatie au rol in stabilitate.

Pedro Saizar utilizeaza dinti anatoformi iar ca simulator ocludatorul.Ca

modalitate de transfer a datelor de pe sabloane foloseste placuta
metalica ce se fixeaza pe bordura de ocluzie inferioara in limitele
DVO.Placuta are grosimea de 0,5-1mm si depaseste cu 5 mm mai mult
bordura de ocluzie a sablonului inferior.
Nivelul planului de orientare ocluzala in zona laterala este
variabil .
La pacientii tineri este la distantei dintre crestele alveolare edentate.
La cei varstnici este cat mai aproape de creasta edentata mandibulara si
paralel cu creasta.
Reguli de montare : tehnica Pedro Saizar utilizeaza regulile lui
Gysi.

A LT E T E H N I C I D E M O N T A R E A D I N T I L O R

Metode atipice-vezi carte

Tipuri de montari :
In culoarul neutral ;
Antropometrica (biofunctionala);
Gerber.

Montarea in culoarul neutral:

Reprezinta spatiul cuprins intre musculatura limbii si musculatura
obrajilor.

113
Se determina prin metoda piezografica.
Piezometrul foloseste la masurarea grosimii statice a lichidelor si de
asemenea la comprimarea lichidelor.
Piezografia metoda prin care se determina culoarul in care se
monteaza dintii prin presiunile exercitate de buze, obraji asupra
materialelor de
amprentare.
Practic se determina prin modelaj fonetic configuratia, forma bordurii de
ocluzie in zona laterala, frontala.
La sfarsit cand constatam ca totul este in regula se amprenteaza
vestibular si oral in chei siliconice(ghips)ce vor fi utilizate pentru
pozitionarea dintilor si montarea lor. Alti autori amprenteaza in special
zona frontala cu conformatoare speciale pentru modelaj bordurile pentru
a avea un reper de control in etapa de macheta. Metoda se aplica
frecvent pentru zona frontala si pentru proteza mandibulara.

Metoda antropometrica (biofunctionala) :

Utilizeaza articulatorul mediu tip gnatomat si articulatorul semiadaptabil
prevazut cu placute de control asemanatoare cu placuta lui Pedro-Saizar
utila in controlarea montarii.

Pentru dintii superiori placuta este plana si pentru cei inferiori placuta
este sub forma unei calote.
Alegerea dintilor se realizeaza dupa repere antropometrice :papila
incisiva, fovee palatine, primele rugi palatine, planul medio-sagital,
unghiul dintre planul medio-sagital si prima ruga palatina ; aceste repere
fiind folosite si in montarea dintilor artificiali.
Inaltimea incisivului central este raportata in functie de distanta dintre
centrul papilei si foveele palatine, distanta divizata in 4 zone , inaltimea
corespunzand cu latimea acestor zone impartite dupa divizare.
In sens vertical, cu ajutorul placutei metalice, marginile incizale sunt
denivelate , cu treapta incisiv central-incisiv lateral, traiectul coletelor
este ondulat, cu nivelul cel mai inalt la nivelul caninului, urmat apoi de
incisivul central si apoi incisivul lateral.
Caninii vor fi plasati cu meziala spre linia mediana si cu distala spre
distal, fiind continuata de lina premolarilor rezultand o armonie foarte
individualizata ; montarea propriu-zisa fiind functie de :papila incisiva,
prima ruga palatina si linia medio-sagitala.
Incisivii centrali se monteaza de o parte si de alta a liniei mediane cu
marginea orala a coletului orientata pe axul ce trece prin centrul papilei
incisive, fata vestibulara este la 6-7mm de reper , marginea incizala
avansata spre vestibular fata de colet cu 1-1,5mm
Caninul se plaseaza bilateral la intersectia dintre axul ce trece prin
centrul papilei si linia mijlocului crestei , cu marginea orala a coletului la
1-2 mm de marginea libera a rugii palatine si fata vestibulara la 7,5-
9mm.
Incisivul lateral se plaseaza in spatiul restant dintre cei 2 dinti anteriori ;
montat cu trema sau inghesuit ; reperul este unghiul format de prima
ruga cu linia medio-sagitala.

114
Rezulta acest arc de cerc simetrizat si controlat pe placuta metalica a
articulatorului.

Montarea dintilor dupa metoda IVOCLAR-frontalii inferiori

Incepe cu plasarea caninilor in zona neutrala si in raport neutral de o
parte si de alta a liniei mediane.Se monteaza apoi incisivii cu inocluzie si
supraocluzie ca la Gysi.
Se monteaza dintii laterali inferiori iar secventa finala este montarea
dintilor laterali superiori.

Concluzie : obtinerea unei individualizari privind montarea dintilor si

obtinerea fizionomiei specifice fiecarui caz clinic .

Montarea Gerber-caracteristici:
Pentru zona laterala utilizeaza dinti speciali-dinti condiliformi
(condilieni).
Dintii laterali maxilari au cuspizii activi modelati cu o morfologie
cvasiasemanatoare condililor iar dintii laterali mandibulari prezinta
microcavitati asemanatoare cavitatii glenoide.
Acesti dinti sunt utilizati pentru zona de sprijin laterala, plasati in axul
liniei interalveolare, in aria de sprijin a protezei totale, cu eficienta
maxima.
Tehnica: se folosesc dinti anatoformi pentru zona frontala si regulile clasice iar in zona laterala dinti
condiliformi. Acesti dinti reproduc o morfologie asemanatoare ATM.
Aria de contact este una functionala, eficienta , se aleg dinti cu o latime
vestibulo-orala dictata de morfologia condilului si a cavitatii glenoide.
Acesti dinti sunt utilizati in esecuri ale protezelor totale anterioare
datorita crestelor rezorbite si cand protezele nu au stabilitate pe campul
protetic.
Se utilizeaza articulatorul mediu sau simplu.

Macheta preliminara este ramforsata maxilar prin fixarea in centrul

boltii a unei portiuni de placa de baza iar mandibular cu o sarma. Se
trece la etapa de macheta finala.
Modelajul machetei finale :rezistenta mecanica, fizionomIa, fonatia,
mentinerea, stabilitatea -vezi PPA.
Pregatirea machetei pentru ambalare-cel mai frecvent utilizata este cea
fara val (indirecta).

Ambalarea mixta se realizeaza in montari incrucisate.

Obtinerea tiparului+toate etapele, dozare, preparare, introducere acrilat
in tipar(termo si termobaropolimerizabil), dezambalarea, prelucrarea,
lustruirea-vezi PPA.

115