Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TANATOLOGIE
Intrebarea ce este o persoana este o disputa filozofica veche inca din timpul
antichitatii, exprimata in dilema corabiei lui Tezeu (decurgand din mitul lui Tezeu), actuala
si astazi din perspectiva (inca nelamurita) a statutului de persoana a bolnavului cu
Alzheimer ori a celor ce se afla in stare vegetativa persistenta (si astfel conceptual persoane
vii sau moarte?).
corabii, ele intorcandu-se fara Tezeu, mai este vreuna corabia lui Tezeu, si atunci care
dintre ele?
Introducand in definitia mortii (data prin negatia vietii) un al doilea termen, viata, el
trebuie la randul lui definit. Astfel aflam ca definitia vietii este chiar mai dificil de realizat
neexistand criterii unanim acceptate pentru aceasta si care enumera:
-viata ca o calitate care diferentiaza organismele vii de cele moarte
-viata ca un principiu care anima fiintele (anima= spirit, gr.)
-viata ca o stare biologica care, ca orice stare, prezinta proprietati identificabile si
investigabile de a caror prezenta depinde aprecierea prezentei vietii:
1) Structura celulara si organizare
2) Metabolism
3) Homeostazie
4) Reactie la stimuli
5) Crestere
6) Reproducere
7) Adaptare
15
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila
Mathilde Latil , Pierre Rocheteau, Laurent Chtre, Serena Sanulli, Sylvie Mmet, Miria
Ricchetti , Shahragim Tajbakhsh, Fabrice Chrtien. Skeletal muscle stem cells adopt a
dormant cell state post mortem and retain regenerative capacity, Nature, iunie 2012,
Published 12 Jun 2012 DOI: 10.1038/ncomms1890
Autorii comunica faptul ca au reusit izolarea celulelor miogenice scheletale umane
viabile la 17 zile de la moartea organismului ca intreg, transplantarea celulelor musculare si
a celulelor stem hematopoetice regenerand tesuturile chiar si la acest interval de timp post-
mortem. Celulele adopta o stare dormanta cu activitate metabilica redusa cu prelungirea
fazei dinaintea primei diviziuni ceea ce le permite supravietuirea.
Conceptualizarea disjunctiva
Sustine diagnosticul de moarte prin intrunirea criteriilor ireversibilitatii oricaruia
dintre conceptele biologice care se dovedesc a fi mai intai intrunite.
17
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila
3.Etape clinice ce preced moartea si apoi cele care include momentul mortii
Agonia (lupta-gr.-) sau vita minima. Este etapa de trecere de la viata la moarte
clinica, perioada in care fenomenele biologice sunt treptat inlocuite de fenomene
tanatologice avind ca substrat hipoxia si autointoxicatia cu produsi proprii de degradare. De
obicei este ireversibil. Prin excepie poate fi reversibil: stop cardiac resuscitat, moarte
vegetativa recuperat, vindecari.
Clasificarea agoniei
- dupa clinica:
agonie cu delir (meningite, etc.)
agonie lucida (boli cardio-vasculare)
agonie alternanta (boli acute, boli psihice)
-dupa durata:
absenta: zdrobirea capului
scurta: asfixie, intoxicatii
lunga: boli cronice
Scenariul 1
1. Oprirea (potential reversibila) a unei fct. vitale (moartea clinica; intrucat corpul a
ramas fara o functie vitala unii denumesc aceasta stare moarte somatica, soma
=corp, gr)
2. Lipsit de resuscitare (timp de 3-5min)
3. Moartea creierului (cerebrala) anoxie (dupa 3-5min)-
4. Oprirea ireversibila a functiilor vitale cardio-circulatorie si/sau respiratorie; unii
definesc moartea somatica prin pierderea ireversibila a uneia functii vitale
cardiocirculatorii sau respiratorii si nu doar a opririi lor incarcand definitia cu
semnificatia incetarii functionarii corpului ca intreg (concept organismic)
5. Resuscitare cardio-respiratorie (daca s-a oprit cordul) si protezare respiratorie: heart
beating/non-heart beating
6. Biologic organele sunt vii (cu exceptia creierului)
7. Moartea celulara (moleculara) a fiecarui organ
8. Moartea biologica
Scenariul 2
situeaza fixitatea lividitatilor dupa 16-18 ore; dincolo de acest interval de timp schimbarea
pozitiei nu mai duce la modificarea pozitiei lividitatilor catre noile pozitii declive (aspect util
in aprecierea mutarii cadavrului). La sectiune nu mai curge sange din vase iar tesuturile au
coloratie visinie murdara.
Diagnostic diferential (cu echimozele car au culori diferite de la albastrui la galben,
forme diferite, in general de marime redusa cm-, dipuse nu numai decliv, posibil asociind
si alte leziuni traumatice, pe sectiune nesangerande si prezentand infiltrat hemoragic in
grosimea tesutului).
Pentru aprecierea IPM1 se poate folosi formula Moritz (pentru usurint cu aplicabilitate in grade
Fahrenheit2):
98,6 0F - temperatura rectala [0 F]
X ore de la moarte (IPM) = _______________________________
1,5
Ex. la temperatura rectala de 25 grade Celsius (25x9/5 +32 = 770 F ) IPM este (98,6-77) / 1,5 =21,6
/1,5 = 14,4 ore.
1
IPM= interval postmortem
20
F = 0C x 9/5 + 32 (aprox. 33,8 0F = 1 0C).
21
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila
Caldura se pierde pasiv prin conductie (absorbtia caldurii de catre corpuri ce intra in
contact cu cadavrul-accelerata de pielea uda, ex. in submersie-), radiatie (raze infrarosii),
convectie (deplasari ale curentilor de aer). Daca temperatura mediului ambiant este mai
mare decit a interiorului cadavrului, acesta din urma se va incalzi pina la egalizarea
temperaturilor.
In sinteza la primele 3 semne ale mortii reale descrise se pot face urmatoarele
aprecieri privind data probabila a mortii in conditii normale de temperatura (circa 16-18
grade Celsius):
o corp cald, flaccid, fara lividitati: nu e mort sau e mort in prima ora 1 ora.
o corp cald, flaccid, cu lividitati: mort de ( ora 1 ora)-2 ore.
o corp cald, cu lividitati si rigid: mort de 2-8 ore
o corp rece si rigid cu lividitati: mort de 8-36 ore
o corp rece, rigid si cu lividitati ce dispar la digitopresiune si reapar: < 10 ore
o corp rece, rigid si cu lividitati ce palesc la digitopresiune: 12-18 ore (dupa unii 10-
12 ore)
o corp rece, rigid si cu lividitati ce nu se modifica la digitopresiune (lividitati fixe):
18ore-36 ore (dupa unii >12 ore)
o corp rece si flaccid cu lividitati fixe: > 36 ore.
23
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila
butirica (uscarea cadavrului, miros rinced, mucegai pe partea opusa decliva), [5]
descompunere uscata (rata de descompunere scazuta, cadavru uscat).
Se pot observa cronologic:
o Abdomenul verde in general in 36-48 ore; explicatie: H2S, SHb, SmetHb, Sulfura de
fier (hematina + H2S), cu totii compusi verzi;
o Circulatia postuma la 2-3 zile (dre cafenii-verzui ce imita circulatia); explicatie:
sangele lizat in vase si Hb intra in reactie cu H2S degajat de reactiile bacteriene-);
o Aspectul umflat cu fluide exteriorizindu-se prin orificiile naturale si capul de culoare
verzui-negricioasa cu facies deformat marcheaza in clima temperata circa 5-7 zile (n
clima calda, aceleasi aspecte se pot petrece in circa 24 ore).
o Scheletizare cu resturi de pr in 9-10 ani (in cavou) si absente la 20 ani (aceste
intervale sunt foarte variabile fiind dependente de felul solului-argila impiedica
putrefactia-, contact cu aerul, imbalsamare, etc.).
Prezenta si stadiul de dezvoltare al insectelor ofera un plus de precizie datarii datei
probabile a mortii.
Regula Devergie: iarna, cifrele care indica zilele IPM corespund cifrelor care indica pe
timp de vara orele.
Regula Casper: 1 saptamina in aer = 2 saptamini in apa = 8 saptamini in sol.
iv. Inghetarea naturala (conservare indefinita pina la decongelare, moment din care
putrefactia evolueaza accelerat). http://listverse.com/2009/12/24/top-10-famous-mummified-bodies/
b. Artificiale:
i. Inghetarea artificiala.
ii. Imbalsamarea (solutii de formaldehida de obicei 5-7%).
Tanatopraxia reprezinta suma ingrijirilor ce se acorda cadavrului pentru a putea fi prezentat
intr-un mod demn apartinatorilor, inclusiv imbalsamarea.
3
este vorba de mincarea uscata
4
a se vedea si certificatul constatator al decesului
26
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila
stopului cardiac urmare a unei bradiaritmii progresive intr-o stare de sanatate aparenta;
aceasta stare ca atare survine doar ca o raritate.
5
antropologie = stiinta care se ocupa cu studiul originii, evolutiei si variabilitatii biologice a omului , in corelatie cu
credintele naturale si social-culturale.
6
stiinta care se ocupa cu studiul insectelor
7
s-au identificat pina acum triazolam, oxazepam, fenobarbital, malation, mercur, amitriptilina, cocaina, heroina,
fenilciclidina
27
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila
Pentru un cadavru ce are numai oua fara larve calculul IPM se face astfel:
IPM de la descoperirea cadavrului la stad. larvar I = (A)
Timpul de la ponta noilor adulti pina la aparitia noilor larve stadiu I = (B)
B-A = IPM de la ponta initiala la descoperirea cadavrului si aflarea datei probabile a
mortii.
Specia poate duce la identificarea unor arealuri geografice.
Calliphora Vicina este mai frecventa in orase (musca sinantropica) in timp ce
Calliphora Vomitaria este predominant rurala.
Primul val este constituit din unele diptere care depun oua
cu precadere la nivelul orificiilor naturale sau al
plagilor/excoriatiilor8: Calliphora vicina (musca albastra), Calliphora
vomitaria (musca domestica)-amindoua prefera umbra pentru
ponta-.
De la pont9 ecloziunea este in ziua 2 si larvele de stad. I au crestere de 1mm/zi
(musca domestica) sau de 2mm/zi (Calliphora) pina in ziua 8 cind apar pupele de circa 5
8
prezenta oualelor in regiunea genitourinara pina in 4-5 zile IPM indica cu mare probabilitate o agresiune sexuala,
intrucit in ordinea preferata a pontei mai frecvent se afla regiunea faciala.
9
ponta dipterelor este cel mai adesea diurna i la o temperatura > 6-7 0C, inhibata < 4 0C; este direct dependenta de
conditiile de mediu si de conservare a cadavrului.
28
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila
mm pentru musca domestica si de 9 mm pentru Calliphora, ce devin adulti intre zilele 10-18
(maxim 24), parasind puparium-ul.
Al doilea val (1-6 luni) este constituit din alte diptere: Lucilia cesar (musca verde)-
prefera soarele-, Cynomia (o musca albastra) si Sarcophaga
carnaria (musca neagra).
Primele doua au in principiu aceeasi evolutie (Lucilia are
larve de numai 3mm si pupe de 6mm) in timp de Sacophaga are
larve mai mari pe care le depune direct (fara oua), momentul
aparitiei pupelor sale fiind intirziat la circa 10 zile. Aceasta din
urma se hraneste cu adultii primului val, viermi de pamint, melci
dar sunt si necrofage.
Al treilea val (3-9 luni), este reprezentat de unele coleoptere si unele lepidoptere, al
patrulea (luna 10) si al cincilea (2 ani) de alte coleoptere, al saselea (2-3 ani) de acarieni
(sub cadavru si in solul subiacent), viespi, furnici (predatori de
insecte), al saptelea si al optulea (3-4 ani) de alte coleoptere.
Descoperirea larvelor moarte poate indica intrarea in iarna
a cadavrului, si deci moartea anterior acestui anotimp. Larvele de
Tricochera sp. sunt folosite si ele pentru datarea in raport cu
iarna intrucit sunt singurele insecte care zboara iarna.
Tipul speciilor ofera indicatii asupra zonei geografice si a
momentului din an al mortii. Mutarea cadavrului se poate estima
analizind nu numai insectele de pe cadavru ci si cele de sub el dar
si modificarile solului ce au survenit putrefactiei.
Specimenele gasite pe cadavru, in cadavru, in jurul lui si
sub el cit si esantioane de sol sunt prelevate pentru studiul in
laborator. Formele vii sunt crescute in conditii asemanatoare cu
cele de la fata locului pentru a afla nu numai ce tipuri de adulti
eclozeaza dar si dupa cit timp. Se fac numeroase calcule
coroborind rezultatele de la toate speciile studiate. Se efectueaza
teste toxicologice si de ADN (pe larvele moarte, puparium, etc.).
29