Scribd
Încărcați
75 vizualizări4 pagini

Fragul

Documentul descrie două plante medicinale: fragul de pădure și gălbenele. Fragul are fructe comestibile roșii cu gust dulce și se utilizează în medicină rădăcinile și frunzele pentru tulburări gastrointestinale și renale. Gălbenelele au flori galbene grupate în antodii și se folosesc extern pentru dermatoze și intern ca depurativ.

Încărcat de

Vasile Motora
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
75 vizualizări4 pagini

Fragul

Documentul descrie două plante medicinale: fragul de pădure și gălbenele. Fragul are fructe comestibile roșii cu gust dulce și se utilizează în medicină rădăcinile și frunzele pentru tulburări gastrointestinale și renale. Gălbenelele au flori galbene grupate în antodii și se folosesc extern pentru dermatoze și intern ca depurativ.

Încărcat de

Vasile Motora
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Fragul Fragaria vesca

Fragile, fructele speciei Fragaria vesca fragul de pdure, sunt globoid-


semisferice, poliachene bacifere crnoase cu diametrul de 5 - 10 mm i lungimea
pn la 15 mm, de culoare roie-deschis pn la roie-nchis la exterior i miezul
alb sau alb-roziu, au gust dulce plcut i o arom deosebit. Se consum n stare
proaspt sau se prelucreaz n: dulcea, sirop, erbet, compot, suc natural sau
concentrat, produse de fermentaie, ceaiuri medicinale etc.
Se recolteaz n lunile mai iunie.
n medicin se utilizeaz rdcinile i frunzele tinere care se culeg cu mna
apoi sunt uscate.
Conine taninuri, flavonoide, cu ulei esenial citronat i vitamina C.
Preparatele pe baz de frunze i rdcini se recomand n tulburri
gastrointestinale, hapatice, articulare i renale. Ele sunt i diuretice, tonifiante i
depurative. Se ntrebuineaz pe cale intern (infuzie, decoct) i extern ( comprese
i gargar).
Glbenelele Calendula officinalis
Rdcina este pivotant, lung de cea 20 cm i groas pn la un
centimetru .
Tulpina este erect, foliat, cu 5-25 ramificaii.
Frunzele sunt alterne, sesile, ntregi, verde-viu, glabre; cele inferioare invers
lanceolate, rotunjite la vrf, lungi pn la 16 cm, iar spre partea superioar sunt
din ce n ce mai ngustate i mai mici pn la lanceolate.
Florile sunt grupate n antodii terminale (20-50 pe o tuf); acestea au pe
margineflori ligulate 15-40 la populaiile locale, 60-500 la soiuri cu
inflorescene invoalte (btute")
Fructele sunt achene curbate n form de secer, cu mici epi pe suprafa.
Compoziie chimic: saponozide triterpenice avnd la baz derivai ai
acidului glucuronil oleanolic: carotinoide dintre care licopina, a i (3-caroten,
neolicopina A, rubixantina, luteina, xantofila, violaxantina, flavoxantina,
crizantemaxantina etc, precum i unele poliine; flavonoizi i glicozizi flavonici:
izoramnetin-3-ramnoglicozizi, rutinozizi i derivai ai cvercetolului; ulei volatil
(cea 0,02%), substane amare cu structura nedefinit, gumirezine, mucilagii, esteri
colesterinici ai acizilor lauric, miristic, palmitic i margaric; vitamina C, acid malic
substane proteice.
Florile se culeg n plin nflorire, uscate i conservate la adpost de lumin,
pentru a se evita orice fenomen de decolorare. Planta este antihipertensiv,
depurativ, colagog, sudorific i antispasmodic. Extern se utilizeaz la tratarea
dermatozelor, nepturi de insect, eriteme solare i crpturi sau arsuri.
n cosmetic este folosit ca cicatrizant i agent hidratant.

S-ar putea să vă placă și