Centru de Studii , Scoala Post Liceala Vasile Alecsandri IASI Focsani

PROIECT
Examenul de absolvire a scolii postliceale

Calificarea profesional: asistent medicina generala

Profesor indrumator:

Absolvent: Mocanu Georgiana

- 2010 -
 Tema:

ngrijirea bolnavului cu boala

Parkinson

2
MOTTO: Organismul uman este un
sistem cibernetic.-(Norbet Wiener)

3
 CUPRINSUL LUCRARII

CAPITOLUL I

ISTORIC SI DEFINITIE

CAPITOLUL II

1.2.1- ETIOPATOGENIE

1.2.2- TABLOU CLINIC

1.2.3- NOTIUNI DE ANATOMIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

1.2.4- STRUCTURA NEURONULUI

1.2.5- METODE DE INVESTIGARE

CAPITOLUL III

SIMPTOMATOLOGIE

CAPITOLUL IV

TRATAMENT

CAPITOLUL V

4
 FIE TEHNICE

1.5.1- CAZURI

1.5.2- CONCLUZII DESPRINSE DIN CAZURILE REZOLVATE

CAPITOLUL VI

ANEXE

1.6.1- EFECTUAREA INJECIEI INTRAMUSCULARE

1.6.2- INJECIA INTRAVENOAS

1.6.3- RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE

1.6.4- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SOLIDE PE CALE ORALA

BIBLIOGRAFIE

5
 CAPITOLUL I
ISTORIC

JAMES PARKINSON a descries boala Parkinson in 1817 sub denumirea de Paralizie agitata
boala ce-i poart numele si care este mai frecvent la brbati, dup vrsta de 40-50 de ani, avnd
o evolutie lent, progresiv.

Definitie:

Este o afeciune extrapiramidal de cauz necunoscut, caracterizat prin tremurturi

rigiditate bradikinezie (micri lente), faa i pierde mobilitatea i expresivitatea devine rigid,
mersul are micri ncete i pai mici (mers stepat).

Nu de multe ori in stagiile de neurologie am observat dependena acestor pacieni de cei din
jur, n special in stadiile avansate ale bolii, ceea ce face o dram social a existenei acestor
bolnavi care sunt abadonai in suferin, att de familie ct i de prieteni.

Bolnavii de Parkinson nu trebuie considerati o povar ci trebuie ajutai i ntelei deoarece

handicapul lor este involuntar, tremurtura si hipertonia reprezentand simptomatologia de temut
a acestei afeciuni. Nu de multe ori conflictele acestor bolnavi cu cei din familie se leag chiar de
aceste simptome care determin pacientul de a-si pierde fineea miscrilor si de a deveni mari
nendemanatici.

INCIDENTA

Boala Parkinson debuteaz dupa varsta de 40 ani i are o incident maxim in jurul vrstei de
60 de ani.

6
 Dup multi autori maladia Parkinson detine unul dintre primele locuri ntre bolile care
produc invaliditate permanent.

CAPITOLUL II

Etiopatogenie

Sindromul parkinsonian poate fi cauzat de:

-intoxicaii cu oxid de carbon, mangan, sulfuri de carbon;

-afectiuni vasculare cerebrale: ateroscleroza cerebral;

-traumatism cranian;

Tumorile cerebrale;

-nu se consider a avea caracter ereditar, dar exist o predispozitie familial.

Mecanismul patologic este reprezentat de procesele degenerative ale nucleelor si cilor

extrapiramidale.

Anatomia patologic

Leziunile de la nivelul lui locus niger sunt constante i caracteristice. Degenerescena este
vizibil adesea macroscopic.
Examenul histologic arat dispariia unui mare numr de neuroni pigmentai cu atrofia
neuronilor rmai. Pigmentul melanic eliberat se gsete rspndit n esutul nvecinat, fie
extracelular, fie fagocitat de celulele gliale.

7
TABLOU CLINIC

Sindroame parkinsoniene de alt etiologie

1. Sindroame parkinsoniene post-encefalice

Tabloul parkinsonismului postencefalic prezint cteva particulariti. Apariia sa la o vrsta tnar

nu este rar, debutul situndu-se n general n jurul vrstei de 40 ani.

2. Sindroame parkinsoniene vasculare

Etiologia vascular a unui sindrom parkinsonian este discutabil. La bolnavii ateromatosi i
hipertensivi, simptomatologia parkinsonian este frecvent atipic i asimetric, putndu-se asocia
cu semne neobinuite, cum ar fi un semn al lui Babinski sau un sindrom pseudo-bulbar.

3. Sindroame parkinsoniene tumorale

Etiologia tumoral este rar. Meningeoamele parasagitale, tumorile frontale, septale i de

ventricol III pot produce un asemenea sindrom.

8
 4. Sindroame parkinsoniene traumatice

Etiologia traumatic a unui sindrom parkinsonian va fi admis cu pruden. n majoritatea

cazurilor, traumatismul joac doar un rol revelator.

5. Sindroame parkinsoniene toxice

Sindromul parkinsonian ce poate surveni n urma unei intoxicaii cu oxid de carbon

mbrac un aspect hipertonico - hiperkinetic. Examenul histopatologic evideniaz leziuni
necronice bilaterale ale palidului.

NOTIUNI DE ANATOMIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A

SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Sistemul nervos, mpreun cu cel endocrin, regleaz

majoritatea funciilor din organism.

Sistemul nervos este alctuit din tesut nervos, avnd la baza,

funcia reflex, asigura legtura organismului cu mediul
,realiznd unitatea organism-mediu, Iar pe de alta parte
coordoneaza activitatea tuturor organelor i aparatelor
corpului, asigurnd unitatea funcional a organismului.
9
1. Creier

2. S.N.C. (creier + mduva spinrii)

3. Mduva spinarii

Sistemul nervos este difereniat n organe receptoare, care culeg stimuli din mediul intern si
extern:

-exteroceptorii ; n care intr i organele de sim, ce culeg stimuli:

1. Tactili;

2. Termici;

3. Dureroi;

4. Vizuali;

5. Auditivi, olfactivi, gustative,

6. din mediul extern

- proprioceptorii, culeg stimuli de la nivelul aparatului locomotor, legat de starea de tensiune a

muchilor, de poziia segmentelor corpului etc.

-interoceptorii, care culeg informaii de la nivelul organelor interne.

Acesti stimuli sunt transmii prin: fibre sensitive si prin cile de conducere ale sensibilitii
(tactile,termice etc.), pn la centrii superiori de integrare i n ultima instanta la scoara
cerebral. Aceasta i supune la analiz si sintez i elaboreaz comenzi pe care le transmite
organelor efectoare (muchi,organe interne,glande etc.)

Pe considerente morfologice si funcionale, sistemul nervos poate fi mprit n:

10
 sistemul nervos central sau cerebrospinal (SNC), cuprinznd encefalul si
mduva spinrii;

sistemul nervos periferic(SNP) conine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe

traiectul crora se pot gsi i ganglioni (corpii neuronali). Sub raport histologic, sistemul
nervos este alctuit in principal din neuroni.

Structura neuronului

Neuronul este unitatea anatomo-funcional a sistemului nervos fiind format din: corpul celular
si prelungirile sale. Acestea sunt:

11
 Axonul, prelungire de obicei unic i lung prin care influnxul nervos pleac de la celula;

Dendritele, prelungiri scurte, prin care influxul vine la celul.

- Fibra nervoas este continuarea axonului i este constituit dintr-un fascicul de neurofibrile,
numit cilindrax, nvelit sau nu de o teac de mielin.

- Prin intermediul fibrelor nervoase se realizeaz legtura dintre doi neuroni, legtura care se
numeste sinaps.

- Energia care circul dea lungul fibrei nervoase se numeste influx nervos.

- Dup sensul impusului nervos se deosebesc:

1. neuron afferent care conduce impulsul de la periferie ctre centru (calea senzitiv);

2. neuron eferent, care conduce impusul de la centru spre periferie (calea motoare).

Corpii neuronali formeaz substanta cenusie a sistemului nervos, iar prelungirile acestora
substanta alb.

Encefalul este format din: dou emisfere cerebrale;

formaiunile de la baza creierului;

trunchiul cerebral;

cerebelul.

Emisferele cerebrale reprezint partea cea mai dezvoltata a sistemului nervos, nvelite n cele
trei foite meningiene.

Fiecare dintre ele cuprinde cte patru lobi:

- frontal;

- parietal;

- temporal;

- occipital;
12
 Coordonnd functionarea sistemului nervos, scoara cerebral controleaz ntreaga activitate a
organismului.

Ea deine n primul rnd funcia de reprezentare si selectionare, de elaborare a ideilor, gndirea

(rationamentul), denumit de Pavlov activitate nervoas superioar.

Spre deosebire de reflexele necondiionate, care sunt nnscute, reflexele condiionate sunt
dobndite, apar pe parcursul existentei individului, determinate de diferite condiii ale mediului
extern.

La nivelul scoartei se realizeaz integritatea superioar, cu alte cuvinte adaptarea

organismului la schimbrile mediului extern, nregistrate cu precizie precum i legtura dintre
diferitele prti ale organismului.

13
Metode de investigare

-Notiuni de semiologie

Examenul unui bolnav cu o afectiune neurologic cuprinde interogatoriul, examenul fizic i

examene paraclinice.

*Interogatoriu trebuie s cerceteze sistematic simptomele funcionale de care se plnge bolnavul:

tulburri de mers;

tulburri de sfinctere

de limbaj

i psihice: afectivitate;

atentie;

rationament.

*Examenul fizic este examenul neurologic propiu-zis, se face de obicei ntr-o anumit ordine:

Examenul sensibilitii este legat de colaborarea bolnavului. Se incepe cercetnd

tulburrile subiective putnd s existe: senzatii de nepturi; furnicturi; dureri spontane.
Examenul sensibilittii se completeaz cu cercetarea simului stereognostic care const n
recunoaterea unui obiect prin atingere cu ochii nchii.

14
 Examenul mobilitii voluntare urmrete depistarea deficitului motor prin studiul
micrilor spontane si al forei musculare segmentare. Se realizeaz prin colaborare cu
pacientul si i se cere s execute micri de flexie; extensie; abductie; rotatie, observdu-se
daca acesta le execut cu usurinta sau nu.

Examenul tonusului muscular se realizeaz spunndu-i bolnavului s-si relaxeze complet

membrul examinat, n timp ce examinatorul mobilizeaz pasiv fiecare membru cercetnd
rezistena musculara si amplitudinile miscrii.

Examenul contraciilor si al miscarilor involuntare cum ar fi clipitul, pendularea membrelor

n mers sunt diminuate sau abolite n sindromul Parkinson.

Examenul stationrii si al mersului implic nu numai coordonarea micrilor dar i

echilibrarea acestora. Se examineaz observnd bolnavul in ortostatism; pe varful
picioarelor sau pe calcaie; precum si caracterul mersului.

Examenul echilibrului se face n ortostatism cernd bolnavului s i lipeasc picioarele.

Examenul reflexelor comport cercetarea: -reflexelor cutanate;

-de postura;

-patologice

-osteotendinoase.

Examenul troficitii permite de asemenea informaii importante. Atrofiile musculare sunt

in general de origine periferic.

Examenul limbajului const n punerea n eviden a tulburrilor de vorbire. Tulburrile de

vorbire pot interesa ntelegerea limbajului:

-afazie (imposibilitatea exprimrii i nelegerii cuvintelor);

-disartrie (articularea cuvintelor);

-disfazia (blbiala);

-dislalia (imposibilitatea de a pronuna anumite sunete);

15
 Coordonarea miscrilor este facultatea de a pune n actiune ct mai muli muchi pentru a
efectua o micare si este tot o metod de investigare. Ea se realizeaz prin mecanisme complexe
la care participa: cerebelul; aparatul vestibular; trunchiul cerebral i scoara cerebral.

CAPITOLUL III

Simptomatologie

Debutul bolii este insidios. Simptomele bolii apar cnd nivelul de dopamina din creier scade
cu circa 20%.
Primele semne sunt adesea puin evocatoare:

dureri nesistematizate

16
 oboseal rapid
reducerea activitii

Nu rareori aceste manifestri iniiale conduc la un diagnostic eronat (reumatism, stare

depresiv). Adesea, apariia tremurturii este aceea care atrage atenia bolnavului i anturajului
su conducnd la diagnostic. Chiar naintea apariiei acestui semn, care poate fi tardiv sau chiar s
lipseasc, exist un ansamblu de semne ce permit recunoaterea sindromului parkinsonian.
Hipochinezia, caracterizat prin srcia i lentoarea micrilor, este un semn fundamental
i precoce al tabloului clinic.

Simptomele se manifest numai pe o jumtate a corpului extinzndu-se apoi si la cealalt

jumtate.

Bolnavul observ o greutate n efectuarea miscarilor, o ntepenire a membrelor micrile devin

mai ncete, mai puin ndemnatice.

Parkinsonianul este un bolnav puin mobil, a crui expresie gestual este remarcabil redus.
La nivelul extremitii cefalice, raritatea clipitului fixitatea privirii i srcia mimicii confer
faciesului un aspect de masc rigid, inexpresiv, impasibil, pe care nu se reflect emoiile.

n aceast boal exist o tulburare important a iniiativei motorii, bolnavul pare c i

economisete micrile care sunt rare, lente, uneori doar schiate. Timpul necesar mbrcrii,
alimentaiei dureaz foarte mult.

17
 Tremurtura parkinsonian este o tremuratur de repaus care dispare in timpul micrilor
voluntare i n somn.

Aceasta este foarte evident la nivelul extremitilor membrelor.

Tremurtura minilor seamn cu micarea de numrare a banilor.

La nivelul picioarelor, tremurtura imit micarea de pedalare.

Tremuraturile cuprind si muschii mimicii, ai limbii, ai masticaiei sincron, iar odat cu

trecerea anilor devin mai ample, sunt exagerate la emoii sau oboseal si dispar n timpul
somnului.

Rigiditatea musculara este un alt semn caracteristic acestei afeciuni, este datorat unei
hipertonii cu caracter particular, al musculaturii si poate fi pus n eviden n timpul micrilor
pasive (flexia sau extensia antebratului pe brat), avem impresia ca ndoim dezdoim un baston de
ceara sau plumb.

Alteori miscarile de flexie extensie se fac sacadat, dnd impresia c micm o roat
dinata, semnul roii dinate.

Ca si tremuraturile, rigiditatea musculaturii cuprinde treptat musculatura mimicii, limbii,

masticatiei bolnavul are fata imobil, rigid, nghetat, seaman cu o masc trist sau
indiferent.

Vorbirea devine monoton, lent, dizartritic, din ce n ce mai greu de inteles, astfel nct n
stadiile avansate ale bolii, bolnavul este complet mut.

n ortostatism, corpul bolnavului are o atitudine tipic, cu trunchiul aplecat inainte.

Tonusul postural este notabil modificat la parkinsonieni n sensul unei atitudini generale n
flexie. Aceast tendin la flexie apare precoce la nivelul cotului. Bolnavul este nepenit, fixat n
aceast atitudine anormal pe care o pstreaz n toate activitile, mai ales n mers care se face
fr suplee, cu pai mici, ce uneori se accelereaz pn la fug i nu se poate opri dect atunci
cnd se lovete de o rezisten.

18
 Tremurtura, fr a fi constant, se observ ntr-o bun parte din cazuri. Este o
tremurtur de repaus ce apare la un anumit grad de relaxare muscular, disprnd n timpul
micrilor voluntare i adeseori la meninerea unei atitudini. Este exagerat de emoii, oboseal i
dispare n somn.
Bradikinezia sau seipokinezia un alt semn caracteristic: miscarile sunt lente, mersul devine din
ce in ce mai dificil, mai lent, cu pasi mici taraiti, fara balansul membrelor superioare.

n cele din urma, bolnavul nu mai poate merge.

Forme clinice

Dac diferitele simptome ale sindromului parkinsonian - tremurtura, hipochinezia,

rigiditatea - sunt reunite n mod obinuit, este posibil ns i disocierea lor, dnd loc la forme n
care predomin fie tremurtura, fie sindromul hiperton - hipochinetic; acestea din urm sunt cele
mai grave sub raport funcional.

Evolutie

Boala are o evolutie lent progesiv care se poate desfura pe durata a 10-20 de ani si
chiar peste.

Prognostic

Din punct de vedere al supravietuirii prognasticul este bun. Din pcate ns, tulburarile
extrapiramidale descrise progreseaz, astfel nct dupa trecera anilor, bolnavul nu mai poate
depune nici un fel de activitate devenind un invalid permanent.

Rigiditatea se accentueaz i n final bolnavul zace la pat, imobil ca o statuie nu se mai

poate misca, nu se mai poate hrani, nu poate vorbi.

n aceasta stare survine moartea prin infectii respiratorii, urinare sau ale pielii (ecarele de
decubit).

19
 CAPITOLUL IV

TRATAMENTUL

Nu exista nici un tratament care sa opreasc distrugerea celulelor nervoase ce duce la

aparitia acestei afectiuni.

Tratamentul medicamentos:

s-a bazat pna n ultimii ani pe antiparkinsonienele de sintez, care au nlocuit aproape
total alcaloizii de solanacee (atropina, hioscina, scopolamina).

Anticolinergicele de tip: ROMPARKIN, AKINETON, METIXEN la care se adauga L-DOPA

(NAXON, MADOPAR, SINEMET) avnd n vedere c n cursul acestei boli, dopamine (metabolit
intermediar al catecolaminelor de la nivelul celebral) scade n nuclei de la baza creierului. Alte
medicamente ce se pot administra sunt VIREGIT sau SELEGIN.

Tratamentul chirurgical :

const n producerea printr-o intervenie stereotoxic a unei leziuni, fie n partea intern a
palidului, fie n nucleul latero-ventral al talamusului. Rezultatul const n suprimarea
tremurturii i diminuarea rigiditii, hipokinezia, nefiind influenat uneori chiar agravat.

20
 Interventia neuro-chirurgical asupra talamusului duce la ameliorarea rigiditatii si/sau a
tremuraturii n special cnd acestea sunt unilateral (hemiparkinson). Dieta echilibrat este foarte
important n cadrul tratamentului. n perioadele terminale, bolnavul imobilizat la pat trebuie s
primeasc aceleasi ingrijiri ca si bolnavii comatosi.

Tratamentul fizic :

are o important considerabil. Se va cuta ca bolnavii s-i conserve ct mai mult timp
posibil, toate activitile profesionale i extraprofesionale, i pentru aceasta o psihoterapie
de susinere este adesea util.

Tulburtorilor de mers, hipokineziei i tendinei de distonie n flexie, trebuie s li se opun metode

de reeducare activ i gimnastic funcional.

Aplicate chiar ntr-un stadiu foarte avansat al bolii, aceste metode au dat rezultate
remarcabile, permind bolnavului o anumit autonomie.

21
 CAPITOLUL V
Prezentarea cazurilor

CAZ I

PREZENTAREA PACIENTULUI H.I

Date identificare : Nume -H

Prenume - I

Varsta -69 ani

Nationalitate - romana

Profesie - inginer mecanic, actualmente pensionar

Data internrii : 6 .12. 2010 -SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI

Data externrii: 18.12.2010

Diagnostic internare: BOALA PARKINSON

Motivele internrii: hipertonie musculara cu alterarea grav a micrii posturii, tulburri

echilibru, oboseal marcat, dizartrie, depresie, inapeten, constipaie cronic, risc crescut de
accidente, nu poate vorbi, nu se poate hrni.

Antecedente personale: nesemnificative

Antecedente heredo-colaterale: fr important

22
Situatie familial i social: pacientul este csatorit, a lucrat ca inginer mecanic la o mare
uzin, este pensionar, locuieste cu soia, fost profesoar, pensionar.

Conditii de viata: bune, locuieste cu sotia la bloc, nu fumeaz, nu consuma alcool, duce o
viata echilibrata si in bun armonie.

Istoricul bolii: Este diagnosticat cu boala Parkinson de aproximativ 15-20 ani, dispensarizat
la cabinetul de neurologie din ambulatoriul de specialitate, unde lunar vine pentru a primi
tratamentul medicamentos si i se face evaluarea strii de sntate. Face tratament
continuu, conform prescriptiei, dar simptomele se agraveaz progresiv: rigiditatea se
accentueaz tot mai mult, tremuraturile devin violente (scutura patul), pacientul este
imobil, nu se poate hrni, spla, nu se poate ntoarce n pat, ntepeneste n ortostatism, nu
se poate odihni, manifest comunicare deficitar (verbal si in scris), incapacitate total de
autongrijire si accentuarea strii depresive.

Simptome subiective: fata este rigid, imobil, ncremenit, ngheat, vorbire

neinteligibil, tremuratur de repaus accentuate, capul si trunchiul sunt aplecate nainte,
merge sustinut bilateral, cu pasi mici rigizi, trii, se blocheaz n mers i se
dezechilibreaz. Tegumentele sunt palide, unsuroase (hipersecretie sebacee), prezint o
salivaie excesiv ca urmare a tulburarilor de deglutiie, este depresiv.

Simptome obiective:

TA = 150/90mmHg;

puls=80-90p/min;

temp.=36,5C

resp.= 15-25r/min;

gr.sangv.= AB IV, fr alergii.

T= 170 cm ;

G=74 kg

23
Explorri paraclinice:

VSH= 16mm/h (VN=2- 10mm/h)

Hb=11,2 g (VN=13- 15g)

L= 6500 mmc (VN=3500- 8000 mmc)

Glicemie= 1g/100 ml (VN=0,8- 1,1G/100 ml)

Trigliceride=800mg% (VN= 250- 500mg%)

Uree= 50 mg% (VN= 20- 40 mg%)

Colesterol= 400 mg% (VN=150- 280 mg%)

TGO= 30 UI/L (VN= 15-20 UI/L)

TGP= 26 UI/L (VN=10- 40 UI/L)

24
 NURSING - Manifestari de dependenta in satisfacerea celor
14 nevoi fundamentale

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaz pe definirea celor 14 nevoi

fundamentale, cu componente biologice, psihologice, sociale, culturale si spirituale ale individului.
Atingerea de ctre pacient a independenei n satisfacerea acestor nevoi este defapt elul profesiei
de asistent medical.

O nevoie fundamental este o necesitate vital, esential fiintei umane pentru a-i asigura
starea de bine, n apararea fizic si mental.

Articol I. Ca s-si mentin un echilibru fiziologic si psihologic, pacientul trebuie s

ating un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.

Independena n satisfacerea nevoilor reprezint atingerea unui nivel acceptabil n

satisfacerea nevoilor (un bun echilibru fiziologic si psihologic) prin aciuni pe care le ndeplineste
individul nsusi, fr ajutorul unei alte persoane. Independena este deci satisfacerea uneia sau
mai multor nevoi prin actiuni proprii, ndeplinite de persoana nsi.

Dependena n satisfacia nevoilor reprezint n capacitatea persoanei de a adopta

comportamente sau de a indeplini singur, fara ajutorul unei persoane, actiuni care sa-i permita un
nivel acceptabil n satisfacerea nevoilor astfel nct s fie independent.

25
 Manifestari de dependenta in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Probleme de dependenta in satisfacerea nevoiei de a respira: Alterarea vocii

Manifestri de dependen:

Disfonie/ Afonie/ Senzatia de sufocare/Dispnee

Manifestri de dependen:

Ortopnee/ Bradipnee/ Tahipnee/ Tuse/ Hemoptizie/ Mucoziti

Amplitudine modificata/ Hipoventilatie/ Dispnee de tip Cheyene Stockes, Kusmaul/ Zgomote

respiratorii/ Cianoza/Obstructia cailor respiratorii

Manifestri de dependen:

Respiratie dificila pe nas/Prezenta unor secretii abundente/ Epistaxis/ Deformri ale nasului/
Stranutul/ Aspiratia pe nas sau sforaitul/ Cornaj/ Tirajul

Probleme de dependenta in satisfacerea nevoi de a avea o circulatie buna se manifesta prin

circulatie inadecvata, care are sursa de dificultate de ordin fizic (alterarea muschiului cardiac,
alterarea peretilor arteriali, alterarea debitului cardiac sau supraincarcarea inimi sau obstructiile
arteriale), psihologic (anxietate, stres, situatii de criza, alimentatia, sedentarismul, etc.).

Manifestari de dependenta:Tegumente modificate (reci, palide,

cianotice)/Tahicardie/Bradicardie/Aritmii cardiace, puls filiform, asimetric, aritmic,
dicrot/Hipertensiunea arteriala/Hipotensiunea arteriala/Hipoxia si hipoxemia

2. Nevoia de a te alimenta si hidrata

26
 Apar doua probleme de dependent n cadrul nesatisfaceri acestei nevoi:

Alimentaie si hidratare inadecvat prin deficit

Manifestri de dependen:

Anorexie alimentar/ Disfagie/ Conditia cavittii bucale (ulceraii, glosite , carii, gingivite,
etc.). /

Dificultti n digestie si malabsorbtie/ Greaa, vrsturi, aerofagie/ Pirozis/ Recurgitare/

Eructare/ Hidratare insuficien cantitati mici/

Dezechilibru fizic (slbiciune, tegumente si mucoase uscate)/ Gustul i valoarea

alimentelor (obiceiuri greite)

Alimentatie inadecvat prin surplus

Manifestari de dependenta:

Indice ponderal peste 10-15 %/ Greturi, varsaturi/ Bulimie/ Polifagie/ Dificultate de

a se alimenta si hidrata/ Dificultate de a urma dieta/. Greturi sau varsaturi/Refuz de a se
alimenta si hidrata

3. Nevoia de a elimina

Probleme de dependen :

1. Eliminare urinara inadecvat:

2. Manifestri de dependen : Cantitativa : poliurie/oligurie/anurie

3. Manifestri de dependen : Calitativa :Polakiuria/Nicturia/Disuria

27
 4. Alte manifestri: Hematuria/ Albuminuria/ Glicozuria / Hiperstenuria/ Hipostenuria/
Izostenuria/ Urina tulbure/ Retenia de urina (ischiuria)/ Glob vezical/ Ischiuria
paradoxala/ Polakiuria/

- Incontinen urinar si de materii fecale.

Probleme de dependent :

Enurezis
Incontinen urinar i materii fecale
- Diareea

Manifestri de dependen:

frecvena, consistena, cantitate, culoare, miros, aspect,

crampe, colica, durere local, semne de deshidratare

- Constipaia

Manifestri de dependen :

- frecvena, orar cantitate, consisten, form, culoare,

- crampe, meteorism, flatulen, tenesme, fecalom, anorexie, cefalee,
iritabilitate.

- Vrsturile

Se urmrete: frecvena, orarul, cantitatea, coninutul, culoarea, mirosul, fora de

proiectie si simptomele ce o nsotesc (dureri, cefalee, grea, transpiraii)

Pot fi: Ocazionale/ Frecvente/ Incoercibile

- Menstra

- Diaforeza (transpiratii abundente)

Se manifesta n funcie de orar, cantitate, miros, dupa localizare poate fi:

28
 Generalizat
Localizat
- Expectoratia

Manifestari de dependenta, n functie de:

Culoare
Miros
Consistenta
Forma sputei, Aspect, Cantitate

4 .Nevoia de a se misca i a avea o postura bun

Probleme de dependen :

Imobilitate

Manifestri de dependen :

Absena sau diminuarea miscrilor/ Atonie, muscular, atrofie, hipertrofie musculara/ Escare de
decubit/ Contractura musculara/ Rs sardonic (in tetanie)/ Anchiloza/ Crampe/ Diminuarea
interesului pentru miscare.

Hiperactivitate :

Manifestari de dependen :

Vorbire caracteristic/ Reactie la toti stimuli/ Spasme, ticuri, manie, euforie/ Miscri
caracteristice.

Necoordonarea miscarilor

Tulburri prin lipsa sau diminuarea miscrilor normale (ataxie, convulsii, tremuraturi, tulburari
de mers, etc.)

29
 Postura inadecvat

Manifestari de dependenta :

Oboseala musculara/ deformri ale coloanei vertebrale/ deformri ale soldului/ poziii
inadecvate date de boal/ dificultate n schimbarea poziiei/ torticolis/ btturi

Circulaie inadecvat

5. Nevoia de a dormi si a se odihni

Probleme de dependen :

Insomnia

Vorbim de somn perturbat: - initial/- insomnie terminala

Tipuri de insomnie : - Insomnie dormiional ;

- Insomnie predormiional ;

- Insomnie postdormiional ;

Manifestri de dependen :

- Aipiri n timpul zilei/ Comaruri/ Somnambulism/ Apatie/ Pavor nocturn/

Nelinite/ Confuzia/ Iritabilitate/

- Sentiment de tristee, depresie/ Concentrare sczut, oboseal

Hipersomnia

Manifestri de dependen : - somn modificat ;

- somnolen ;

- letargie ;

- narcolopsie ;

30
 - oboseal ;

Disconfort

Manifestari de dependen :

- iritabilitate ; - stare de disconfort ;

-diaforeza ;

- dureri musculare ;

Dificultate sau incapacitate de a dormi

6. Nevoia de a se mbrca, de a se dezbraca

Manifestri:

Dificultate sau incapacitatea de a se mbraca si a se dezbrca

- Dezinteres fat de tinuta- stare de apatie ;

- Dezinteres sau refuz fa de a se mbraca/ dezbraca ;

- Alegere neadecvat de mbrcminte/Dezbracare continua ;

7. Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele

Probleme de dependen :
Caren de igien la nivelul:

31
 - prului/ unghiilor/ nas/ cavitate bucal/ piele/ deprinderi igienice

Alterarea tegumentelor si a fanerelor

- eritem ,acne , hemoroizi , excoriaii , furunculul ,ulcere varicoase , cruste ,inpetigo

,alopecia ,vezicule ,vitiligo ,pustule, ulceraii ,papule ,escare , fisuri ,edeme ,descuamaii ,varice

Dezinteres fa de igien

Dezinteres de a urma prescriptiile de igien

Alterarea mucoaselor

8. Nevoia de a mentine temperatura corpului la limite normale

Probleme de dependen :

Hipertermia

Manifestari de dependen :

frisoane/ subfebrilitate/ sindrom febril/ Piele rosie, umed, cald

Tipuri de curbe febrile :

Febra intermitent ; Febra continu ;Febra remitent ; Febra recurent; Febra ondulat

Hipotermia

Manifestari de dependenta :

-hipotensiune arterial/ cianoz /eritem/ edeme/oboseal/tulburri de

vorbire/somnolen/ degerturi/

9.Nevoia de a evita pericolele

32
Probleme de dependenta:

Vulnerabilitate n faa pericolelor

Manifestari de dependen :
o Risc de accidente, rniri, cderi ;
o Risc de infecii ;
o Risc de imbolnvire, fatigabilitate, surmenaj ;
o Comportament agresiv sau depresiv ;

11.Nevoia de a comunica

Probleme de dependenta:

Comunicare ineficien la nivel senzorial si motor

Manifestari de dependen :

Tulburri senzoriale (cecitate, anosmie, hipoestezie,hiperestezie, surditate)

Tulburri motorii (pareze, paralizi, )
Tulburri de limbaj (afazie, dizartrie,blbial, dislalia, mutism)
Reacii afective - insuficien sau exces senzorial (neliniste, inactivitate, anxietate,
halucinatii, izolare)

Comunicare ineficient la nivel intelectual

Manifestari de dependen :

o Dificultate de a-i aminti evenimente (amnezie)

o Dificultate de a face o judecata, vorbire incoerent
o Comportament neadecvat
o Confuzie, obnubilare

33
 Comunicare ineficienta la nivel afectiv

-(agresivitate, devalorizare, apatie, egocentrism, fobie, agorafobie, claustrofobie, nozofobie,

euforie, delir, idei de suicid, halucinatii, etc.)
- Confuzie/Singurtate/Atingerea integritatii funciei si rolului sexual
-Izolare social/Perturbarea comunicrii familiale

11.Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri si valori, de a

practica religia

Probleme de dependen: Culpabilitate

Manifestri de dependen:

- Sentiment de vinovie/Depresie;

-Anxietate/Tegumente reci si umede, respiraie accelerate;

-Frustrare;

Manifestri de dependen:

Sentiment de pierdere, de inutilitate/ Supunerea la un regim/ Incapacitate de a exercita practica

religioasa/ Tulburri de gndire/ Ignoranta fata de sensul propriei sale existente/ Dificultate de a
actiona dupa credintele si valorile sale/ Dificultate de a participa la activitati religioase;

Neliniste fata de semnificatia propriei existente

12.Nevoia de a fi ocupat si util

Probleme de dependenta:

Devalorizarea

34
Manifestri de dependen :

Sentiment de inferioritate, descurajarea, incapacitate de a trece unele dificulti,

somnolena, agresivitate, diminuarea motivatiei

Neputina

Manifestari de dependenta :

Conflict personal, eec professional

Dificultate in luarea deciziilor

Retragere, resumarea
Fatigabilitate
Agasare, lipsa de ambitie, oboseala
Dificultate de a se realiza
Dificultate de a-si asuma roluri sociale

13.Nevoia de a te recrea

Probleme de dependenta:

- Neplcerea de a efectua activiti recreative ;

- Dificultatea de a ndeplini activitai recreative ;

- Refuz de a ndeplini activitati recreative ;

Manifestari de dependen :

o Inactivitate

o Plictiseala

35
 o Tristete

14.Nevoia de a invaa cum s-ti pstrezi sntatea

Probleme de dependen:

- Ignorana

- Dificultate de a invaa

- Cunotiine insuficiente

NEVOILE FUNDAMENTALE ALE BOLNAVULUI H.I

Nr curent Nevoia fundamentala Manifestari de Sursa de dificultate

dependenta

1 Nevoia de a respira si de a Sialoree Hipersalivatie

avea o buna circulatie

2 Nevoia de a bea si de a Alimentatie si hidratare Tremuraturi ale membrelor

manca prin deficit superioare

3 Nevoia de a elimina Incotinenta urinara Relaxare sfincteriana

4 Nevoia de a se misca si de Restrictie in miscare Rigiditate musculara

a avea o buna postura

36
5 Nevoia de a dormi si a se Insomnie In decubit dorsal capul
odihni ramane ridicat de pe
perna/perna psihica

6 Nevoia de a se imbraca si a Dificultate de a se Diminuarea mobilitatii

se dezbraca imbraca dezbraca necoordonarea miscarilor
active voluntare

7 Nevoia de a mentine Racirea extremitatilor Vasoconstrictie periferica

temperatura corpului in
limite normale

8 Nevoia de a fi Dificultate in autoingrijire Imposilitatea unei bune

curat;ingrijit . igiene corporale

9 Nevoia de a evita Risc de accidente casnice Tremuraturi

pericolele ;necoordonarea miscarilor

10 Nevoia de a comunica Comunicare ineficienta la Anxietate

nivel afectiv

11 Nevoia de a actiona Frustare Neacceptarea bolii

conform propiilor
convingeri si valori,de a
practica religia

12 Nevoia de a fi preocupat in Diminuarea Depresie

vederea realizarii motivitatii;interesu-lui

37
13 Nevoia de a se recreea Dificultate de a se angaja Vorbire
intr o activitate recreativa monotona;dizartrie

14 Nevoia de a invata cum sa Cunostinte insuficiente Lipsa de interes

ti pastrezi sanatatea despre boala

Plan de ingrijire

Obiective pentru pacient

s se strduiasc s-i amelioreze mobilitatea fizic

s-i controleze parial coordonarea micrilor
s tie s prentmpine accentuarea posturii inadecvate
s-i ctige i s-i pstreze, pe ct posibil, autonomia n autongrijire
s exprime sentimente pozitive
s-i pstreze capacitatea de vorbire
s nu rneasc
s nu prezinte depresie, s-i exprime interesul pentru activiti zilnice

Interveniile asistentei

Planific :

38
 program zilnic de exerciii fizice, care cresc fora muscular, atenueaz rigitatea
muscular i menin funcionalitatea articulaiilor
mersul, notul, grdinritul, bicicleta ergonomic
exerciii de extensie i flexie a membrelor; de rotaie a trunchiului, asociate cu
micarea braelor (exerciii active i pasive)
exerciii de relaxare general, asociate cu exerciii de respiraie
exerciii posturale.

Asistenta sftuiete pacientul:

s mearg inndu-se drept, asigurndu-i o baz de susinere mai mare (mersul cu

picioarele ndeprtate la 25 cm)
s fac exerciii de mers n ritm de muzic
s foreze balansarea membrelor superioare i s-i ridice picioarele n timpul
mersului
s fac pai mari, s calce mai nti cu clciul pe sol i apoi cu degetele
s-i in minile la spate, cnd se plimb (l ajut s-i menin poziia vertical a
coloanei i previne cderea rigid a braelor lateral).
n perioadele de odihn, s se culce pe un pat tare, fr pern, sau n poziie de
decubit ventral (aceste poziii pot ajuta la prentmpinarea aplecrii coloanei n fa)
cnd este aezat n fotoliu, s-i sprijine braele pe fotoliu, putndu-i, astfel, controla
tremurul minilor i al braelor.
Pentru ctigarea i pstrarea autonomiei n autongrijire :
s foloseasc mbrcminte fr nasturi, nclminte fr ireturi, lingur mai adnc
pentru sup, carne tiat mrunt, cana cu cioc.
Pentru a evita cderile
n locuin se recomand parchet nelustruit, fr carpete, linoleum antiderapant,
W.C.-uri mai nalte, balustrade de sprijin
nainte de a se ridica din pat, s stea aezat cteva momente pe marginea patului .
Pentru a-i pstra capacitatea de a vorbi, s fac exerciii de vorbire.
Pentru prevenirea depresiei i ameliorarea strii afective, se planific:
39
 program de activiti zilnice (s lucreze ct mai mult posibil)
obiective realiste
discuii cu membrii familiei pentru a gsi metodele care s-i asigure pacientului o
via normal i sprijin psihologic.

Plan de ngrijire pacient H.I.

Diagnostic nursing Obiective Interventii Evaluare

Tulburari ale Realizarea unei bune Recomand si ajut Obiectiv realizat

circulatiei datorita mobilitatii pacientul sa mearga
rigiditatii musculare cu cadrul de sustinere
largita pentru a
preveni eventualele
traumatisme ii explic
cum sa si coordoneze
miscarile la trecerea
peste obstacole

Alimentatie Pacientul sa fie Ajut pacientul sa se Obiectiv realizat

ineficienta prin deficit alimentat si echilibrat hraneasca sau in
datorita imposibilitatii hidro-electrolitic imposibilitate il
alimentelor pe cale hranesc cu alimente
bucala usor digerabile cu un
grad crescut de
vitamine

Institui perfuzii cu
glucoza si solutii
electrolitice (la
indicatia medicului)

Comunicare Pacietul trebuie sa fie Asigur un mediu Obiectiv realizat

40
ineficienta datorita linistit sa colaboreze linistit placut ii explic Pacientul comunica si
anxietatii pacientului ca trebuie colaboreaza cu echipa
sa colaboreze si sa medical si cu cei din
comunice cu cadrele jur
medicale si cu cei din
jurul sau

Administrez
medicamente
sedative anxiolitice la
indicatia medicului si
respect concentratia
si doza recomandata

Evaluare la sfrsit:

-pacientul respecta tratamentul , nu acuza efecte secundare

-mobilitate si postura ameliorate

-manifesta confort fizic si psihic

-pacientul este ameliorat din punct de vedere al mobilitatii si posturii

-este echilibrat hidro-electrolitic

-are tonus psihic echilibrat

-nu a facut complicatii

-comunicare eficienta la nivel afectiv

-a invatat cum sa respecte tratamentul medicamentos si recuperator

CAZ II
41
 Prezentarea pacientului C.V

Date de identificare: Nume: C

Prenume: V

Vrsta: 73 ani

Sex: masculin

Naionalitate: romn

Domiciliu: Focsani

Profesie: lucrtor commercial

Data internrii: 15.03.2010 SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI

Data externrii: 26.03.2010

Diagnostic de internare: BOALA PARKINSON

Motivele internrii: rigiditate musculara cu alterarea micrii posturii, oboseal marcat,

inapeten, scdere marcat n greutate, deteriorare psihic, incapacitate de autongrijire,
tremurtura de repaus.

Antecedente personale: meningoecenfalit la varsta de 22 ani (anamnestic)

Antecedente heredo-colaterale : nesemnificative

Situaie familial si social: casatorit, ambii pensionari, locuiesc la cas, toate utilitile,
sunt ajutai de cele doua fiice.

Conditii de viata: fumator pana la 10 tigarete pe zi, bine ngrijit de familie

42
 Istoricul bolii: sufer de aceasta maladie de aproximativ 15 ani. Face tratament permanent
cu antiparkinsoniene, anticolinergice, miorelaxante i tranchilizante. n ultimii ani a neglijat
miscarea, exercitiile de postur, activitile recreative, motiv pentru care boala a evoluat.
Pacientul este aproape blocat, prezinta depresie, anorexie, scdere n greutate, dificulti
majore de autongrijire.

Internarea prezent este datorat de accentuarea simptomatologiei, evaluarea starii de

sanatate si ajustarea schemei de tratament.

Simptome subiective: pacient cu privire fix, fa rigid, imobil, ncremenit, vorbire

lent, monoton, nearticulat, mers dificil, spastic, cu pai mici, triti, fara acompaniamentul
membrelor superioare, trunchiul si capul cu uoar aplecare nainte (fuge dupa centrul de
greutate), tremurtura intens la nivelul membrelor superioare i inferioare, depresie, idei
pesimiste.

Simptome obiective:

- TA= 160/90 mmHg;

- puls= 68p/min;

- temp= 36,2 C;

- resp.= 18r/min;

- gr.sang.= 0 I; nu prezint alergii.

Explorri paraclinice:

- L= 3800/mmc (VN= 3500 8000/mmc)

- Hb = 11 gr % (VN = 13 15 gr %)

- Ht = 38 gr% (VN = 32 40 gr%)

- Colesterol = 600 mg (VN = 150 280 mg)

43
 - Glicemie = 120 mg/l (VN = 0.8 1,1g / 000)

- Uree = 40 mg% (VN = 20 -40 mg)

- TGO = 26 UI/l (VN = 15 -20 UI/L)

- TGP = 62 UI/L (VN = 10 -40 UI/L)

Plan de ingrijire pacient C.V. 24.03.2010

Diagnostic nursing Obiective Interventii Evaluare

Tulburari ale Realizarea unei bune Recomand si ajut Obiectiv realizat

circulatiei datorita mobilitatii pacientul sa meraga
rigiditatii musculare cu cadrul de sustinere
largita pentru a
preveni eventualele
traumatisme ii explic
cum sa si coordoneze
miscarile la trecerea
peste obstacole
recomand un program
de miscari si exercitii
postural, combinand
miscari pasive, active
in vederea prevenirii
contracturilor si
deformarilor
articulare si pastrarii
unui grad minim de
independenta in

44
 miscare si postura

Alimentatie Pacientul sa fie Ajut pacientul sa se Obiectiv realizat

ineficienta prin deficit alimentat si echilibrat hraneasca sau in
datorita imposibilitatii hidro-electrolitic imposibilitate il
alimentelor pe cale hranesc cu alimente
bucala usor digerabile cu un
grad crescut de
vitamine-ajut sa-si
faca baia zilnica si ii
ofer materiile
necesare, lenjerie de
pat si corp curate

-ajut pacientul sa-si

spele picioarele, sa-si
taie unghiile, sa se
imbrace, sa-si
igienizeze cavitatea
bucala

-il stimulez sa
manifeste interes
pentru aspectul fizic
sis a-si schimbe
atitudinea fata de
ingrijirile igienice

Institui perfuzii cu
glucoza si solutii
electrolitice (la
indicatia medicului)

45
Comunicare Pacietul trebuie sa fie Asigur un mediu Obiectiv realizat
ineficienta datorita linistit sa colaboreze linistit placut ii explic
Pacientul comunica si
anxietatii pacientului ca trebuie
colaboreaza cu echipa
sa colaboreze sis a
medical si cu cei din
comunice cu cadrele
jur
medicale si cu cei din
jurul sau

Administrez
medicamente
sedative anxiolitice
VIREGYT 3 cp/zi;
NAKOM 3 cp/zi;
ROMPARKIN 3
cp/zi;DIAZEPAM 10
mg -1 cp./zi

la indicatia medicului
si respect
concentratia si doza
recomandata

Risc de autolezare Pacientul sa fie Asigur siguranta si Obiectiv realizat

protejat si insotit la insotirea pacientului
examinarile medicale

Evaluare la sfrit:

-mobilitatea i postura ameliorate

46
 -pacientul se deplaseaza singur nesustinut

-isi coordoneaz parial coordonarea miscrilor

-pacientul i-a ameliorat starea afectiv

-nu a suferit accidentri, rniri

-nu a facut complicaii

-pacientul a acumulat cunostintele si deprinderile noi privind ingrijirile pentru pastrarea

sanatatii

CAZ III

PREZENTAREA PACIENTULUI D.V

47
 Date de identificare: Nume: D

Prenume : V

Varsta: 61 ani

Sex: masculin

Nationalitate: romn

Domiciliu : Focsani

Profesia: mecanic auto

Data internrii: 22.01.2010 SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI

Data externrii: 31.01.2010

Diagnostic internare: BOALA PARKINSON

Motivele internrii: rigiditate musculara cu dificultate in deplasare si postura, vorbire lent,

micri lente, tremurtura la degetele minilor, moderat sub tratament.

Antecedente personale : neogastric operat in 1985

Antecedente heredo - colaterale: nesemnificativ

Situaie familial i social: pensionat pe caz de boal. Locuieste cu sotia ntr-un

apartament cu dou camere. Sotia pensionar.

Conditii de viaa: bune, nu fumeaz, nu consum alcool. Are un regim de viata echilibrat.

Istoricul bolii:

n urm cu doi ani, constat instalarea unei oboseli musculare, nejustificative, ncetinirea
miscrilor si tulburri de coordonare a micrilor, o inepenire a membrelor care devin mai puin
ndemnatice.

48
 Se prezint la neurolog, care l trimite n clinic pentru investigaii i conduit terapeutic. n
ianuarie 2007 se interneaz n clinica de neurologie din Focani, unde in urma investigaiilor este
diagnosticat cu boala Parkinson si se stabilete un tratament cu REQUIP 3 mg/zi, MADOPAR de
250 mg x 3 /zi si ROMPARKIN 3 cp/zi.

Internarea actual este motivat de o evoluie rapid a simptomatologiei parkinsoniene

sub tratament.

Simptome subiective:

- pacient iritat, nemultumit, cu fata rigida, fara miscari ale mimicii, vorbire lenta, miscari lente,
greoaie, putin ample, fara balansul membrelor superioare, tremuratura de repaus, evidenta la
nivelul extremitatilor membrelor, paliditate, astenie marcata.

- TA= 130/70 mmHg;

- puls= 72p/min;

- temp= 36,5C;

- resp= 20r/min;

- gr.sang.= AB IV;nu prezinta alergii;

- T= 180 cm;

- G= 86 kg.

Explorri paraclinice:

Hb= 10gr % (VN= 13- 15 gr % )

HT= 28 mg %

Trombocite= 210 000/mmc (VN= 15 000- 350 000/mmc)

49
VSH= 16 mm/h (VN= 2- 10 mm/h)

Glicemie= 100 mg% (VN= 80- 100 mg/%)

Colesterol= 500 mg% (VN=150-250mg/%)

Uree= 40 UI/L (VN= 20- 40 UI/L)

TGO= 20 UI/L (VN= 12- 20 UI/L)

TGP= 18 UI/L (VN= 14- 22 UI/L)

Rx.pulmonar: hiluri ingroate (raceli repetate)

EKG: morfologie normal

Plan de ngrijire pacient D. V 24.01.2010

Diagnostic nursing Obiective Interventii Evaluare

Tulburari ale Realizarea unei bune Recomand si ajut Obiectiv realizat

circulatiei datorita mobilitatii pacientul sa mearga
rigiditatii musculare cu cadrul de sustinere
largita pentru a
Igiena deficitara
O buna igiena preveni eventualele
traumatisme ii explic
cum sa si coordoneze
miscarile la trecerea
peste obstacole
efectuez masaj al
membrelor si
toracelui asigur
confortul fizic si psihic
sa mearga cu mainile
la spate pentru

50
 corectarea posturii,
tinutei.

-efectuarea toaletei:
covor antiderapant,
baie si in cada, statul
pe scaun la dus, la
chiuveta, inaltarea
scaunului de la
toaleta.

Alimentatie Pacientul sa fie Ajut pacientul sa se Obiectiv realizat

ineficienta prin deficit alimentat si echilibrat hraneasca sau in
datorita imposibilitatii hidro-electrolitic imposibilitate il
alimentelor pe cale hranesc cu alimente
bucala usor digerabile cu un
grad crescut de
vitamine dieta bogata
in fibre, celuloza,
vitamine, minerale,
proteine, saraca in
lipide, glucoza.
Servirea mesei la ore
regulate, in liniste cu
inghitituri mici, lente,
hidratare
corespunzatoare

Institui perfuzii cu
glucoza si solutii
electrolitice (la

51
 indicatia medicului)

Comunicare Pacietul trebuie sa fie Asigur un mediu Obiectiv realizat

ineficienta datorita linistit sa colaboreze linistit placut ii explic
Pacientul comunica si
anxietatii pacientului ca trebuie
colaboreaza cu echipa
sa colaboreze si sa
medical si cu cei din
comunice cu cadrele
jur
medicale si cu cei din
jurul sau-constientizez
pacientul asupra
importantei
mentinerii curate a
tegumentelor si
fanerelor, pentru
prevenirea
imbolnavirilor, pentru
respectarea de sine si
pastrarea relatiilor
interumane.

Administrez

medicamente
sedative Diazepam
1tb. anxiolitice la
indicatia medicului si
respect concentratia
si doza recomandata

Risc de autolezare Pacientul sa fie Asigur siguranta si Obiectiv realizat

protejat insotirea pacientului

52
 -la examinarile
medicale

Evaluare

-mobilitate si postura ameliorate

-pacientul se deplaseaza singur sustinut de balustrade sectiei

-isi coordoneaza partial coordonarea miscarilor

-depresia a fost combatuta prin medicatie si incurajarea pacientului prin activitati

recreative si intalnirea cu alti pacienti cu un tonus pshic mai bun

-pacientul prezinta tegumente si mucoase curate

-prezinta respect fata de sine si interes pentru ingrijirea igienica;nu prezinta sursa de
infectie nosocomiala

-pacientul manifesta o ameliorare psihica, optimista

-manifesta interes pentru adaptarea la situatia data

-pacientul este ameliorat din punct de vedere al mobilitatii si posturii

-este echilibrat hidro-electrolitic

-are tonus psihic echilibrat

-nu a facut complicatii

Concluzii desprinse din caracteristicile

de ingrijire a celor trei bolnavi

53
 Cazul I

H.I., 69 ani, inginer de profesie, actualmente pensionar, s-a internat intr-o stare avansat
de decompensare parkinsonian, aproape blocat, rigid, faa incremenit, cu alterarea grav a
miscrii si posturii, cu tremuratura accentuate, adevarate crize de zgaltaire, deshidratat cu piele
unsuroas, hipersalivatie, dureri musculare si articulare, alterarea respectului de sine i o
accentuat stare depresiv.

Interventiile au fost complexe, laborioase si au necesitat mult rabdare si timp, dar in final
fenomenele s-au ameliorat, pacientul fiind reechilibrat fizic si psihic, tratamentul s-a reconsiderat.
Att pacientul ct i familia au primit cunotinte noi privind ngrijirile acordate bolnavului suferind
de Parkinson.

Cazul II

C.V., 73 ani, s-a internat pentru alterarea accentuata a mobilitatii, posturii, vorbirii,
nutriiei si psihicului, pierderea respectului de sine, devalorizarea si scderea interesului pentru
pstrarea sanatatii.

L-am ajutat s-i satisfac nevoile de care era dependent si am insistat n ameliorarea starii
afective. L-am ncurajat, am reliefat aptitudinile si realizarile pacientului inainte de imbolnavire,
am constientizat pacientul asupra responsabilitii privind sntatea.

Cazul III

D.V., 61 ani, cu o veche suferinta digestiv, s-a internat pentru fenomene parkinsoniene
accentuate sub tratament, n vederea reconsiderarii tratamentului.
54
 Pe langa rigiditate musculara, vorbire sacadat, pacientul prezinta o stare afectat,
reprezentat prin iritabilitate, nemultumire, discomfort.

L-am ajutat n satisfacerea nevoilor de care era dependent, l-am ncurajat si i-am
furnizat cunostinte importante legate de tratamentul recuperator.

Pacientul a recepionat mai greu, dar a colaborat.

Pacientii ingrijiti au avut acelasi diagnostic, dar cu probleme si reactivitate fizica si psihica
diferite.

Am aplicat ngrijiri individualizate pe persoana i rezultatele au fost cele asteptate.

CAPITOLUL VI

ANEXE
55
 EFECTUAREA INJECIEI INTRAMUSCULARE

Injecia intramuscular constituie introducerea unor soluii izotonice, uleioase sau a unei
substane coloidale n stratul muscular prin intermediul unui ac ataat la sering.

Scop : introducerea n organism a unor substane medicamentoase.

Locuri de elecie - regiunea supero-extern fesier, deasupra marelui trochanter; faa supero-
extern a coapsei n treimea mijlocie, faa extern a braului n muchiul deltoid.

Materiale necesare:

- Tvi renal
- Casolet cu tampoane sterile sau comprese de tifon, alcool
- Seringi de unic folosin de mrime corespunztoare cantitii substanei de
administrat
- 2 3 ace de unic folosin
- fiole cu solutia medicamentoasa
Acul folosit pentru injectia intramusculara are o lungime intre 4-8cm si diametrul cuprins intre 7-10
pana la 10-10 cu bizon lung

Tehnica:

asistenta i spal minile cu apa si sapun

pregtirea psihic si fizica a bolnavului
se aeaz bolnavul n decubit ventral, lateral, poziie seznd sau n picioare
se dezinfecteaz locul injectiei cu un tampon de vata cu alcool medicinal
se invit bolnavul s-i relaxeze musculatura i s stea linistit
se neap perpendicular pielea cu rapiditate i siguran, cu acul montat la sering
se verific poziia acului prin aspirare
se injecteaz lent soluia medicamentoasa

56
 se retrage brusc acul cu seringa i se maseaza locul injectat cu un tampon de vata cu alcool pentru a
activa circulatia favorizand rezortia
dup injecie bolnavul se aeaz n poziie comod, rmnnd n repaus fizic 5-10 minute.

Incidente i accidente:

durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale
paralizie prin lezarea nervului sciatic
hematom prin lezarea unui vas : - ruperea acului- extragerea acului pe cale chirurgicala, supuraia
septic
embolie, prin injectarea accidental ntr-un vas de snge a unei substante uleioase sau n suspensie

DE TIUT !!!

poziia acului se controleaz, n cazul soluiilor colorate, prin detaarea seringii de la ac, dup
introducerea acului n masa muscular
infiltraia dureroas a muchilor se previne prin alterarea locurilor injeciilor.

INJECIA INTRAVENOAS

Injeciea intravenoas introducerea unei soluii medicamentoase n ciculaia venoas. Pe aceast

cale se introduc soluii izotonice sau hipertonice (care nu sunt caustice pentru tesutul muscular sau
subcutanat).

Nu se introduc soluii uleioase produc embolii gazoase i consecutiv moartea.

Injecia intravenoas se efectueaz prin puncia venoas i injectarea medicamentului intravenos.

Locul de elecie venele de la plica cotului.

57
 venele antebratului

venele de pe fata dorsala a mainii

venele epicraniene

Materiale necesare:

fiole, flacoane cu substane de administrat

1-2 seringi de unic folosin (sterile) cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie
medicamentoasa
tampon de vata cu alcool medicinal
ac gros pentru aspiratia solutiilor si altul pentru injectare
garou.

Tehnica :

asistenta i spal minile cu apa si sapun

se aeaz bolnavul n decubit dorsal, cu braul n extensie, pe o mic pern protejat de muama,
alez sau prosop
aplicam garoul
alegem locul pentru punctie
dezinfectam cu vata si alcool locul de electie si punctionam vena
se controleaz dac acul este n ven
se ndeprteaz usor cu mana stanga garoul
se injecteaz lent, innd seringa n mna stng, iar cu policele minii drepte se apas pe piston
se verific, periodic, dac acul este n ven, prin aspirare
se retrage brusc acul, cnd injecia s-a terminat, la locul punciei se aplic tamponul mbibat in alcool,
compresiv pentru hemostaza
se menine compresiunea la locul punciei cteva minute de catre bolnav
se supravegheaz n continuare starea general .

Incidente i accidente:
58
 injectarea soluiei n esutul perivenos, manifestat prin tumefierea esuturilor, durere
flebagita produs prin injectarea rapid a soluiei sau a unor substane iritante
valuri de caldur, senzaia de uscciune n faringe
hematom prin strpungerea venei sau retragerea acului fara a indeparta garoul
ameeli, lipotomie, colaps.

Intervenii:

injectarea lent
se ntrerupe injecia
se anun medicul

DE TIUT!!!

n timpul injectrii se va supraveghea locul punciei si starea general(respiraia, culoarea feei)

vena are nevoie pentru refacere de repaus de cel puin 24 de ore, de aceea nu se vor repeta injeciile
in acea ven n intervale scurte
dac pacientul are o singur ven accesibil i injeciile trebuie s se repete, punctiile se vor face
ntotdeauna mai central fa de cele anterioare

DE EVITAT!!!

ncercrile de a ptrunde n ven dup formarea hematomului, pentru ca aceasta, prin volumul su,
deplaseaz traiectul obinuit al venei

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE

IONOGRAMA apreciaz funcia renal de meninere constant a concentraiei de ioni

59
Metode de recoltare:

Bolnavul nu mnnc nainte.

Se recolteaz prin puncie venoas 5 ml de snge simplu.

GLICEMIE

Metoda de recoltare:

Prin puncie venoas pe clorura de natriu cu 2-3ml de snge

EXPLORAREA SINDROMULUI DE HEPATOCITOLIZA

urmrete alterarea integritii hepato-celulare.

n acest scop se recolteaz TGP(transominaza gutamico-prinvica)
se recolteaz 2-3 ml snge simplu prin puncie venoas.

BILURUBINA

Metode de recoltare : prin puncie venoas snge simplu 2ml

VN:

BILT-0,7-1mg%

BILD-0-0,25mg%

CREATININA

Metoda de recoltare : dimineaa pe nemncate prin puncie venoas 2-3 ml snge

VN-0,5-1,2mg%

TESTE DE COAGULARE

TIMP QUITICK

60
Metoda de recoltare - snge venos 4,5 ml 0,5 oxalat dee Na

VN 12-16 sec.

TIMP HOWEL

Metoda de recoltare snge venos 4,5 ml;0,5 oxalat de Na

VN 60 120 minute

Administrarea medicamentelor solide pe cale oral

Definiie calea oral este calea natural de administrare a medicamentelor, acestea

putndu-se resorbi la nivelul mucoasei bucale i a intestinului subire sau gros.

Scop :Obinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor:

efecte locale: - favorizeaz cicatrizarea ulceraiilor mucoasei digestive

protejeaz mucoasa gastrointestinal

nlocuiete fermenii digestivi,secreia gastic n cazul lipsei acestora

dezinfecteaz tubul digestiv

- efecte generale: - medicamentele administrate pe cale oral se resorb la nivelul mucoasei

digestive,ptrund n snge i apoi acioneaz asupra unor

organe sisteme,aparate (antibiotice, vasodilatatoare si sedative) .

Administrarea medicamentelor solide:

tabletele,

drajeurile se aeaz pe limba pacientului i se nghit ca atare.

Tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale se aeaz sub limb.

granulele se msoar cu linguria

61
pulberile divizate n casete amilacee, se nmoaie nainte caseta n ap i se aeaz pe limb pentu
a fi nghiit.

pulberile nedivizate se dozeaz cu linguria sau cu vrful de cuit.

62
Tomograf

Tomografie (evoluie boal)

63
 BIBLIOGRAFIE

1.Voiculescu I.C. Anatomia si fiziologia omului

Petricu I.C. Ed.Medicala Bucuresti 1971

2.Pendefunda Ghe. Semiologie neurologie, Ec.Contact international

Bucuresti 1992

3.Cezar I. -Compendiu de neurologie, Ed.Medicala 1997

4..Chiru F. -Neurologie, Ghid practice,Ed.Cisou 1998

5.Titirca L. -Ghid nursing,Ed.Viata medicala romaneasca

Bucuresti 1997

6.Titirca L. -Manual de ingrijiri special acordate pacientilor de

Asistenti medicali,Ed.Medicala romaneasca

Bucuresti 1998

7.Henderson V. Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului,

1991

8.Serbanescu T. Neurologie, psihiatrie, endocrinologie,

Ed.Medicala ed.a 2-a Bucuresti 1997

9.Titirca L. -Nursing- Tehnici de evaluare si ingrijire a

nevoilor fundamentale

10.Vuzitas Ghe. Neurologie si psihiatrie Manual- Societatea

64
 Anghelescu A. Stiinta si Tehnica,Bucuresti 1996

11.F.O.521/2010 - SPITALUL NEUROLOGIE Focsani

12.F.O.16/2010 - SPITALUL NEUROLOGIE Focsani

13.F.O.29/2010 -SPITALUL NEUROLOGIE Focsani

65