4.

Calculul puntii spate motoare

4.1. Determinarea numarului de dinti ai transmisiei principale

In cadrul calculului dinamic s-a determinat acest raport ca fiind i0 = 4,625. Pentru
realizarea acestui raport se vor alege urmatoarele numere de dinti:
z1 = 8 dinti numarul de dinti ai pinionului;
z2 = 37 dinti numarul de dinti ai coroanei.

Calculand raportul de transmitere: i0 real = = i0, ceea ce inseamna ca,

coeficientii normali ai deplasarilor radiale de profil xc1, c2 = 0.

4.2. Calculul rotilor dintate ale transmisiei principale

- numerele de dinti ale rotilor: z1 = 8 (pinion);

z2 = 37 (coroana dintata);

- raportul de angrenare: u = ;
- modulul normal median: mnm = 4,75 [mm];
- modul frontal median: mtm = 5,62 [mm];
Profilul cremalierei de referinta (STAS 6844 80)
- unghiul de presiune normal de divizare: a = 20o;
- coeficientul capului de referinta: ;
- coeficientul jocului de referinta la picior: = 0,3;
- latime danturii: b = 30,3 [mm];

- coeficientul de latime median:

- coeficientul de latime al danturii: ;

- modul frontal (exterior): mte = [mm];

- unghiul dintre axe: S = 90o.
Elemente geometrice ale rotilor:
- unghiul conurilor de divizare (rostogolire):

- diametrul cercurilor de divizare (la exterior):

de1 = mtez1 = 6,478 = 51,78 [mm];
Fig. 4.1.

de2 = mtez2 = 6,4737 = 239,43 [mm];

- lungimea exterioara, mediana si interioara a generatoarei conului de divizare:

- inaltimea capului, respectiv piciorului de divizare al dintelui:

ha1 = 5,7 [mm]; ha2 = 2,62 [mm];
hf1 = 3,05 [mm]; hf2 = 6,13 [mm];
- inaltimea dintelui la exterior:
h1,2 = 8,75 [mm];
- diametrele cercurilor de cap la exterior:
dae1 = de1 + 2ha1cos(d1) = 51,78 + 25,7cos(12,22) = 62,91 [mm];
dae2 = de2 + 2ha2cos(d2) = 239,43 + 22,62cos(77,78) = 240,54 [mm];
- diametrele cercurilor de picior la exterior:
dfe1 = de1 2hf1cos(d1) = 51,78 23,05cos(12,22) = 45,8 [mm];
dfe2 = de2 2hf2cos(d2) = 239,43 26,13cos(77,78) = 236,84 [mm];
- diametrul cercului de divizare interior al pinionului:
di1 = mtmz1(1 0,5YRm) = 5,628(1 0,50,263) = 38,147 [mm];
- unghiul capului dintelui:
qa1 = qa2 = 0o;
- unghiul piciorului dintelui:
qf1 = qf2 = 0o;
- unghiul conurilor de cap, respectiv de picior:
da1 = d1 = 12,22o;
da2 = d2 = 77,78o;
df1 = d1 = 12,22o;
df2 = d2 = 77,78o;
 - lungimea exterioara ale generatoarelor fictive de cap:

- inaltimile exterioare ale conurilor fictive de cap:

[mm]

- distanta de cap: adoptata constructiv:

Lae1 = 5,63 [mm];
Lae2 = 29 [mm];
- distanta de asezare (montaj):
L1 = Lae1 + = 5,63 + 118,51 = 124,14 [mm];
L2 = Lae2 + = 29 + 23,32 = 52,32 [mm];
- diametrele cercurilor de divizare mediane ale rotilor:
dm1 = mtmz1 = 5,628 = 44,96 [mm];
dm2 = mtmz2 = 5,6237 = 207,94 [mm].

4.3. Determinarea fortelor din angrenaj pentru fiecare treapta din cutia de viteze

Pentru determinare fortelor este necesar sa se determine mai intai momentul de calcul
dat de relatia: Mc = MMiCV h [Nm].
unde: MM = 240 [Nm] momentul motor maxim;
iCV raportul de transmitere din cutia de viteze;
raportul de transmitere pana la angrenajul calculat ( = 1 in cazul treptei conice).
Relatiile de calcul ale fortelor din angrenaj sunt:

unde: Ddm1 diametrul de divizare median [mm];

bm = 35o unghiul de inclinare de divizare median;
d1 = 12,2o unghiul conului de divizare.
Fortele de la roata condusa (coroana) au valori egale, dar de sens contrar, adica Ft1=
Ft2, Fa1 = Fa2, Fr1 = Fr2, Fn1 = Fn2. Sensul de inclinare al danturii se alege astfel incat
forta axiala la pinionul conic sa fie indreptata spre lagar. Tinand cont de acest lucru rezulta
pentru pinion dantura stanga, iar pentru coroana dantura dreapta.
4.4. Calculul reactiunilor din lagarele arborelui pinionului de atac

Calculul se efectueaza pe baza schemei de incarcare din figura 3.2.

Reactiunile din lagare se calculeaza astfel:
in plan orizontal:

RHA = 7396,66 [N]

= 4303,866 [N]
in plan orizontal:

= 53580,08 [N]

=
Fig. 4.2. 12713,92 [N]

Momentele incovoietoare au urmatoarele relatii:

MiH1 = Fa = 31806 = 714,9 [Nm]

MiHA = RHBl2 = 4303,8660,09 = 387,348 [Nm]
MiHB = 0 [Nm]
MiV1 = MiVB = 0 [Nm]
MiVA = Ftl1 = 408660,028 = 1144,253 [Nm]; Mt = Mc = 918,63 [Nm]
Cu ajutorul acestor valori se traseaza diagramele de moment din figura 3.3.

Fig. 4.3.
4.5. Calculul de rezistenta al arborelui pinionului de atac

Analizand diagramele de mai sus se observa ca cea mai solicitata este sectiunea A, unde
momentul incovoietor este:

MiA =
Efortul unitar echivalent (redus):

sech =
sech = 61,125 [Nmm2] < sai III = 110 [Nmm2]
considerand ca efortul la incovoiere variaza dupa un ciclul alternant simetric, iar efortul

de torsiune dupa un ciclu pulsator, atunci: a = .

Pentru buna functionare a angrenajului conic se recomanda ca deformatia maxima a arborelui
in sectiunea medie a danturii pinionului sa nu depaseasca 0,075 [mm].
Pe baza schemelor din figura 3.4. se determina sagetile in plan vertical si orizontal.
sageata in plan vertical:

= 0,029 [mm];
sageata in plan orizontal:

Fig. 4.4.

fH = 0,0084 [mm]
unde: E = 2,1510 [Nmm ] modulul de elasticitate al materialului arborelui;
5 2

I= 105 [mm4] momentul de inertie axial.

Sageata totala:

f= = 0,030 [mm] < fadm =0,075 [mm]

4.6. Calculul canelurilor de montare a flansei

Diametrul interior al canelurii d este:

[mm]
Se adopta: d = 23 [mm].
Cu ajutorul acestei valori se alege din STAS un arbore canelat de tipul:
10x23x29 STAS 1770 68 SERIA GREA.
Efortul unitar de strivire pe flancurile canelurii:
 ss =
ss = 75,884 [N/mm2] < ss adm = 100 [N/mm2]
unde: z = 10 numarul de caneluri;
d = 23 [mm] diametrul interior;
c = 0,3 [mm] lungimea tesiturii;
D = 29 [mm] diametrul exterior;
l = 40 [mm] lungimea canelurii.

4.7. Calculul diferentialului

4.7.1. Constructia diferentialului
Diferentialul adoptat este un diferential
simplu, simetric. Constructia si schema
cinematica ale diferentialului simplu,
simetric, cu roti dintate conice este prezentat
in figura 3.5.
Carcasa 7 a diferentialului, solidara prin
suruburile 11 de coroana dintata 4 a
transmisiei principale, se roteste datorita
miscarii primite de la transmisia principala.
In carcasa sunt disputi satelitii 6 si 10 care
angreneaza in permanenta cu rotile planetare
9 si 12 montate pe canelurile arborilor
planetari 1 si 8. Fixarea satelitilor in carcasa
Fig. 4.5. se face prin boltul 5. Pentru a asigura o
contrare buna si o angrenare corecta a
satelitilor cu rotile planetare, la unele
constructii suprafata frontala a satelitilor este
sferica. Pentru a micsora uzura prin frecare intre
suprafetele de contact ale satelitilor si rotilor
planetare cu carcasa diferentialului, se introduc
saibele 2 si 3 din otel moale sau bronz.
Constructiv functie de tipul si destinatia
automobilului, satelitii sunt in numar de 2, 3 sau
4, montati echidistant pe cercul de rostogolire al
pinioanelor planetare. Prin acest montaj se
asigura anularea sarcinilor radiale in pinioane si
se reduc dimensiunile rotilor dintate prin marirea
numarului de dinti aflati simultan in angrenare. In
cazul de fata datorita solicitarilor nu foarte mari s-
a ales solutia cu 2 sateliti.
4.7.2. Calculul elementelor geometrice
- numerele de dinti ale rotilor: z1 = 12 (satelit);
z2 = 18 (roata planetara);

- raportul de angrenare: u = ;
- modulul exterior: me = 4,5 [mm];
Profilul cremalierei de referinta (STAS 6844 80)
 - unghiul de presiune normal de divizare: a = 20o;
- coeficientul capului de referinta: ;
- coeficientul jocului de referinta la picior: = 0,25;
- coeficientii deplasarilor radiale de profil: x1 = x2 = 0,2 [mm];
xt1 = xt2 = 0,03 [mm];
- latime danturii: b = 20 [mm];

- coeficientul de latime al danturii: ;

- unghiul dintre axe: S = 90o.

Elemente geometrice ale rotilor:

- unghiul conurilor de divizare (rostogolire):

- diametrul cercurilor de divizare (la exterior):

de1 = mez1 = 4,512 = 54 [mm];
de2 = mez2 = 4,518 = 81 [mm];
- lungimea exterioara, mediana si interioara a generatoarei conului de divizare:

- inaltimea capului, respectiv piciorului de divizare al dintelui:

hae1 = 4,2 [mm]; hae2 = 2,5 [mm];
hfe1 = 4,725 [mm]; hfe2 = 6,525 [mm];
- inaltimea dintelui la exterior:
he = 8,925 [mm];
- diametrele cercurilor de cap la exterior:
dae1 = de1 + 2hae1cos(d1) = 54 + 24,2cos(33,69) = 60,989 [mm];
dae2 = de2 + 2hae2cos(d2) = 81 + 22,5cos(56,31) = 83,774 [mm];
- diametrele cercurilor de picior la exterior:
dfe1 = de1 2hfe1cos(d1) = 54 24,725cos(33,69) = 46,137 [mm];
dfe2 = de2 2hfe2cos(d2) = 81 26,525cos(56,31) = 73,761 [mm];
- unghiul capului dintelui:

- unghiul piciorului dintelui:

 - unghiul conurilor de cap, respectiv de picior:
da1 = d1 + qa1 = 33,69o + 4,93o = 38,62o;
da2 = d2 + qa2 = 56,31o + 2,94o = 59,25o;
df1 = d1 qf1 = 33,69o 5,544o = 28,145o;
df2 = d2 qf2 = 56,31o 7,63o = 48,68o;
- lungimea exterioara ale generatoarelor conurilor de cap:

- lungimea exterioara ale generatoarelor conurilor de picior:

- inaltimile exterioare ale conurilor de cap:

Hae1 = Rae1cosda1 = 48,856cos(38,62) = 38,17 [mm];
Hae2 = Rae2cosda2 = 48,74cos(59,25) = 24,92 [mm];
- distanta de cap: adoptata constructiv:
Lae1 = 11 [mm];
Lae2 = 26 [mm];
- distanta de asezare (montaj):
L1 = Lae1 + Hae1 = 11 + 38,17 = 49,17 [mm];
L2 = Lae2 + Hae2 = 26 + 24,92 = 50,92 [mm].

4.7.3. Calculul de rezistenta al angrenajului

Calculul danturii la solicitarea de incovoiere

Efortul unitar efectiv de incovoiere este dat de relatia:

[N/mm2] in care:

Ft = [N] forta tangentiala;

p = pmn = p3,57 = 14,137 pasul danturii in sectiunea medie;
mn = me(1 0,5YR) = 4,5(1 0,50,4108) = 3,5 modulul normal al danturii;
= 1,5 raportul de angrenare al diferentialului;
y coeficient de forma al dintelui:

y= pentru a = 20o;
 kd = 0,97 [1] coeficient ce tine seama de caracterul dinamic al solicitarii;

kc = unde:
db grosimea dintelui la baza [mm];
rb = (0,20,4)mn = 0,43,5 = 1,4 [mm] raza de rotunjire a dintelui la baza;
ke coeficient care tine seama de numarul de dinti aflati simultan in angrenare:
ke = (0,80,9)e = 0,91,432 = 1,289 ;

e = 1,874 3,18 = 1,874 3,18

z1 numarul de dinti ai rotii conducatoare a angrenajului;
z2 numarul de dinti ai rotii conduse;
ns = 2 numarul de sateliti;
l = 1,18 coeficientul de blocare al diferentialului.
Inlocuind cu valorile calculate anterior efortul unitar efectiv de incovoiere este:

[N/mm2] < s adm = 650

[N/mm2].

Calculul danturii la presiunea de contact

Durata de functionare a rotilor dintate este in mod direct influentata de valorile
presiunii efective de contact. In cazul in care presiunea de contact atinge valori prea mari, se
produce deteriorarea suprafetelor de lucru ale dintilor, de aceea, presiunea efectiva de contact
se limiteaza la o valoare admisibila, care depinde de tratamentul termochimic aplicat rotilor
dintate.
Determinarea presiunii de contact, se face cu relatia:

pc =
pc = 1197,7 [N/mm2]
in care: Ft forta tangentiala;
E = 2,15105 [N/mm2] modulul de elasticitate;
b latimea rotilor dintate;
a unghiul de angrenare;
r raza de curbura a rotii.
pc < pc adm = 1400 [N/mm2].

4.7.4. Calculul axului satelitilor

Axul satelitilor este solicitat la forfecare si strivire de forta F (figura 4.6.)

 Relatia de calcul a fortei F este:
F
=

[N]
unde: Rm = 31,618 [mm] raza medie de
divizare a pinionului planetar;
ns = 2 numarul de sateliti.
Efortul unitar de forfecare:
tf =

[N/mm2]
tf < taf = 50100 [N/mm2].
unde: d = 20 [mm] diametrul axului
satelitilor;
Fig. 4.6. R1 = 59 [mm] raza la care are loc
forfecarea axului.
Efortul unitar de strivire dintre axul
satelitului si satelit:

ss1 = [N/mm2] < sas1 = 4060 [N/mm2]

unde: h1 = 26 [mm] lungimea suprafetei de contact.
Efortul unitar de strivire dintre axul satelitilor si carcasa diferentialului:

ss2 = [N/mm2] [1] < sas2 = 80100 [N/mm2]

unde: h2 = 15 [mm] lungimea de contact dintre axul satelitilor si carcasa.
Sub actiunea fortelor axiale din angrenarea satelitului cu rotile planetare suprafata de
contact dintre satelit si carcasa diferentialului este solicitata la strivire. Efortul unitar de
strivire ce apare pe aceasta suprafata este:

ss3 = = 5,33 [N/mm2]

ss3 < sas3 = 100120 [N/mm2]
unde: d1 = 45 [mm] lungimea de contact dintre sateliti si carcasa.

4.8. Calculul arborilor planetari

Fig. 4.7.

Arborii planetari sunt total descarcati de momentul incovoietor (figura 4.7.). Deoarece
fortele care actioneaza asupra rotilor motoare sunt dependenti de regimul de deplasare al
autoturismului, calculul arborilor planetari se face pentru patru regimuri caracteristice de
miscare: regimul tractiunii, regimul franarii, regimul deraparii si regimul trecerii peste
obstacole. Schema fortelor si momentelor care actioneaza asupra puntii motoare din spate
pentru cele patru regimuri este reprezentata in figura 4.8.
Pentru acest caz de montare, arborii planetari sunt solicitati in regimul tractiunii, la
rasucire de momentul: MR = XRrr
Regimul tractiunii este caracterizat de actiunea fortei m2G2 din partea caroseriei si a
fortelor ZRs, ZRd si XRs, XRd din partea caii de rulare.

Fig. 4.8.

Reactiunile normale ZRs si ZRd in acest regim sunt egale si se determina cu relatia:

ZRs = ZRd = m2 [N] in care:

G2 sarcina statica pe cale orizontala la puntea spate;
m2 coeficientul de incarcare dinamica a puntii motoare la demaraj.
Pentru regimul 4x2, cu puntea motoare spate avem:
 G2 = [kg]

m2 = [m]
unde: Ga = 2510 [kg] greutatea automobilului;
a = 1,446 [m] coordonata centrului de greutate fata de puntea fata;
L = 2,42 [m] ampatamentul automobilului;
hg = 0,8 [m] inaltimea centrului de greutate al automobilului;
j = 0,8 coeficientul de aderenta;
a = 22o unghiul de inclinare al drumului;
Inlocuind cu valori relatia de mai sus devine:

ZRs = ZRd = 1,2605 = 9274,521 [N]

Reactiunile tangentiale XRs si XRd sunt egale si corespund momentului maxim transmis de
rotile motoare de diferential:

XRs = XRd = = 2124,108 [N]

unde: MM = 240 [Nm] momentul motor maxim;
iCV1 = 3,946 raportul de transmitere din treapta I a cutiei de viteze;
= 1,5 raportul diferentialului;
l = 1,18 coeficientul de blocare al diferentialului;
rr = 0,362 [m] raza de rulare.
Momentul de rasucire va fi:
MR = 2124,1080,362 = 768,927 [Nm]
Efortul unitar de torsiune este dat de relatia:

tt = < tt adm
Diametrul arborelui planetar se determina cu relatia:

d= = 29,48 [mm]
2
unde: tt adm = 150 [N/mm ]
Se adopta: d = 30 [mm]
Conform STAS 6858 63 se alege un arbore canelat tip: CEF 30x2 avand urmatoarele
dimensiuni constructive:
- diametrul exterior: de = D 0,2m = 30 0,22 = 29,6 [mm];
- modulul: m = 2;
- diametrul interior: di = D 2,4m = 30 2,42 = 25,2 [mm];
- numarul de caneluri: z = 14 caneluri;

- inaltimea dintelui: h = = 2,2 [mm]

- diametrul nominal: D = 30 [mm];
- diametrul de divizare: Dd = mz = 214 = 28 [mm].
Momentul de calcul la care se calculeaza asamblarea canelata este:
 Mc = MMiCV1 =2403,9461,5 = 768,927 [Nm]
Lungimea necesara a canelurii:

Lnec = = 33,96 [mm]

Se adopta: L = 54 [mm]
Efortul unitar de strivire:

= 44 [N/mm2] < sas = 70 [N/mm2]

Momentul de torsiune capabil:
Mt cap = 0,375DdhLzsas = 0,375282,2541470 = 1222,45 [Nm]
Mt cap > Mc = 768,927 [Nm]
3.9. Calculul rulmentilor puntii
Schemele de calcul ale reactiunilor din
lagarele transmisiei principale sunt date in figura
4.9.

YB = Ft1; YA = Ft1 + YB;

ZA =

ZB =
Fr1 + ZA;

RA = ;

RB = ;
Fig. 4. 9.
YC = ; YD =
YC ;

ZC = ZD = Fr2 + ZC;

RC = ; RD = .
4.9.1. Calculul rulmentilor pinionului de atac

Rulmentii pinionului de atac sunt montati in O asa cum se arata si in schema din
figura 4.10.
Sub actiunea fortei radiale din rulment, ia nastere o
forta axiala:

Daca Fa1 + > atunci in arbore ia nastere forta:

Fig. 4.10.
Fas = Fa1 + , iar fortele axiale din rulmenti:
T AA = +Fas = + Fa1 + = Fa1 + , AB =
.
Daca Fa1 + < atunci in arbore ia nastere forta:
Fas = Fa1 , iar fortele axiale din rulmenti:
T AA = ; AB = + Fa1 = Fa1.
Sarcina echivalenta pentru un rulment se calculeaza astfel:

Daca e, Q = R;

Daca > e, Q = 0,4R + yA.

4.9.2. Calculul rulmentilor diferentialului

Rulmentii pe care este montata carcasa diferentialului sunt montati in X (figura 4.11.).
Calculul acestor rulmenti se face analog cu cei pe
care se sprijina pinionul de atac.
Cunoscand:
ll = 28 [mm] l3 = 75 [mm]
l2 = 90 [mm] l4 = 49,5 [mm]
dm1 @ 45 dm2 @ 208 [mm]
Fig. 4.11. [mm]
si alegand urmatoarele tipuri de rulmenti din catalog:
Lagarul A: rulment radial-axial tip 32307 cu C = 8800 [daN];
Lagarul A: rulment radial-axial tip 32306 cu C = 7200 [daN];
Lagarul C si D: rulment radial-axial tip 30210 cu C = 6500 [daN], cu :
eA = 0,31 eB = 0,31 eC, D = 0,43
XA = 0,4 XB = 0,4 XC, D = 0,4
pentru YA = 1,9 YB = 1,9 YC, D = 1,4
>e

X = 1; Y = 0 pentru < e.
Capacitatea de incarcare dinamica se determina pentru fiecare rulment in parte, cu
ajutorul relatiei:
C = Qem [daN] [1] in care:
 C capacitatea de incarcare dinamica [daN];
D durata de functionare [milioane rotatii];
Qem sarcina echivalenta medie [daN];
p exponent ce depinde de tipul rulmentului (p = 3,33 pentru rulmenti cu role).

Durabilitatea se poate exprima cu relatia: D = Dh [mil. rotatii] [1] unde:

Dh durata de functionare a rulmentului [ore];
turatia echivalenta a rulmentului [rot/min].
Valoarea sarcinii echivalente medii este data de relatia:

Qem = unde:
ai raportul dintre timpul de functionare a rulmentului in treapta de ordinul i si timpul
total de functionare [%];
bi raportul dintre turatia n, corespunzatoare unui anumit regim si turatia echivalenta a
rulmentului;
Qi sarcina echivalenta, corespunzatoare unei anumite trepte a cutiei de viteze.
Pentru cutia de viteze adoptata s-au adoptat conform tabelului 3.21. urmatoarele valori
pentru a:
a1 = 0,5 % a2 = 2 %
a3 = 15 % a4 = 57,5 %
a5 = 25 %

Turatia echivalenta, a motorului, se determina cu relatia:

[rot/min] unde:
vmed = 60 [km/h] viteza medie de deplasare a automobilului;
icv med raportul de transmitere al cutiei de viteze:

rr raza de rulare a rotii motoare [m];

icv1icv5 rapoartele de transmitere ale treptelor de viteza, determinate la calculul dinamic;
i0 raportul de transmitere al transmisiei principale
Durabilitatea rulmentilor:

DA = DB = Dh = 3000 = 389,76 [mil. rotatii];

DC = DD = Dh = 3000 = 65,85 [mil. rotatii].

Capacitatea de incarcare a rulmentilor:
CA = QemA = 1414,55 = 8484,76 [daN] < C = 8800 [daN];
CC = QemB = 481,99 = 2891,8 [daN] < C = 7200 [daN];
CC = QemC =1624,56 = 5721,82 [daN] < C = 6500 [daN];
 CD = QemD =1893,6 = 6658 [daN] > C = 6500 [daN].
Se observa ca rulmentul de langa coroana este mai solicitat.

4.10. Calculul carterului puntii motoare

Calculul carterului puntii din spate se face la incovoiere si torsiune sub actiunea fortelor
si momentelor transmise de butucul rotii. Momentul incovoietor in plan vertical are valoarea
maxima in sectiunea a-a (corespunzatoare planului de montare a arcurilor suspensiei), iar in
plan orizontal are valoarea maxima tot in sectiunea a-a.
Calculul se efectueaza pentru toate cele patru regimuri caracteristice de deplasare, pe
baza schemei din figura 3.8.
Regimul tractiunii
Reactiunile normale ZRs si ZRd in acest regim sunt egale si se determina cu relatia:

ZRs = ZRd = m2 [N] [1] in care:

G2 sarcina statica pe cale orizontala la puntea spate;
m2 coeficientul de incarcare dinamica a puntii motoare la demaraj.
Pentru regimul 4x2, cu puntea motoare spate avem:

G2 = [kg]

m2 = [m]
unde: Ga = 2510 [kg] greutatea automobilului;
a = 1,446 [m] coordonata centrului de greutate fata de puntea fata;
L = 2,42 [m] ampatamentul automobilului;
hg = 0,8 [m] inaltimea centrului de greutate al automobilului;
j = 0,8 coeficientul de aderenta;
a = 22o unghiul de inclinare al drumului.
Inlocuind cu valori relatia de mai sus devine:

ZRs = ZRd = 1,2605 = 9274,521 [N]

Reactiunile tangentiale XRs si XRd sunt egale si corespund momentului maxim transmis de
rotile motoare de diferential:

XRs = XRd = = 2124,108 [N]

unde: MM = 240 [Nm] momentul motor maxim;
iCV1 = 3,946 raportul de transmitere din treapta I a cutiei de viteze;
= 1,5 raportul diferentialului;
l = 1,18 coeficientul de blocare al diferentialului;
rr = 0,362 [m] raza de rulare.
Momentele au valorile:
in plan vertical: MV = 0 [Nm];
in plan orizontal: MH = 0 [Nm];
de torsiune: Mt = XRrr = 2124,1080,362 = 768,927 [Nm]
Efortul unitar rezultant de torsiune si incovoiere se calculeaza dupa teoria a III-a de
rezistenta:

sech = [N/mm2] [1]

unde: Mi momentul de incovoiere;
Mt momentul de torsiune;
Wi modulul de rezistenta.
Pentru sectiunea a-a:

= 65,093 [N/mm2]

unde: Wi a-a = Wi placa + Wi inel = = 26948,71 [mm3]

x = 170 [mm];
sech a-a < s ech adm = 7080 [N/mm2] pentru carter din tevi sudate.

Regimul franarii
Reactiunile normale ZFs si ZFd in acest regim sunt egale si se determina cu relatia:

ZFs = ZFd = m2F [N] in care:

G2 sarcina statica pe cale orizontala la puntea spate;
m2F coeficientul de incarcare dinamica a puntii motoare la franare.
Pentru regimul 4x2, cu puntea motoare spate avem:

G2 = [kg]

m2F = [m]
unde: Ga = 2510 [kg] greutatea automobilului;
a = 1,446 [m] coordonata centrului de greutate fata de puntea fata;
L = 2,42 [m] ampatamentul;
hg = 0,8 [m] inaltimea centrului de greutate al automobilului;
j = 0,8 coeficientul de aderenta;
a = 22o unghiul de inclinare al drumului.
Inlocuind cu valori relatia de mai sus devine:

ZFs = ZFd = 0,517 = 3802,894 [N]

Reactiunile tangentiale XFs si XFd sunt egale si corespund momentului maxim transmis de
rotile motoare de diferential:
XFs = XFd = ZFsj = 3802,8940,8 = 3042,315 [N]
Efortul unitar rezultant de torsiune si incovoiere se calculeaza dupa teoria a III-a de
rezistenta:
Pentru sectiunea a-a:
 = 37,278 [N/mm2]

unde: Wi a-a = Wi placa + Wi inel = = 26948,71 [mm3]

x = 170 [mm];
sech a-a < s ech adm = 7080 [N/mm2] pentru carter din tevi sudate.
de torsiune: Mt = 0 [Nm]
Efortul unitar rezultant de torsiune si incovoiere se calculeaza dupa teoria a III-a de
rezistenta:
Pentru sectiunea a-a:

= 92,826 [N/mm2]

unde: Wi a-a = Wi placa + Wi inel = = 26948,71 [mm3]

x = 170 [mm];
s ech adm = 7080 [N/mm2] pentru carter din tevi sudate.