SCOALA

PROFESOR DE EDUCATIE SPECIALA: ANTON ELENA

CLASA aVIII-a B
ARIA CURRICULAR: Matematica si stiinte le naturii
OBIECTUL: Chimie
UNITATEA DE INVATARE: Produse chimice importante in diferite domenii de activitate
SUBIECTUL: Sapunuri si detergenti
TIPUL LECIEI: predare/invatare
TIMP: 45 min
ELEVI: 6
DATA:

OBIECTIVE CADRU:
1. Cunoasterea, intelegerea si utilizarea unor termini specifici chimiei
2. Formarea si dezvoltarea capacitatilor de explorare/ investigare a realitatii prin folosirea unor instrumente si tehnici de lucru specific
chimiei
3. Formarea capacitatii de analiza folosind notiuni specifice chimiei
 4. Formarea si dezvoltarea atitudinii pozitive necesare protejarii propriei personae si a mediului inconjurator

Obiectivele operationale:
COGNITIVE:
O1 - S expun, cu propriile cuvinte, informaiile primite, folosind ns i termeni tiinifici;
O2 - S clasifice sapunuri si detergenti;
O3 - S exemplifice utilizarile sapunurilor si detergentilor;;
O4 - S explice cum poate fi evitata poluarea.
AFECTIVE:

O6 - S manifeste curiozitate si interes;

PSIHO-MOTORII:

O7 - S mnuiasc corect instrumentele de scris;

O8 - S adopte o poziie corespunztoare n banc pe tot parcursul leciei.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode i procedee: conversaia, explicaia, demonstraia, exercitiul, problematizarea, Diagrama Venn.
Mijloace didactice: plan, fie de munc independent,caiete, manual.
BIBLIOGRAFIE:
Programe colare pentru clasa aVIII-a, deficiente moderat/usoare;
Chimie - Manual pt cls a VIII-a, editura SIGMA, Bucuresti, 2014.
 SCENARIU DIDACTIC
Nr. Strategie didactica
crt. Etapele lectiei Timp Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace de Forme Obs
procedee inv. de org.
1. Moment 2 Se pregatesc materialele necesare Frontal
organizatoric min pentru buna desfasurare a lectiei Se pregatesc pentru lectie.

2. Reactualizare 2 Se amintesc materiile prime si Conversatia Plansa cu Frontal

a min metalele, studiate anterior. Participare la lectie. Invatarea Materii
cunostintelor Elevilor li se cer detalii despre igiena prin prime.
si curatenia hainelor si a propriului descoperire Plansa cu
corp. Metale.
Se prezinta elevilor urmatoarea Frontal
3 ghicitoare: Descopera rspunsul la Invatarea
Captarea min Cand cu apa ma-ntalnesc ghicitoare prin
3. atentiei Ma bucur si clabucesc; (Sapun) Descoperire
Sa curatam totul bine, Conversatia
Sa fuga boala de tine
Copilasii toti imi spun:
Esti prietenul.............
Se anunta titlul si obiectivele lectiei. Manual Frontal
Anuntarea 3 Se scriu titlul si data pe tabla si elevii, Sunt ateni la ceea ce se Explicaia Caiete
4. temei si a min in caiete, apoi sunt invitati sa deschida comunic.
obiectivelor manualele la lectie.
Elevii au fost imprii n 4 grupe (in
2 grupe fiind cate 2 elevi), fiecare
grup a primit cte o subtem
pentru studiu i prezentare.(Anexa)
Grupa I . Scurt istoric al
spunului.Definiia spunului.Tipuri Observaia
de spunuri. -Elevii urmresc cu atenie Frontal
Grupa II Proprietatea de splare a informaiile si participa la lectie. Conversaia Pe grupe
 spunurilor.Factorii ce influeneaz Explicaia Plansa
5. Dirijarea 20 calitatea unui spun.Utilizrile Problematiz Fisa de lucru
invatarii min spunurilor. Elevii adreseaza area
Grupa III. intrebari si raspund oral si in
Detergenii.Definiie.Clasificare scris, la panou (si in fisa de
Grupa IV.- Utilizrile lucru.) Exercitiul
detergenilor.Poluarea produs de
spunuri i detergeni
Pe parcursul desfurrii prezentrilor
fcute de elevi, profesorul intervine cu
explicaii suplimentare.
6. Realizarea 10 Profesorul deseneaz pe tabl 2 Rezolva corect cerintele din fia Explicatia Fisa de lucru Individu
transferului si min cercuri, parial suprapuse i solicit de lucru si scriu, pe rand, la Exercitiul al
a retentiei elevii s completeze fiecare cerc cu tabla.
deosebirile dintre spunuri i
detergeni iar n poriunea comun
celor dou cercuri s noteze
asemnrile dintre cele dou categorii
de compui organici (Diagrama Venn).
Elevii primesc fisa de lucru si sunt
indrumati de profesor, dupa necesitati.
7. Feed-back si 5 Ca tem pentru acasa elevii vor Sunt ateni la aprecieri si la Aprecierea Frontal
incheierea min finaliza fisa de lucru. Se fac aprecieri explicatiile privind tema. verbala
lectiei asupra desfasurarii lectiei.
Anexa

SAPUNURI SI DETRGENTI

Istorie
In societatea primitiva, chiar si in zilele de azi, hainele erau curatate, prin cu pietre pe malul unei ape curgatoare. In dictionar,
"detergent" este definit ca agent de curatare. In ultimii 20 de ani, insa, cuvantul descrie mai de graba detergent sintetic, decat
obisnuitul sapun. Detergentii sintetici contin anumite componente numite substante tensio-activa.
Sapunul, prin definitie este o substanta tensio-activa. De fapt, el este cea mai veche substanta tensio-activa, si a fost folosita cam
de 4500 de ani .
Un material care, prin compozitie este foarte asemanator cu sapunul a fost gasit intr-un vas de lut datand din 2800 ien, descoperit
in timpul cercetarii facute asupra locului in care se afla Babilonul.Inscriptiile de pe vas spun ca grasimile au fost fierte cu cenusa, care
este o metoda de obtinere a sapunului, dar nu precizeaza la ce era folosit aces material. Mai tarziu, s-a descoperit ca asemenea
materiale erau folosite ca "gel" de par.
Numele de sapun , dupa o veche legenda romana, vine de la Muntele Sapo, unde erau sacrificarte animale. Ploaia a amestecat
grasimile cu seu, si cu cenusa pe malul raului Tibet. Femeile au observat ca acest amestec le usura munca, si au inceput sa foloseasca
acest sol lutos, imbibat cu amestecul de grasimi.
In timpul ascensiunii civilizatiei romane, baile publice au devenit din ce in ce mai populare. Prin secolul 2 en, medicul grec Galen a
inceput recomandarea sapunului atat cu scop medicinal, cat si pentru curatire.
Se pare ca in secolul 15 se producea sapun in Venetia, apoi, in secolul 17 in Marsilia. In secolul 18 fabricarea sapunului sa
raspandit in intreaga Europa si in America de Nord, in secolul 19, fabricarea sapunului a devenit o una din cele mai importante
industrii. 17417w2210r
In 1907, sapunul sa transformat in detergent cand o firma germana a inceput comercializarea detergentului "Persil". Pe langa sapunul
de acid carboxilic, "Persil" continea perbotat de sodiu (NaBO3) silicat de sodiu si carbonat de sodiu. De aici perborat + silicat =
"PERSIL"
Pana in 1940 sapunul era cel mai folosit detergent. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, lipsa grasimilor , ingredientul
predominant din sapun, a dus la cercetarea detergentilor sintetici. Apoi, dupa razboi, aparitia masinilor de spalat automate a accentuat
nevoia unor noi alternative la sapun.
 SAPUNURI

a) Materii prime. Pentru fabiricarea sapunului pot servi grasimile cele mai diverse. Grasimile solide, bogate in acizi saturati; cum
sunt seul de bou sau de oaie, grasimile de cocos sau palmieri si grasimile hidrogenate dau sapunuri tari; grasimile lichide dau
sapunuri cu atat mai moi, cu cat au un continut mai mare de acizi nesaturati. Uleiurile vegetale lichide se utilizeaza la fabricarea de
sapun, de obicei in amestec cu grasimi solide sau hidrogenate.Un continut prea mare in acid stearic (C 18) micsoreaza solubilitatea
si puterea de spumegare. Dimpotriva, acidul lauric (C12) da nastere unui sapun ce spumega abundent, de aceea, in sapunurile bune,
se adauga grasimi de cocos sau de palmier, bogate in acest acid. Acidul oleic da, de asemenea, un sapun de buna calitate.

b) Fabricarea sapunului. In procedeul obisnuit de fabricare a sapunului se incalzeste grasimea, cu aburi introdusi direct, la 100 0, si se
adauga solutia de hidroxid de sodiu, la inceput in mici portiuni, pentru a obtine o emulsie; aceasta se saponifica mai repede (12-24
ore) decat amestecul neomogen al grasimii cu solutia apoasa a intregii cantitati de soda. Indata ce se formeaza sapun, in
concentratie apreciabila in acest amestec, viteza de reactie creste brusc, fiindca sapunul topit este un bun dizolvant atat pentru
grasime cat si pentru hidroxidul de sodiu si reactia are loc, catre sfarsitul procesului, in solutie omogena de sapun.

Anexa 2 SAPUNURI DETERGENTI