Consideratii Teoretice Generale Privind APL

Consideratii teoretice generale privind APL
1. administraţie publică locală - totalitatea autorităţilor publice locale constituite, în condiţiile legii,
pentru promovarea intereselor generale ale locuitorilor unei unităţi administrativ-teritoriale;
Noţiunea de administraţie are trei accepţiuni principale: administraţia ca activitate de a administra, de a

realiza administraţia; administraţia ca structură sau organizare, indispensabilă în scopul înfăptuirii
administraţiei; administraţia ca instituţie, constituită din activitatea şi structura sa, cu scopul de a putea
îndeplini sarcinile primite de la puterea politică, precum şi de a satisface interesele generale, cu
respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale oamenilor. Dicţionarul limbii române reţine pentru
verbul “a administra” explicaţia: a conduce, a cârmui, iar pentru “administraţie”- totalitatea autorităţilor,
administrative existente într-un stat, secţii sau servicii care se ocupă de probleme administrative ale unei
instituţii sau agent economic. În limbajul curent termenul administraţie este utilizat în mai multe sensuri.
Astfel prin administraţie se poate înţelege: conţinutul principal al activităţii puterii executive a statului;
sistemul de autoritate publică care înfăptuiesc puterea executivă; conducerea unui agent economic sau a
unei instituţii social-culturale; un compartiment (direcţie, secţie, sector, serviciu) din unităţile productive
sau instituţii social-culturale, care nu desfăşoară nemijlocit o activitate direct productivă. Dar, dintre
multiplele sensuri are termenului de administraţie pe noi ne interesează cel al administraţiei publice, ca
formă de exercitare a puterii executive într-un stat, precum şi modul cum trebuie să fie organizată
realizarea ei în practică.
În ceea ce priveşte fenomenul administrativ, acesta prezintă următoarele trăsături:
a)este un fenomen social ; b) presupune organizarea unor mijloace pentru atingerea unor
obiective;c)obiectivele sunt stabilite de o autoritate superioară;d)se extinde până la activitatea de
înfăptuire materială a obiectivelor.
Ajungem astfel la următoarea definiţie echivalentă:
administraţia publică este activitatea organizată de executare, în regim de putere publică, a unor
comandamente stabilite de instituţiile politice.
O analiză sumară a acestor caracteristici ne arată că administraţia publică are o natură complexă:
socială, juridică şi politică.Fiind chemată să satisfacă interesul general exprimat prin lege, administraţia
publică constituie activitatea prin care se exercită legea.
Administraţia publică se poate defini ca acea categorie a autorităţilor de stat constituită în temeiul
funcţieifundamentale de activitate executivă, pe care o înfăptuiesc şi prin care se realizează, în mod
specific, puterea publică. La rândul ei, activitatea executivă se poate defini ca reprezentând acea funcţie
fundamentală de activitate cerealizează în mod specific puterea de stat şi care constă din punerea în
executare sau în aplicare a prevederilor cuprinse în legi şi în alte acte juridice emise în temeiul acestora,
înfăptuită, de regulă, de o categorie distinctă a autorităţilor publice, respectiv administraţia publică, în
principal.
Administraţia publică (A.P.) reprezintă ansamblul de activitati efectuate de toti reprezentantii puterii
executive.Puterea executivă (administrativă) se exercită de către Preşedintele RM, Guvern, ministere alte
organe despecialitate ale administraţiei publice centrale şi locale.
Administratia publica are urmatoarele trasaturi:
– este un sistem de organizare sociala. Functioneaza la nivel national sau la nivelul unor unitati
administrativ-teritoriale.
– administratia publica este legata de mediul social, unde este creata si functioneaza. Ea este caracterizata
prin perioada instorica, nivel de dezvoltare economica, mediul geografic, traditiile existente. De aceea ea
difera de la un stat la altul.
– trebuie sa posede capacitatea de a se autoperfectiona.
– trebuie sa aiba un rol important in cadrul transformarilor din societate.
– trebuie sa fie in sistem compatibil cu mediul social, sa se adapteze la mediul social, sa admita
participarea cetatenilor la realizarea sarcinlor sale pentru imbunatatirea functionalitatii sistemului
administrativ.
-este un element al mecanismului autoritar statal, adica trebuie sa subordoneze ceilalti mebri ai societatii
vointei sale.
– se manifesta subiectiv. Este personificata prin activitatea unor subiecti concreti care au calitatea de
functionari publici.
Concomitent, administraţia publică, în cadrul funcţiei executivefundamentale în stat, îndeplineşte şi

funcţii concrete rezultate din atribuţiile care-irevin, de natură fiscală, educaţională, sanitară, culturală,
etc.Dacă o funcţie fundamentală a statului poate fi definită ca o direcţieesenţială a activităţii de stat
realizată prin întregul complex al mecanismului destat, în schimb, funcţia concretă delimitează sarcinile
determinate care alcătuiescconţinutul funcţiei generale şi care trebuie îndeplinite de către o
autoritatedeterminată.
În acest sens apreciem ca funcţii formale (şi nu de conţinut)următoarele acţiuni ce revin administraţiei:-
funcţia de conducere, manifestată în special prin acte de reglementare(normative), în cadrul cărora locul
central îl ocupă decizia administrativă;- funcţia de coordonare ca activitate de corelare a acţiunilor
executive învederea realizării unitare a sarcinilor şi atribuţiilor ce revin administraţiei;- funcţia de
îndrumare ca activitate de orientare a acţiunilor executive învederea realizării lor în deplină unitate cu
baza legală care le determină;
- funcţia de control ca activitate de constatare a stadiului îndepliniriisarcinilor şi de măsurare a

rezultatelor acţiunii administrative;- funcţia de punere în executare concretă a măsurilor dispuse conform
legii.Prin toate aceste funcţii se pune în evidenţă principala trăsătură a administraţieirespectiv latura
organizatorică a ei, adică asigurarea derulării normale araporturilor sociale în urma intervenţiei executive
a statului
dezbatere şi aprobare Parlamentului. Chiar dacă Parlamentul este acela care decideîn legătură cu bugetul
de stat, aprobându-l sau respingându-l, totuşi structuraacestuia este opera Guvernului. Cadrul legal se
completează cu prevederile legiiadministraţiei publice locale.
Funcţia juridică
se referă la prestaţiile specifice ale celor care au cunoştinţeteoretice şi practice de legislaţie, de

reglementare şi de jurisprudenţă.În administraţia publică , activitatea juridică poate fi sintetizată
înurmătoarele categorii de acţiuni:- interpretarea legilor şi altor acte normative;- codificarea textelor;-
participarea la procedurile judiciare.Redactarea proiectelor de decizii şi de documente – în particular şi
îngeneral – este foarte importantă pentru că de claritatea şi corectitudinea textuluidepinde de eficienţa
acestora, modul cum vor fi receptate de public şi vor firespectate.Rolul personalului de specialitate este
hotărâtor, iar obligativitatea vizeioficiului juridic pe toate documentele constituie o garanţie că acestea
suntconforme cu legislaţia.În ceea ce priveşte interpretarea legilor şi alte reglementări, personalul
despecialitate are obligaţia de a încerca să clarifice intenţia legiuitorului în cazul încare textele care
trebuie aplicate în activitatea curentă a administraţiei publice suntneclare şi interpretativ formulate.
Eventualele litigii sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti. Codificarea este acea formă superioară de
sistematizare a actelor normative, care constă în procesul de prelucrare şi alcătuire a unui singur
actnormativ cu putere de lege, numit cod, din toate sau aproape toate actele normativedintr-o ramură de
drept. Codificarea în domeniul dreptului administrativ esteactivitatea care constă în a aduna şi a reuni în
mod metodic, într-un text unic şiordonat, toate dispoziţiile de aceeaşi natură juridică referitoare la un
domeniu particular de activitate al administraţiei.
Funcţia de previziune şi programare
care presupune cunoaşterea în amănunta stărilor de fapt prezente, prevederea evoluţiilor spontane şi
elaborarea de programe.Orice decizie administrativă este adoptată în scopul soluţionării unei probleme a
unei colectivităţi umane şi pentru a preîntâmpina potenţialele efectenegative ale acesteia este necesară o
atentă şi aprofundată documentare prealabilă,analizându-se riguros realităţile trecute şi prezente care au
legătură cu problemarespectivă şi sintetizându-se concluziile folositoare în procesul de modelare
aevoluţiilor viitoare.Previziunile pe termen scurt ocupă un loc important în existenţaadministraţiei în
legătură cu funcţia financiară a administraţiei (elaborarea bugetului de stat şi a bugetelor
locale).Previziunile pe termen mediu şi lung sunt necesare, în special, pentrusituaţiile în care deciziile
luate la un moment dat sunt ireversibile sau pentrusituaţiile în care eventualele modificări ori rectificări ar
implica eforturi financiaremari şi chiar risipă de resurse umane.
Îmbunătăţirea relaţiilor cu publicul.
Administraţia trebuie să urmăreascăasigurarea binelui individual în contextul binelui general şi nu poate

exista fărăcetăţeni, fiind constituită pentru a-i sluji pe aceştia. Pentru îndeplinirea acestuiscop, în vederea
ameliorării comunicării între administraţie şi administraţi suntmenţionate în literatura de specialitate trei
tipuri de metode:- studiul metodic al necesităţilor şi atitudinilor publicului, care se realizează pentru
îmbunătăţirea organizării şi funcţionării acelor sectoare ale administraţieicare vin în contact cu omul de
rând, îmbunătăţire ce are ca scop eliminarea saureducerea la minim a insatisfacţiilor care ar putea fi
cauzate publicului beneficiar;- informarea generală a publicului, reprezentând eforturile autorităţilor
administrative de a face cunoscute publicului informaţii cu caracter politic – obiectivele urmărite de către
guvernanţi – şi informaţiile prin care utilizatorii suntconştientizaţi despre drepturile şi obiectivele lor;
- utilizarea informaţiei practice oferite publicului în vederea îmbunătăţiriifluxului informaţional şi

relaţiilor între administraţie şi public.
Funcţia de garant al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.
În prezent, sevehiculează frecvent expresii ca „integrare europeană”, „integrare euro-atlantică

”,„globalizare”, sub învelişul acestora se află un conţinut foarte cuprinzător, privindfenomene complexe
sociale, economice, politice, care au ca subiecte statele şi carese derulează pentru a fi ajutate popoarele
să-şi protejeze valorile fundamentale şisă-şi îndeplinească aspiraţiile prin mijloace de acţiune specifice.
Evolutiv, primeleşi principalele mijloace pentru asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor omului au
fost statuate prin „declaraţia universală a drepturilor omului „şiconsacrarea acestor drepturi în legile
fundamentale ale statelor. În timp, s-aconturat necesitatea creării unui sistem adecvat de acte normative în
cadrulsistemelor actuale de drept. Din multitudinea de principii care pot fi formulate înceea ce priveşte
administraţia publică, în contextul integrării europene, cel maiimportant este cel al legalităţii, completat
de principiul egalităţii de tratament juridic al subiecţilor. Integrarea europeană nu anulează principiul
autonomieilocale, dar în nuanţează, făcând să crească rolul principiului consultării cetăţenilor în probleme
de interes comunitar. Principiul continuităţii în desfăşurarea activităţiiadministraţiei publice îşi păstrează
actualitatea, fiind legat de esenţa existenţeiadministraţiei publice.În concluzie, realizând o privire de
ansamblu asupra funcţiilor administraţiei publice, se poate afirma că administraţia publică înţeleasă drept
activitate deorganizare a executării legii, este o interfaţă între planul conducerii politice şi celîn care se
realizează valorile politice, dar acest fapt nu înseamnă că administraţia publică nu realizează o activitate
de conducere în paralel cu cea de organizare.În activitatea administraţiei publice se regăseşte şi atributul
de comandă, însensul că participă la pregătirea deciziilor, iar pe de alt ă parte, adoptă
deciziileadministrative, care au ca obiect crearea cadrului organizatoric şi a condiţiilor concrete, în
vederea implementării deciziilor politice.
Controlul, ca funcţie a administraţiei publice, are rolul de a analiza eficienţaacţiunii administrative în

aplicarea deciziilor politice şi de a realiza o intensificarea activităţii în cadrul administraţiei.
Locul APL…
2. Principiul autonomiei locale
Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efective ale colectivităţilor locale de a
rezolva şi de a gira în cadrul legii, sub propria lor răspundere şi în favoarea populaţiilor, o parte
importantă din treburile publice. Acest drept este exercitat de consilii, sau adunării compuse din
membri aleşi prin vot liber, secret, egal, direct şi universal şi putând dispune de organe executive
responsabile în faţa lor. Această dispoziţie nu poartă prejudiciul recursului la adunări de cetăţeni, la
referendum sau la oricare altă formă de participare directă a cetăţenilor acolo unde e permisă de lege.
Obiectivul Cartei europene a autonomiei locale constă în lichidarea vidului de norme europene comune
pentru determinarea şi protejarea drepturilor colectivităţilor locale, care sînt cele apropiate de cetăţean
acordîndu-i posibilitatea de a participa efectiv la adoptarea deciziilor ce ţin de viaţa de fiecare zi.
Carta obligă Părţile să aplice reguli fundamentale ce garantează independenţa politică, administrativă şi
financiară a colectivităţilor locale. Aceasta este o demonstrare, la nivel european, a voinţei politice de a
aplica la toate nivelurile administrării teritoriale, principiile pe care Consiliul Europei le apără din
momentul creării sale; aceasta avînd drept scop să menţină conştiinţa democratică în Europa şi să
protejeze drepturile omului în sensul cel mai larg. Carta întruchipează ideea că gradul de autonomie de
care se bucură colectivităţile locale este piatra unghiulară a unei veritabile democraţii.
Formele
Doctrina recunoaste existenta a 2 forme de descentralizare:
-descentralizarea teritoriala = presupune existenta unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zona
geografica, ce reprezinta o portiune din teritoriul unui stat, interese ce conduc la afaceri locale, în cele mai
diverse domenii de activitate, distincte de probleme nationale. În alti termeni, descentralizarea teritoriala
presupune existenta unor autoritati locale alese, care au competenta materiala generala.
- descentralizarea tehnica = presupune existenta unor persoane morale de drept public, care presteaza
anumite servicii publice, detasate din masa serviciilor prestate de autoritatile statale. Aceste persoane
morale sunt denumite traditional stabilimente publice locale. Descentralizarea tehnica corespunde
existentelor unei repartizari armonioase a functiilor între diferitele ramuri ale administratiei.
Importanta
Dezvoltarea în continuare a autonomiei locale în Moldova este o parte importantă a transformării

democratice a sistemului puterii publice locale, unul din elementele de bază ale transformărilor
democratice, dar şi o condiţie importantă a dezvoltării economice şi sociale a ţării. Reforma în acest
domeniu de activitate al societăţii şi statului transformă întregul sistem al relaţiilor cu puterea şi poate
servi drept sursă solidă pentru schimbările democratice. Printre indicatorii formali ai nivelului de
democratizare a sistemului politic, nivelul de dezvoltare al autonomiei locale ocupă unul din locurile
cheie.
Autonomia locală s-a încetăţenit în Republica Moldova ca normă constituţională a organizării statale a
ţării. În condiţiile consolidării de mai departe a acestei instituţii poate fi dezvoltată o democraţie
adevărată, o guvernare stabilă şi un sistem politic democratic constant. La etapa actuală, cea a reformelor,
dezvoltarea pe scară largă a instituţiilor locale şi a autonomiei locale va crea premise pentru depăşirea
prăpastiei existente între stat şi societate.
O particularitate a administraţiei publice locale, în calitate de element al sistemului politic este caracterul
său statal şi social. Natura statalităţii sale constă în faptul, că puterea centrală deleagă o parte din
atribuţiile sale autorităţilor locale, iar natura socială a autonomiei locale constă în legătura strînsă a
administraţiei publice locale cu populaţia şi posibilitatea sa de participare activă la procesul electoral şi de
luare a deciziilor.
Fiind o verigă a sistemului de divizare a puterii publice pe verticală, autonomia locală constituie un
element important al mecanismului public de administrare alături de puterea publică la nivel de stat. O
componentă necesară a administraţiei publice locale este managementul politic, cu ajutorul căruia
autorităţile locale reglementează relaţiile politice.
În condiţiile Republicii Moldova anume extinderea funcţiilor organelor publice locale, creşterea
independenţei lor financiare rămîne o problemă majoră a optimizării relaţiilor sistemului puterii publice,
dar şi a dezvoltării sociale în general. Vorbim aici, întîti de toate, de problemele adevărate şi nu de cele
declarate − de participare a instituţiilor autonomiei locale la sistemul puterii publice din Moldova în
condiţiile realizării principiului constituţional de separare a structurilor autonomiei locale de puterea de
stat, ultima păstrînd, în acelaşi, timp statutul său de element de control al verticalei conducerii statului.
Autonomia locală trebuie privită, de asemenea şi ca instituţie politică, care exprimă valorile şi interesele
societăţii, fiind un sistem organizat care îndeplineşte funcţiile sale prin anumite proceduri - alegeri,
referendumuri, etc. Funcţia de bază a acestui institut este organizarea puterii şi controlul începînd de la
nivelul inferior.
Multilateralitatea aspectelor sistemului autonomiei locale, care le include pe cele politice, economice,
juridice, sociale, implică folosirea unei abordări sistemice în optimizarea sa.
Administraţia publică locală este un instrument important de formare a societăţii civile şi este un mediator
între guvern şi sectorul asociativ. Proximitatea autonomiei locale faţă de oameni permite acestuia să
participe activ la administrare şi la procesul decizional politic, la luarea deciziilor prin intermediul
diferitor forme de participare politică. La nivelul autonomiei locale se formează elitele politice şi ale
structurilor puterii politice. În acest sens, autonomia locală poate juca rolul factorului de integrare în viaţa
social-politică a ţării, care serveşte drept o contrabalanţă a centralizării excesive a administraţiei publice.
Cea mai importantă funcţie a sistemului autonomiei publice locale este păstrarea modului de viaţă a
locuitorilor din Republica Moldova constituit de-a lungul timpului, păstrarea şi dezvoltarea localităţilor,
fondate de strămoşii noştri, distribuirea uniformă a populaţiei în întreaga ţară, creşterea unei generaţii
sănătoase şi multilateral dezvoltate, păstrarea diversităţii etnice, dezvoltarea culturii moldovenilor şi a
minorităţilor naţionale care trăiesc în Moldova.
Fundamentul real pentru asigurarea independenţei unităţilor teritoriale de administrare este baza materială
proprie dezvoltată financiar şi economic, capacitatea de a influenţa creşterea veniturilor, potenţialul de
impozitare al teritoriului, etc. Acest lucru, la rîndul său, este realizat prin dezvoltarea în continuare şi
aplicarea la nivel legislativ, iar apoi în practicile manageriale concrete a principiilor subsidiarităţii şi
repartizarea competenţelor între nivelul local şi central de guvernare, care să corespundă intereselor
fundamentale ale societăţii în ansamblu.
În cele din urmă, eficienţa instituţiei administraţiei publice locale este determinată de gradul de implicare
a locuitorilor la hotărîrea problemelor lor vitale. Interesul real al cetăţenilor pentru gestionarea propriilor
resurse pentru a satisface nevoile locale constituie baza de dezvoltare a autonomiei locale. În acelaşi timp,
metodele şi formele de implicare a populaţiei în guvernare şi activizarea cetăţenilor este o sarcină
importantă a autorităţilor locale.
Principiul descentralizarii serviciulor publice ale consiliului local
Principiul descentralizării serviciilor publice. Pentru examinarea acestui principiu este necesar a fi luate în
consideraţie prevederile articolului 1 din Constituţia Republicii Moldova, conform căruia, „Republica
Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil”. Acest principiu rezultă din prevederile
articolului 109 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova şi este strâns legat cu principiul autonomiei
locale. Dacă descentralizarea serviciilor publice se referă la sistemul administraţiei publice (la 7
raporturile dintre administraţia publică locală şi administraţia publică centrală), autonomia locală se referă
la dreptul colectivităţilor locale de a soluţiona în mod independent o parte din treburile publice locale.
Descentralizarea administrativă are la bază următoarele principii:

a) principiul autonomiei locale, care presupune garantarea dreptului şi capacităţii efective a
autorităţilor publice locale de a reglementa şi gestiona, conform legii, sub propria lor
responsabilitate şi în interesul populaţiei locale, o parte importantă din treburile publice;
b) principiul subsidiarităţii, care presupune exercitarea responsabilităţilor publice de către
autorităţile care sînt cel mai aproape de cetăţeni, cu excepţia cazurilor în care intervenţia
autorităţilor de nivel superior prezintă avantaje evidente ce rezultă din volumul şi natura
responsabilităţilor şi din necesitatea de a asigura eficacitatea acţiunii publice;
c) principiul echităţii, care presupune garantarea unor condiţii şi oportunităţi egale tuturor
autorităţilor publice locale pentru a-şi atinge obiectivele în realizarea competenţelor lor;
d) principiul integrităţii competenţelor, care presupune că orice competenţă atribuită
autorităţilor publice locale trebuie să fie deplină şi exclusivă, exercitarea acesteia nu poate fi
contestată sau limitată de o altă autoritate decît în cazurile prevăzute de lege;
e) principiul corespunderii resurselor cu competenţele, care presupune corespunderea
resurselor financiare şi materiale alocate autorităţilor publice locale cu volumul şi natura
competenţelor ce le sînt atribuite pentru a asigura îndeplinirea eficientă a acestora;
f) principiul solidarităţii financiare, care presupune susţinerea financiară de către stat a celor
mai slab dezvoltate unităţi administrativ-teritoriale, în special prin aplicarea unor mecanisme de
repartizare financiară echitabilă;
g) principiul dialogului instituţional, care presupune informarea şi consultarea de către stat, în
timp util, a autorităţilor publice locale, în procesul de planificare şi de luare a deciziilor, prin
structurile lor asociative, asupra oricăror chestiuni ce le privesc în mod direct ori sînt legate de
procesul descentralizării administrative;
h) principiul parteneriatului public-privat, public-public, public-civil, care presupune
garantarea unor posibilităţi reale de cooperare între guvern, autorităţile locale, sectorul privat şi
societatea civilă;
i) principiul responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, care presupune, în
limitele competenţelor ce le revin, obligativitatea realizării unor standarde minime de calitate
stabilite de lege la prestarea serviciilor publice şi de utilitate publică de care sînt responsabile.
Obiective propuse pentru agenta executivului si a legislativului Republicii Moldova in Strategia
nationala de descentralizare
a. Procesul de reformă se va finaliza cu existenţa unui sistem de atribuire/transfer al competenţelor

între APC şi APL de ambele niveluri caracterizat prin funcţionalitate, claritate (roluri şi funcţii
specifice definite, inclusiv mecanisme de exercitare), stabilitate, corelare cu resursele disponibile
şi cu capacităţile administrative ale UAT, astfel încît serviciile publice să poată fi furnizate într-
un mod neîngrădit (acces îmbunătăţit), eficient (costuri cît mai reduse), eficace (conform nevoilor
şi cerinţelor beneficiarilor, inclusiv a grupurilor vulnerabile), asigurînd un nivel stabilit de calitate
a prestaţiei.
b. Perfecţionarea actualului sistem de finanţe publice locale, astfel încît să se asigure autonomia
financiară a APL, cu menţinerea disciplinei financiare, maximizarea eficienţei şi asigurarea
echităţii în alocarea resurselor.
c. Finalizarea procesului de delimitare a proprietăţii de stat de cea a UAT, a bunurilor din domeniul
public şi din domeniul privat (inclusiv ale întreprinderilor municipale) şi asigurarea mecanismelor
de gestionare deplină, eficientă, efectivă şi responsabilă a patrimoniului.
d. Crearea şi implementarea mecanismelor de asigurare a unei dezvoltări locale durabile;
modernizarea organizării şi managementului serviciilor publice locale, pentru ca acestea să
dispună de capacităţi pentru sprijinirea programelor integrate de investiţii şi pentru ameliorarea
condiţiilor dezvoltării economice locale.
e. Creşterea capacităţii administrative a UAT, reducerea fragmentării şi raţionalizarea structurilor
administrativ-teritoriale, ceea ce va favoriza autonomia locală, furnizarea eficientă a serviciilor
publice, cu respectarea cerinţelor şi necesităţilor beneficiarilor, în condiţii de funcţionare
democratică şi autonomă a autorităţilor locale alese.
f. Dezvoltarea unui sistem instituţional şi juridic de management al resurselor umane la nivelul
APL, astfel încît să se asigure autoritatea deplină a autorităţilor APL alese asupra executivului
lor, recrutarea transparentă şi nediscriminatorie a funcţionarilor, motivarea reală, stabilitatea în
funcţie, reducerea influenţei politice asupra acestora, care să contribuie direct la îmbunătăţirea
competenţelor personale şi profesionale ale angajaţilor din APL.
g. Crearea unui sistem instituţional şi juridic care va asigura transparenţa decizională, autonomia
funcţională deplină a APL şi care va oferi instrumente eficace de responsabilizare a APL în faţa
populaţiei, de facilitare a participării lor, de luptă împotriva corupţiei, de garantare a echităţii şi
de combatere a discriminării.
Principiul eligibilitatii autoritatilor APL
Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale îşi are sediul materiei şi îşi găseşte, în
mod distinct, recunoaşterea în norma constituţională (art. 112), care prevede că autorităţile administraţiei
publice, prin care este exercitată autonomia locală în sate şi în oraşe, sînt consiliile locale alese şi
primarii aleşi. Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale este unica formă de
realizare a prevederilor normei constituţionale (art. 2 din Constituţia RM), care stipulează că
„Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin
organele sale reprezentative în formele stabilite de Constituţie“.
Un ultim aspect pe care îl considerăm necesar a fi subliniat, ca o consecinţă a principiului eligibilităţii, se

referă la faptul că autorităţile locale, odată alese, în condiţiile stabilite de lege, devin autorităţi locale
reprezentative, recunoscute implicit şi de către stat, ceea ce face ca actele şi acţiunile lor să poată
produce efecte juridice încadrate în ordinea juridică a statului, desigur, în măsura în care acestea se
încadrează constant în respectarea cadrului legal.
.....
Principiul consultarii cetatenilor in problemele locale de interes deosebit
Carta europene a autonomiei locale adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985 si ratificata de Romania
in 1997. Principiul consultarii este prevazut in art. 3, care face vorbire despre faptul ca drepturile ce revin
autoritatilor administratiei publice locale nu pot limita exercitarea principiul consultarii cetatenilor.
Art. 4 al. 6 Colectivităţile locale trebuie să fie consultate, pe cât posibil, în timp util şi de o manieră
apropriată în cursul procesului de planificare şi de luare a deciziei pentru toate chestiunile care la privesc
direct.
Articolul 5 Protecţia limitelor teritoriale ale colectivităţilor locale
Pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale colectivităţile locale în cauză trebuie să fie
consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum, acolo unde legea o permite.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ HOTĂRÎRE Nr. 12 din 05.03.2002 pentru controlul

constituţionalităţii Legii nr. 764-XV din 27 decembrie 2001 "Privind organizarea administrativ-
teritorială a Republicii Moldova"*
În opinia Curţii, pentru consultarea cetăţenilor, în sensul dispoziţiilor constituţionale şi legale, pot fi
identificate şi utilizate şi alte soluţii, în particular soluţii tradiţionale şi specifice Republicii Moldova, cum
ar fi sondajele de opinie, şedinţele publice ale consiliilor, adresările comunităţilor locale în probleme
concrete, confirmate prin semnăturile locuitorilor unităţilor teritoriale etc. Prin aceste modalităţi, deşi
unele neinstituţionalizate, se urmăreşte participarea cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor şi se
asigură condiţiile necesare pentru ca hotărîrea luată într-o problemă de interes major să fie conformă cu
voinţa reală a colectivităţii locale respective.
În acest context, Curtea observă că majoritatea covîrşitoare a modificărilor, operate pe parcursul anilor
1999-2001 în organizarea unităţilor administrativ-teritoriale şi a localităţilor din componenţa lor
Parlamentul le-a efectuat anume în baza consultării opiniei cetăţenilor prin modalităţi din categoria celor
menţionate mai sus, cu excepţia referendumului local, fapt confirmat prin materialele prezentate de
Parlament şi examinate de Curte.
Totodată, Curtea menţionează că în capitolul 14 Codul electoral**** reglementează formele

şi modalităţile concrete de consultare a cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit pe calea
referendumului local.
Articolul 175. Referendumul local(cod electoral)
Referendumul local reprezintă consultarea cetăţenilor în probleme de interes deosebit pentru sat
(comună), sector, oraş (municipiu), raion, unitate administrativ-teritorială cu statut special. Revocarea
primarului satului (comunei), sectorului, oraşului (municipiului) se efectuează, de asemenea, prin
referendum local.
Articolul 176. Restricţiile privind desfăşurarea referendumului local

(1) Referendumul local nu se efectuează în cazul decretării sau instituirii stării de urgenţă,
de asediu sau de război. Dacă data referendumului local a fost stabilită pentru ziua în care,
ulterior, se decretează sau se instituie starea de urgenţă, de asediu sau de război, el se anulează de
drept sau se amînă pentru o altă zi, respectîndu-se termenele de desfăşurare prevăzute de
prezentul cod.
(2) Referendumul local nu poate avea, de asemenea, loc cu 120 de zile înainte şi cu 120 de
zile după ziua desfăşurării în acelaşi teritoriu a oricărui tip de alegeri sau referendum, decît dacă
se desfăşoară în aceeaşi zi.
(3) Hotărîrea privind amînarea referendumului local se adoptă de către Comisia Electorală
Centrală la propunerea consiliului local sau a autorităţii reprezentative a unităţii administrativ-
teritoriale cu statut special care a emis actul de desfăşurare a referendumului.
[Art.176 al.(3) în redacţia LP796-XV din 25.01.02, MO20/02.02.02 art. 84]
(4) Referendumul local pentru revocarea primarului poate fi iniţiat după expirarea unui an de
la intrarea acestuia în funcţie sau de la data referendumului local precedent pentru revocarea
aceluiaşi primar. Revocarea primarului nu poate fi iniţiată pe parcursul ultimelor 6 luni înainte de
expirarea mandatului.
Conform dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi (2) din Legea privind administraţia publică locală, în probleme de
interes local, care preocupă o parte din populaţia unităţii administrativ–teritoriale pot fi organizate, cu
această parte, diverse forme de consultări, audieri publice şi convorbiri, în condiţiile legii. Iar în
probleme de importanţă deosebită pentru unitatea administrativ–teritorială populaţia poate fi consultată
prin referendum local, organizat în condiţiile Codului electoral. Cu alte cuvinte, legea
organică instituţionalizează referendumul ca formă principală de consultare a colectivităţilor locale,
fără a se rezuma însă doar la aceasta. Nu sînt excluse, aşadar, nici alte forme de participare a cetăţenilor la
treburile publice, care, deşi şi cele neprevăzute, în mod expres, se subsumează şi ele alături de
referendumul local, modalităţilor de manifestare concretă a principiului legal al consultării.
Organizarea si desfasurarea alegerilor locale
Cod electoral Articolul 14. Sistemul organelor electorale (1) În scopul organizării şi desfăşurării
alegerilor se constituie: a) Comisia Electorală Centrală; b) consiliile electorale de circumscripţie;
c) birourile electorale ale secţiilor de votare.
Articolul 16. Constituirea Comisiei Electorale Centrale (1) Comisia Electorală Centrală este
organ de stat constituit pentru realizarea politicii electorale, organizarea şi desfăşurarea
alegerilor.
Articolul 28. Atribuţiile consiliului electoral de circumscripţie Consiliul electoral de

circumscripţie are următoarele atribuţii: a) exercită controlul asupra executării prevederilor
prezentului cod şi a altor legi care conţin prevederi referitoare la desfăşurarea alegerilor; b)
constituie birourile electorale ale secţiilor de votare şi supraveghează activitatea lor, organizează
instructaje pentru membrii acestora, propagă procedura votării şi importanţa votului; c) distribuie
birourilor electorale ale secţiilor de votare mijloace financiare; d) examinează comunicările ce
ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, sosite din partea autorităţilor administraţiei publice
locale, a şefilor de întreprinderi, instituţii şi organizaţii; Î e) exercită controlul asupra întocmirii
şi verificării în termen a listelor electorale, colaborînd în acest scop cu organele administraţiei
publice centrale şi locale şi cu organele teritoriale ale Ministerului Dezvoltării Informaţionale;
Asociaţia pentru Democraţie Participativă f) asigură aprovizionarea birourilor electorale ale
secţiilor de votare cu formulare pentru listele electorale şi procesele-verbale, cu buletine de vot
etc.; g) înregistrează candidaţii independenţi şi listele de candidaţi din partea partidelor şi altor
organizaţii social-politice, blocurilor electorale, aduce la cunoştinţă publică informaţii despre
aceştia; h) asigură accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale
candidaţilor în alegerile locale; i) decide degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă
permanent a membrilor consiliilor şi birourilor electorale pe perioada activităţii lor în
componenţa acestora; j) totalizează rezultatele alegerilor din circumscripţie, prezintă Comisiei
Electorale Centrale actele respective şi asigură publicarea în presa locală a rezultatelor votării; k)
adună informaţii de la birourile electorale ale secţiilor de votare privind prezentarea alegătorilor
la votare, totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor şi le remite Comisiei Electorale
Centrale; l) examinează cererile şi contestaţiile asupra hotărîrilor şi acţiunilor birourilor
electorale ale secţiilor de votare şi adoptă hotărîri executorii în privinţa lor; m) exercită alte
acţiuni ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
Articolul 30. Atribuţiile biroului electoral al secţiei de votare Biroul electoral al secţiei de
votare: a) verifică listele electorale împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, asigură
integritatea acestora şi a buletinelor de vot şi este responsabil de întocmirea lor corectă şi
deplină; b) examinează cererile în legătură cu incorectitudinile din listele electorale, efectuează
modificările necesare şi eliberează certificate pentru drept de vot alegătorilor care nu se vor afla
la domiciliu în ziua alegerilor; c) întocmeşte listele electorale suplimentare, înscriind în ele
persoanele care votează în baza certificatelor pentru drept de vot, precum şi persoanele care, din
anumite cauze, nu au fost înscrise în listele electorale principale; d) comunică populaţiei care
locuieşte pe teritoriul secţiei de votare data şi locul votării, asigură pregătirea localului pentru
votare, instalarea urnelor şi a cabinelor de vot, organizează votarea în ziua stabilită, ia măsuri
pentru a asigura ordinea în localul secţiilor de votare; e) totalizează rezultatele alegerilor în secţia
de votare, întocmeşte procesele-verbale şi rapoartele şi le remite, împreună cu toate buletinele de
vot, consiliului electoral de circumscripţie; Î f) examinează cererile şi contestaţiile ce vizează
organizarea şi desfăşurarea alegerilor, adoptînd hotărîri asupra lor, care se anexează la procesele-
verbale ale şedinţelor biroului;
Articolul 16. Constituirea Comisiei Electorale Centrale (1) Comisia Electorală Centrală este
organ de stat constituit pentru realizarea politicii electorale, organizarea şi desfăşurarea
alegerilor. (2) Comisia Electorală Centrală este constituită din 9 membri cu vot deliberativ: un
membru este desemnat de către Preşedintele Republicii Moldova, un membru - de către Guvern
şi 7 membri - de către Parlament, inclusiv 5 de către partidele de opoziţie, proporţional
numărului de mandate deţinute de acestea. Membrii Comisiei Electorale Centrale nu pot fi
membri ai partidelor şi ai altor organizaţii social-politice. Componenţa nominală a comisiei se
confirmă prin hotărîre a Parlamentului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. (3) Membrii
Comisiei Electorale Centrale sînt inamovibili. Vacanţa funcţiei de membru al acesteia poate
interveni în caz de expirare a împuternicirilor, de demisie, de demitere sau de deces. (4) Comisia
Electorală Centrală se conduce în activitatea sa de Constituţie, de prezentul cod, de legislaţia în
vigoare şi de regulamentul comisiei, aprobat prin hotărîre a acesteia. (5) Comisia Electorală
Centrală este persoană juridică, are buget propriu, cont bancar şi sigiliu cu imaginea stemei de
stat.
Articolul 17. Componenţa şi mandatul Comisiei Electorale Centrale (1) Preşedintele,

vicepreşedintele şi secretarul Comisiei Electorale Centrale sînt aleşi din rîndul membrilor
Comisiei Electorale Centrale cu majoritatea de voturi din numărul total al membrilor acesteia.
Şedinţa de alegere a preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei Electorale Centrale
va fi prezidată de doi membri ai Comisiei Electorale Centrale, aleşi cu majoritatea simplă de
voturi ale membrilor acesteia, în a căror sarcină se pune supravegherea procedurii de dezbatere a
candidaturilor şi de alegere a preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei Electorale
Centrale, cu consemnarea rezultatelor într-un proces-verbal. Şedinţa de alegere a preşedintelui,
vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei Electorale Centrale va avea loc nu mai tîrziu de 15 zile
de la data intrării în vigoare a hotărîrii de confirmare a noii componenţe a Comisiei Electorale
Centrale. Revocarea din funcţiile nominalizate se efectuează în cazurile prevăzute la art.16, 19 şi
20 din prezentul cod. (2) În cazul în care, la prima votare, candidatul la funcţia de preşedinte,
vicepreşedinte sau secretar al Comisiei Electorale Centrale nu a întrunit majoritatea de voturi, se
organizează votarea repetată la care pot participa şi candidaţii care au candidat la aceeaşi funcţie
la prima votare. (3) Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul comisiei activează permanent.
Ceilalţi membri ai comisiei sînt convocaţi de preşedintele comisiei după caz. Funcţia de
preşedinte al comisiei este asimilată funcţiei de ministru, iar funcţia de vicepreşedinte şi de
secretar al comisiei - funcţiei de viceministru. (4) În caz de vacanţă a unei funcţii din cele
menţionate la alin.(1), vacanţa se completează urmînd aceeaşi procedură ca în cazul alegerii. (5)
În decursul a două zile de la data constituirii, Comisia Electorală Centrală aduce la cunoştinţă
publică componenţa, sediul şi modul de contactare pentru relaţii. (6) Mandatul Comisiei
Electorale Centrale este de 5 ani. La expirarea acestui termen, componenţa comisiei poate fi
modificată. Membrii comisiei nu pot exercita mai mult de două mandate consecutive.
Articolul 27. Constituirea circumscripţiilor electorale şi consiliilor electorale de circumscripţie

(1) Comisia Electorală Centrală, cu cel puţin 55 de zile înainte de alegeri, constituie
circumscripţiile electorale care corespund hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul
doi ale Republicii Moldova şi, cu cel puţin 50 de zile înainte de alegeri, constituie consiliile
electorale de circumscripţie. Pentru alegerile de orice nivel şi pentru referendumurile
republicane, circumscripţiile electorale, consiliile electorale de circumscripţie se constituie în
acelaşi termen. Î Asociaţia pentru Democraţie Participativă "ADEPT" www.e-democracy.md 11
(2) Consiliile electorale de circumscripţie se constituie în componenţa a 7-11 membri cu drept de
vot deliberativ, dintre care în consiliile de circumscripţie de nivelul doi cel puţin 3 persoane cu
studii juridice superioare sau cu studii în domeniul administraţiei publice. (3) În cazul alegerilor
şi referendumurilor locale, consiliile electorale de circumscripţie se constituie în baza
propunerilor consiliilor locale de nivelul întîi sau doi, iar în cazul cînd lipsesc aceste propuneri,
ele sînt numite de Comisia Electorală Centrală din rezerva funcţionarilor electorali. În măsura
posibilităţii, în componenţa consiliilor electorale de circumscripţie se includ persoane cu studii
juridice superioare. (4) Candidaturile a 2 membri ai consiliului electoral de circumscripţie de
nivelul doi se propun de către judecătoria de circumscripţie, altor 2 membri, în cazul alegerilor
locale - de către consiliile locale de nivelul întîi şi, respectiv, de nivelul doi. Candidaturile
celorlalţi membri cu drept de vot deliberativ se propun de către partide şi alte organizaţii social-
politice reprezentate în Parlament la data constituirii consiliului electoral de circumscripţie,
proporţional mandatelor deţinute. Membrii consiliului electoral de circumscripţie propuşi de
judecătoria de circumscripţie şi de consiliile locale nu pot fi consilieri în consiliile locale şi
membri de partid. (5) În cazul cînd partidele şi alte organizaţii social-politice nu prezintă
candidaturile sale în componenţa consiliului electoral de circumscripţie cel tîrziu cu 7 zile înainte
de expirarea termenului de constituire a acestuia, numărul necesar de candidaturi se completează
de către consiliul local. În cazul în care consiliul electoral de circumscripţie îndeplineşte şi
funcţia de birou al secţiei de votare, membrii propuşi de către partide şi alte organizaţii social-
politice reprezentate în Parlament nu pot fi membri de partid. (6) În decursul a 3 zile de la data
constituirii consiliului electoral de circumscripţie, membrii acestuia aleg din rîndul lor, prin vot
secret, preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul consiliului, comunicînd imediat Comisiei
Electorale Centrale rezultatele acestor alegeri. (7) În decursul a 4 zile de la data constituirii,
consiliul electoral de circumscripţie aduce la cunoştinţă publică componenţa şi sediul lui, modul
de contactare pentru relaţii. (8) Consiliul electoral de circumscripţie adoptă hotărîri cu votul
majorităţii membrilor cu drept de vot deliberativ. (9) Consiliul electoral de circumscripţie este
asistat de un aparat al cărui stat de personal se aprobă de Comisia Electorală Centrală, la
propunerea consiliului electoral de circumscripţie. Pentru perioada degrevării de atribuţiile de la
locul de muncă permanent funcţionarilor aparatului li se stabileşte un spor la salariu de 25 la
sută.
Articolul 29. Constituirea secţiilor de votare şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare (1)
Pentru a efectua votarea şi numărarea voturilor, circumscripţiile electorale se divizează în secţii
de votare. (2) Secţiile de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie în
localităţi, în baza propunerilor primarilor oraşelor (municipiilor), sectoarelor şi satelor
(comunelor), cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor şi vor cuprinde cel puţin 30 şi cel
mult 3000 de alegători. Pentru alegerile de orice nivel şi pentru referendumurile republicane,
secţiile de votare se constituie în acelaşi termen. (3) Secţii de votare speciale pot fi constituite pe
lîngă spitale, sanatorii, maternităţi, aziluri şi cămine pentru bătrîni. Aceste secţii de votare trebuie
să includă cel puţin 30 de alegători. (4) Persoanele care îşi satisfac serviciul militar votează la
secţia de votare din localitatea în care este dislocată unitatea militară. (5) În cazul alegerilor
parlamentare şi referendumului republican, pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare
ale Republicii Moldova se organizează cîte o secţie de votare pentru colaboratorii acestor
reprezentanţe şi membrii familiilor lor, precum şi pentru cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în
ţările respective, indiferent de numărul acestora. Secţiile de votare în cauză aparţin
circumscripţiei electorale a municipiului Chişinău. (6) În cazul alegerilor locale noi, parţiale, al
referendumului local, cînd nu se constituie consiliu electoral de circumscripţie de nivelul al
doilea, secţiile de votare şi birourile electorale ale acestora se constituie de către consiliul
electoral de circumscripţie de nivelul întîi. (7) Consiliul electoral de circumscripţie numerotează
secţiile de votare din circumscripţie şi aduc la cunoştinţă publică informaţia despre hotarele
fiecărei secţii de votare, adresa sediului birourilor electorale ale secţiilor de votare, adresa
localului pentru votare şi modul de contactare pentru relaţii.
(8) Secţiile de votare se numerotează începînd cu localitatea de reşedinţă a consiliului electoral

de circumscripţie, continuînd apoi cu cele din municipii, oraşe, sectoare, din comune şi sate, în
ordine alfabetică. (9) Primăriile oferă birourilor electorale ale secţiilor de votare informaţii şi
sprijin, necesare în exercitarea atribuţiilor lor prevăzute de prezentul cod. (10) Birourile
electorale ale secţiilor de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie cu
cel puţin 20 de zile înainte de ziua alegerilor din 5-11 membri cu drept de vot deliberativ. Pentru
alegerile de orice nivel şi pentru referendumurile republicane, birourile electorale ale secţiilor de
votare se constituie în acelaşi termen. (11) Candidaturile a 3 membri ai biroului electoral al
secţiei de votare se propun de către consiliile locale. Candidaturile celorlalţi membri ai biroului
electoral al secţiei de votare cu drept de vot deliberativ se propun de către partide şi alte
organizaţii social-politice reprezentate în Parlament, la data constituirii biroului proporţional
mandatelor deţinute. Membrii biroului electoral al secţiei de votare nu pot fi consilieri în
consiliile locale şi membri de partid. În cazul cînd partidele şi alte organizaţii social-politice nu
prezintă candidaturile sale în componenţa biroului electoral al secţiei de votare cel tîrziu cu 7 zile
înainte de expirarea termenului de constituire a biroului, numărul necesar de candidaturi se
completează de către consiliul local. (12) În decursul a 2 zile de la data constituirii biroului
electoral al secţiei de votare, membrii acestuia aleg din rîndul lor preşedintele, vicepreşedintele şi
secretarul biroului, adoptă hotărîrea respectivă, comunicînd-o imediat consiliului electoral de
circumscripţie şi aducînd la cunoştinţă publică componenţa şi sediul biroului electoral, modul de
contactare pentru relaţii. (13) În misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii
Moldova se aleg preşedintele şi secretarul biroului electoral al secţiei de votare, iar în cazul în
care misiunile diplomatice şi oficiile consulare au mai puţin de 3 lucrători, votarea se efectuează
prin poştă diplomatică, buletinele de vot fiind expediate la adresa Comisiei Electorale Centrale
nu mai tîrziu de ziua alegerilor. (14) În scopul asigurării şi realizării dreptului electoral, Comisia
Electorală Centrală este în drept să constituie secţii de votare şi birouri electorale ale secţiilor de
votare şi în alte cazuri.
Alegerile parlamentare anticipate
28 noiembrie 2010
PROCES-VERBAL
privind rezultatele numărării voturilor
întocmit de biroul electoral al secţiei de votare nr. _____
satul (comuna), oraşul, municipiul, raionul, UTA Găgăuzia
În conformitate cu art. 30, 57, 58 şi 85 din Codul electoral, biroul electoral al secţiei de votare a stabilit:
a) numărul de alegători incluşi în listele electorale de bază _____________
b) numărul de alegători incluşi în listele electorale suplimentare _____________
c) numărul de alegători care au primit buletine de vot _____________
d) numărul de alegători care au participat la votare _____________
e) cifra ce reflectă diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite
de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare _____________
f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile _____________
g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral:

Nr. Numărul
Concurentul electoral
d/o de voturi obţinute
g1 PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL
g2 PARTIDUL DEMOCRAT DIN MOLDOVA
g3 PARTIDUL LIBERAL
g4 PARTIDUL ,,MOLDOVA UNITĂ – ЕДИНАЯ МОЛДОВА”
g5 PARTIDUL POPULAR CREŞTIN DEMOCRAT
g6 PARTIDUL MIŞCAREA ACŢIUNEA EUROPEANĂ
g7 PARTIDUL POLITIC ,,PATRIOŢII MOLDOVEI”
g8 PARTIDUL POLITIC ,,PENTRU NEAM ŞI ŢARĂ”
g9 PARTIDUL REPUBLICAN DIN MOLDOVA
g10 PARTIDUL POLITIC ,,ALIANŢA MOLDOVA NOASTRĂ”
g11 PARTIDUL UMANIST DIN MOLDOVA
g12 PARTIDUL COMUNIŞTILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
g13 PARTIDUL LIBERAL DEMOCRAT DIN MOLDOVA
g14 PLEŞCA VALERIU, CANDIDAT INDEPENDENT
g15 PARTIDUL CONSERVATOR
g16 STATI GABRIEL, CANDIDAT INDEPENDENT
g17 PARTIDUL POPULAR REPUBLICAN
g18 MIŞCAREA SOCIAL-POLITICĂ ,,RAVNOPRAVIE”
g19 PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT
g20 STEPANIUC VICTOR, CANDIDAT INDEPENDENT
MIŞCAREA SOCIAL-POLITICĂ A ROMILOR DIN REPUBLICA

g21 MOLDOVA
g22 NAZARENCO EVGHENI, CANDIDAT INDEPENDENT
g23 RUSSU GHEORGHE, CANDIDAT INDEPENDENT
g24 PARTIDUL MUNCII
g25 LAGUTA MAIA, CANDIDAT INDEPENDENT
g26 PARTIDUL POLITIC PARTIDUL ECOLOGIST,,ALIANŢA VERDE” DIN

MOLDOVA
g27 ŢÎMBALIST TATIANA, CANDIDAT INDEPENDENT
g28 CERETEU ROMEO, CANDIDAT INDEPENDENT
g29 BÎRLĂDEANU AFANASIE, CANDIDAT INDEPENDENT
g30 BOLOTNICOV OLEG, CANDIDAT INDEPENDENT
g31 CAZAC OLEG, CANDIDAT INDEPENDENT
g32 ŢAULEAN VITALIE, CANDIDAT INDEPENDENT
g33 BURGHILĂ-LEONTE ELENA, CANDIDAT INDEPENDENT
g34 CUŞNIR VALENTINA, CANDIDAT INDEPENDENT
g35 DEMIAN ALEXANDRU, CANDIDAT INDEPENDENT
g36 IACHIM SERGIU, CANDIDAT INDEPENDENT
g37 AXENOVA NATALIA, CANDIDAT INDEPENDENT
g38 LUPAŞCU VASILE, CANDIDAT INDEPENDENT
g39 BANARI SERGIU, CANDIDAT INDEPENDENT
h) numărul total de voturi valabil exprimate _____________
i) numărul buletinelor de vot primite
de biroul electoral al secţiei de votare ______________
j) numărul buletinelor de vot neutilizate şi anulate ______________
Numele şi prenumele Semnătura
Preşedintele _____________________ __________________
Vicepreşedintele _____________________ __________________
Secretarul _____________________ __________________
Membrii biroului electoral al secţiei de votare:

__________________________________ _________________
__________________________________ _________________
__________________________________ _________________
__________________________________ _________________
__________________________________ _________________
__________________________________ _________________
__________________________________ _________________
__________________________________ _________________
Data şi ora întocmirii procesului-verbal ____ ________________ 2010
ora ___ min. ___
L.Ş.
Verificaţi corectitudinea întocmirii procesului-verbal după următoarele formule:
c≤a+b; c≥d; e=c-d; d=f+h; h=g1+g2+g3+…+gn; i=c+j.
Raporturile dintre autoritatile publice
LEGE Nr. 436 din 28.12.2006privind administraţia publică locală

Articolul 6. Raporturile dintre autorităţile administraţiei
publice
(1) Consiliile locale şi cele raionale, primarii şi preşedinţii de raioane funcţionează ca
autorităţi administrative autonome, soluţionînd treburile publice din sate (comune), oraşe
(municipii) şi raioane în condiţiile legii.
(2) Raporturile dintre autorităţile publice centrale şi cele locale au la bază principiile
autonomiei, legalităţii, transparenţei şi colaborării în rezolvarea problemelor comune.
(3) Între autorităţile centrale şi cele locale, între autorităţile publice de nivelul întîi şi cele de
nivelul al doilea nu există raporturi de subordonare, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
(4) Orice control administrativ exercitat asupra activităţii desfăşurate de către autorităţile
publice locale nu trebuie să urmărească alt scop decît asigurarea respectării legalităţii şi a
principiilor constituţionale, iar controlul de oportunitate poate viza doar realizarea competenţelor
care le-au fost delegate, în condiţiile legii.
(5) Autorităţile administraţiei publice centrale consultă asociaţiile reprezentative ale
autorităţilor administraţiei publice locale în problemele ce ţin de administraţia publică locală.
Formarea, component, constituirea si functionarea consiliului local

MODUL DE CONSTITUIRE A CONSILIULUI
1. Prima şedinţă (de constituire) a consiliului local, raional se convoacă, în condiţiile Legii
privind administraţia publică locală, în termen de 20 de zile de la data validării mandatelor de
consilier.
Consiliul local, raional este legal constituit dacă sînt validate mandatele a cel puţin două
treimi din numărul de consilieri.
Convocarea consilierilor consiliului local în prima şedinţă (de constituire) a consiliului se face
prin hotărîre a consiliului electoral de circumscripţie.
Convocarea consilierilor consiliului raional în prima şedinţă (de constituire) a consiliului se
face prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale.
Prima şedinţă a consiliului local, raional este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două
treimi din numărul consilierilor aleşi. În cazul în care această majoritate nu poate fi asigurată,
şedinţa se ţine peste 3 zile, respectîndu-se aceleaşi condiţii. Dacă nici la a doua convocare
şedinţa nu este deliberativă, se procedează la o nouă convocare, peste 3 zile. La această nouă, a
treia convocare, şedinţa este deliberativă dacă se asigură prezenţa majorităţii consilierilor aleşi.
În situaţia în care, din cauza absenţei nemotivate a consilierilor, consiliul nu poate fi convocat şi
de această dată, el se consideră dizolvat de drept.
Lucrările primei şedinţe (de constituire) sînt conduse de cel mai în vîrstă consilier, asistat de 1
sau 2 dintre cei mai tineri consilieri prezenţi la şedinţă.
La prima şedinţă (de constituire) a consiliului participă şi reprezentantul consiliului electoral
de circumscripţie sau, respectiv, al Comisiei Electorale Centrale.
2. Reprezentantul consiliului electoral de circumscripţie sau al Comisiei Electorale Centrale
aduce la cunoştinţa consilierilor hotărîrea instanţei judecătoreşti privind legalitatea alegerilor din
circumscripţia respectivă şi rezultatele validării mandatelor consilierilor şi le înmînează
legitimaţiile.
3. După constituirea legală a consiliului local, raional, consilierii formează fracţiuni, alianţe,
blocuri.
Fracţiunea constă din cel puţin 3 consilieri.
Fracţiunile se constituie, de regulă, la prima şedinţă (de constituire) a consiliului, în bază de
liste ale partidelor, organizaţiilor social-politice şi blocurilor electorale. Constituirea fracţiunii se
consemnează într-un proces-verbal. Procesul-verbal şi declaraţia cu privire la constituirea
fracţiunii se transmit preşedintelui şedinţei pentru a fi anexate la procesul-verbal al şedinţei
consiliului.
Consilierii din partea partidelor, organizaţiilor social-politice şi blocurilor electorale care nu
au întrunit numărul necesar pentru a constitui o fracţiune, precum şi consilierii independenţi se
pot reuni pentru a constitui o fracţiune sau se pot afilia altor fracţiuni.
Fracţiunile constituite îşi aleg organele de conducere sau conducătorii.
Alianţele şi blocurile se constituie din mai multe fracţiuni şi din consilierii independenţi, după
constituirea fracţiunilor. Constituirea alianţelor şi blocurilor se consemnează într-un proces-
verbal. Procesul-verbal şi declaraţia cu privire la constituirea alianţei sau blocului se anexează la
procesul-verbal al şedinţei consiliului în cadrul căreia este anunţată constituirea acestora.
4. Consiliul raional alege preşedintele şi vicepreşedintele (vicepreşedinţii) raionului. Alegerea
se face, la decizia consiliului, prin votul majorităţii consilierilor aleşi în condiţiile Legii privind
administraţia publică locală.
Candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte (vicepreşedinţi) al raionului se propune de
preşedintele raionului, după consultarea fracţiunilor.
[Art.4 modificat prin LP180 din 21.07.17, MO277-288/04.08.17 art.489]
[Art.4 modificat prin LP291 din 21.12.12, MO22-25/01.22.13 art.82]
5. După validarea mandatului primarului, consiliul sătesc (comunal), orăşenesc (municipal)
alege din rîndurile consilierilor viceprimarul (viceprimarii).
Candidatura pentru funcţia de viceprimar (viceprimari) se propune de către primar după
consultarea fracţiunilor.
Alegerea viceprimarului (viceprimarilor) se efectuează în condiţiile Legii privind
administraţia publică locală.
6. Secretarul consiliului sătesc (comunal), orăşenesc (municipal) şi raional este numit de
consiliul respectiv, în temeiul concluziei comisiei de concurs pentru ocuparea funcţiei vacante de
secretar, la prima şedinţă a consiliului, după anunţarea rezultatelor concursului organizat în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Şefii de subdiviziuni, de servicii publice locale, de întreprinderi municipale din subordinea
consiliilor săteşti (comunale), orăşeneşti (municipale) sînt desemnaţi prin decizie a consiliului,
adoptată cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, la propunerea primarului.
Şefii de subdiviziuni din subordinea consiliului raional sînt desemnaţi prin decizie a
consiliului, adoptată cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, din rîndurile persoanelor care au
cîştigat concursul pentru ocuparea funcţiei respective, organizat de comisia de concurs în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Şefii serviciilor publice raionale, de întreprinderi municipale sînt desemnaţi de consiliul
raional, la propunerea preşedintelui raionului.
Destituirea din funcţie a conducătorilor nominalizaţi se face de către consiliu, la propunerea
primarului satului (comunei), oraşului (municipiului) sau a preşedintelui raionului, sau a cel
puţin unei treimi din numărul consilierilor aleşi, cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, în
temeiurile şi modul stabilite de legislaţie.
7. Comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei respective se formează de către consiliul
sătesc (comunal), orăşenesc (municipal), raional în baza Regulamentului cu privire la
organizarea concursului pentru ocuparea funcţiei publice vacante în autorităţile publice, aprobat
de Guvern.
Componenţa şi constituirea consiliilor locale

Articolul 11. Numărul de consilieri
(1) Consiliile locale sînt compuse din consilieri aleşi în condiţiile Codului electoral. Numărul
de consilieri se stabileşte în funcţie de numărul de locuitori ai unităţii administrativ-teritoriale la
data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, conform datelor statistice, după cum urmează:
Numărul de locuitori ai unităţii Numărul de
administrativ-teritoriale consilieri
pînă la 1500 9
între 1501 şi 2500 11
între 2501 şi 5000 13
între 5001 şi 7000 15
între 7001 şi 10000 17
între 10001 şi 20000 23
între 20001 şi 50000 27
între 50001 şi 100000 33
între 100001 şi 200000 35
peste 200000 43.
(2) Prin derogare de la alin.(1), numărul de consilieri în consiliul municipiului Chişinău se
stabileşte potrivit art.56.
Articolul 12. Statutul alesului local
Statutul juridic şi organizarea activităţii aleşilor locali din cadrul autorităţilor publice locale,
inclusiv din unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special, se reglementează prin Legea
privind statutul alesului local.
Articolul 13. Constituirea consiliilor locale
(1) Consiliul local este legal constituit dacă sînt validate mandatele a cel puţin două treimi din
numărul de consilieri specificat la art.11.
(2) Consiliul local se întruneşte în şedinţă de constituire în termen de 20 de zile calendaristice
de la data validării mandatelor de consilier. Consilierii din unităţile administrativ-teritoriale de
nivelul întîi se convoacă în primă şedinţă prin hotărîre a consiliului electoral de circumscripţie.
Consiliul electoral de circumscripţie notifică Comisiei Electorale Centrale prima convocare a
consiliului local.
[Art.13 al.(2) modificat prin LP291 din 21.12.12, MO22-25/01.22.13 art.82]
(3) Şedinţa consiliului este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din numărul
consilierilor aleşi. În cazul în care nu poate fi asigurată această majoritate, şedinţa se va ţine
peste 3 zile calendaristice, respectîndu-se aceleaşi condiţii. Dacă nici la a doua convocare şedinţa
nu este deliberativă, se va proceda la o nouă convocare, peste 3 zile calendaristice. La această
nouă, a treia, convocare, şedinţa va fi deliberativă dacă se va asigura prezenţa majorităţii
consilierilor aleşi. În situaţia în care, din cauza absenţei nemotivate a consilierilor, consiliul nu se
va putea întruni nici la ultima convocare, el se consideră dizolvat de drept.
(31) La şedinţa de constituire se dezbat doar chestiunile incluse pe ordinea de zi referitoare la:
a) aducerea la cunoştinţă a hotărîrii privind atribuirea mandatelor de consilier şi înmînarea
legitimaţiilor de consilier de către reprezentantul consiliului electoral de circumscripţie sau al
Comisiei Electorale Centrale;
b) iniţierea constituirii fracţiunilor, a alianţelor, a blocurilor;
c) iniţierea constituirii comisiilor consultative de specialitate.
[Art.13 al.(31) introdus prin LP291 din 21.12.12, MO22-25/01.22.13 art.82]
(4) Lucrările şedinţei de constituire sînt conduse de cel mai în vîrstă consilier dintre cei
prezenţi la şedinţă, asistat de unul sau 2 dintre cei mai tineri consilieri dintre cei prezenţi.
(5) Ulterior, consiliul local formează organele sale de lucru (fracţiuni şi comisii consultative
de specialitate) în condiţiile Legii nr. 457-XV din 14 noiembrie 2003 pentru aprobarea
Regulamentului-cadru privind constituirea şi funcţionarea consiliilor locale şi raionale.
Consiliul local, raional este legal constituit dacă sînt validate mandatele a cel puţin două treimi
din numărul de consilieri.
Secţiunea a 3-a
Funcţionarea consiliului local
Articolul 15. Mandatul consiliului local

(1) Durata mandatului consiliului local este stabilită de Codul electoral.
(2) Consiliul local îşi exercită mandatul de la data declarării ca legal constituit pînă la data
constituirii legale a consiliului nou-ales.
(3) Mandatul consiliului local poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau
catastrofă.
Articolul 16. Convocarea consiliului local
(1) Consiliul local se întruneşte în şedinţă ordinară o dată la 3 luni, la convocarea primarului,
cu excepţia primei şedinţe.
(2) Consiliul local se poate întruni în şedinţă extraordinară, cu ordinea de zi propusă, ori de
cîte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numărul consilierilor aleşi.
(3) Convocarea consiliului local se face cu cel puţin 5 zile înainte de şedinţa ordinară şi cu cel
puţin 3 zile înainte de şedinţa extraordinară.
(4) În cazuri de maximă urgenţă - calamităţi naturale, catastrofe, incendii, epidemii, epifitotii,
epizootii şi alte situaţii excepţionale similare - determinată de interesele locuitorilor satului
(comunei), oraşului (municipiului), convocarea consiliului local se poate face de îndată.
(5) Convocarea consiliului local se face prin dispoziţie a primarului sau, în cazul în care acesta
se află în imposibilitatea de a convoca consiliul, a viceprimarului. Dacă primarul sau
viceprimarul refuză convocarea consiliului local, cu ordinea de zi propusă, acesta este convocat
de un grup de cel puţin o treime din consilierii aleşi. În înştiinţarea convocării în şedinţă, care se
expediază consilierilor, se indică ordinea de zi, data, ora şi locul desfăşurării şedinţei.
(6) Ordinea de zi se aduce la cunoştinţă locuitorilor satului (comunei), oraşului (municipiului)
prin presa locală sau prin alte mijloace de informare, inclusiv prin afişare.
(7) Consiliul local alege prin vot deschis, cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, pentru
durata unei şedinţe, un preşedinte care o prezidează. Preşedintele şedinţei este asistat de
secretarul consiliului local.
Articolul 17. Transparenţa şedinţelor
(1) Şedinţele consiliului local sînt publice.
(2) Orice persoană interesată poate asista la şedinţele consiliului local.
(3) Cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea şi alte părţi interesate au dreptul:
a) de a participa, în condiţiile legii, la orice etapă a procesului decizional;
b) de a avea acces la informaţiile privind bugetul localităţii şi modul de utilizare a resurselor
bugetare, la proiectele de decizii şi la ordinea de zi a şedinţelor consiliului local şi ale primăriei;
c) de a propune iniţierea elaborării şi adoptării unor decizii;
d) de a prezenta autorităţilor publice locale recomandări, în nume propriu sau în numele unor
grupuri de locuitori ai colectivităţilor respective, privind diverse proiecte de decizie supuse
dezbaterilor.
(4) Autorităţile publice locale şi funcţionarii publici ai unităţilor administrativ-teritoriale
respective sînt obligaţi să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor efective
de participare a cetăţenilor , a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea şi a altor părţi
interesate la procesul decizional, inclusiv prin intermediul:
a) informării adecvate şi în timp util asupra subiectelor dezbătute de consiliul local;
b) recepţionării şi examinării, în timp util, a tuturor recomandărilor, sesizărilor, scrisorilor,
adresate de către cetăţeni autorităţilor lor reprezentative, la elaborarea proiectelor de decizii sau a
programelor de activitate;
c) promovării unei politici de comunicare şi dialog cu cetăţenii;
d) publicării programelor, strategiilor, agendei şedinţelor pe diverse suporturi informaţionale.
(5) Împiedicarea accesului liber la şedinţele consiliului local sau compromiterea procesului
decizional prin acţiuni deliberate de ascundere a informaţiei de interes public se sancţionează
conform legislaţiei în vigoare.
Articolul 18. Ordinea de zi a şedinţei
(1) Şedinţa consiliului se desfăşoară conform ordinii de zi propuse de primar sau de consilierii
care, în condiţiile art.16, au cerut convocarea lui.
(2) Modificarea sau completarea ordinii de zi se admite numai la începutul şedinţei şi se
efectuează cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, respectîndu-se prevederile art.22 alin.(1).
Articolul 19. Caracterul deliberativ al şedinţei
(1) Prezenţa consilierilor la şedinţa consiliului local este obligatorie.
(2) Şedinţa consiliului local este deliberativă dacă la ea sînt prezenţi majoritatea consilierilor
aleşi.
(3) În realizarea competenţelor sale, consiliul local adoptă decizii cu votul majorităţii
consilierilor prezenţi, cu excepţia cazurilor în care legea sau regulamentul consiliului cere un
număr mai mare de voturi. În cazul parităţii de voturi, nu se adoptă nici o decizie, dezbaterile
fiind reluate în şedinţa următoare.
(4) Deciziile privind aprobarea bugetului local, administrarea bunurilor proprietate a satului
(comunei), oraşului (municipiului), stabilirea cuantumului taxelor şi impozitelor locale,
planificarea dezvoltării localităţilor şi amenajării teritoriului, asocierea cu alte consilii, instituţii
publice din ţară sau din străinătate se adoptă cu votul majorităţii consilierilor aleşi.
(5) Deciziile privind iniţierea revocării primarului se adoptă cu votul a două treimi din
numărul consilierilor aleşi.
(6) Consiliul local poate stabili adoptarea unor decizii prin vot secret sau prin vot nominal.
(7) Proiectele de decizii sînt propuse de consilieri şi/sau de primar.
Articolul 20. Semnarea şi intrarea în vigoare a deciziilor
consiliului local
(1) Deciziile consiliului local se semnează, în cel mult 5 zile de la data desfăşurării şedinţei
lui, de preşedintele acesteia şi se contrasemnează de secretarul consiliului. Deciziile privind
numirea şi încetarea raporturilor de serviciu ale secretarului consiliului nu se contrasemnează.
Pentru fiecare şedinţă, consiliul desemnează un consilier care va semna decizia consiliului în
cazul în care preşedintele şedinţei se va afla în imposibilitatea de a o semna.
[Art.20 al.(1) modificat prin LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696]
(2) În cazul în care secretarul consiliului consideră că decizia consiliului este ilegală, el este în
drept să nu o contrasemneze şi să solicite consiliului reexaminarea acestei decizii.
(3) Secretarul consiliului va remite decizia consiliului local primarului şi, în cazurile prevăzute
de lege, oficiului teritorial al Cancelariei de Stat în cel mult 5 zile după data semnării.
(4) În cazul în care consideră că decizia consiliului local este ilegală, primarul
sesizează oficiul teritorial al Cancelariei de Stat şi/sau instanţa de contencios administrativ.
(5) Deciziile cu caracter normativ intră în vigoare la data aducerii la cunoştinţă publică prin
publicare sau prin afişare în locuri publice, iar cele cu caracter individual - la data comunicării
persoanelor vizate.
(5) În termen de cel mult 5 zile de la data semnării, secretarul consiliului asigură
includerea deciziilor consiliului în Registrul de stat al actelor locale, afișează deciziile cu
caracter normativ ale consiliului în locuri publice.
[Art.20 al.(5) în redacția LP161 din 07.07.16, MO369-378/28.10.16 art.745; în vigoare
28.10.18]
(6) Deciziile cu caracter normativ intră în vigoare la data includerii lor în Registrul de
stat al actelor locale sau la data indicată în textul deciziei, care nu poate preceda data
includerii acesteia în Registrul de stat al actelor locale.
[Art.20 al.(6) introdus prin LP161 din 07.07.16, MO369-378/28.10.16 art.745; în vigoare
28.10.18]
(7) Deciziile cu caracter individual intră în vigoare la data comunicării persoanelor
vizate sau la data indicată în textul deciziei, care nu poate preceda data includerii acesteia
în Registrul de stat al actelor locale.
28.10.18]
Articolul 21. Limitarea dreptului de vot
(1) Consilierul poate fi prezent la şedinţa consiliului, însă nu participă la adoptarea deciziilor
în condiţiile existenţei unui conflict de interese, atunci cînd:
a) el personal, soţia (soţul), copiii, părinţii săi au un interes patrimonial în problema supusă
dezbaterii;
b) este conducător sau membru al organelor de conducere ale întreprinderii, instituţiei,
organizaţiei sau ale filialelor şi reprezentanţelor acestora, în a căror privinţă se adoptă decizia;
c) se află în situaţie de incompatibilitate, conform prezentei legi şi Legii privind statutul
alesului local, iar incompatibilitatea durează mai mult de 30 de zile de la data apariţiei.
(2) Deciziile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispoziţiilor alin.(1) pot fi declarate nule,
în condiţiile legii, de către instanţa de contencios administrativ.
Articolul 22. Examinarea problemelor în şedinţa
consiliului local
(1) Problemele de pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local se examinează de către acesta
dacă sînt însoţite de avizul sau raportul comisiei de specialitate a consiliului şi, după caz, de
raportul sau avizul primăriei şi/sau al subdiviziunii de resort a serviciului public descentralizat
sau a celui desconcentrat, precum şi de sinteza recomandărilor recepţionate în cadrul consultării
publice.
(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), problemele înscrise pe ordinea de zi a şedinţei
consiliului local, în cazurile prevăzute la art.16 alin.(4), se examinează şi asupra lor se adoptă
decizii în lipsa materialelor indicate la alin.(1).
(3) Dezbaterile din şedinţa consiliului local se consemnează într-un proces-verbal.
(4) Procesul-verbal şi documentele examinate în şedinţă se depun într-un dosar special,
numerotat, sigilat şi semnat de preşedintele şedinţei şi de secretarul consiliului local.
Articolul 23. Răspunderea consilierilor în consiliul local
(1) Consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului local şi pentru deciziile acestuia pe
care le-au votat.
(2) Fiecare consilier poartă răspundere juridică, conform legislaţiei în vigoare, pentru propria
activitate desfăşurată în exercitarea mandatului.
(3) La cererea consilierului, votul şi opinia lui separată pot fi consemnate în procesul-verbal al
şedinţei. În aceste cazuri, faţă de consilierul care şi-a consemnat opinia separată şi dezacordul cu
decizia adoptată de consiliu nu se aplică prevederile alin.(1).
Articolul 24. Încetarea înainte de termen a mandatului
de consilier
(1) Mandatul consilierului se ridică de către consiliu în caz de:
a) încălcare de către consilier a Constituţiei, fapt confirmat prin hotărîre judecătorească
definitivă;
[Art.24 al.(1), lit.b) abrogată prin LP44 din 22.03.13, MO75-81/12.04.13 art.239]
c) intrare în vigoare a sentinţei de condamnare la privaţiune de libertate sau a sentinţei prin
care se interzice de a ocupa funcţia de consilier;
[Art.24 al.(1), lit.d) abrogată prin LP44 din 22.03.13, MO75-81/12.04.13 art.239]
e) absenţă fără motive întemeiate de la trei şedinţe consecutive ale consiliului;
[Art.24 al.(1), lit.e) introdusă prin LP220 din 19.10.12, MO248-251/07.12.12 art.808]
f) incompatibilitate a funcției, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv;
[Art.24 al.(1), lit.f) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în
vigoare 01.08.16]
g) stabilire, prin act de constatare rămas definitiv, a emiterii/adoptării de către acesta a unui act
administrativ, încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării
sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în
conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese;
[Art.24 al.(1), lit.g) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în
vigoare 01.08.16]
h) nedepunere de către acesta a declarației de avere și interese personale sau refuz de a o
depune, în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate;
[Art.24 al.(1), lit.h) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în
vigoare 01.08.16]
i) dispunere de către instanța de judecată, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării averii
nejustificate.
[Art.24 al.(1), lit.i) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în
vigoare 01.08.16]
(2) Consilierul poate ataca decizia de ridicare a mandatului în instanţa de contencios
administrativ.
(3) În caz de deces al consilierului, secretarul consiliului local, în termen de 15 zile
calendaristice, informează Comisia Electorală Centrală care declară vacant mandatul
consilierului decedat.
[Art.24 al.(3) în redacţia LP44 din 22.03.13, MO75-81/12.04.13 art.239]
(4) Mandatul se consideră vacant de îndată ce decizia cu privire la ridicarea lui în condiţiile
alin.(1) a fost adusă la cunoştinţă consilierului vizat. În cazul în care comunicarea deciziei este
imposibilă, mandatul se consideră vacant din momentul adoptării deciziei.
Articolul 25. Dizolvarea consiliului local
(1) Consiliul local poate fi dizolvat înainte de expirarea termenului dacă:
a) acesta a adoptat în mod deliberat decizii repetate în aceeaşi materie, care au fost anulate de
către instanţa de contencios administrativ, prin hotărîri definitive, întrucît încălcau grav
prevederile Constituţiei sau ale legislaţiei în vigoare;
b) numărul consilierilor s-a redus cu mai mult de 1/3 din numărul stabilit la art.11;
[Art.25 al.(1), lit.b) modificată prin LP10 din 21.09.17, MO364-370/20.10.17 art.610]
c) acesta nu a adoptat nici o decizie timp de 6 luni consecutiv, indiferent de numărul
şedinţelor.
(2) În cazul prevăzut la alin.(1) lit.a), oficiul teritorial al Cancelariei de Stat sau, după caz,
primarul ori Guvernul este în drept să se adreseze în instanţă de judecată pentru constatarea
circumstanţelor care justifică dizolvarea consiliului local.
(3) Dizolvarea de drept a consiliului local în condiţiile alin.(1) lit.b) şi c) se constată de către
primar şi se notifică în scris, în termen de cel mult 10 zile de la data dizolvării, Comisiei
Electorale Centrale, care stabileşte data desfăşurării alegerilor locale noi.
(4) Parlamentul dizolvă consiliul local, la propunerea motivată a primarului sau a Guvernului,
în temeiul unei hotărîri judecătoreşti definitive, pronunţate în condiţiile alin.(2), prin care au fost
constatate circumstanţele care justifică dizolvarea.
(5) Data desfăşurării alegerilor pentru noua componenţă a consiliului local se stabileşte de
Comisia Electorală Centrală, în condiţiile Codului electoral.
(6) Pînă la constituirea unui nou consiliu, primarul va soluţiona problemele curente ale unităţii
administrativ-teritoriale.
Presedintele si vicepresedintele raionului
Articolul 49. Alegerea preşedintelui şi vicepreşedintelui
raionului
(1) Consiliul raional alege preşedintele raionului, la propunerea a cel puţin o treime din
consilierii aleşi, cu votul majorităţii consilierilor aleşi. În cazul în care candidatura propusă nu
întruneşte votul majorităţii consilierilor aleşi, în termen de 8 zile se convoacă o nouă şedinţă în
vederea efectuării votării repetate. Dacă şi după votarea repetată nici una din candidaturile
propuse nu întruneşte votul majorităţii consilierilor aleşi, în termen de 3 zile se organizează o
votare suplimentară, în urma căreia se consideră ales candidatul care întruneşte cel mai mare
număr de voturi.
[Art.49 al.(1) modificat prin LP273-XVI din 07.12.07, MO84-85/13.05.08 art.288]
(2) Preşedintele raionului este asistat de vicepreşedinţi. Numărul vicepreşedinţilor se stabileşte
de consiliul raional, la propunerea preşedintelui raionului.
(3) Vicepreşedinţii raionului se aleg de consiliul raional, la propunerea preşedintelui raionului,
conform procedurii prevăzute la alin.(1).
(4) În funcţia de președinte și vicepreședinte poate fi aleasă orice persoană, inclusiv din rîndul
consilierilor.
Articolul 52. Preşedintele şi vicepreşedinţii raionului
(1) Președintele raionului exercită conducerea operativă a serviciilor publice descentralizate în
teritoriul administrat.
[Art.52 al.(1) în redacția LP10 din 21.09.17, MO364-370/20.10.17 art.610]
(2) Preşedintele raionului reprezintă raionul în raporturile cu Guvernul, cu alte autorităţi
publice centrale, cu persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, precum şi în instanţe
judecătoreşti.
(3) Preşedintele raionului exercită atribuţiile de preşedinte al comisiei pentru situaţii
excepţionale.
(4) Preşedintele şi vicepreşedinţii raionului cad sub incidenţa Legii privind statutul alesului
local şi Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.
[Art.52 al.(4) în redacţia LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696]
(5) Vicepreşedinţii raionului exercită atribuţiile stabilite de preşedintele raionului şi poartă
răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Articolul 53. Atribuţiile de bază ale preşedintelui raionului
(1) Pornind de la domeniile de activitate ale autorităţii administraţiei publice de nivelul al
doilea, preşedintele raionului exercită în teritoriul administrat următoarele atribuţii de bază:
a) asigură executarea deciziilor consiliului raional;
b) asigură respectarea Constituţiei, a legilor şi altor acte normative;
c) contribuie la menţinerea ordinii publice, asigurarea securităţii şi apărarea drepturilor
cetăţenilor;
d) contribuie la buna colaborare a serviciilor publice desconcentrate în soluţionarea
problemelor de interes raional;
d1) asigură elaborarea studiilor de fezabilitate şi propune spre aprobare listele bunurilor şi
serviciilor publice de interes raional pentru realizarea proiectelor de parteneriat public-privat;
[Art.53 al.(1), lit.d1) introdusă prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
d2) asigură monitorizarea şi controlul realizării proiectelor de parteneriat public-privat în care
autoritatea administraţiei publice locale participă în calitate de partener public;
e) înregistrează asociaţiile obşteşti de interes raional care intenţionează să activeze în unitatea
administrativ-teritorială respectivă, remite informaţia de rigoare autorităţilor abilitate;
f) convoacă şedinţele consiliului raional şi asigură prezenţa consilierilor;
g) semnează actele şi contractele încheiate în numele raionului sau al consiliului raional;
h) asigură elaborarea proiectului de buget al unităţii administrativ-teritoriale respective,
întocmirea rapoartelor periodice şi anuale privind executarea bugetului şi le prezintă spre
aprobare consiliului raional;
[Art.53 al.(1), lit.h) în redacția LP10 din 21.09.17, MO364-370/20.10.17 art.610]
i) exercită funcţia de ordonator principal de credite al raionului;
j) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea mijloacelor la bugetul raional şi cheltuirea lor,
informează operativ consiliul raional despre situaţia existentă;
k) conduce, coordonează şi controlează activitatea serviciilor publice ale consiliului raional;
audiază rapoartele şi informaţiile şefilor acestor servicii şi propune soluţii pentru îmbunătăţirea
activităţii acestora;
[Art.53 al.(1), lit.k) modificată prin LP10 din 21.09.17, MO364-370/20.10.17 art.610]
k1) organizează examinarea necesităţilor raionului în privinţa tipurilor de servicii sociale,
propune spre aprobare consiliului raional, conform necesităţilor stabilite, programul de
dezvoltare a serviciilor sociale;
[Art.53 al.(1), lit.k ) introdusă prin LP196 din 28.07.16, MO306-313/16.09.16 art.661]
1
k2) elaborează, conform necesităţilor stabilite, proiectele programelor de dezvoltare a

serviciilor sociale;
[Art.53 al.(1), lit.k2) introdusă prin LP196 din 28.07.16, MO306-313/16.09.16 art.661]
l) prezintă consiliului raional, spre examinare şi aprobare, contul de încheiere a exerciţiului
bugetar pe semestrul I, pe 9 luni şi cel anual;
m) contribuie, în calitate de preşedinte al comisiei pentru situaţii excepţionale, la realizarea, la
nivel raional, a măsurilor de protecţie a populaţiei în caz de calamităţi naturale şi tehnogene, de
catastrofe, incendii, epidemii, epifitotii şi epizootii, ia măsuri de prevenire a situaţiilor
excepţionale, de reducere a prejudiciului şi de lichidare a consecinţelor;
[Art.53 al.(1), lit.m) modificată prin LP10 din 21.09.17, MO364-370/20.10.17 art.610]
n) propune consiliului raional să consulte, prin referendum, populaţia în probleme locale de
interes deosebit şi, în temeiul deciziei consiliului, ia măsuri în vederea organizării
referendumului;
o) contribuie la desfăşurarea, pe teritoriul raionului, în conformitate cu legislaţia electorală, a
alegerilor autorităţilor administraţiei publice reprezentative de toate nivelurile şi a
referendumurilor;
p) asigură colaborarea raionului cu alte unităţi administrativ-teritoriale, inclusiv din alte ţări;
p1) asigură executarea deciziilor consiliului raional în domeniul de asigurare a egalităţii de
şanse între femei şi bărbaţi în unitatea administrativ-teritorială; colaborează în acest domeniu cu
instituţii statale şi organizaţii necomerciale şi internaţionale; coordonează activitatea unităţii
gender; organizează audierea rapoartelor şi a informaţiilor la subiectul respectiv în cadrul
şedinţelor consiliului raional și propune soluţii pentru îmbunătăţirea situaţiei în domeniu; asigură
înlăturarea, în termen de 30 de zile, a condiţiilor discriminatorii şi a cauzelor care le-au generat;
[Art.51 al.(2), lit.p1) introdusă prin LP71 din 14.04.16, MO140-149/27.05.16 art.291]
q) prezintă, la solicitarea consiliului raional, informaţii despre activitatea sa şi a serviciilor
publice din subordine.
(2) Preşedintele raionului, în calitatea sa de autoritate publică executivă, poate îndeplini şi alte
atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare sau încredinţate de consiliul raional.
aparatul preşedintelui raionului - structură funcţională care asistă preşedintele raionului în exercitarea
atribuţiilor sale legale;
Articolul 51. Aparatul preşedintelui raionului

(1) Aparatul preşedintelui raionului se organizează şi funcţionează în baza unui regulament
aprobat de consiliul raional.
(2) Aparatul preşedintelui raionului are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte proiectele de decizii ale consiliului raional şi proiectele de dispoziţii ale
preşedintelui raionului;
b) asigură consultarea publică a proiectelor de decizii ale consiliului raional şi de dispoziţii
normative ale preşedintelui raionului şi informarea publicului referitor la deciziile adoptate şi la
dispoziţiile emise;
[Art.51 al.(1), lit.b) în redacţia LP72 din 04.05.10, MO94-97/11.06.10 art.270]
c) colectează şi prezintă preşedintelui raionului informaţii pentru raportul anual privind starea
economică şi socială a raionului;
c1) asistă preşedintele raionului în exercitarea obligaţiilor de implementare a legislaţiei în
domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi;
[Art.51 al.(2), lit.c1) introdusă prin LP71 din 14.04.16, MO140-149/27.05.16 art.291]
d) prezintă preşedintelui raionului informaţii privind organizarea şi funcţionarea
subdiviziunilor, serviciilor publice şi a întreprinderilor de interes raional constituite în teritoriu şi
aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale respective;
[Art.51 al.(2), lit.d) în redacția LP10 din 21.09.17, MO364-370/20.10.17 art.610]
e) supraveghează executarea de către instituţiile subordonate a deciziilor consiliului raional şi
a dispoziţiilor emise de către preşedintele raionului;
[Art.51 al.(2), lit.e) în redacția LP10 din 21.09.17, MO364-370/20.10.17 art.610]
[Art.51 al.(2), lit.f) abrogată prin LP10 din 21.09.17, MO364-370/20.10.17 art.610]
[Art.51 al.(2), lit.g) abrogată prin LP10 din 21.09.17, MO364-370/20.10.17 art.610]
[Art.51 al.(2), lit.h) abrogată prin LP10 din 21.09.17, MO364-370/20.10.17 art.610]
i) asistă secretarul consiliului raional în îndeplinirea atribuţiilor lui conform legii.
(3) Condiţiile numirii, angajării, promovării, sancţionării şi încetării raporturilor de serviciu
sau de muncă ale personalului aparatului preşedintelui raionului, drepturile şi obligaţiile lui sînt
stabilite de legislaţia în vigoare şi de regulamentul aprobat de consiliul raional.
(4) Preşedintele raionului numeşte în funcţii publice, modifică, suspendă şi încetează, în
condiţiile legii, raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici din aparatul preşedintelui,
încheie şi reziliază contractele individuale de muncă cu personalul aparatului fără statut de
funcţionar public, administrează personalul, stabileşte atribuţiile acestora.
[Art.51 al.(4) în redacţia LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696]
(41) Personalul aparatului preşedintelui raionului şi subdiviziunilor consiliului raional are
statut de funcţionar public şi cade sub incidenţa Legii nr. 158/2008 cu privire la funcţia publică şi
statutul funcţionarului public, cu excepţia persoanelor care ocupă funcţia de vicepreşedinte al
raionului, aflate sub incidenţa Legii nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de
demnitate publică şi Legii nr. 768/2000 privind statutul alesului local, a altui personal angajat în
baza contractului individual de muncă potrivit prevederilor Codului muncii.
(5) Preşedintele raionului ia măsuri şi este responsabil pentru instruirea şi pregătirea
profesională a funcţionarilor din aparatul său.
Exercitarea mandatului alesului local

LEGE Nr. 768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local Art.2. - (1) În sensul prezentei legi,
noţiunea de ales local vizează consilierii consiliilor săteşti (comunale), orăşeneşti (municipale), raionale şi
consiliului municipal Chişinău, deputaţii în Adunarea Populară a Găgăuziei, primarii şi viceprimarii,
preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor.
Art.5. - (1) Mandatul consilierului şi al primarului începe efectiv din momentul validării şi
durează pînă la data expirării mandatului consiliului sau primarului respectiv ori înainte de
aceasta, dacă intervin anumite condiţii legale pentru încetarea mandatului înainte de termen.
(2) Mandatul consilierului încetează înainte de termen în caz de:
a) absenţă fără motive întemeiate de la 3 şedinţe consecutive ale consiliului;
[Art.5 al.(2), lit.a) modificată prin LP87 din 19.04.13, MO119-121/31.05.13 art.370]
b) încălcare a Constituţiei, a altor legi ori interese ale colectivităţii locale, precum şi
participare la acţiunile unor organe anticonstituţionale, fapt confirmat prin hotărîrea definitivă a
instanţei de judecată;
c) incompatibilitate a funcţiei, stabilită prin actul de constatare rămas definitiv;
[Art.5 al.(2), lit.c) modificată prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în
vigoare 01.08.16]
c1) stabilire, prin act de constatare rămas definitiv, a emiterii/adoptării de către acesta a unui
act administrativ, încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic,
luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în
conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese;
[Art.5 al.(2), lit.c1) introdusă prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în
vigoare 01.08.16]
c2) nedepunere de către acesta a declarației de avere și interese personale sau refuz de a o
depune, în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate;
vigoare 01.08.16]
c3) dispunere de către instanța de judecată, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării averii
nejustificate;
vigoare 01.08.16]
d) intrare în vigoare a sentinţei de condamnare a acestuia;
e) dizolvare de drept a consiliului;
f) demisie (cu depunerea cererii de demisie);
g) deces.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. a), b) şi d) din prezentul articol, mandatul consilierului
se ridică de către consiliul respectiv, iar în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c)–c3), f) şi g) din
prezentul articol, mandatul consilierului se ridică de către Comisia Electorală Centrală.
[Art.5 al.(3) modificat prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare
01.08.16]
(31) Comisia Electorală Centrală iniţiază procedura de ridicare a mandatului de consilier în caz
de incompatibilitate a funcţiei doar la sesizarea comisiei de către Autoritatea Națională de
Integritate. În baza documentelor electorale pe care le deţine, Comisia Electorală Centrală decide
asupra ridicării mandatului de consilier în termen de 30 de zile calendaristice de la data
informării comisiei asupra situaţiei de incompatibilitate a funcţiei.
Art.7. - (1) Mandatul alesului local este incompatibil cu:
a) exercitarea altei funcții de demnitate publică;
[Art.7 al.(1), lit.a) în redacția LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare
01.08.16]
b) calitatea de funcţionar public în oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat;
c) calitatea de funcţionar public, de angajat în subdiviziunile autorităţilor administraţiei
publice locale (aparatul preşedintelui raionului, primării, primărie şi preturile municipiului
Chişinău, direcţii, secţii şi alte subdiviziuni), inclusiv ale Adunării Populare a Găgăuziei şi ale
Comitetului executiv al Găgăuziei;
d) calitatea de şef, de şef adjunct (inclusiv interimatul acestor funcţii) în structurile
subordonate autorităţilor publice locale (instituţii publice, servicii, întreprinderi municipale);
[Art.7 al.(1), lit.d) modificată prin LP206 din 12.07.13, MO173-176/09.08.13 art.588]
e) alte cazuri stabilite prin lege, inclusiv cele prevăzute la art. 84 al Legii nr. 436-XVI din 28
decembrie 2006 privind administraţia publică locală.
[Art.7 al.(1) modificat prin LP452-XV din 30.12.04, MO13-16/21.01.05 art.57]
(2) Suplimentar la incompatibilităţile prevăzute la alin.(1) din prezentul articol, mandatul
consilierului este incompatibil cu calitatea de consilier al unui consiliu de acelaşi nivel sau de
consilier al consiliului de orice nivel din alte unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.
Capitolul III
GARANŢIILE SOCIALE DE EXERCITARE
A MANDATULUI ALESULUI LOCAL
Art.23. - (1) În exercitarea mandatului, alesul local are dreptul, în raza unităţii administrativ-
teritoriale respective, la călătorie gratuită în transportul public terestru, cu excepţia taximetrelor
şi a transportului privat.
(2) Cheltuielile legate de deplasarea alesului local în condiţiile alin.(1) din prezentul articol se
restituie întreprinderilor de transport din bugetul local respectiv.
Art.24. - (1) Pe durata şedinţelor consiliului şi a executării însărcinărilor consiliului sau
comisiei, în conformitate cu art.17 alin.(1) din prezenta lege, consilierul angajat în cîmpul
muncii este degrevat de obligaţiile lui la locul de muncă.
(2) Degrevarea de obligaţiile la locul de muncă se face în baza înştiinţării în scris privind
şedinţa în cauză, adresate alesului local, sau în baza altui document eliberat de consiliu sau
comisia respectivă.
Perioada degrevării include şi timpul necesar pentru a se deplasa la locul şedinţei sau pentru
exercitarea unor anumite însărcinări.
(3) Alesului local care a fost invitat la şedinţa consiliului şi a participat la ea i se restituie
cheltuielile aferente şi i se acordă o indemnizaţie pentru fiecare zi de participare la şedinţa
consiliului în mărimea stabilită de către consiliul respectiv.
Art.25. - (1) La expirarea mandatului, alesului local care a activat cel puţin doi ani în această
calitate i se acordă o indemnizaţie unică, egală cu salariul mediu lunar pe economia naţională
pentru anul precedent.
(2) În caz de deces al alesului local, indemnizaţia unică menţionată la alin.(1) din prezentul
articol se acordă familiei acestuia, indiferent de durata exercitării mandatului.
(3) Decizia privind plata indemnizaţiei unice se adoptă de consiliul respectiv. Achitarea
indemnizaţiei unice se face din bugetul unităţii administrativ-teritoriale respective.
[Art.25 al.(3) introdus prin LP48 din 26.03.11, MO53/04.04.11, art.114; în vigoare 04.04.11]
[Art.26 exclus prin LP481 din 04.12.03, MO6-12/01.01.04 art.46; art.27-30 devin 26-29]
[Art.26 exclus prin LP358 din 31.07.03, MO173/12.08.03 art.742; în vigoare 01.01.04]
[Art.26 modificat prin LP146 din 27.03.03, MO60/01.04.03 art.265]

[Art.26 modificat prin LP285 din 21.06.01, MO78/12.07.01]
Art.26. - (1) Alesul local are legitimaţie şi insignă de modelul stabilit prin lege.
(2) Consilierului şi primarului legitimaţia şi insigna se înmînează după validarea mandatului.
(3) Preşedintelui, vicepreşedintelui raionului, precum şi viceprimarului legitimaţia şi insigna
se înmînează, după alegerea lor în funcţie de către consiliul respectiv.
Administratia publica a municipiului Chisinau

LEGE Nr. 136 din 17.06.2016 privind statutul municipiului Chişinău
Articolul 3. Autoritățile administraţiei publice ale

municipiului Chişinău
(1) Administrarea publică a municipiului Chişinău se realizează de către Consiliul municipal Chișinău (în
continuare – consiliu municipal), consiliile orășenești şi sătești (comunale), ca autorități reprezentative și
deliberative ale populației municipiului Chișinău, şi de către Primarul general al municipiului Chişinău (în
continuare – primar general), primarii orașelor, satelor (comunelor), ca autorități reprezentative și
executive.
(2) Consiliul municipal și primarul general exercită competențe și atribuții specifice autorităților
publice locale de nivelul întîi în teritoriul orașului Chișinău și de nivelul al doilea – în raporturile cu
orașele, satele (comunele) din componența municipiului.
Articolul 9. Atribuțiile președintelui de ședință al

consiliului municipal
Președintele de ședință are următoarele atribuții:
a) conduce lucrările consiliului municipal pe întreaga durată a şedinţei pentru care a fost ales;
b) asigură respectarea Regulamentului privind constituirea și funcționarea Consiliului municipal
Chișinău, asigură menținerea ordinii în timpul ședinței, precum și respectarea regulamentului de lucru al
ședinței, dacă un asemenea regulament a fost adoptat la începutul ședinței;
c) supune votului consilierilor proiectele de decizii, asigură numărarea voturilor şi anunţă rezultatul
votării deciziilor consiliului municipal, cu precizarea voturilor „pro”, „contra” şi a abţinerilor;
d) semnează deciziile adoptate de consiliul municipal și procesul-verbal al şedinţei;
e) îndeplinește şi alte atribuții în condițiile legii.
Articolul 13. Atribuțiile secretarului consiliului municipal

(1) Secretarul consiliului municipal exercită următoarele atribuții de bază:
a) asigură înștiințarea convocării consiliului municipal;
b) participă la ședințele consiliului municipal și asistă președintele de ședință;
c) contrasemnează deciziile consiliului municipal, cu excepţia deciziei de numire în funcţie a
secretarului consiliului;
d) asigură buna funcționare a consiliului municipal;
e) asigură efectuarea lucrărilor de secretariat;
f) comunică şi remite autorităților şi persoanelor interesate, în termen de 5 zile de la data adoptării
sau emiterii, actele adoptate de consiliul municipal sau emise de primarul general;
g) aduce la cunoștință publică deciziile adoptate de consiliul municipal și dispozițiile emise de primarul
general;
h) păstrează şi aplică ștampila consiliului municipal pe deciziile adoptate de către acesta;
i) acordă ajutor consilierilor și comisiilor de specialitate ale consiliului municipal;
j) acordă asistență metodologică consiliilor locale din teritoriul municipiului privind problemele
organizării şi funcționării consiliilor.
(2) Secretarul îndeplinește şi alte atribuții prevăzute de lege sau delegate/ încredințate de către
consiliul municipal ori de către primarul general.
Articolul 15. Atribuțiile primarului general

(1) Primarul general exercită următoarele atribuții de bază:
1) în domeniul conducerii activității executive:
a) asigură executarea deciziilor adoptate de consiliul municipal; în cazul în care consideră motivat că
decizia consiliului municipal este ilegală, primarul general sesizează oficiul teritorial al Cancelariei de Stat
şi/sau instanţa de contencios administrativ;
b) numește, modifică, suspendă şi încetează raporturile de serviciu sau de muncă, în condițiile legii, cu
personalul primăriei, pretorii, vicepretorii şi secretarii preturilor de sector, conducătorii subdiviziunilor
administrației publice municipale (direcții generale, direcții, servicii etc.), conducătorii de servicii publice,
conducătorii instituțiilor publice municipale, conducătorii întreprinderilor municipale; stabilește
atribuțiile de bază ale acestora; conduce şi controlează activitatea acestora, contribuie la formarea
profesională continuă;
c) stabileşte și deleagă atribuţii viceprimarilor;
d) propune consiliului municipal schema de organizare şi condiţiile de prestare a serviciilor publice de
gospodărie comunală, ia măsuri pentru buna funcţionare a serviciilor respective;
e) conduce, coordonează şi controlează activitatea serviciilor publice municipale, asigură funcţionarea
serviciului stare civilă, a autorităţii tutelare; coordonează şi controlează activitatea entităților economice
fondate prin decizia consiliului municipal, a instituțiilor publice municipale; audiază rapoartele şi
informaţiile conducătorilor acestora şi propune soluţii pentru îmbunătăţirea activităţii lor;
f) exercită, în numele consiliului municipal, funcţiile de autoritate tutelară, supraveghează activitatea
tutorilor şi a curatorilor;
g) coordonează activitatea de asistenţă socială și contribuie la realizarea măsurilor de asistenţă socială
şi ajutor social privind copiii, persoanele în etate, persoanele cu dizabilități, familiile cu mulţi copii,
familiile afectate de violenţă intrafamilială, alte categorii de persoane socialmente vulnerabile, sprijină
activitatea asociaţiilor obşteşti cu statut de utilitate publică;
h) deleagă în deplasări în interes de serviciu angajații primăriei, pretorii, conducătorii subdiviziunilor,
conducătorii întreprinderilor municipale și entităților economice fondate prin decizia consiliului
municipal;
i) exercită controlul de oportunitate privind realizarea competențelor pe care le
deleagă/încredințează, în condițiile legii;
2) în domeniul asigurării suportului tehnic și administrativ pentru activitatea consiliului municipal:
a) convoacă ședințele ordinare, extraordinare și de îndată ale consiliului municipal, propune consiliului
municipal pentru examinare chestiuni ce țin de administrarea municipiului, care se includ în ordinea de
zi cu prioritate;
b) asigură suportul tehnic, informațional și administrativ pentru funcționarea consiliului municipal;
c) asigură elaborarea studiilor de fezabilitate şi propune spre aprobare listele bunurilor şi serviciilor de
interes public municipal pentru realizarea proiectelor de parteneriat public-privat; asigură monitorizarea
şi controlul realizării proiectelor de parteneriat public-privat în care autoritatea administraţiei publice
municipale participă în calitate de partener public;
d) asigură elaborarea strategiilor, a prognozelor, a planurilor și a programelor de dezvoltare social-
economică a municipiului, a programelor de refacere și de protecție a mediului;
e) asigură elaborarea planului general de urbanism şi a documentaţiei de urbanism şi amenajare a
teritoriului şi le prezintă spre aprobare consiliului municipal, în condiţiile legii;
3) în domeniul reglementării administrative și normative a activității persoanelor fizice și juridice de
pe teritoriul municipiului Chișinău:
a) eliberează autorizaţii și alte acte permisive prevăzute de lege, avînd dreptul de a le suspenda sau
revoca din motive temeinic justificate;
b) constată încălcările legislaţiei în vigoare comise de persoane fizice şi juridice în teritoriul
administrat, ia măsuri pentru înlăturarea sau curmarea acestora şi, după caz, sesizează organele de
drept, acestea fiind obligate să reacţioneze cu promptitudine, în condiţiile legii, la solicitările primarului
general;
c) constată și dispune demontarea și evacuarea, inclusiv forțată, a panourilor publicitare instalate în
mod neautorizat, a unităților comerciale staționare provizorii și unităților mobile de orice tip, a
obiectelor și instalațiilor de orice tip, amplasate ilegal pe domeniul public; dispune, în limitele
competenței sale, contracararea activității de comerț, inclusiv a comerțului ambulant, desfășurate cu
încălcarea legislației;
d) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau altor manifestări
publice care contravin ordinii de drept sau bunelor moravuri, care atentează la ordinea şi liniştea
publică;
e) aprobă procesele-verbale de recepție a lucrărilor de construcţie pe teritoriul orașului Chișinău sau
al municipiului, după caz, în calitate de președinte al comisiei respective;
f) aprobă regulamente ale comisiilor și grupurilor de lucru instituite prin dispoziție, pe diferite domenii
de activitate; asigură controlul respectării acestora;
4) în domeniul administrării patrimoniului municipal:
a) răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor domeniilor public şi privat ale municipiului, în
limitele competenţei sale;
b) asigură organizarea și exercită, în condiţiile legii, supravegherea activităţilor din tîrguri, pieţe,
oboare, parcuri, spaţii verzi, locuri de distracţie şi agrement şi ia măsuri operative pentru buna lor
funcţionare;
c) asigură securitatea traficului rutier şi pietonal prin organizarea circulaţiei transportului, prin
întreţinerea drumurilor, podurilor şi instalarea semnelor rutiere în raza teritoriului administrat;
d) asigură înregistrarea şi evidenţa troleibuzelor, a ciclomotoarelor, a maşinilor şi a utilajelor
autopropulsate utilizate la lucrările de construcţii sau agricole, care nu se supun înmatriculării, precum şi
a vehiculelor cu tracţiune animală, în corespundere cu regulamentul-tip aprobat de Guvern;
e) asigură atribuirea și repartizarea spațiului locativ disponibil și eliberează bonuri de repartiție din
fondul public de locuințe municipal, precum şi din fondul locativ eliberat şi avariat (pentru restabilirea
acestuia); asigură controlul asupra întreţinerii şi gestionării fondului locativ în municipiu;
f) coordonează și asigură controlul lucrărilor de proiectare, construcție, întreținere și modernizare a
drumurilor, a podurilor, a instalaţiilor şi reţelelor tehnico-edilitare, a fondului locativ (inclusiv gradul de
ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, numărul locurilor de parcare, pașaportul
coloristic etc.), precum și a altor obiective din domeniul economic, social, comunal și de agrement de
interes municipal;
g) dispune, în teritoriul orașului Chișinău, asupra tăierii, defrişării arborilor şi arbuştilor din spaţiile
verzi proprietate publică a municipiului şi/sau asupra strămutării lor, în coordonare cu Agenția Ecologică
Chișinău;
5) în domeniul cooperării cu administrația publică centrală:
a) reprezintă municipiul în raporturile cu Guvernul, cu alte autorități publice, cu persoane fizice sau
juridice din țară sau din străinătate, precum şi în instanțele judecătorești; semnează, în numele
municipiului sau al consiliului municipal, actele şi contractele încheiate în temeiul deciziei consiliului
municipal;
b) contribuie la buna colaborare a serviciilor publice desconcentrate în soluţionarea problemelor de
interes municipal; este coordonator al serviciilor publice descentralizate din cadrul municipiului,
exercitînd atribuţiile de preşedinte al comisiei pentru situaţii excepţionale, și ia, în această calitate, în
comun cu autorităţile centrale de specialitate şi cu serviciile publice desconcentrate ale acestora, măsuri
de prevenire şi diminuare a consecinţelor calamităţilor naturale, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor,
epifitotiilor şi epizootiilor şi, în acest scop, dispune, cu titlu executoriu, mobilizarea, după caz, a
populaţiei, agenţilor economici şi instituţiilor publice din municipiu;
c) avizează demersurile instituțiilor publice privind decorarea locuitorilor municipiului cu distincții de
stat; înaintează demersuri privind acordarea distincțiilor de stat funcționarilor sau altor angajați ai
administrației publice municipale și angajaților entităților economice fondate prin decizia consiliului
municipal;
6) în domeniul cooperării cu alte autorități ale administrației publice locale:
a) colaborează cu primarii orașelor şi satelor (comunelor) din componenţa municipiului în vederea
soluționării problemelor comune și funcționării serviciilor publice de interes municipal;
b) inițiază, promovează, asigură și sprijină colaborarea municipiului cu alte unităţi administrativ-
teritoriale, inclusiv din alte ţări; contribuie la extinderea cooperării şi a legăturilor directe cu acestea;
colaborează cu agenți economici şi asociații obștești din țară şi din străinătate în scopul realizării unor
acțiuni sau lucrări de interes comun;
7) în domeniul cooperării cu societatea civilă:
a) asigură organizarea și desfășurarea activităţilor culturale, artistice, de tineret, sportive şi de
agrement de interes municipal;
b) înregistrează asociaţiile obşteşti care intenţionează să activeze în municipiu, remite informaţia de
rigoare autorităţilor abilitate;
c) propune consiliului municipal consultarea populaţiei prin referendum în probleme municipale de
interes deosebit, ia măsuri pentru organizarea acestor consultări;
8) în domeniul elaborării și gestionării bugetului municipal Chișinău:
a) asigură elaborarea proiectului bugetului municipal pe următorul an bugetar şi a contului de
încheiere a exerciţiului bugetar şi le prezintă spre aprobare consiliului municipal; asigură elaborarea
proiectelor de modificare a bugetului municipal;
b) exercită funcţia de ordonator principal de credite; verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea
mijloacelor la bugetul municipal şi cheltuielile, informînd consiliul municipal despre situaţia existentă;
c) prezintă, din proprie inițiativă sau la cererea consiliului municipal, rapoarte și informaţii despre
executarea deciziilor adoptate de consiliul municipal, alte informaţii despre exercitarea atribuţiilor ce îi
revin potrivit legii; prezintă consiliului municipal, anual şi ori de cîte ori este necesar, rapoarte cu privire
la situaţia social-economică a municipiului;
d) dispune efectuarea auditului intern în conformitate cu Legea nr. 229 din 23 septembrie 2010
privind controlul financiar public intern.
(2) Primarul general, în calitatea sa de autoritate publică executivă, exercită şi alte atribuţii prevăzute
de legislaţia în vigoare sau delegate/încredințate de consiliul municipal.
(3) Primarul general dispune de ștampilă, pe care o păstrează și o aplică pe actele emise de acesta.
Bugetul unit. Adm terit

Procesul bugetar poate fi definit ca ansamblu de activităţi şi operaţiuni integrate coerent şi orientate
spre acelaşi scop. Procesul bugetar cuprinde următoarele etape: 1. elaborarea proiectului de buget; 2.
examinarea şi adoptarea bugetului; 3. executarea bugetului; 4. încheierea şi aprobarea contului de
execuţie bugetară; 5. controlul bugetar. Aceste activităţi se desfăşoară într-un cadru constituţional
(legal) şi administrativ-instituţional. Procesul bugetar este un proces: • de decizie, întrucât esenţa sa
constă în alocarea resurselor bugetare limitate pentru bunuri şi servicii publice care, de regulă, se
caracterizează printr-o anumită presiune a cererii; • predominant politic, deoarece deciziile de alocare a
resurselor bugetare nu sunt determinate de forţele pieţei, ci de cetăţeni şi de grupuri de interese, prin
mecanismul reprezentativităţii şi al votului; • complex, cu mii de participanţi (instituţii publice,
administraţii publice, organizaţii publice şi sindicate); • ciclic, care se desfăşoară într-o ordine temporală
bine precizată, consecinţă a principiilor bugetare, îndeosebi a principiului anualităţii şi a principiului
publicităţii.
Capitolul III
ELABORAREA ŞI APROBAREA BUGETELOR UNITĂŢILOR
ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Articolul 19. Elaborarea bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale
(1) Autorităţile administraţiei publice locale sînt responsabile de elaborarea şi aprobarea
bugetelor proprii conform prevederilor legale, în baza clasificaţiei bugetare şi metodologiei
bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor.
(2) Bugetul unităţii administrativ-teritoriale se elaborează de către autoritatea executivă a
acesteia, ţinîndu-se cont de următoarele prevederi:
a) în termenele stabilite de Guvern, Ministerul Finanţelor remite autorităţii executive a unităţii
administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi direcţiei finanţe respective note metodologice
privind prognozele macroeconomice, principiile de bază ale politicii statului în domeniul
veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul(anii) următor(i) şi unele momente specifice de
calculare a transferurilor ce se prognozează a fi alocate acestor bugete de la bugetul de stat;
[Art.19 al.(2), lit.a) modificată prin LP267 din 01.11.13, MO262-267/22.11.13 art.748]
b) în termen de 10 zile după primirea notelor metodologice specificate la lit.a) din prezentul
alineat, direcţia finanţe comunică autorităţilor executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de
nivelul întîi principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor
bugetare pe anul(anii) următor(i) şi momentele specifice de calculare a transferurilor ce se
prognozează a fi alocate acestor bugete de la bugetul de stat;
[Art.19 al.(2), lit.b) modificată prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543]
c) în termen de 20 de zile după primirea notelor metodologice specificate la lit.b) din prezentul
alineat, autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi asigură
elaborarea prognozei tuturor tipurilor de impozite şi taxe ce urmează a fi colectate în anul(anii)
următor(i) în unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi a proiectului bugetului
autorităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi, care se prezintă direcţiei finanţe pentru
analiza corectitudinii proiectului şi întocmirea sintezei consolidate a proiectelor bugetelor
unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi al doilea;
[Art.19 al.(2), lit.c) modificată prin LP267 din 01.11.13, MO262-267/22.11.13 art.748]
d) în termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, direcţia finanţe prezintă Ministerului
Finanţelor, pentru consultare şi includere în bugetul public naţional, sinteza consolidată a
proiectelor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi al doilea.
[Art.19 al.(2), lit.d) în redacţia LP267 din 01.11.13, MO262-267/22.11.13 art.748]
[Art.19 al.(3) abrogat prin LP267 din 01.11.13, MO262-267/22.11.13 art.748]
[Art.19 modificat prin LP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07 art.27]
Articolul 20. Examinarea şi aprobarea bugetelor
unităţilor administrativ-teritoriale
(1) Autoritatea executivă prezintă autorităţii reprezentative şi deliberative respective, printr-o
dispoziţie, cel tîrziu la data de 1 noiembrie, proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale
pe anul următor spre examinare şi aprobare.
(2) Proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale, însoţit de nota informativă, prezentat
spre aprobare autorităţii reprezentative şi deliberative respective, include:
a) proiectul deciziei autorităţii reprezentative şi deliberative privind aprobarea bugetului;
b) anexele la proiectul deciziei, în care se vor reflecta:
– veniturile şi cheltuielile bugetului respectiv prevăzute pentru anul bugetar următor;
– cotele impozitelor şi taxelor locale ce vor fi încasate în buget;
– nomenclatorul tarifelor pentru serviciile prestate de instituţiile publice finanţate de la
bugetele unităţilor administrativ-teritoriale;
– mijloacele speciale preconizate spre încasare de către fiecare instituţie publică;
– fondurile speciale;
– transferurile de la/către alte bugete;
– plafonul datoriei unităţii administrativ-teritoriale şi plafonul garanţiilor acordate de
autorităţile administraţiei publice locale;
– efectivul-limită al instituţiilor publice finanţate de la bugetul respectiv;
c) cuantumul fondului de rezervă (fondul de rezervă este utilizat în conformitate cu
regulamentul de utilizare a mijloacelor fondului, aprobat în condiţiile art. 18 din prezenta lege);
d) alte prevederi ce necesită reglementare prin proiectul bugetului.
(3) Autoritatea reprezentativă şi deliberativă examinează proiectul bugetului unităţii
administrativ-teritoriale în două lecturi.
(4) În prima lectură, autoritatea reprezentativă şi deliberativă audiază şi examinează raportul
autorităţii executive respective privind proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale,
examinează şi aprobă volumul total al veniturilor şi cheltuielilor bugetului respectiv.
(5) În lectura a doua, autoritatea reprezentativă şi deliberativă examinează şi aprobă:
a) structura veniturilor;
b) cheltuielile, structura şi destinaţia lor;
c) balanţa bugetului şi sursele de finanţare;
d) transferurile de la/către alte bugete;
e) cuantumul fondului de rezervă (fondul de rezervă este utilizat în conformitate cu
regulamentul de utilizare a mijloacelor fondului, aprobat în condiţiile art. 18 din prezenta lege);
f) cotele impozitelor şi taxelor locale ce vor fi încasate în buget;
g) nomenclatorul tarifelor pentru serviciile prestate de instituţiile publice finanţate de la
bugetele unităţilor administrativ-teritoriale;
h) mijloacele speciale preconizate spre încasare de către fiecare instituţie publică;
i) fondurile speciale;
j) cheltuielile care vor fi finanţate în mod prioritar;
k) plafonul datoriei unităţii administrativ-teritoriale şi plafonul garanţiilor acordate de
autorităţile administraţiei publice locale;
l) efectivul-limită al instituţiilor publice finanţate de la bugetul respectiv;
m) alte prevederi ce necesită reglementare prin proiectul bugetului.
(6) Autoritatea reprezentativă şi deliberativă aprobă bugetul unităţii administrativ-teritoriale pe
anul bugetar următor cel tîrziu la data de 10 decembrie.
Articolul 22. Publicitatea bugetelor unităţilor

Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, aprobate de către autorităţile reprezentative şi
deliberative respective, şi rectificările la aceste bugete sînt date publicităţii în mod obligatoriu.
Articolul 23. Acţiuni în cazul neaprobării bugetului
unităţii administrativ-teritoriale
(1) Dacă bugetul unităţii administrativ-teritoriale nu este aprobat pînă la începutul anului
bugetar, efectuarea transferurilor cu destinaţie generală la bugetul respectiv se suspendă pînă la
aprobarea bugetului.
(2) Dacă bugetul unităţii administrativ-teritoriale nu este aprobat pînă la data de 31 decembrie,
finanţarea cheltuielilor se efectuează lunar proporţional mărimii de 1/12 parte din suma
cheltuielilor, conform clasificaţiei bugetare pe anul bugetar precedent, în limita resurselor
financiare disponibile, pînă la aprobarea noului buget.
Articolul 24. Corelarea bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale cu legea
bugetară anuală
(1) În termen de cel mult 30 de zile de la data publicării legii bugetului de stat pe anul
respectiv, autoritatea reprezentativă şi deliberativă aduce bugetul aprobat în concordanţă cu
prevederile legii menţionate.
(2) În caz de nerespectare a prevederilor alin.(1) din prezentul articol, efectuarea transferurilor
cu destinaţie generală la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale respective se suspendă.
Articolul 25. Repartizarea a veniturilor şi a
cheltuielilor bugetelor unităţilor
[Art.25 denumirea modificată prin LP267 din 01.11.13, MO262-267/22.11.13 art.748]
(1) În termen de 5 zile de la aprobarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale,
subdiviziunea financiară a unităţii administrativ-teritoriale solicită de la toate instituţiile publice
finanţate de la bugetul respectiv propuneri de repartizare a cheltuielilor aprobate în buget pentru
instituţia respectivă şi a veniturilor ei provenite din executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau
din desfăşurarea contra plată a altor activităţi conform clasificaţiei bugetare şi generalizează
propunerile primite.
(2) Pînă la data de 20 decembrie, autoritatea executivă aprobă repartizarea veniturilor şi
cheltuielilor bugetului unităţii administrativ-teritoriale conform clasificaţiei bugetare.
(5) Pînă la data de 25 decembrie, autoritatea executivă remite direcţiei finanţe repartizarea
veniturilor şi cheltuielilor bugetului unităţii administrativ-teritoriale conform clasificaţiei
bugetare.
(6) Pînă la data de 1 ianuarie, direcţia finanţe prezintă Ministerului Finanţelor repartizările
veniturilor şi cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale conform clasificaţiei
bugetare.
Articolul 26. Prezentarea bugetelor aprobate
(1) După aprobarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi, autoritatea
executivă respectivă prezintă direcţiei finanţe o copie a deciziei privind aprobarea bugetului,
legalizată de secretarul autorităţii reprezentative şi deliberative.
(2) În termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, direcţia finanţe prezintă ministerului
sinteza consolidată a bugetelor aprobate ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi
al doilea pentru a fi incluse în bugetul public naţional.
[Art.26 în redacţia LP267 din 01.11.13, MO262-267/22.11.13 art.748]
[Art.26 modificat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611]
Articolul 27. Rectificarea bugetelor unităţilor
(1) Autorităţile executive înaintează autorităţilor reprezentative şi deliberative respective
propuneri privind rectificarea bugetelor aprobate, după caz.
(2) Rectificarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se aprobă de către autorităţile
reprezentative şi deliberative respective în cazul în care:
a) s-a modificat baza fiscală în temeiul prevederilor legale;
b) a diminuat necesitatea de cheltuieli aprobate în buget;
c) a apărut necesitatea unor cheltuieli neaprobate în buget.
[Art.27 al.(3) exclus prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611; în vigoare 01.01.06,
al.(4) devine (3)]
(3) Drept surse la rectificarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pot servi mijloacele
împrumutate pe un termen ce depăşeşte un an, veniturile încasate în bugetele respective, în sume
ce depăşesc prevederile anuale, soldurile; de mijloace băneşti constituite în urma executării
bugetului pentru anul precedent, precum şi donaţiile, sponsorizările şi alte mijloace băneşti
intrate legal în posesia instituţiei publice.
[Art.27 al.(4) modificat prin LP224-XV din 01.07.04, MO132-137/06.08.04 art.700; în
vigoare 01.01.05]
…
Administrarea finantelor publice locale
Autonomie financiară = situația unui serviciu cu gestiune financiară independentă de aceea a
organului care l-a creat și care îl controlează.
autonomie financiară şi bugetară - dreptul autorităţilor publice locale de a dispune de resurse financiare
proprii suficiente şi de a le utiliza liber, în condiţiile legii, prin adoptarea propriilor bugete locale;
Articolul 4. Veniturile bugetelor unităţilor

(1) Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe, alte
venituri prevăzute de legislaţie şi se formează din:
a) venituri proprii;
[Art.4 al.(1), lit.a) în redacţia LP267 din 01.11.13, MO262-267/22.11.13 art.748]
[Art.4 al.(1), lit.(a) modificată prin LP155 din 21.07.05, MO107-109/12.08.05 art.525; în
vigoare 01.01.06]
b) mijloace speciale;
c) defalcări, conform cotelor procentuale, de la impozitele şi taxele de stat, stabilite prin
prezenta lege;
[Art.4 al.(1), lit.c) în redacţia LP267 din 01.11.13, MO262-267/22.11.13 art.748]
[Art.4 al.(1), lit.(c) în redacţia LP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07art.27]
[Art.4 al.(1), lit.(d) exclusă prin LP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07 at.27; lit.( e-f)
devin lit.(d-e)]
d) transferuri cu destinaţie generală;
[Art.4 al.(1), lit.d) în redacţia LP267 din 01.11.13, MO262-267/22.11.13 art.748]
d1) transferuri cu destinaţie specială;
d2) granturi;
e) fonduri speciale.
(3) Veniturile bugetelor de orice nivel nu includ împrumuturile acordate din bugetul de stat
sau din alt buget, precum şi împrumuturile de la instituţiile financiare şi alţi creditori.
Articolul 7.Cheltuielile bugetelor unităţilor
(1) În bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se prevăd alocaţii necesare asigurării
funcţionării instituţiilor publice şi serviciilor publice din unitatea administrativ-teritorială
respectivă.
(11) Cheltuielile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale efectuate din contul transferurilor
cu destinaţie specială de la bugetul de stat pentru finanţarea domeniilor proprii de activitate
şi/sau competenţelor partajate pot fi suplimentate de către autorităţile reprezentative şi
deliberative din contul veniturilor proprii ale bugetelor respective.
(2) Cheltuielile anuale ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se aprobă de autoritatea
reprezentativă şi deliberativă respectivă numai în limita resurselor financiare disponibile.
Această prevedere nu are efect în cazul angajării împrumuturilor prevăzute la art.14 din prezenta
lege.
(3) Cheltuielile aprobate (rectificate pe parcursul anului bugetar) în bugetele unităţilor
administrativ-teritoriale reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. Contractarea de lucrări,
servicii, bunuri materiale şi efectuarea de cheltuieli se realizează de către executorii
(ordonatorii) de buget doar cu respectarea prevederilor legale şi în cadrul limitelor aprobate
(rectificate).
(4) Autorităţile reprezentative şi deliberative sînt responsabile de stabilirea caracterului
prioritar al cheltuielilor bugetului unităţii administrativ-teritoriale.
Articolul 8. Competenţe în efectuarea cheltuielilor
Competenţele în efectuarea cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe
domenii de activitate sînt delimitate prin legislaţia privind administraţia publică locală şi
descentralizarea administrativă.
Capitolul IV
Resursele financiare şi materiale ale colectivităţilor locale
Articolul 12. Descentralizarea financiară
(1) Autorităţile publice locale se bucură, în condiţiile legii, de autonomie financiară, adoptă
bugetul lor propriu care este independent şi separat de bugetul de stat.
(2) Unităţile administrativ-teritoriale dispun în mod efectiv de resurse financiare proprii, pe
care le utilizează liber în realizarea competenţelor lor.
(3) Autorităţile publice locale dispun de venituri fiscale proprii, stabilite de Legea privind
finanţele publice locale, care constituie baza fiscală a unităţii administrativ-teritoriale. Ele
dispun, de asemenea, şi de alte venituri proprii stabilite de legea menţionată şi de alte acte
normative.
(4) În vederea sporirii capacităţii financiare, autorităţilor publice locale li se acordă transferuri
cu destinaţie generală. Modalităţile de calcul al sumei generale a acestor transferuri sînt stabilite
de Legea privind finanţele publice locale.
(5) În vederea lichidării dezechilibrelor dintre capacitatea financiară şi necesităţile de
cheltuieli ale unor autorităţi publice locale, prin Legea privind finanţele publice locale, se
stabileşte un mecanism de repartizare financiară echitabilă.
(6) Ministerul Finanţelor şi serviciile publice desconcentrate ale acestuia asigură accesul, fără
restricţii, al autorităţilor publice locale la informaţiile privind determinarea şi distribuirea
resurselor bugetare prevăzute de legislaţie.
Articolul 13. Proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale
(1) Autorităţile publice locale posedă un patrimoniu propriu şi distinct, care include bunuri
mobile şi imobile, şi dispun liber de acesta în condiţiile legii.
(2) Patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale se delimitează şi se separă clar de
patrimoniul statului, potrivit legii sau în modul stabilit de lege.
(3) Delimitarea presupune evidenţa patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale,
competenţa decizională exclusivă a autorităţilor publice locale privind administrarea
patrimoniului respectiv şi modul de repartizare a veniturilor obţinute din gestionarea acestuia în
condiţiile legii.
(4) Criteriile principale care stau la baza delimitării patrimoniului unităţilor administrativ-
teritoriale de cel al statului sînt:
a) criteriul interesului (local, raional sau naţional) şi importanţei. Importanţa patrimoniului se
stabileşte în baza unor studii, avize şi expertize specializate;
b) valoarea economică şi importanţa patrimoniului pentru dezvoltarea satului (comunei),
oraşului (municipiului), raionului sau ţării;
c) utilizarea patrimoniului pentru amplasarea sistemelor energetice, de transport şi a altor
sisteme de stat, a obiectivelor de telecomunicaţii şi a serviciilor meteo;
d) valoarea ştiinţifică, socială, istorică, culturală şi naturală a patrimoniului.
Controlul administrative al activitatii APL
Capitolul IX
CONTROLUL ADMINISTRATIV AL ACTIVITĂŢII

AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
Secţiunea 1
Controlul administrativ
Articolul 61. Noţiunea de control administrativ şi scopul
acestuia
(1) Activitatea autorităţilor administraţiei publice locale de nivelurile întîi şi al doilea, precum
şi a celor din cadrul unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special este supusă controlului
administrativ în temeiul Constituţiei, al prezentei legi şi al altor acte legislative.
(2) Controlul administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale vizează
respectarea Constituţiei, a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, a
prezentei legi şi a altor acte normative atît de către autorităţile administraţiei publice locale de
nivelurile întîi şi al doilea, cît şi de către funcţionarii acestora.
(3) Controlul administrativ include controlul legalităţii şi controlul oportunităţii activităţii
autorităţilor administraţiei publice locale.
(4) Controlul administrativ se efectuează din oficiu sau la cerere.
Articolul 62. Principiile controlului administrativ
(1) Controlul administrativ se întemeiază pe următoarele principii:
a) exercitarea acestuia numai potrivit procedurilor şi în cazurile prevăzute de legislaţia în
vigoare;
b) respectarea proporţionalităţii între amploarea intervenţiei autorităţii de control şi importanţa
intereselor pe care le protejează;
c) neadmiterea limitării dreptului autorităţii administraţiei publice locale de a administra în
mod autonom, în condiţiile legii, afacerile ce ţin de propria competenţă.
(2) Controlul administrativ vizează, în principal, legalitatea activităţii autorităţilor
administraţiei publice locale.
(3) Exercitarea controlului administrativ de oportunitate de către autorităţi de nivel superior se
admite doar în cazul realizării competenţelor delegate de către stat autorităţilor administraţiei
publice locale.
Articolul 63. Subiecţii controlului administrativ
(1) De organizarea controlului administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice
locale este responsabilă Cancelaria de Stat, acesta fiind exercitat nemijlocit de Cancelaria de Stat
sau de oficiile sale teritoriale, conduse de reprezentanţii Guvernului în teritoriu.
[Art.63 al.(1) în redacţia LP93-XVIII din 04.12.09, MO187-188/18.12.09 art.586]
(2) Regulamentul, structura şi efectivul-limită ale oficiului teritorial al Cancelariei de Stat se
aprobă prin hotărîre de Guvern.
[Art.63 al.(2) în redacţia LP93-XVIII din 04.12.09, MO187-188/18.12.09 art.586]
(3) Subiecţi ai controlului de oportunitate sînt Guvernul, autorităţile de specialitate ale
administraţiei publice centrale, alte autorităţi administrative, care acţionează în unităţile
administrativ-teritoriale, inclusiv prin intermediul serviciilor lor desconcentrate, potrivit
competenţelor ce le revin în condiţiile legii.
In administratia publica constituirea formelor de verificare, a diferitelor categorii
de organe si de activitati de control, este strans legata de problema raporturilor
dintre organele de verificare si cele controlate. Astfel:
- nici o forma de conducere nu poate fi lipsita de dreptul de control intrucat daca

conducerea unui organ poate lua masuri obligatorii si poate organiza activitatea
subordonata cu atat mai mult va putea verifica respectiva activitate.
- cu cat controlul este desfasurat mai aproape de activitatea verificata cu atat este
mai eficient.
- un control se poate desfasura in mod corespunzator, avand un caracter obiectiv,
atunci cand, fiind infaptuit de un personal specializat acesta nu se afla in
subordinea celor verificati sau raspunzatori de starea de lucruri constatata.
- in unele situatii activitatea de control se desfasoara prin utilizarea mai multor

forme de verificare simultana sau succesiva in scopul unei cunoasteri complete a
unui domeniu de activitate (de exemplu, in materie financiara controlul financiar
intern poate fi dublat de controlul financiar extern infaptuit de organele
ministerului de resort).
Dintre conditiile de eficienta ale controlului enumeram[3]:
1) controlul trebuie sa fie de specialitate, adica efectuat de persoane anume

pregatite care urmaresc aspectele profesionale si tehnice;
2) trebuie sa existe o proportie optima intre volumul activitatii de control si cel al

activitatii verificate in sensul ca verificarea sa vizeze aspectele esentiale ale
activitatii administrative cu evitarea oricarei disproportii in actiunea de control
(controlul absorbind numeroase mijloace materiale si umane, timp de munca),
evitandu-se, totodata, orice diminuare a activitatii de verificare sub limite care ar
determina necuprinderea unor sectoare si aspecte importante in care sens:
a) accentul trebuie sa cada pe formele de control intern si nu pe cele de forma

externa si care implica cheltuieli suplimentare, sustragerea personalului de la
preocuparile curente;
b) activitatea de control extern trebuie coordonata pentru ca formele de control sa

nu se suprapuna sau sa se succeada in aceleasi sau in scurt interval de timp si pe
aceleasi probleme;
c) este necesara gasirea formelor de control care corespund cel mai bine activitatii
verificate, de exemplu controlul preventiv in materie financiara, capabile sa
previna producerea unor deficiente, ulterior greu de inlaturat, semnaland in timp
util alte posibile incalcari ale legii;
3) metodologia controlului adaptata obiectivelor urmarite sporeste considerabil

eficienta acestuia, de exemplu, controlul inopinat este recomandabil in materie de
gestiune si financiara, iar controlul anuntat se preteaza in materia verificata
legalitatii actelor;
4) controlul trebuie exercitat in mod sistematic, adica sa se desfasoare dupa un plan

cu obiective precise si cu o metodologie adecvata;
5) controlul trebuie sa fie concret adica sa vizeze cunoasterea nemijlocita a situatiei
de fapt, a cauzelor diferitelor stari de lucruri, astfel ca si indicatiile date sa aiba
valoare practica;
6) controlul trebuie sa se desfasoare diferentiat, in sensul ca exercitarea lui este

influentata de specificul activitatii verificate, trebuind adaptat diferitelor conditii in
care se realizeaza;
7) valorificarea rezultatelor controlului in mod eficient de catre factorii controlati

astfel incat actiunea sa nu ramana la stadiul contemplativ.
Controlul de lagalitate
Articolul 64. Controlul obligatoriu
(1) Controlului obligatoriu sînt supuse următoarele acte ale autorităţilor administraţiei publice
locale:
a) deciziile consiliilor locale de nivelurile întîi şi al doilea;
b) actele normative ale primarului, ale preşedintelui raionului şi ale pretorului;
c) actele privind organizarea licitaţiilor şi actele privind atribuirea de terenuri;
d) actele de angajare şi cele de încetare a raporturilor de serviciu sau de muncă
ale personalului administraţiei publice locale;
[Art.64 al.(1), lit.d) modificată prin LP222 din 17.09.10, MO210/26.10.10 art.696]
e) actele care implică cheltuieli sau angajamente financiare de peste 30 mii lei - în unitatea
administrativ-teritorială de nivelul întîi şi de peste 300 mii lei - în unitatea administrativ-
teritorială de nivelul al doilea;
f) actele emise în exercitarea unei atribuţii delegate de stat autorităţilor administraţiei publice
locale.
(11) Actele menționate la alin. (1) vor fi supuse controlului obligatoriu de către
Cancelaria de Stat prin intermediul Registrului de stat al actelor locale.
28.10.19]
(2) O copie de pe orice act menţionat la alin.(1) se expediază obligatoriu, din contul
emitentului, oficiului teritorial al Cancelariei de Stat în termen de 5 zile de la semnarea actului.
Responsabil de această obligaţie este secretarul consiliului, care transmite, de asemenea,
subiectului controlului administrativ procesul-verbal al fiecărei şedinţe a consiliului în termen de
15 zile de la şedinţă.
(2) Procesul-verbal al ședinței consiliului, avizele comisiei de specialitate şi materialele
aferente adoptării deciziei, în scopul exercitării controlului de legalitate al actelor
menţionate la alin. (1), se includ în Registrul de stat al actelor locale în termen de 10 zile de
la data ședinței, în modul stabilit de Guvern. Responsabil de aceasta este secretarul
consiliului.
[Art.64 al.(2) în redacția LP161 din 07.07.16, MO369-378/28.10.16 art.745; în vigoare
28.10.19]
Articolul 65. Controlul facultativ
(1) Pînă la data de 10 a fiecărei luni, secretarul consiliului transmite oficiului teritorial al
Cancelariei de Stat lista actelor emise de primar sau de preşedintele raionului în luna
precedentă.
[Art.65 al.(1) abrogat prin LP161 din 07.07.16, MO369-378/28.10.16 art.745; în vigoare
28.10.19]
(2) Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate supune controlului legalităţii orice act care nu
constituie obiectul unui control obligatoriu în termen de 30 de zile de la data primirii listei
menţionate la alin.(1).
(2) Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate supune controlului legalităţii orice act
care nu constituie obiectul unui control obligatoriu în termen de 30 de zile de la
data includerii actului în Registrul de stat al actelor locale.
[Art.65 al.(2) modificat LP161 din 07.07.16, MO369-378/28.10.16 art.745; în vigoare
28.10.19]
Articolul 66. Controlul solicitat de autoritatea
administraţiei publice locale
(1) Consiliul local de nivelul întîi sau al doilea poate solicita oficiului teritorial al Cancelariei
de Stat să verifice legalitatea oricărui act adoptat de autoritatea executivă respectivă în cazul în
care consideră că acesta este ilegal.
(2) În cazul în care consideră că decizia consiliului local este ilegală, primarul, preşedintele
raionului sau secretarul poate solicita oficiului teritorial al Cancelariei de Stat efectuarea unui
control al legalităţii.
(3) Cererea de efectuare a controlului legalităţii este depusă în termen de 30 de zile de la data
emiterii actului, cu indicarea prevederilor legislaţiei ce se consideră a fi încălcate.
(3) Cererea de efectuare a controlului legalităţii este depusă în termen de 30 de zile de la
data includerii actului în Registrul de stat al actelor locale, cu indicarea prevederilor
legislaţiei ce se consideră a fi încălcate.
28.10.19]
(31) Termenul specificat la alin. (3) nu se extinde asupra actelor administrative cu
caracter normativ.
1
[Art.66 al.(3 ) introdus prin LP161 din 07.07.16, MO369-378/28.10.16 art.745; în vigoare
28.10.19]
(4) În termen de 30 de zile de la data primirii cererii, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat va
lua una din următoarele decizii:
a) declanşarea procedurii controlului de legalitate, prevăzute la art.68;
[Art.66 al.(4), lit.a) modificată prin RMO70 din 25.05.07, MO70-73/25.05.07, pag.25]
b) respingerea cererii şi încunoştinţarea solicitantului, cu indicarea motivelor respingerii.
Articolul 67. Controlul solicitat de persoanele vătămate
(1) Orice persoană fizică sau juridică ce se consideră vătămată într-un drept al său printr-un
act administrativ emis de o autoritate a administraţiei publice locale poate solicita oficiului
teritorial al Cancelariei de Stat controlul legalităţii actului.
(2) Cererea de efectuare a controlului legalităţii se depune în termen de 30 de zile de la data
publicării sau comunicării actului. În ea se indică prevederile legislaţiei ce se consideră a fi
încălcate.
(2) Cererea de efectuare a controlului legalităţii se depune în termen de 30 de zile de la
data includerii actului în Registrul de stat al actelor locale sau comunicării actului
persoanelor vizate. În ea se indică prevederile legislaţiei ce se consideră a fi încălcate.
28.10.19]
(21) Termenul specificat la alin. (2) nu se extinde asupra actelor administrative cu
caracter normativ.
28.10.19]
(3) În termen de 30 de zile de la data primirii cererii, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat va
lua una din următoarele decizii:
a) declanşarea procedurii controlului de legalitate, prevăzute la art.68;
[Art.67 al.(3), lit.a) modificată prin RMO70 din 25.05.07, MO70-73/25.05.07, pag.25]
b) respingerea cererii şi încunoştinţarea solicitantului, cu indicarea motivelor respingerii.
(4) Exercitarea dreptului prevăzut în prezentul articol nu lipseşte solicitantul de dreptul
sesizării directe a instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.
Controlul de oportunitate
Subiecţi ai controlului de oportunitate sînt Guvernul, autorităţile de specialitate ale
administraţiei publice centrale, alte autorităţi administrative, care acţionează în unităţile
administrativ-teritoriale, inclusiv prin intermediul serviciilor lor desconcentrate, potrivit
competenţelor ce le revin în condiţiile legii.
Articolul 70. Împuternicirile subiecţilor controlului de

oportunitate
(1) Pentru ca autorităţile administraţiei publice locale să-şi exercite atribuţiile delegate de stat,
subiecţii controlului de oportunitate sînt în drept să modifice ori să abroge actul, în termen de 15
zile de la data primirii lui, pe motiv de oportunitate. În caz de inacţiune a autorităţii
administraţiei publice locale chiar şi după avertismentul subiectului controlului de oportunitate,
acesta poate să emită actul respectiv în locul autorităţii incapabile de a lua decizia.
(2) În toate cazurile prevăzute la alin.(1), subiectul controlului de oportunitate notifică decizia
sa autorităţii administraţiei publice locale în termen de 5 zile de la data adoptării.
(3) În cazul în care consideră că decizia subiectului controlului de oportunitate este ilegală,
autoritatea administraţiei publice locale este în drept să atace decizia în instanţa de contencios
administrativ în termen de 30 de zile de la data notificării, încunoştinţînd de îndată subiectul
controlului de oportunitate care a emis decizia.
(4) Autoritatea administraţiei publice locale poate cere instanţei de contencios administrativ
suspendarea de urgenţă a deciziei subiectului controlului de oportunitate sau adoptarea unor alte
măsuri provizorii dacă există pericolul unor pagube iminente. Despre măsurile solicitate instanţei
de contencios administrativ, autoritatea administraţiei publice locale comunică de îndată
subiectului controlului de oportunitate care a emis decizia.
(5) Instanţa de contencios administrativ, în termen de 3 zile de la primirea sesizării, decide,
după audierea părţilor vizate, asupra suspendării actului şi/sau asupra dispunerii unor alte măsuri
provizorii solicitate.
Articolul 71. Împuternicirile subiecţilor controlului
administrativ
(1) La cererea subiectului controlului administrativ, autoritatea administraţiei publice locale
este obligată să-i furnizeze, în termen de 10 zile, copiile de pe toate documentele solicitate şi alte
informaţii. Secretarul consiliului local este responsabil de această obligaţie.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale şi funcţionarii acestora sînt obligaţi să permită
accesul în sediile lor şi ale subdiviziunilor, să răspundă la întrebări, să dea explicaţii şi să
prezinte documentele solicitate funcţionarilor subiectului controlului administrativ.
(3) În timpul exercitării controlului, funcţionarii subiectului controlului administrativ nu pot
da ordine directe funcţionarilor autorităţii administraţiei publice locale. Orice solicitare de
documente trebuie să fie adresată autorităţii locale vizate. Transmiterea documentelor va fi
efectuată de secretar în condiţiile alin.(1).
Serviciul public local

Consideratii Teoretice Generale Privind APL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Consideratii Teoretice Generale Privind APL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Consideratii teoretice generale privind APL

Noţiunea de administraţie are trei accepţiuni principale: administraţia ca activitate de a administra, de a

În ceea ce priveşte fenomenul administrativ, acesta prezintă următoarele trăsături:

Ajungem astfel la următoarea definiţie echivalentă:

Administratia publica are urmatoarele trasaturi:

– trebuie sa posede capacitatea de a se autoperfectiona.

– trebuie sa aiba un rol important in cadrul transformarilor din societate.

Concomitent, administraţia publică, în cadrul funcţiei executivefundamentale în stat, îndeplineşte şi

- funcţia de control ca activitate de constatare a stadiului îndepliniriisarcinilor şi de măsurare a

se referă la prestaţiile specifice ale celor care au cunoştinţeteoretice şi practice de legislaţie, de

Funcţia de previziune şi programare

Îmbunătăţirea relaţiilor cu publicul.

Administraţia trebuie să urmăreascăasigurarea binelui individual în contextul binelui general şi nu poate

- utilizarea informaţiei practice oferite publicului în vederea îmbunătăţiriifluxului informaţional şi

Funcţia de garant al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

În prezent, sevehiculează frecvent expresii ca „integrare europeană”, „integrare euro-atlantică

Controlul, ca funcţie a administraţiei publice, are rolul de a analiza eficienţaacţiunii administrative în

2. Principiul autonomiei locale

Doctrina recunoaste existenta a 2 forme de descentralizare:

Dezvoltarea în continuare a autonomiei locale în Moldova este o parte importantă a transformării

Principiul descentralizarii serviciulor publice ale consiliului local

Descentralizarea administrativă are la bază următoarele principii:

a. Procesul de reformă se va finaliza cu existenţa unui sistem de atribuire/transfer al competenţelor

Principiul eligibilitatii autoritatilor APL

Un ultim aspect pe care îl considerăm necesar a fi subliniat, ca o consecinţă a principiului eligibilităţii, se

Articolul 5 Protecţia limitelor teritoriale ale colectivităţilor locale

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ HOTĂRÎRE Nr. 12 din 05.03.2002 pentru controlul

Totodată, Curtea menţionează că în capitolul 14 Codul electoral**** reglementează formele

Articolul 175. Referendumul local(cod electoral)

Articolul 176. Restricţiile privind desfăşurarea referendumului local

Organizarea si desfasurarea alegerilor locale

Articolul 28. Atribuţiile consiliului electoral de circumscripţie Consiliul electoral de

Articolul 17. Componenţa şi mandatul Comisiei Electorale Centrale (1) Preşedintele,

Articolul 27. Constituirea circumscripţiilor electorale şi consiliilor electorale de circumscripţie

(8) Secţiile de votare se numerotează începînd cu localitatea de reşedinţă a consiliului electoral

Alegerile parlamentare anticipate

privind rezultatele numărării voturilor

întocmit de biroul electoral al secţiei de votare nr. _____

satul (comuna), oraşul, municipiul, raionul, UTA Găgăuzia

a) numărul de alegători incluşi în listele electorale de bază _____________

b) numărul de alegători incluşi în listele electorale suplimentare _____________

c) numărul de alegători care au primit buletine de vot _____________

d) numărul de alegători care au participat la votare _____________

e) cifra ce reflectă diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite

de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare _____________

f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile _____________

g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral:

g1 PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL

g2 PARTIDUL DEMOCRAT DIN MOLDOVA

g4 PARTIDUL ,,MOLDOVA UNITĂ – ЕДИНАЯ МОЛДОВА”

g5 PARTIDUL POPULAR CREŞTIN DEMOCRAT

g6 PARTIDUL MIŞCAREA ACŢIUNEA EUROPEANĂ

g7 PARTIDUL POLITIC ,,PATRIOŢII MOLDOVEI”

g8 PARTIDUL POLITIC ,,PENTRU NEAM ŞI ŢARĂ”

g9 PARTIDUL REPUBLICAN DIN MOLDOVA

g10 PARTIDUL POLITIC ,,ALIANŢA MOLDOVA NOASTRĂ”

g11 PARTIDUL UMANIST DIN MOLDOVA

g12 PARTIDUL COMUNIŞTILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

g13 PARTIDUL LIBERAL DEMOCRAT DIN MOLDOVA

g14 PLEŞCA VALERIU, CANDIDAT INDEPENDENT

g15 PARTIDUL CONSERVATOR

g16 STATI GABRIEL, CANDIDAT INDEPENDENT

g17 PARTIDUL POPULAR REPUBLICAN

Preşedintele ___

Vicepreşedintele ___

Secretarul ___

Data şi ora întocmirii procesului-verbal ____________ 2010

ora _ min. _