Proiect Formator

CUPRINS:
1.Obiectivele formării ................................................................................................. 1
2. Metode de formare ....................................................................................................
3. Structura conţinutului ...............................................................................................
4. Materiale de formare.................................................................................................
5. Designul de curs ......................................................................................................
6.Organizarea formării...............................................................................................
Cursant: Robu Claudia – Luminita
-1- Obiectivele formării
Pentru a redacta obiective de performanţă, creatorii de cursuri trebuie să înceapă

cu următoarea propoziţie, sau o variaţie a ei: „După încheierea formării,
cursanţii trebuie să poată să...”. Apoi trebuie enumerate obiectivele de
performanţă, începând fiecare propoziţie cu un verb. Partea din obiectiv care
începe cu verbul este componenta de performanţă.
Putem spune că un program de formare are obiective generale şi obiective de
învăţare.
Prin formare noi facem schimbări la nivelul cunoştinţelor, a atitudinilor sau a
deprinderilor. Obiectivele se pot adresa celor trei domenii de învăţare:
 cognitiv (abilităţi intelectuale – înţelegerea informaţiilor,
organizarea şi evaluarea ideilor, informaţiilor şi acţiunilor)
 afectiv (se adresează emoţiilor provenite din experienţe de
învăţare - atitudini, interese, valori)
* psiho-motor (abilităţi motorii, coordonare, mişcare )
Prin obiectivele cognitive participanţii vor înţelege fapte, informaţii, contextual
Prin obiectivele afective participanţii vor simţi diferit
Prin obiectivele psiho-motorii participanţii vor învăţa să facă ceva

Benjamin Bloom, profesor la Universitatea din Chicago, a dezvoltat între anii
1949- 1953 o scară cu 6 trepte de învăţare, ierarhizate de la simplu la complex (de
la recunoaşterea informaţiei până la evaluarea ei), ce poartă denumirea de
Taxonomia lui Bloom. Aceasta se adresează domeniului cognitiv.
Evaluarea Judecă valoarea informaţiei

Sinteza Crează tipare din diverse elemente
Analiza Desparte informaţia în părţi pentru o mai bună
înţelegere
Aplicare Selectează, transferă, foloseşte datele pentru a rezolva o

sarcină sau problemă. Aplică cunoştinţele într-o situaţie
nouă
Înţelegere Formabilul înţelege informaţia şi o interpretează

Formabilul recunoaşte şi reorganizează informaţia
Cunoştinţe
Domeniul afectiv – atitudinile, interesul, atenţia, conştientizarea şi valorile sunt

demonstrate prin comportamente afective. Şi ele sunt ierarhizate de la simplu la
complex, după cum urmează:
Internalizare Comportament controlat de un sistem de valori
Organizare Organizarea valorilor în ordinea priorităţilor
Valorizare Valoarea pe care o persoană o ataşează la ceva
Răspuns la fenomen A lua parte activ la procesul de învăţare: participare
Decembrie 2011 2
Primirea fenomenului Dorinţa de a asculta; conştientizare

Domeniul psiho-motor se referă la folosirea abilităţilor motorii de bază. Grupul
de cercetare a lui Bloom nu a dezvoltat în profunzime categoriile acestui
domeniu, din lipsa experienţei în a învăţa pe alţii aceste abilităţi. Totuşi, în 1972
Simpson a dezvoltat acest domeniu în 7 categorii, pentru a sprijini teoria lui
Bloom.
Originalitate Crearea unor noi tipare de mişcare
Adaptare Abilitatea celui care învaţă de a-şi modifica
abilităţile motorii, pentru a face faţă unei
noi situaţii
21
Răspuns complex Faza intermediară de imitare a unei
activităţi complexe
Mecanism Abilitatea de a executa o mişcare
complexă
Răspuns ghidat Imitarea
Pregătirea Pregătirea de a acţiona
Percepţia Abilitatea de a folosi simţurile pentru a
ghida activitatea fizică
Orice curs are obiective de învăţare. Acestea arată cu ce vreţi să rămână cursanţii
la
sfârşitul cursului. Încercaţi să le stabiliţi cât mai clar, pentru că ele vor trebui să
fie
evaluate.
Exemple:
La sfârşitul sesiunii/cursului participanţii
1. Vor crea un design pentru o sesiune de instruire de o oră
2. Vor descrie etapele planificării strategice
3. Vor putea să execute corect trei figuri de tango
4. Vor identifica cât de important este “respectul” în sistemul propriu de valori
5. Vor lista sursele de finanţare disponibile pe piaţă în funcţie de domeniul
propriu de
interes
Metode de formare
O metodă este o cale de a atinge un obiectiv.
Tehnicile descrise mai jos sunt variante de activităţi care pot fi folosite în cadrul
unui
proces de formare. Alegerea tehnicii sau combinaţiei de tehnici cu gradul cel mai
mare de
eficienţă depinde de resurse, tipul cursului, specificului grupului de participanţi
şi nu în
ultimul rând de talentul, creativitatea şi experienţa formatorului. Un aspect demn
de reţinut
este faptul că cu cât nivelul de interactivitate al unei activităţi este mai mare, cu
atât
controlul pe care formatorul îl poate exercita este mai scăzut - deci gradul de risc
este mai
mare.
DEMONSTRAŢIA
Decembrie 2011 3
Presupune a spune sau arăta participanţilor cum trebuie să procedeze pentru a

rezolva
anumite sarcini foarte concrete, în aşa fel încât ei să devină capabili să aplice
imediat cele
învăţate. Dezavantajul acestei metode este că ea oferă o "reţetă" pentru
îndeplinirea
sarcinilor în care creativitatea participanţilor este redusă la minimum.
PREZENTAREA
22
Este o tehnică puţin participativă, care presupune transferul de informaţie către
audienţă
într-un format şi timp planificat dinainte. Poate fi în mică măsură interactivă
dacă este
urmată de o sesiune de întrebări şi răspunsuri.
Este potrivită atunci când auditoriul este numeros şi timpul limitat.
Eficienţa prezentării depinde de abilităţile prezentatorului şi de mijloacele
vizuale folosite.
Este însă limitată de cantitatea de informaţie care poate fi absorbită de un
auditoriu inert.
Cercetările arată că în cel mai bun caz 20% din informaţia prezentată va fi
reţinută imediat
după prezentare. Procentele scad însă şi mai mult dacă auditoriul nu va fi pus în
situaţia
de a repeta informaţia sau de a o pune în practică. Pentru a avea eficienţă
maximă, o
prezentare nu trebuie să depăşească 30 - 40 minute şi nu trebuie să aducă în
discuţie mai
mult de trei idei/ concepte noi.
CITIREA DE MATERIALE (LECTURA)
Presupune furnizarea de texte/ materiale scrise atent alese, cu un grad mare de
relevanţă
pentru subiectul studiat, pe care participanţii sunt rugaţi să le citească şi să
__________le comenteze
în grup. Este o bună tehnică de "rupere de ritm" în timpul unei prezentări şi
poate fi
eficientă pentru fixarea informaţiei. Succesul acestei tehnici depinde de atenţia cu
care
sunt selectate materialele şi de modul în care este condusă sesiunea de comentarii.
PREZENTARE DE MATERIALE VIDEO
Avantajul acestei metode faţă de precedentele rezidă în puterea sporită pe care
imaginea
o are în raport cu cuvântul scris sau rostit. Este esenţial ca sesiunile de prezentare
de
materiale video să fie scurte şi urmate de sesiuni de discuţie/ comentare dirijate
de către
formator. Tehnica este utilă atunci când situaţiile filmate ar fi imposibil de
reprodus prin alte
tehnici şi/ sau atunci când resursele sunt limitate (timp, formatori etc). Ca şi în
cazul
Decembrie 2011 4
metodei anterioare, alegerea materialelor şi modul în care este condusă sesiunea

de
discuţii sunt elemente foarte importante.
O variantă foarte interesantă este cea în care materialul filmat prezentat
reprezintă chiar
performanţele grupului de participanţi - spre exemplu, într-o sesiune de
dezvoltare a
abilităţilor de prezentare, filmarea şi prezentarea ulterioară a exerciţiilor de
prezentare a
participanţilor urmate de sesiuni de feedback.
TEHNICI MULTIMEDIA
Reprezintă rezultatul combinării unei multitudini de tehnici> audio, video, text,
grafice,
fotografie, animaţie etc. :n general acestea sunt combinate pentru a rezulta un
program
interactiv de formare lansat pe un computer. Avantajul este că viteza de derulare
a
programului poate fi adaptată la nevoile fiecărui participant. Dezavantajul este
că nu oferă
şansa interacţiunii interpersonale, iar flexibilitatea sa este redusă. Un alt
dezavantaj
important este gradul mare de dificultate al realizării unui asemenea program,
precum şi
faptul că implică resurse în general costisitoare.
DISCUŢIA DE GRUP
Este o formă de prezentare mai puţin formală, care poate fi folosită cu grupuri de
cca. 20
23
participanţi. Ea presupune timpi alocaţi intervenţiei participanţilor (comentarii,
întrebări,
răspunsuri, prezentarea experienţelor personale etc.), trebuie să fie flexibil
planificată
astfel încât aceste intervenţii să nu afecteze materialul prezentat. :n această
formă, este
de aşteptat ca informaţia reţinută să fie mai multă decât în cazul prezentării
simple, însă
există riscul monopolizării timpilor de discuţie de către un număr redus de
participanţi mai
îndrăzneţi.
Obiectivele discuţiei sunt :
 implicarea activă a audienţei
 oferirea prilejului pentru schimb de experienţă
 facilitarea prezentării mai multor puncte de vedere
 dezvoltarea abilităţilor de autoexprimare
Rolul formatorului, pe lângă acela de a prezenta noţiuni teoretice noi, este cel de
a facilita
discuţia în sensul de a implica pe cât posibil toţi participanţii în discuţie, de a nu
permite
devierea de la subiect, de a trage concluzii atunci când este cazul.
Pentru a face faţă acestor cerinţe, formatorul trebuie:
Decembrie 2011 5
 să stimuleze discuţia prin punerea de întrebări deschise

 să ceară contribuţii de la participanţii mai retraşi
 să verifice înţelegerea prin întrebări de verificare şi clarificatoare
 să adopte o atitudine deschisă, non- evaluativă
 să prevină dominarea discuţiei de către un număr redus de participanţi
 să nu domine grupul - să nu controleze discuţia> rolul său este mai degrabă
acela de a
ajuta grupul să ajungă la o concluzie decât să o impună pe a sa.
 Să nu permită devieri de la subiect
DISCUŢIA PE GRUPURI MICI
Împărţiţi participanţii în grupe de 4-5 cursanţi pentru a-şi împărtăşi experienţa
sau pentru a
lucra împreună. Folosiţi această metodă când aveţi timp să procesaţi şi
răspunsurile
fiecărei grupe în parte. Aceasta este o metodă eficientă de a obţine participarea
tuturor.
PARTENERI DE INVĂŢĂTURĂ
Daţi prilejul fiecărui participant să lucreze pe anumite subiecte sau să discute
despre
întrebări cheie cu participantul de lângă el. Folosiţi această metodă atunci când
vreţi să
implicaţi pe toată lumea dar nu aveţi timp pentru discuţii în grupuri mici.
Perechea este o
bună configuraţie de grup pentru a dezvolta relaţii interumane sau pentru
subiecte ce nu
se pretează la grupuri.
CARTONAŞE CU RĂSPUNSURI
Impărţiţi cartonaşe şi cereţi răspunsuri anonime la întrebările dvs. Folosiţi
cartonaşele cu
răspunsuri ca să economisiţi timp sau ca să uşuraţi comunicarea cu persoanele ce
se simt
"ameninţate" de un răspuns în public. Veţi mai avea avantajul şi că veţi avea
opiniile
tuturor scrise, într-un timp scurt.
24
DE JUR ÎMPREJUR
Obţineţi un răspuns scurt de la fiecare participant. Folosiţi această metodă atunci
când
doriţi să obţineţi o participare mare, imediat. Afirmaţiile de genul "un lucru care
face un
manager eficient…" pot fi folosite pentru a obţine răspunsuri immediate de la
toată lumea.
Invitaţi participanţii să spună "pas" atunci când nu au răspunsul pregătit.
Evitaţi repetarea,
dacă vreţi, rugând fiecare participant să aibă o nouă contribuţie la acest proces.
TRIBUNA VORBITORILOR
Invitaţi un număr mic de participanţi să-şi prezinte punctele de vedere în faţa
sălii. Rugaţi
câţiva participanţi să comenteze de la locurile lor. Folosiţi aceste "tribune" când
timpul
Decembrie 2011 6
permite să insistaţi pe o anumită problemă ridicată ulterior.

ACVARIUL (FISH BOWL)
Rugaţi o parte a participanţilor să formeze un cerc de discuţii şi aşezaţi
participanţii rămaşi
de jur împrejurul lor, formând un cerc de ascultători. Când discuţiile (simulările)
grupului
din centru s-au terminat, invitaţi pe rând ascultătorii să-şi spună părerea. În
acest timp, cei
din mijloc nu au dreptul la replică. Ei vor putea să răspundă la comentariile
ascultătorilor
numai după ce aceştia şi-au spus părerile. Aceasta este o metodă consumatoare de
timp
dar cea mai bună metodă de a combina calităţile discuţiilor de grup cu cele în
grupuri mici.
STUDIUL DE CAZ
Un studiu de caz este descrierea în detaliu a unei situaţii pe care grupul trebuie să
o
analizeze pentru a descoperi problema şi a găsi soluţii. Riscul folosirii studiului de
caz este
ca situaţia descrisă să fie percepută de către participanţi ca fiind nerelevantă
pentru
nevoile/ interesele lor şi astfel analiza ei să fie făcută superficial, fără implicare.
Rolul
formatorului, pe lângă acela de a concepe studiul de caz, este de a teoretiza
rezultatele
analizei cazului în aşa fel încât participanţii să simtă valoarea contribuţiei lor şi
să
recunoască valoarea acestui efort pentru atingerea obiectivelor de învăţare.
JOCUL DE ROL
In jocul de rol participanţii sunt implicaţi direct în rezolvarea unei situaţii fiind
puşi în
postura de a-şi asuma rolurile personajelor implicate. Situaţia descrisă trebuie să
stimuleze interacţiunea dintre participanţi/ grupuri. Este o bună metodă prin
care
participanţii pot fi puşi în situaţia de a pune în practică elemente teoretice în
situaţii cât mai
apropiate de cele normale. O extensie a tehnicii este aceea a "schimbului de rol"
în cadrul
căreia, participanţii trec succesiv prin mai multe roluri familiarizându-se astfel
cu diversele
perspective prin care situaţia poate fi abordată.
Jocul de rol dă ocazia participanţilor să analizeze comportamente şi să primească
feedback specific. Riscurile sunt legate de neasumarea rolurilor sau, dimpotrivă,
de
asumarea lor exagerată.
SIMULAREA
Combină studiul de caz cu jocul de rol în scopul de a reproduce cât mai fidel
posibil o
situaţie reală. Scopul este facilitarea transferului în practică a cunoştinţelor
teoretice, în
Decembrie 2011 7
25
cadrul unui mediu care deşi reproduce condiţiile reale rămâne, totuşi un mediu
protejat.
EXERCIŢIUL DE GRUP MIC
În cadrul grupurilor mici participanţii sunt puşi să analizeze probleme şi să
dezvolte soluţii
lucrând ca şi echipă. Scopul este dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă şi
înţelegerea
mecanismelor de funcţionare ale grupurilor de lucru.
Structura conţinutului
Orice curs are : introducere, cuprins şi încheiere
Introducerea (spune-le ce le vei spune!) este partea de acomodare a
participanţilor cu
trainerul, subiectul şi grupul. Deasemeni, în introducere este cuprins momentul
de
captare a audienţei şi de stabilire a credibilităţii, momentele de început.
Acesta se recomandă a avea următoarea structură:
Cine sunt eu?
Care este subiectul meu? – reamintirea temei
De ce eu? – stabilirea credibilităţii trainerului, legătura lui cu subiectul
Ce vom face ? – scurt ghid prin subiectele ce vor fi parcurse
Care este beneficiul/beneficiile voastre ? – « cârligul » ce stimulează interesul
participanţilor pentru subiect
Mai departe, introducerea unui curs va putea cuprinde : prezentările
participanţilor,
aşteptările lor, obiectivele cursului, agenda zilei, reguli de lucru, etc
Cuprinsul (spune-le ce le spui) va cuprinde subiectele importante, construite logic
şi
subordonate obiectivelor de învăţare şi timpului alocat
Asiguraţi-vă că aveţi timp în cuprins să recapitulaţi, să concluzionaţi şi să
verificaţi
înţelegerea conţinutului
Creaţi elemente de legătură între subiecte, ca să nu pară « firul rupt »
Încheierea (spune-le ce le-ai spus) are un rol important în orice sesiune de
instruire. Ea
trebuie să faciliteze recapitularea elementelor importante de reţinut şi ridicarea
energiei
participanţilor pentru a aplica ce au învăţat, după terminarea cursului, în
activitatea lor.
Încheierea poate cuprinde o sesiune de întrebări şi răspunsuri, evaluarea zilei/a
cursului şi
momentul de încheiere structurat astfel :
Ce am făcut ? – sumarul subiectelor
Ce am dorit să facem ? – recapitularea obiectivelor propuse
Apel către participanţi – motivarea cursanţilor
Mulţumiri
26
Materiale de formare
Suportul de curs
Decembrie 2011 8
Acesta este suportul teoretic care sprijină cursul DVs. El trebuie să conţină nici
prea multă,
nici prea puţină informaţie, astfel încât să lămurească şi să fixeze conţinutul şi să
ofere
posibilitatea cursantului de a căpăta gust pentru studiu individual.
Trebuie avut grijă ca materialul să fie conceput unitar, într-un limbaj accesibil,
fără greşeli
de ortografie sau tehnoredactare
Materiale pentru participanţi
Materialele pentru participanţi conţin exerciţiile pe care le daţi participanţilor,
fişe de lucru,
tabele, grafice sau alte tipuri de materiale pe care le daţi în timpul cursului,
pentru a
exemplifica mai bine un anume subiect.
Slide-urile
Slide-urile printate se pot da participanţilor pentru a-şi lua notiţe în timpul
expunerii Dvs.
Regulile pentru slide-uri reuşite le veţi găsi la capitolul “Folosirea materialelor
vizuale
ajutătoare”.
Trebuie însă să aveţi în vedere folosirea literelor suficient de mari şi lizibile, astfel
încât să
se poată citi slide-urile şi reduse ca dimensiune
(ex: 3 pe o pagină)
Designul de curs
Un curs este conceput ţinând seama de două aspecte majore :
Macrostructura
 Conţinutul cu capitolele importante (structura)
 Fluxul cursului (modul în care sunt legate capitolele)
Microstructura
 Metodele ce vor fi folosite
 Resursele necesare
 Timpul pentru fiecare parte, pauze
 Materialele scrise
 Punctele cheie de învăţare pentru fiecare sesiune (obiectivele de
învăţare)
27
Modele de design de curs (tipuri de tabele) se pot consulta în Anexe.
Un design de curs reprezintă planul unui curs, scenariul trainerului. Acesta nu
trebuie
confundat cu agenda cursului, care este de folos participanţilor şi conţine indicii
de
tematică şi repere orare (sesiuni de instruire, pauze)
Designul unui curs se poate modifica pe parcurs, în timpul desfăşurării cursului,
datorită
unor elemente variabile care pot interveni (mai puţini sau mai mulţi participanţi,
interes mai
mic sau mai mare într-un anumit subiect, nevoi noi de instruire ale
participanţilor,
managementul timpului, etc)
Decembrie 2011 9
Organizarea formării
Aranjarea sălii de curs
Tipurile de aranjamente ale sălilor de curs pot fi:
- în formă de “U”
- tip “Bistro”
- în formă de “brad”
- dreptunghi
- tip “Amfiteatru”
- în semicerc
- ca la şcoală (bănci)
Atunci când folosim o anumită aşezare, ar trebui să avem în vedere:
- numărul de participanţi
- subiectul/tema cursului care necesită o anumită aşezare (ex: curs de
informatică)
- mărimea sălii
- posibilitatea ca participanţii să se vadă, să interacţioneze
- comoditatea participanţilor
- barierele fizice ce pot fi înlăturate
Aşezarea în formă de “U”
Avantaje Dezavantaje
- permite o oarecare interrelaţionare
între participanţi
- permite păstrarea meselor
pentru o comoditate mai
mare a participanţilor
- barieră fizică între participanţi
şi trainer (mesele)
- poate fi un “u” lung, ceea ce
împiedică vizibilitatea şi
relaţionarea bună
28
Aşezarea în semicerc
- permite inter-relaţionarea
bună a participanţilor (toată
lumea vede pe toată lumea)
- se elimină barierele fizice
între trainer şi participanţi,
participant-participant
- incomodă (dacă nu există
măsuţă la scaun)
- participanţii sunt “expuşi”
- nu se pretează la orice tip de
curs
Aşezarea tip “Bistro” (cu grupuleţe la diverse mese)
- aşezare mai informală,
prietenoasă
- permite aşezarea
participanţilor pe afinităţi
Decembrie 2011 10
- sunt grupe gata formate

- posibil vizibilitate redusă din
anumite unghiuri
- nu toţi participanţii se văd
- crearea “bisericuţelor”
Aşezarea în formă de brad (mese puse în diagonală, de 6+8 participanţi, de o
parte şi
de alta a sălii)
- potrivită pentru grupuri numeroase
- asigură vizibilitatea participanţilor către
punctul de interes (flipchart, ecran)
- crează un mediu mai prietenos pentru
participanţi
- nu toţi participanţii se pot vedea între ei
- crearea “bisericuţelor”
- grupurile de la mese pot fi destul de mari
– îngreunează lucrul
Aşezarea tip “dreptunghi” (în jurul unei mese tip “consiliu”)
- pentru grupuri mici, de
discuţii
-
- barieră între participanţi şi
trainer
- greu de creat interactivitatea
participanţilor
Verificarea echipamentelor şi a materialelor
Ar fi de dorit ca instructorul să vină mai devreme în sala de curs şi să verifice în
primul
rând funcţionarea echipamentelor. Verificaţi şi culorile care se văd pe ecran, prin
videoproiector.
Uneori acesta modifică culorile iniţiale, şi chiar dacă pe ecranul calculatorului
29
Dvs culorile sunt bine alese şi se văd excelent, pe ecran se pot modifica consistent.
Verificaţi şi dacă, câtă hârtie aveţi la flipchart, dacă markerele scriu.
Puteţi să vă scrieţi primele foi de flipchart, preferabil înainte să sosească
participanţii.
Verificaţi dacă există tot necesarul de consumabile care vă trebuie, dacă
materialele
pentru cursanţi sunt multiplicate în numărul şi ordinea dorită.
Faceţi ultimele retuşuri şi modificări, astfel încât, atunci când participanţii vor
sosi în
sală să fie totul gata şi să-i puteţi primi cu zâmbetul pe buze....
Desfăşurarea formării
Elemente de comunicare
Procesul de comunicare
Chiar dacă există multe definiţii ale comunicării, ar trebui să reţinem că într-un
proces de
Decembrie 2011 11
comunicare există un emiţător care transmite o informaţie (un mesaj) codificată ,

un
receptor care recepţionează mesajul şi încearcă să-l decodifice, şi un răspuns.
Această
circulaţie a informaţiei se desfăşoară printr-un canal de comunicare, într-un
mediu real,
supus perturbaţiilor.
Există trei principii mari ale comunicării:
1. Comunicarea umană este simbolică – comunicăm prin semne şi simboluri care
trebuie decodificate (cuvinte, sunete, imagini, etc)
2. Comunicarea este personală – fiecare simbol pe care îl folosim vine cu o
încărcătură personală legată de experienţa nostră de viaţă, de mediul în care
trăim,
de educaţia noastră. Dăm o anumită semnificaţie (proprie) simbolurilor folosite
3. Cele trei nivele ale mesajului: nivelul conţinutului (mesajul propriu zis), nivelul
relaţiilor (relaţiile celui care trimite/primeşte mesajul faţă de ceilalţi, cei cu care
intră
în comunicare), nivelul afectivităţii (părerea mea, starea mea faţă de mesajul
trimis/primit)
Ceea ce vrea să spună acest principiu este că poţi spune acelaşi lucru în moduri
diferite în funcţie de relaţiile fată de cel cu care comunici (prietenie, dragoste,
subordonare, ură, plictiseală, indiferenţă, etc) şi de starea ta faţă de mesaj (îmi
face
plăcere, sunt agasat, sunt bucuros, sunt nervos, etc) Deseori neînţelegerile provin
de
la decodificarea greşită (importanţă sporită) a nivelelor superioare (afectivitatea
sau
relaţiile) şi la ignorarea mesajului propriu-zis.
30
Transmiterea de informaţii
Instructorul ar trebui să aibă grijă să transmită un mesaj clar, concis, pe înţelesul
participanţilor şi să verifice mereu înţelegerea corectă a mesajului.
Aptitudinea de a asculta
Ascultarea este probabil cea mai importantă şi cea mai puţin practicată dintre
aptitudinile
noastre inter-personale. Nimeni nu ne învaţă să ascultăm, astfel încât trebuie să
deprindem singuri aceasta însuşire. E un proces activ, şi nu pasiv.
Deprinderi de ascultare eficiente
Acordaţi vorbitorului întreaga atenţie şi realizaţi contactul vizual
Folosiţi un limbaj un limbaj corporal adecvat, staţi aplecaţi înainte pentru a
dovedi interesul
Păstraţi o gândire liberă şi evitaţi prejudecăţile
Concentraţi-vă asupra a ceea ce se spune în acel moment
Puneţi întrebări pentru a vă asigura că aţi înţeles
Folosiţi ex Expresii non verbale ca “Ihî”, “da” etc.
Nu reacţionaţi emoţional la cuvinte sau fraze personale
Ignoraţi detaliile de prezentare şi încercare să vă concentraţi asupra
mesajului
Dacă trebuie să luaţi notiţe, explicaţi de ce
Aşteptaţi-vă să auziţi ceva util
Decembrie 2011 12
Bariere de ascultare
Imposibilitatea de a auzi, poziţia pe scaun, dificultăţi de auz
Viteza de exprimare mare
Prejudecăţi în ceea ce priveşte vorbitorul, subiectul, opiniile exprimate
Bariere de limbaj, jargon, accent, ritmul vorbitorului
Lipsa de interes faţă de subiect sau tema cunoscută deja
Factori de mediu care distrag atenţia> prea cald, prea frig, zgomot, lipsa
confortului
Factori interni care distrag atenţia> stări de visare, oboseală, gândire
îndreptată spre altceva
Presupuneri asupra a ceea ce s-a spus
Te afli acolo pentru că trebuie
Comportamentul non-verbal al vorbitorilor
Dialogul mut (din capul nostru) cu vorbitorul
Gândurile aiurea
Lista poate continua. Fie că desfăşurăm o sesiune de instruire, participăm la o
întâlnire
sau suntem doar în familie sau între prieteni, toţi vrem ca ceilalţi să asculte
lucrurile
importante pe care le avem de spus!
31
Feedback-ul
Feedback-ul este un instrument de motivare şi corectare, care funcţionează
eficient după
următoarea formulă:
Părerea mea despre puncte forte evidenţiate şi soluţii de îmbunătăţire
NU DA
Feedback-ul este personal
construcţii impersonale verbe active
este păcat că... am fost iritat atunci când...
este groaznic că.... mă simt furioasă atunci când...
este minunat că... sunt bucuros deoarece...
trebuie mi-a plăcut
Feedback-ul este specific
generalităţi
se zice că... am văzut că ştii să foloseşti corect echipamentul X
toată lumea... apeciez că ai făcut un raport concis
cineva...
noi toţi...
unii...
Se dă la momentul la care s-a întâmplat
întotdeauna... menţionează exact momentul
niciodată...
uneori...
Este asumat
judecăţi de valoare senzaţii, sentimente
Exemple:
Mi-a fost de mare folos că mi-ai adus raportul când ţi l-am cerut şi dacă era mai
concis aş
fi câştigat timp şi aş fi putut lua decizia la timp
Decembrie 2011 13
Apreciez că eşti atât de matinală în fiecare zi şi mi-ai fi de mare folos dacă înainte
să faci
cafeaua şi să vorbeşti cu colegii, mi-ai aduce corespondenţa
Recepţionarea feedback-ului
Când suntem la capãtul receptor al procesului de feedback ne putem ajuta pe noi
înşine încurajîndu-l pe emitent sã-şi foloseascã aptitudinile descrise mai sus.
Ne putem ajuta singuri folosind cât mai bine procesul de feedback prin:
32
Ascultare
Recepţionarea unui feedback poate fi neplãcutã, dar acesta nu constituie un
dezavantaj în comparaţie cu faptul de a nu şti ceea ce alţii gândesc sau simt în
legãturã cu
tine. Oamenii au pãreri despre tine şi percepţii ale comportamentului tãu şi poate
fi util sã
fii conştient de ele. Altfel, este important sã ţii minte cã eşti îndreptãţit sã ai
propria ta
pãrere şi cã poţi alege sã ignori informaţii cu o semnificaţie minorã, irelevante
sau
referitoare la un comportament pe care doreşti sã-l menţii din alte motive.
Fii sigur cã înţelegi
Fii sigur, înainte sã rãspunzi, cã ai înţeles ceea ce ţi s-a spus. Dacã tragi pripit
concluzii, devii defensiv sau treci la atac, poţi împiedica oamenii sã-ti ofere
feedback sau
nu-l mai poţi valorifica. Verificã dacã ai înţeles feedback-ul care ţi-a fost
transmis: o
metodã bunã ar fi aceea de a parafraza sau repeta emitentului ceea ce ţi s-a spus.
Verificã împreunã cu ceilalţi
Dacã te bazezi pe o singurã sursã de informaţii poţi ajunge la o concluzie
particularã despre care sã crezi cã este împãrtãşitã de toatã lumea. Verificând un
feedback împreunã cu alţii, poţi observa dacã aceştia împărtăşesc acelaşi punct
de
vedere.
Cere sã primeşti feedback
Nu ezita să ceri feedback asupra comportamentului tău atunci când persoanele
din
jurul tău nu o fac benevol. Uneori cei din jur evită să dea feedback din dorinţa de
a te
“proteja” sau pur şi simplu din delăsare...
Nu-l irosi
Avem cu totii nevoie sã ştim care sunt efectele comportamentului nostru asupra
celor din jur. Este un instrument foarte valoros pentru dezvoltarea personală,
pentru
adaptarea la cerinţele grupurilor din care facem parte. De aceea, el trebuie primit
aşa cum
primim un cadou. Nu uita să mulţumeşti pentru feedback-ul primit.
Comunicarea non-verbală
Comunicarea non verbală sau "limbajul trupului" contribuie într-o mare parte
la modul în
care o persoană comunică. Cuprinde următoarele:
Prezenţa
Decembrie 2011 14
Primele impresii au cel mai puternic impact. Cei care formează audienţa
reacţionează la
prezenţa fizică a vorbitorului şi această reacţie poate afecta acceptarea sau
respingerea
prezentării. Scopul ar trebui să fie o prezenţă care să degaje deschidere, atitudine
prietenoasă şi încredere în sine.
Contact vizual
Este esenţial. Stabileşte o relaţie cu audienţa. Participanţii vor reţine mai multe
informaţii
dacă sunt implicsaţi. In grupuri mai mici aceasta produce un feed back
instantaneu pentru
prezentator. Trebuie inclusă toată audienţa: nu te limita la una sau două
persoane.
33
Gestica
Include expresia facială, zâmbeşte audienţei. Utilizează gesturi naturale, deschise
pentru
a sublinia anumite lucruri, dar evită gesturi extravagante, teatrale.
Stilul personal
Ţine mai mult de subconştient, dar încearcă să-l conştientizezi pe al tău. Audienţa
întotdeauna detectează anumite ticuri, lucruri particulare, care ţin de persoana
respectivă
şi de regulă mai repede se concentrează asupra acestora decât asupra a ceea ce
spune
vorbitorul.
Ţinuta
Aşează-te comfortabil cu picioarele fixate pe podea, puţin depărtate, cu greutatea
distribuită în mod egal. Dacă stai aşezat, încearcă să te menţii drept dar relaxat,
puţin
aplecat înainte pentru a sublinia ceea ce spui. Dacă picioarele îţi sunt vizibile
evită
gesturile nervoase de genul schimbării dese a poziţiei picioarelor sau a bate uşor
darabana cu vârful piciorului în podea.
Folosirea mijloacelor vizuale ajutătoare
RETRO- PROIECTOARELE
 Pe foliile din acetat pentru proiector scrieţi cel mult 8/10 cuvinte pe rând
 Dacă este posibil, limitaţi-vă la 8 rânduri pe coală
 Asiguraţi-vă că literele sunt suficient de mari pentru a fi citite uşor
 Folosiţi markere permanente pe colile refolosibile
 Utilizaţi numai culori vizibile (evitaţi galbenul, de exemplu)
 Utilizaţi sublinierile pentru impact
 Poziţionaţi ecranul astfel încât să evitaţi reflectarea luminii
 Verificaţi vizibilitatea din toate colţurile încăperii şi încercaţi să vă asiguraţi că
nimeni nu
are o imagine deformată
 Inchideţi proiectorul după ce aţi prezentat coala
 Lăsaţi cursanţilor suficient timp pentru a citi informaţia
FLIPCHARTS/WHITEBOARDS
 Intocmiţi înainte diagramele etc în creion, apoi în marker
 Mişcaţi-vă în timp ce scrieţi, dar aveţi grijă să nu vă adresaţi tablei
Decembrie 2011 15
 Utilizaţi culori tari, închise, care pot fi citite de departe (negru, albastru, verde)
 Poziţionaţi flipchart-ul la înălţimea potrivită Dvs
VIDEO PREZENTĂRI
34
 Mijloace moderne de prezentare care ofera posibilitate de a pregati din timp
informatia
si a o refolosi la nevoie
 Este nevoie de computer si dotarea specifica a salii
 Metoda are impact doar daca stiţi să folosiţi "tehnologia" foarte bine.
FOLOSIREA SLIDE-URILOR
 Fundalul folosit să faciliteze, nu să îngreuneze cititul
 Nu puneţi multă informaţie pe un slide (6 rânduri max)
 Folosiţi litere uşor lizibile (gen Arial), mari (blocul de text nu mai mic de 24)
 Nu folosiţi mai mult de 2 culori
 Folosiţi cu măsură animaţia, astfel încât să nu distragă atenţia de la subiectul
discutat
 Asiguraţi coerenţa stilului în slide-uri (aceeaşi mărime, formă, poziţie şi culoare
pentru
titluri, aceleaşi caractere pentru text, acelaşi tip de subliniere)
 Când trebuie să puneţi pe un slide un text mai mare, evidenţiaţi cuvintele cheie
importante
 Nu uitaţi că scopul slide-urilor este să fixeze informaţia, să prezinte elementele
importante, nu să fie o “carte” după care să citiţi
 Folosiţi grafice, scheme, fotografii pentru dinamizarea prezentării
Evaluarea formării
Este cunoscut şi a rămas valabil şi astăzi modelul de evaluare a instruirii pe patru
nivele(1959), de către Donald Kirkpatrick, profesor la Universitatea din
Wisconsin:
1. Reacţia
2. Procesul de învăţare
3. Comportamentul
4. Rezultatele
Ca să vă evaluaţi un curs de instruire aveţi nevoie de un sistem simplu şi practic,
pe care
să-l înţelegeţi şi să-l aplicaţi.
Nivelul 1: Reacţia
Reacţia măsoară ce au simţit participanţii în legătură cu anumite aspecte ale
cursului:
conţinut, trainer, agendă, organizare, etc. Un motiv de a măsura reacţia este de a
vă
asigura că participanţii sunt motivaţi şi interesaţi în a învăţa. Dacă nu le place un
program,
există puţine şanse să depună un efort în a învăţa.
Deoarece reacţia este uşor de măsurat, aproape toată lumea o face. Pentru a o
măsura
efectiv, faceţi următoarele :
 Determinaţi ce vreţi să aflaţi
35
 Folosiţi un chestionar obişnuit
 Creaţi astfel chestionarul astfel încât reyultatele să poate fi cuantificate
Decembrie 2011 16
 Obţineţi răspunsuri sincere prin chestionare anonime

 Permiteţi cursanţilor să adauge comentarii
Dintr-o analiză a reacţiilor puteţi deduce cât de bine este un program acceptat.
Obţineţi şi
informaţii de cum puteţi îmbunătăţi un program viitor.
Nivelul 2: Procesul de învăţare
Procesukl de învăţare este măsura în care cunoştinţele sunt assimilate, abilităţile
îmbunătăţite şi atitudinile schimbate în timpul trainingului.
Iată câteva sugestii pentru a măsura procesul de învăţare:
 Folosiţi un sistem “înainte-după” astfel încât învăţarea să poată fi asociată în
mod
direct programului de training
 Învăţarea ar trebui măsurată pe baza obiectivelor
 Acolo unde este posibil, folosiţi un grup de control pe care să-l comparaţi cu cel
care a primit training
În timpul trainingului se pot construe situaţii “înainte şi după” în care
participanţii să
demonstreze ce au asimilat.
Nivelul 3: Comportamentul
Comportamentul, sau transferul instruirii, este măsura în care participanţii îşi
schimbă
comportamentul la locul de muncă datorită trainingului.
Dacă oamenii îşi vor schimba comportamentul la locul de muncă, ar trebui să
existe
următoarele cerinţe:
 Să dorească să-şi îmbunătăţească performanţele
 Să-şi recunoască punctele slabe
 Să lucreze într-un climat permisiv
 Să fie ajutaţi de persoane interesate şi cu abilităţi
 Să aibă oportunităţi să încerce idei noi
Evaluarea comportamentului se face mult mai greu, pentru că cere o abordare
ştiinţifică şi
luarea în considerare a mai multor factori. Următorul ghid vă poate fi de folos:
 Faceţi o evaluare sistematică a performanţei la locul de muncă înainte şi după.
 În evaluare ar trebui incluşi: participanţii, şefii lor, subordonaţi, colegi, etc
 Faceţi o evaluare la trei luni după training, ca participanţii să aibă timp să
aplice
ceea ce au învăţat
Nivelul 4: Rezultatele
36
Acesta este măsura rezultatelor finale care se obţin datorită trainingului:
productivitate mai
mare, costuri scăzute, calitate îmbunătăţită, vizibilitate mai mare, etc Obiectivele
programelor de training pot fi enunţate sub forma de rezultate dorite.
Unele programe de training sunt foarte uşor de măsurat în termini de rezultate.
Exemplu :
curs pentru dactilografe ; se măsoară în număr de cuvinte pe minut, înainte şi
după
training. Dar nu toate programele sunt aşa. Gradul de complexitate creşte de la
nivelul 1 al
Decembrie 2011 17
evaluării instruirii la nivelul 4.

Fiecare metodă de evaluare are drept scop:
 Să se decidă dacă se va continua sau nu un program de training
 Să se îmbunătăţească viitoarele programe
 Să validaţi existenţa Dvs ca trainer profesionist (department de training)
 Să se identifice noi nevoi de instruire
Revizuirea formării
Frecventa revizuirii
Materialele de formare ar trebui revizuite cel puţin o data pe an si ideal de doua
ori pe an.
In plus ele ar trebui revizuite imediat după ce se produc schimbări in legislaţie si
alte
schimbări majore care sa influenţeze conţinutul pachetelor de formare.
Procesul revizuirii
 Se stabileşte scopul revizuirii
 Se formează echipa care va face revizuirea, se stabilesc sarcinile corespunzător
obiectivelor procesului
 Se analizează pachetele de formare existente (manualul formatorilor, manualul
participantului, handouturi, prezentarea Powerpoint).
 Ar trebui consultat manualul de identitate al organizaţiei care face revizuirea
pentru
a se respecta cerinţele (dacă există această procedura). Fiind un element de
marketing important, pachetul de formare promovează şi organizaţia care oferă
şi
programul de formare insuşi.
 Când toate componentele pachetului de formare au fost aprobate pachetul este
gata pentru utilizare.
În revizuirea materialelor de formare va fi necesar ca echipa de revizuire să
studieze
documentele relevante şi va fi probabil necesar să organizeze interviuri cu
factorii
interesaţi cei mai importanţi.
Organizarea de focus grupuri sau interviuri este de asemenea util.
37
Se va urmări nu numai:
1. Încurajarea persoanele să sugereze ce conţinuturi noi sau metode ar putea fi
folosite pentru cursul prezent. Facilitează discuţia pentru a asigura că toate
sugestiile sunt discutate în detaliu după cum este necesar. Identificarea ariilor în
care se ivesc probleme şi încurajează participanţii să ofere soluţii.
2. Încurajarea participanţilor să sugereze modalităţi prin care conţinutul şi
metodologia
cursului existent ar putea fi îmbunătăţite dar şi cum se poate realiza acest lucru.
Se va pregăti un Plan de Acţiune cu contribuţiile de la participanţi pentru a
decide asupra
resurselor (inclusiv timpul, resursele umane) necesare pentru îmbunătăţirea
cursului.
Pe lângă revizuirea unui curs este importantă şi evaluarea impactului formării.
Atunci când
se negociază un program de formare, furnizorul poate oferi şi acest serviciu. Va fi
util nu
Decembrie 2011 18
numai clientului dar şi furnizorului, pentru că poate afla informaţii utile şi

practice de la
beneficiarii direcţi.
Evaluarea impactului formării reprezintă etapa finală a ciclului formării.
Instrumentul este
utilizat pentru a afla cât de eficient a fost cursul de formare şi pentru a face
recomandări
pentru îmbunătăţirea calităţii cursului de formare oferit în viitor.
Evaluarea impactului formării ar trebui realizată de către furnizor şi de către
formator, dacă
este posibil.
Cel mai bun moment pentru acest exerciţiu se situează la aproximativ 3-6 luni
după ce a
fost implementat cursul. În cazul unui curs de Formare de Formatori ar trebui
realizat în
timpul sau imediat după ce formatorii care tocmai au absolvit cursul au
implementat
cursurile.
Cum se realizează o evaluare de impact a formării?
Sugerăm să se parcurgă următoarele etape :
 Revizuirea listei de cursuri oferite în domeniul dumneavoastră de expertiză
 Revizuirea manualelor cursurilor şi a rapoartelor pregătite de către formatori.
 Revizuirea oricăror altor rapoarte relevante pentru curs (ex. : chestionare pre-
curs,
evaluări de la sfârşitul cursului)
 Colectarea informaţiilor legate de cursuri similare implementate.
 Colectarea listelor de participanţi de la acest curs şi orice cursuri care vor
urma.
 Revizuirea obiectivelor cursului de vreme ce acestea vor face obiectul evaluării.
Ar
fi util ca în timpul interviurilor să se ia ca referinţe copii ale acestora.
38
 Organizarea întâlnirilor cu cât de mulţi participanţi se poate realiza utilizând o
listă
de întrebări pentru a conduce întâlnirea. Ar putea fi adăugate întrebări
suplimentare
pentru a aduna mai multe informaţii detaliate în privinţa cursului.
 Organizarea interviurilor cu participanţii fie în grup sau individual în funcţie
de timpul
disponibil, utilizând lista de întrebări pentru a vă ghida în interviuri.
 Organizarea, dacă este posibil, a unui interviu cu superiorii ierarhici direcţi ai
celor
care au participat la cursuri.
 Transmiteţi ceea ce aţi descoperit, trageţi concluziile şi faceţi recomandări
pentru
viitoarele cursuri de formare.
39
MANUALUL FORMATORULUI – pentru cursul de specializare:
“MANAGER DE PROIECT”
Formarea în Management de Proiect
Decembrie 2011 19
Cursul de Management de Proiect se desfășoară pe durata a 4 zile a câte 8 ore

plus 1 zi
pentru examen, de regulă în timpul săptămânii.
Examenul oral este susținut pe baza unei lucrări practice alese și întocmite de
către
cursant.
Obiectivele modulului de formare în “MP”
1. Dobândirea de către cursanţi a noţiunilor de bază referitoare la managementul
proiectelor cu finanţare comunitară precum şi a unor abilităţi practice în
domeniul managementului de proiect;
2. Înţelegerea mecanismelor specifice managementului proiectelor, cunoașterea
principalelelor noţiuni şi concepte, precum: management de proiect, program,
proiect, ciclul de viaţă al unui proiect - fazele proiectelor, etc.;
3. Învăţarea instrumentelor utilizate în managementul de proiect, deprinderea
tehnicilor utilizate în managementul proiectelor europene pentru ca viitoarele
proiecte dezvoltate de cursanți să obțină rezultate maxime;
4. Identificarea principalelor diferenţe şi similitudini între un program de
finanţare
şi un proiect
5. Familiarizarea cu obiectivele, scopurile şi activităţile unui proiect; estimarea
timpului şi a bugetului;
6. Înţelegerea mecanismelor de implementare a proiectelor
7. Elaborarea planurilor de gestionare a riscurilor în proiecte;
8. Crearea unei conduite specifice managerului de proiect;
9. Dobândirea cursanților de abilități practice în domeniul managementului de
proiect, în cadrul unor grupuri de lucru, în cadrul căror se pot identifica
proiecte eliginile finanțabile din fonduri europene;
10. Oferirea oportunităţilor de a interacţiona în cadrul unor activităţi de grup şi
discuţii
asupra rolului managerului de proiect în coordonarea echipei de implementare;
40
Agenda cursului de MP
Cuprinde tematica ce urmează a fi predată în timpul celor 4 zile de curs
organizate astfel:
 16 sesiuni - în medie 4 sesiuni pe zi;
 în medie 2 ore pe sesiune, cu 8 ore de curs pe zi;
 2 pauze de cafea, între sesiunile 1 si 2, respectiv 3 si 4 ale fiecărei zile;
 o pauză de prânz între primele două și ultimele două sesiuni ale fiecărei zile.
Conținutul și programarea acestor sesiuni sunt centralizate în tabelul de mai jos:
Ziua 1
09:00 -
10:30
Sesiunea 1 - Introductivă.
Scop. Obiective.
Procesul de certificare profesională.
Aşteptări.Agendă program.
Abordari diferite in managementul de proiect: Body of Knowledge /Project
Cycle Management.
Definirea proiectului şi a managementului de proiect
Ciclul de viata al unui proiect - Fazele proiectului
Decembrie 2011 20
Factori de succes în proiecte

10:30 -
10:45
Pauză de cafea
10:45 -
12:15
Sesiunea 2
Planul proiectului. Elemente componente.
Identificarea ideilor de proiect.
Analiza factorilor interesaţi
Exerciţiu aplicat pe proiectele indentificate.
12:15 -
13:45
Pauză de prânz
13:45 -
15:15
Sesiunea 3
Analiza problemelor.
Identificarea şi enunţarea problemelor.
Justificarea proiectului.
Contextul proiectului.
15:15 -
15:30
Pauză de cafea
41
15:30 –
17:00
Sesiunea 4
Obiectivele Proiectului.
Ziua 2
09:00 -
10:30
Sesiunea 5
Recapitulare ziua I.
Analiza Strategiei.
Exerciţiu aplicat pe proiectele identificate
10:30 -
10:45
Pauză de cafea
10:45 -
12:15
Sesiunea 6
Indicatorii proiectului.
Exerciţiu aplicat pe proiectele identificate.
12:15 -
13:45
Pauză de pranz
13:45 -
Decembrie 2011 21
15:15
Sesiunea 7
Achiziţiile în cadrul proiectelor.
Planul de achiziţii.
15:15 -
15:30
Pauză de cafea
15:30 -
17:00
Sesiunea 8
Sustenabilitatea şi impactul proiectelor
Priorităţi orizontale în proiectele europene – Valoarea adăugată.
Concluzii; Test de evaluare intermediară.
Ziua 3
09:00 -
10:30
Sesiunea 9
Recapitulare sesiunea I.
Managementul resurselor proiectului.
Elaborarea Structurii de Descompunere a Proiectului WBS.
Analiza drumului critic şi Graficul Gantt.
Exerciţiu aplicat plan activităţi pe proiecte individuale.
10:30 -
10:45
Pauză de cafea
10:45 - Sesiunea 10
42
12:15 Estimarea Resurselor şi Costurilor Proiectului.
12:15 -
13:45
Pauză de pranz
13:45 -
15:15
Sesiunea 11
Bugetarea costurilor în cadrul proiectelor.
Cheltuieli şi activităţi eligibile în proiecte.
15:15 -
15:30
Pauză de cafea
15:30 -
17:00
Sesiunea 12
Analiza riscurilor.
Identificarea riscurilor.
Analiza calitativă a riscurilor.
Planul de răspuns la risc.
Exerciţiu aplicat plan activităţi pe proiecte individuale
Ziua 4
09:00 -
Decembrie 2011 22
10:30
Sesiunea 13
Managementul comunicării în proiecte
Elaborarea planurilor de comunicare in proiecte.
Implementarea planurilor de comunicare.
10:30 -
10:45
Pauză de cafea
10:45 -
12:15
Sesiunea 14
Managementul Echipei de Proiect
Formarea echipei de proiect.
Rolul şi responsabilităţile Managerului de Proiect.
Tehnici de team-building.
Aplicaţie practică interactivă.
12:15 -
13:45
Pauză de pranz
13:45 -
15:30
Sesiunea 15
Controlul proiectului
Raportarea în proiecte.
Monitorizare fazelor proiectului.
Evaluarea proiectelor.
15:30 - Pauză de cafea
43
15:45
15:45 -
17:00
Sesiunea 16
Recapitulare generală. Concluzii. Test de evaluare intermediară.
Ziua 5
09:00 -
13:30
Examen certificare - oral. Prezentare proiect realizat individual.
44
Sesiunea 1.
Conținut: Scopul cursului. Obiective.
Aşteptări. Agendă program.
Abordări diferite în managementul de proiect: Body of Knowledge /Project
Cycle Management.
Definirea proiectului şi a managementului de proiect
Ciclul de viață al unui proiect - Fazele proiectului
Factori de succes în proiecte.
Obiective:
 Facilitarea comunicării formatorului cu participanţii la curs;
 Cunoașterea procesului de certificare profesională;
Decembrie 2011 23
 Cunoașterea obiectivelor programului de formare;

 Conștientizarea diferențelor și asemănărilor între abordările și conceptele
promovate de PMBoK și PCM;
 Cunoașterea caracteristicilor principale ale unui proiect;
 Înțelegerea factorilor de succes în proiecte.
Timp alocat:
10 minute – Prezentare curs, procesul de certificare
30 minute – Așteptări, arborele așteptărilor, obiective, agenda
40 minute – Abordări şi Conceptele folosite în Managementul
Proiectelor - PMI /PCM.
10 minute - Factori de succes în proiecte – Exercițiu de grup mic
Metode:
 Prezentarea modulului în logica întregului program de formare
 Moderarea discuțiilor de către formatori pentru formularea așteptărilor
 Exercițiu de grup mic
Rezultatele procesului de învățare:
La sfârșitul sesiunii participanții vor fi capabili:
 Să poată defini: proiectul, managementul de proiect, constrângerile unui
proiect
 Să identifice diferitele faze din ciclul de viață al unui proiect
 Să poată face distincție între program și proiect
Materiale: Slide-uri ppt,
45
1 Laptop,
1 video-proiector,
1 Flipchart
Markere, Post-it-uri
Sesiunea 2.
Conținut: Identificarea ideilor de proiect.
Analiza factorilor interesaţi
Obiective:
 Cunoașterea structurii planului proiectului
 Înțelegerea componentelor planului proiectului și a etapelor de elaborare a
acestuia
 Înțelegerea procesului de identificare și analiză a principalelor categorii de
factori interesați într-un proiect
Timp alocat:
10 minute – Prezentare elemente relevante Ghidul solicitantului și
formularul cererii de finanțare
15 minute – Identificare idei proiect
15 minute – Analiza Factorilor Interesați.
50 minute – Matricea caracteristicilor FI - Exerciţiu aplicat pe proiectele
Indentificate – Exercițiu de grup mic
Metode:
 Prezentare interactivă susținută de PP
 Facilitarea prezentărilor în public realizate de participanți
 Acordarea de feedback pe aplicațiile practice realizate în cadrul exercițiului de
grup
mic
Decembrie 2011 24

 Să poată defini conceptul de factor interesat
 Să înțeleagă rațiunea de plecare în dezvoltarea unui proiect.
 Să identifice și să analizeze principalii factori interesați într-un proiect
 Să aprecieze interesul și rolul pe care factorii interesați îl au într-un posibil
proiect
 Să poată elabora „Matricea caracteristicilor” factorilor interesați
46
1 Laptop,
1 video-proiector,
1 Flipchart , Markere, Post-it-uri
Sesiunea 3.
Conținut: Analiza problemelor.
Identificarea şi enunţarea problemelor.
Justificarea proiectului.
Contextul proiectului.
Obiective:
• Înțelegerea relativității, interconectivității și interdependenței problemelor
• Stabilirea problemei principale și a sub-problemelor componente de rezolvat
• Înțelegerea unui proiect ca pe o soluție de rezolvare a problemei principale
Timp alocat:
25 minute – Analiza problemelor.
30 minute – Identificarea şi enunţarea problemelor. Exercițiu de grup
10 minute – Justificarea proiectului.
25 minute – Contextul proiectului.
Metode:
 Acordarea de feedback pe aplicațiile practice realizate
 Să cunoască etapele analizei problemelor
 Să elaboreze un arbore al problemelor
 Să cunoască logica relației cauză-efect
Materiale: Slide-uri ppt
47
1 Laptop
1 LCD proiector
1 Flipchart
Markere
48
Sesiunea 4.
Conținut: Obiectivele Proiectului.
Scopul proiectului
Structura obiectivelor proiectului.
Obiective:
 Conștientizarea mobiliizării resurselor către realizarea scopului proiectului
 Înțelegerea necesității descompunerii unei probleme în sub-probleme.
 Înțelegerea necesității identificării de soluții pentru sub-probleme
Decembrie 2011 25
 Înțelegerea necesității cuantificării rezultatelor urmărite - pentru măsurare.

 Cunoașterea parametrilor care măsoară rezultatele
Timp alocat:
15 minute – Obiectivele Proiectului.
15 minute – Scopul proiectului
25 minute – Structura obiectivelor proiectului.
35 minute – Exerciţiu aplicat pe proiectele identificate.
Metode:
 Să înțeleagă diferența între scopul și obiectivele proiectului
 Să construiască un arbore al obiectivelor
 Să coreleze obiectivele de problemă și cauzele identificate
 Să asimileze caracteristicile obiectivelor (SMART)
 Să formuleze obiective de tip SMART
1 Laptop
1 LCD proiector
1 Flipchart
Markere
49
50
Sesiunea 5.
Continut: Recapitulare ziua I.
Analiza Strategiei
Obiective:
 Cunoașterea elementelor principale și secundare ale structurii proiectelor
 Înțelegerea relației dintre elemenetele structurii, scop și obiective.
 Cunoașterea elementelor de tărie și/sau slăbiciune interne și externe ale
unui proiect.
Timp alocat:
15 minute – Recapitulare ziua I.
20 minute – Analiza Strategiei
55 minute – Exerciţiu aplicat pe proiectele identificate.
Metode:
 Să cunoască criteriile care stau la baza formulării stategiei unui proiect și
etapele de
analiză a stategiei
 Să coreleze strategia cu obiectivele proiectului
1 Laptop
1 LCD proiector
1 Flipchart
Decembrie 2011 26
Markere
51
Sesiunea 6.
Continut: Indicatorii proiectului.
Criterii
Standarde
Surse de informare și verificare
Obiective:
 Cunoașterea indicatorilor ca mijloace de măsură a îndeplinirii obiectivelor
 Cunoașterea criteriilor ca aspectele de urmărit
 Cunoașterea standardelor ca valori minime ale rezultatului conform criteriului.
Timp alocat:
25 minute – Indicatorii proiectului.
20 minute – Criterii
30 minute – Standarde
15 minute – Surse de informare și verificare
Metode:
• Să cunoască tipurile de indicatori și să formuleze indicatori
• Să facă diferența între termenii de criteriu, indicator, standard și să
recunoască importanța indicatorilor în cadrul proiectului
1 Laptop
1 LCD proiector
1 Flipchart
Markere
52
53
Sesiunea 7.
Continut: Managementul achiziţiilor în proiecte;
Achiziţiile în cadrul proiectelor.
Planul de achiziţii.
Obiective:
 Cunoașterea cadrului legal și al principiilor de atribuire și contestații
 Cunoașterea contractelor de lucrări, furnizare și servicii.
 Înțelegerea criteriilor de atribuire a contractelor de achiziție publică
 Cunoașterea regulilor de estimare a valorii contractelor de achiziție publică și
elaborării documentației de atribuire.
 Cunoașterea procedurilor de atribuire.
Timp alocat:
40 minute – Managementul achiziţiilor în proiecte;
20 minute – Achiziţiile în cadrul proiectelor.
30 minute – Planul de achiziţii.
Metode:
 Prezentare interactivă susținută de Power Point
 Să identifice principalele situații în care se aplică legislația achizițiilor publice
Decembrie 2011 27
 Să cunoască principiile aplicabile și tipurile de contracte de achiziție publică

 Să-și formeze o imagine de ansamblu asupra procedurilor de achiziții publice
 Să cunoască principalele excepții de la aplicarea legislației privind achizițiile
publice
 Să identifice principalele situații în care se aplică legislația achizițiilor publice
 Să cunoască principiile aplicabile și tipurile de contracte de achiziție publică
 Să-și formeze o imagine de ansamblu asupra procedurilor de achiziții publice
 Să cunoască principalele excepții de la aplicarea legislației privind achizițiile
publice
1 Laptop
1 LCD proiector
54
1 Flipchart
Markere
55
Sesiunea 8.
Conțnut: Sustenabilitatea şi impactul proiectelor
Priorităţi orizontale în proiectele europene – Valoarea adăugată.
Concluzii; Test de evaluare intermediară.
Obiective:
 Cunoașterea obiectivelor orizontale în proiectele europene
 Conștientizarea conceptelor de sustenabilitate, dezvoltare durabilă, inovare,
TIC,
îmbătrânire activă.
Timp alocat:
20 minute – Sustenabilitatea şi impactul proiectelor
20 minute – Priorităţi orizontale în proiectele europene – Valoarea
adăugată.
50 minute – Concluzii; Test de evaluare intermediară.
Metode:
 Brainstorming
 Să cunoască conceptele de egalitate de șanse, dezvoltare durabilă, inovare și
TIC, îmbătrânire activă etc., precum și importanța lor la nivelul politicilor UE și
a celor
naționale
 Să participe activ la sesiunea de concluzii care va fi abordată în mod interactiv
 Să obțină rezultate bune la testul de evaluare intermediară
 Să schițeze prima parte a temei de examen
1 Laptop
1 LCD proiector
1 Flipchart
Markere
56
57
Sesiunea 9.
Conținut: Recapitulare ziua 1 și 2.
Decembrie 2011 28
Managementul resurselor proiectului.

Elaborarea Structurii de Descompunere a Proiectului WBS.
Analiza drumului critic şi graficul Gantt.
Obiective:
 Înțelegerea necesității metodelor de planificare a activităților în proiecte
 Cunoașterea metodei de descompunere arborescentă a sarcinilor – WBS
 Cunoașterea metodei analizei drumului critic
 Cunoașterea metodei diagramei Gantt
 Cunoașterea metodei de estimate a duratei activităților
Timp alocat:
15 minute – Recapitulare ziua 1 și 2.
15 minute – Elaborarea Structurii de Descompunere a Proiectului WBS
15 minute – Analiza drumului critic şi graficul Gantt.
45 minute – Exerciţiu aplicat plan activităţi pe proiecte individuale
Metode:
 Facilitarea prezentărilor în public realizate de participanți și feedback pe
aplicațiile practice realizate
 Să realizeze corelații între obiective și activități
 Să formuleze activități, subactivități și sarcini astfel încât să fie capabili
să realizeze o descompunere a proiectului pe baza metodei WBS
1 Laptop
1 LCD proiector
1 Flipchart
Markere
58
59
Sesiunea 10.
Continut: Estimarea Resurselor Proiectului.
Estimarea Costurilor Proiectului.
Obiective:
 Cunoașterea tipurilor de resurse necesare pentru derularea unui proiect.
 Înțelegerea tipurilor de costuri și relației lor cu resursele
 Cunoașterea modului de estimare a cheltuielilor și a surselor de venit
Timp alocat:
20 minute – Estimarea Resurselor Proiectului.
20 minute – Estimarea Costurilor Proiectului.
50 minute – Exerciţiu aplicat plan activităţi pe proiecte individuale.
Metode:
 Să cunoască principalele tipuri de resurse în cadrul proiectului și să estimeze
costuri corelate resurselor
 Să cunoască diferența între cheltuieli eligibile și neeligibile în cadrul proiectelor
Decembrie 2011 29
europene
1 Laptop
1 LCD proiector
1 Flipchart
Markere
60
Sesiunea 11.
Conțnut: Bugetarea costurilor în cadrul proiectelor.
Cheltuieli şi activităţi eligibile în proiecte.
Obiective:
 Înțelegerea modului și etapelor de construire a unui buget
 Cunoașterea tipurilor de cheltuieli dpdv al eligibilității pentru finanțare
 Cunoașterea documentelor justificative necesare raportării financiare
 Înțelegerea legăturii dintre etapizarea cheltuielilor și modul lor de raportare
Timp alocat:
45 minute – Bugetarea costurilor în cadrul proiectelor.
45 minute – Cheltuieli şi activităţi eligibile în proiecte.
Metode:
 Să enumere principalele tipuri de bugete și să cunoască etapele în realizarea
bugetului
 Să structureze bugetul în capitolele indicate de finanțator
 Să construiască bugetul începând de la baza de cheltuieli a fiecărui capitol
 Să facă distincție în buget între cheltuielile eligibile și cele neeligibile
 Să coreleze prin buget momentele efectuării cheltuielilor cu cele ale raportării
lor.
1 Laptop
1 LCD proiector
1 Flipchart
Markere
61
Sesiunea 12.
Conținut: Analiza riscurilor.
Identificarea riscurilor.
Analiza calitativă a riscurilor.
Planul de răspuns la risc.
Obiective:
 Înțelegerea necesității și structurii unui plan de gestionare a riscurilor
 Cunoașterea categoriilor principale de încadrare a riscurilor
 Cunoașterea probabilității de apariție și impactului - termenii analizei
riscurilor
 Înțelegerea matricii de gestionarea a riscurilor ca instrument de prevenire
Timp alocat:
15 minute – Identificarea riscurilor.
Decembrie 2011 30
15 minute – Analiza calitativă a riscurilor

15 minute – Planul de răspuns la risc.
45 minute – Exerciţiu aplicat plan activităţi pe proiecte individuale
Metode:
 Să definească și să identifice riscuri
 Să cunoască principalele categorii de riscuri
 Să cunoască principalele elemente ale unui plan de gestionare a riscurilor
 Sa realizeze o analiză a riscurilor prin utilizarea noțiunilor de „probabilitate de
apariție” și „impact”
 Să poată realiza o matrice de gestionare a riscurilor.
1 Laptop
1 LCD proiector
62
1 Flipchart
Markere
63
Sesiunea 13.
Continut: Managementul comunicării în proiecte
Elaborarea planurilor de comunicare in proiecte.
Implementarea planurilor de comunicare.
Promovarea proiectelor
Obiective:
 Înțelegerea necesității și structurii unui plan de comunicare al proiectului
 Cunoașterea etapelor de creare a unui plan de comunicare în proiect
 Cunoașterea tipurilor de mijloace de comunicare în proiect.
Timp alocat:
20 minute – Managementul comunicării în proiecte
25 minute – Elaborarea planurilor de comunicare in proiecte.
20 minute – Implementarea planurilor de comunicare.
25 minute – Promovarea proiectelor
Metode:
 Să poată realiza un plan de comunicare a unui proiect
 Să poată identifica activități de informare și publicitate în cadrul proiectului
 Să cunoască principalele mijloace de comunicare în proiect (obligatorii,
informaționale, de marketing)
1 Laptop
1 LCD proiector
1 Flipchart
Markere
64
Sesiunea 14.
Continut: Managementul Echipei de Proiect
Decembrie 2011 31
Formarea echipei de proiect. Harta rolurilor şi responsabilităţilor în proiecte.

Cunoştinţele şi abilităţile necesare managerului de proiect.
Tehnici de team-building.
Managementul schimbării în proiecte. Ciclul de control al unei schimbări.
Aplicație interactivă pentru simulare de procese specifice managementului de
proiect.
Obiective:
 Cunoașterea etapelor de dezvoltare a echipelor
 Cunoașterea elementelor care blochează lucrul în echipă
 Cunoașterea lecțiilor generale de învățat despre echipă
 Înțelegerea inevitabilității și necesității soluționării conflictelor
 Înțelegerea diferenței dintre eficacitate și eficiență
Timp alocat:
25 minute – Managementul Echipei de Proiect
10 minute – Formarea echipei de proiect. Harta rolurilor şi
responsabilităţilor în proiecte.
15 minute – Cunoştinţele şi abilităţile necesare managerului de proiect.
15 minute – Tehnici de team-building.
25 minute – Managementul schimbării în proiecte. Ciclul de control al
unei schimbări.
Metode:
 Să cunoască responsabilitățile managerului de proiect
 Să cunoască principalele etape iîn dezvoltarea echipei
 Să cunoscă principalele blocaje ce pot apărea în cadrul echipei
 Să cunoască principalele metode și tehnici de soluționare a conflictelor apărute
în cadrul echipei
 Să cunoască principalele mijloace de eficientizare a lucrului în echipă
1 Laptop
1 LCD proiector
65
1 Flipchart
Markere
66
Sesiunea 15.
Conținut: Controlul proiectului
Raportarea în proiecte.
Monitorizare fazelor proiectului.
Evaluarea proiectelor.
Obiective:
 Înțelegerea necesității unui mecanism de monitorizare pentru uzul
managementului
proiectului și factorilor interesați.
 Cunoașterea factorilor care se monitorizează.
 Cunoașterea modului de realizare a monitorizării.
 Cunoașterea câtorva principii de monitorizare și evaluare.
Decembrie 2011 32
 Înțelegerea procesului de evaluare.

 Cunoașterea stadiilor evaluării și a criteriilor de evaluare.
Timp alocat:
15 minute - Controlul proiectului
20 minute - Raportarea în proiecte.
10 minute - Respectarea prevederilor contractuale
20 minute - Monitorizare fazelor proiectului.
25 minute - Evaluarea proiectelor.
Metode:
 Să cunoască definiția monitorizării în importanța sa în cadrul proiectului
 Să cunoască principiile procesului de monitorizare
 Să cunoască definiția evaluării în importanța sa în cadrul proiectului
 Să facă diferența între monitorizare și evaluare
 Să cunoască principalele criterii de evaluare a proiectelor
1 Laptop
1 LCD proiector
1 Flipchart
Markere
67
68
Sesiunea 16.
Conținut: Recapitulare generală.
Concluzii.
Test de evaluare intermediară
Obiective:
Timp alocat:
25 minute – Recapitulare generală.
15 minute – Concluzii.
50 minute – Test de evaluare intermediară
Metode:
 Brainstorming
 Să poată elabora tema de examen
1 Laptop
1 LCD proiector
1 Flipchart
Markere
69
MANUALUL FORMATORULUI – pentru cursul de specilizare
”DEZVOLTAREA COMPETENTELOR ANTREPRENORIALE”
Formarea în Dezvoltarea Competențelor Antreprenoriale
Cursul de Dezvoltarea Competențelor Antreprenoriale se desfășoară pe durata a
4 zile a
câte 8 ore plus 1 zi pentru examen, de regulă în timpul săptămânii.
Decembrie 2011 33
Examenul oral este susținut pe baza unei lucrări practice alese și întocmite de
către
cursant.
Obiectivele modulului de formare în “DCA”
1. Dobândirea de către cursanţi a noţiunilor de bază referitoare la competențele
antreprenoriale precum şi a unor abilităţi practice necesare dezvoltării
competențelor antreprenoriale;
2. Cunoașterea principalelor noțiuni și concepte, precum: antreprenoriat,
antreprenor, planificare strategică, plan de afaceri, etc;
3. Învățarea diferitelor modalități de demarare a unei afaceri: Lansarea unei
afaceri,
Procurarea unei afaceri, Cumpărarea unei francize;
4. Însuşirea principalelor noţiuni şi concepte, precum: strategie, viziune, misiune;
5. Cunoaşterea etapelor planificării strategice , precum și dobândirea de
cunoștințe necesare definirii misiunii şi viziunii unei firmei;
6. Cunoaşterea şi utilizarea principalelor instrumente utilizate în managementul
strategic, precum: analiza SWOT, matricea EFE și IFE;
7. Dobândirea de abilități necesare dezvoltății unei matrice concurențiale și a unei
strategii de marketing;
8. Familiarizarea cu principalele tipuri de organizație și forme juridice de
organizare a unei firme;
9. Intelegerea cerintelor privind conduita specifica managerului unei firme;
10. Oferirea oportunităţilor de a interacţiona în cadrul unor activităţi de grup şi
discuţii
asupra rolului managerului în coordonarea firmei sale;
11. Identificarea principalelor surse de finanțare europene și bancare pentru
asigurarea resurselor financiare necesare dezvoltării propriei afaceri.
70
Agenda cursului de DCA
Cuprinde tematica ce urmează a fi predată în timpul celor 4 zile de curs
organizate astfel:
 16 sesiuni - în medie 4 sesiuni pe zi;
 în medie 2 ore pe sesiune, cu 8 ore de curs pe zi;
 2 pauze de cafea, între sesiunile 1 si 2, respectiv 3 si 4 ale fiecărei zile;
 o pauză de prânz între primele două și ultimele două sesiuni ale fiecărei zile.
Conținutul și programarea acestor sesiuni sunt centralizate în tabelul de mai jos:
Ziua 1
09:00 -
10:30
Sesiunea 1 - Introductivă.
Reguli de lucru.
Agendă program. Aşteptări. Obiectivele sesiunii de instruire.
Antreprenoriat. Antreprenor. Abordări. Definiţii.
10:30 -
10:45
Pauză de cafea
10:45 -
12:15
Sesiunea 2
Decembrie 2011 34
A fi sau a nu fi antreprenor. Exerciţiu individual

(Cum trebuie sa fie un antreprenor de succes. Care sunt trăsăturile unui
antreprenor fără succes.)
Demararea afacerii. Primii paşi. Opţiuni. (Lansarea unei afaceri.
Procurarea unei afaceri.
Cumpărarea unei francize.) Prezentare studii de caz
12:15 -
13:45
Pauză de prânz
13:45 –
15:15
Sesiunea 3
Planificarea afacerii. Componentele planificării strategice.
Viziune, Misiune, Strategie. Modele de planificare strategică.
Elaborarea viziunii firmei.
Exerciţiu aplicat.
15:15 -
15:30
Pauză de cafea
15:30 – Sesiunea 4
71
17.00 Elaborarea misiunii firmei.
Exerciţiu aplicat.
Ziua 2
09:00 -
10:30
Sesiunea 5
Recapitulare ziua 1.
Înţelegerea pieţei si a clienţilor. Promovarea afacerii.
Intrebari relevante despre ideea de afacere.
10:30 -
10:45
Pauză de cafea
10:45 -
12:15
Sesiunea 6
Planul de afaceri. Definiţie. Structura. Modele de planuri de afaceri.
Modelul planului de afaceri solicitat in cazul finanţărilor europene.
12:15 -
13:45
Pauză de prânz
13:45 –
15:15
Sesiunea 7
Planul de afaceri. Componente I:
Descrierea afacerii.(descrierea domeniului, a firmei si a
produselor/serviciilor oferite. Descrierea operaţiunilor).
15:15 -
15:30
Pauză de cafea
Decembrie 2011 35
15:30 –
17.00
Sesiunea 8
Planul de afaceri. Componente II:
Planul de marketing. Promovarea.
Strategia de marketing..
Test de evaluare intermediara
Ziua 3
09:00 -
10:30
Sesiunea 9
Recapitulare ziua 2
Analiza SWOT. Identificarea punctelor slabe și forte. Oportunităţile și
ameninţările mediului extern. Matricea EFE si IFE.
Exerciţiu aplicat.
10:30 -
10:45
Pauză de cafea
72
10:45 -
12:15
Sesiunea 10
Analiza pieţei si a concurentei. Matricea concurenţială.
Exerciţiu aplicat.
12:15 -
13:45
Pauză de prânz
13:45 –
15:15
Sesiunea 11
Organizarea și conducerea afacerii.
Forma juridică de organizare.
Conceptul de organizație și tipuri de organizații
Studiu de caz privind organizarea activităților.
15:15 -
15:30
Pauză de cafea
15:30 –
17.00
Sesiunea 12
Structura organizatorică, managerul și echipa managerială.
Noțiuni de legislația muncii (codul muncii și actele normative suport)
Studiu de caz privind implementarea politicilor de personal
Ziua 4
09:00 -
10:30
Sesiunea 13
Recapitulare ziua 3.
Planul de finanţare
Elemente de management financiar
Decembrie 2011 36
Previziuni financiare. Analiza cost beneficiu. RIR. VNA.

Cash-flow
Elemente de legislaţie financiara – Codul Fiscal
10:30 -
10:45
Pauză de cafea
10:45 -
12:15
Sesiunea 14
Finanţarea afacerii: sursele de finanţare europene.
Finanţările europene:
Cadrul programatic şi instituţional al fondurilor structurale si de coeziune
si al fondurilor destinate dezvoltării sectorului agricol si economiei rurale.
Programe operaţionale. PNDR. POP.
Domenii de finanţare, obiective şi priorităţi.
12:15 -
13:45
Pauză de pranz
13:45 – Sesiunea 15
73
15:15 Finanţarea afacerii: sursele de finanţare europene.
Dosarul finanţării: Documente si cerinţe specifice.
15:15 -
15:30
Pauză de cafea
15:30 –
17.00
Sesiunea 16
Feedback, Concluzii si clarificare concepte.
Test de evaluare intermediară.
Ziua 5
09:00 -
14:00
Examen certificare – test final. Prezentare proiect realizat
individual.
Sesiunea 1.
Conținut: Procesul de certificare profesională.
Reguli de lucru.
Agendă program. Aşteptări. Obiectivele sesiunii de instruire.
Antreprenoriat. Antreprenor. Abordări. Definiţii.
Obiective :
 Facilitarea comunicării formatorului cu participanţii la curs;
 Cunoașterea procesului de certificare profesională;
 Cunoașterea obiectivelor programului de formare;
 Înțelegerea termenilor de antreprenoriat, antreprenor.
Timp alocat:
20 minute – Prezentare curs, procesul de certificare
30 minute – Așteptări, arborele așteptărilor, obiective, agenda
40 minute – Antreprenoriat. Antreprenor. Abordări. Definiţii.
Metode:
Decembrie 2011 37
 Prezentarea modulului în logica întregului program de formare

74
 Moderarea discuțiilor de către formatori pentru formularea așteptărilor
 Să cunoască procesul de certificare profesională in „competente
antreprenoriale”;
 Să poată defini principalele notiuni: antreprenoriat, antreprenor.
1 Laptop,
1 video-proiector,
1 Flipchart
Markere, Post-it-uri
Sesiunea 2.
Conținut: A fi sau a nu fi antreprenor. Exerciţiu individual
(Cum trebuie sa fie un antreprenor de succes. Care sunt trăsăturile unui
antreprenor fără succes.)
Demararea afacerii. Primii paşi. Opţiuni. (Lansarea unei afaceri. Procurarea
unei afaceri. Cumpărarea unei francize.) Prezentare studii de caz
Obiective:
 Intelegerea caracteristicilor unui antreprenor de succes ;
 Evitarea însușirii trăsăturilor unui antreprenor fără succes;
 Cunoașterea primilor pași pentru demararea unei afaceri;
 Insușirea principalelor modalităților de demarare a unei afaceri: Lansarea unei
afaceri, Procurarea unei afaceri, Cumpărarea unei francize.
Timp alocat:
10 minute – Prezentare elemente pentru a deveni un antreprenor de
succes
20 minute - A fi sau a nu fi antreprenor - Exerciţiu individual
20 minute - Prezentare pasilor pentru demarare afacere
40 minute - Prezentarea celor 3 modalitati de demarare a unei afaceri:
Lansarea unei afaceri. Procurarea unei afaceri. Cumpărarea
unei francize
75
Metode:
 Prezentare studiu de caz
 Să înțeleagă diferența între un antreprenor de succes și unul fără succes;
 Să fie capabil să identifice cea mai bună modalitate de a demara o afacere;
 Să asimileze caracteristicile unei francize și tipurile acesteia
1 Laptop
1 LCD proiector
1 Flipchart
Markere
Sesiunea 3.
Decembrie 2011 38
Conținut: Planificarea afacerii. Componentele planificării strategice.

Viziune, Misiune, Strategie. Modele de planificare strategică.
Elaborarea viziunii firmei.
Exerciţiu aplicat.
Obiective :
 Cunoașterea principalelor componente ale planificării strategice ;
 Cunoașterea diferitelor modele de planificare strategică ;
 Familiarizarea cu metodologia de elaborare a strategiilor;
 Insușirea principalelor abordări ale viziunii , misiunii si strategiei unei
organizații ;
 Cunoașterea etapelor de elaborare a unei viziuni.
Timp alocat:
15 minute – Prezentare componentelor unei planificări strategice
20 minute - Modele de planificare strategică
20 minute - Prezentarea caracteristicilor viziunii, misiunii, strategiei
35 minute – Elaborarea viziunii firmei – Exercițiu aplicat
76
Metode:
 Prezentare interactivă susținută de PP pentru definirea și explicarea
conceptelor
 Exercițiu aplicat
 Acordarea de feedback pe aplicațiile practice realizate în cadrul exercițiului
aplicat
 Să identifice principalele componente ale unei planificări strategice;
 Să înțeleagă etapele procesului de planificare strategică;
 Să identifice diferitele modele de planificare strategică;
 Să poată defini viziunea;
 Să înțeleagă metodologia de elaborare a unei viziuni;
 Să poată formula viziunea propriilor firme.
1 Laptop,
1 video-proiector,
1 Flipchart
Markere
Sesiunea 4.
Conținut: Elaborarea misiunii firmei.
Exerciţiu aplicat.
Obiective :
 Insușirea caracteristicilor unei misiuni ;
 Cunoașterea etapelor de elaborare a unei misiuni.
 Intelegerea componentelor misiunii
Timp alocat:
30 minute – Prezentare componentelor și caracteristicilor unei misiuni
20 minute - Prezentarea etapelor de elaborare a unei misiuni
40 minute – Elaborarea misiunii firmei – Exercițiu aplicat
Metode:
Decembrie 2011 39
 Prezentare interactivă susținută de PP pentru definirea și explicarea

conceptelor
77
aplicat
 Să poată defini misiunea;
 Să cunoască modul de elaborare a misiunii unei organizații;
 Să înțeleagă caracteristicile misiunii;
 Să înțeleagă și să cunoască componentele misiunii;
1 Laptop,
1 video-proiector,
1 Flipchart
Markere
Sesiunea 5.
Conținut: Recapitulare ziua I.
Înţelegerea pieţei si a clienţilor. Promovarea afacerii.
Intrebari relevante despre ideea de afacere.
Obiective :
 Identificarea pieței și a potențialilor clienți ;
 Insușirea axei Cerere – Ofertă - Mediul pieţei
 Cunoașterea modalităților de promovare a unei afaceri .
Timp alocat:
10 minute – Recapitulare ziua I
30 minute – Înţelegerea pieţei și a clienţilor
20 minute - Prezentare Axa Cerere – Ofertă - Mediul pieţei
30 minute – Promovarea afacerii
Metode:
78
 Să cunoasca diferite modalitati de identificare si targetare a clienților firmei ;
 Să identifice diferite modalități de promovare a afacerii.
1 Laptop,
1 video-proiector,
1 Flipchart
Markere
Sesiunea 6.
Conținut: Planul de afaceri. Definiţie. Structura. Modele de planuri de afaceri.
Modelul planului de afaceri solicitat în cazul finanţărilor europene.
Obiective :
 Intelegerea notiunii: plan de afaceri ;
 Cunoașterea importanței unui plan de afaceri în dezvoltarea unei afaceri ;
 Cunoașterea diferitelor modelele de planuri de afacere;
Decembrie 2011 40
Timp alocat:
40 minute – Plan de afaceri. Definiţie. Structura
15 minute – Modele de planuri de afaceri
35 minute – Modelul planului de afaceri solicitat în cazul finanţărilor
europene
Metode:
 Moderarea discuțiilor de către formatori
 Să definească planul de afaceri;
 Să cunoască principalele caracteristici ale unui plan de afacere;
 Să formuleze structura unui plan de afaceri;
 Să cunoască componetele unui plan de afaceri solicitat în cazul finanțărilor
79
europene.
1 Laptop,
1 video-proiector,
1 Flipchart
Markere
Sesiunea 7.
Conținut: Planul de afaceri. Componente I:
Descrierea afacerii.(descrierea domeniului, a firmei si a produselor/serviciilor
oferite. Descrierea operaţiunilor).
Obiective:
 Insușirea cunoștințelor necesare prezentarii succinte a rezumatului afacerii si a
descrierii acesteia;
Timp alocat:
20 minute – Descrierea afacerii și a firmei
20 minute – Stabilirea operațiunilor
20 minute - Descrierea produselor/serviciilor oferite
30 minute – Stabilirea operațiunilor
Metode:
aplicat
 Să identifice și să formuleze domeniul de activitate al firmei;
80
 Să realizeze o descriere a companiei, a procesului de productie, metodei de
alegere a furnizorilor;
 Să identifice și să descrie produsele și serviciile oferite;
 Să formuleze și să descrie operațiunile.
1 Laptop,
1 video-proiector,
Decembrie 2011 41
1 Flipchart
Markere
Sesiunea 8.
Conținut: Planul de afaceri. Componente II:
Planul de marketing. Promovarea.
Strategia de marketing.
Test de evaluare intermediara
Obiective :
 Cunoașterea structurii unui plan de marketing și a unei strategii de marketing;
 Însușirea componentelor unei strategii de marketing.
Timp alocat:
30 minute – Planul de marketing.
10 minute - Strategia de marketing. Structura. Componente.
50 minute – Test de evaluare intermediara
Metode:
81
 Acordarea de feedback
 Să înțeleagă necesitatea și structura unui plan de marketing;
 Să cunoască și să identifice cele mai potrivite modalități de promovare ale
firmei:
 Să înțeleagă necesitatea și structura unei strategii de marketing;
 Să formuleze o strategie de marketing.
1 Laptop,
1 video-proiector,
1 Flipchart
Markere
Sesiunea 9.
Conținut: Recapitulare ziua II
Poziţionarea afacerii și analiza concurenţială.
Analiza SWOT. Identificarea punctelor slabe și forte. Oportunităţile și
ameninţările mediului extern. Matricea EFE si IFE.
Exerciţiu aplicat.
Obiective :
 Înțelegerea necesității unei analize SWOT ;
 Însușirea cunoștințelor necesare identificării și formulării punctelor slabe și
forte ;
 Identificarea oportunităților și amenintărilor mediului extern ;
 Intelegerea modului de elaborare a matricei EFE și IFE.
Timp alocat:
25 minute – Analiza SWOT
15 minute - Matricea EFE si IFE
50 minute - Exercițiu aplicat și feedback
Metode:
82
Decembrie 2011 42
aplicat
 Să cunoască elementele unei analize SWOT;
 Să înțeleagă necesitatea identificării factorilor mediului intern și extern
relevanți
pentru elaborarea unui plan de afaceri;
 Să înțeleagă diferitele tipuri de factori externi;
 Să formuleze puncte slabe și forte;
 Să formuleze oportunităţile și ameninţările mediului extern;
 Să înțeleagă metodologia de elaborare a matricei EFE și a matricei IFE.
1 Laptop,
1 video-proiector,
1 Flipchart
Markere
Sesiunea 10.
Conținut: Analiza pieţei si a concurentei. Matricea concurenţială.
Exerciţiu aplicat.
Obiective :
 Insușirea cunoștințelor necesare realizării analizei concurențiale ;
 Cunoașterea componentelor unei analize concurențiale.
Timp alocat:
15 minute – Prezentarea analizei concurenţiale
20 minute – Matricea concurenţială
55 minute – Exercițiu aplicat
Metode:
83
aplicat
 Să identifice componentele unei matrice concurențiale;
 Să formuleze o matrice concurențială;
 Să aplice o analiză concurențială.
1 Laptop,
1 video-proiector,
1 Flipchart
Markere
Sesiunea 11.
Conținut: Organizarea și conducerea afacerii.
Forma juridică de organizare.
Conceptul de organizație și tipuri de organizații.
Studiu de caz privind organizarea activitatilor.
Decembrie 2011 43
Obiective :
 Cunoașterea formelor de organizare și conducere a afacerii ;
 Cunoașterea formei juridice de organizare a unei firme ;
 Înțelegerea conceptului de organizație ;
 Cunoașterea principalelor tipuri de organizații ;
 Cunoașterea principalelor acte normative;
 Identificarea activitaților firmei și organizarea acestora.
Timp alocat:
20 minute – Organizarea și conducerea afacerii
20 minute – Forma juridică de organizare
20 minute - Conceptul de organizație și tipuri de organizații
30 minute - Studiu de caz privind organizarea activităților.
84
Metode:
 Studiu de caz aplicat
 Să definească conceptul de organizație;
 Să cunoască tipurile de organizație existente;
muncii și actele normative suport)
Studiu de caz privind implementarea politicilor de personal
Obiective :
 Cunoașterea tipurilor de conducere a unei firme;
 Cunoașterea etapelor de dezvoltare a echipelor;
 Însușirea abilităților necesare formulării organigramei organizatiei și
cunoașterea
funcțiilor asociate fiecărei poziții din organigramă;
 Insușirea noțiunilor de legislația muncii (codul muncii și actele normative
suport).
Timp alocat:
85
35 minute – Structura organizatorică, managerul și echipa managerială
30 minute – Noțiuni de legislația muncii (codul muncii și actele
normative suport)
25 minute - Studiu de caz privind implementarea politicilor de personal
Metode:
 Studiu de caz aplicat
 Să înțeleagă rolul și responsabilitățile unui manager;
 Să identifice membrii echipei manageriale;
 Să cunoască etapele de dezvoltare a echipei;
 Să formuleze o structura organizatorică - organigrama;
 Să cunoască principalele noțiuni de legislația muncii;
Decembrie 2011 44
 Să aplice legislația muncii în structura sa organizatorică.

1 Laptop,
1 video-proiector,
1 Flipchart
Markere
Sesiunea 13.
Conținut: Recapitulare ziua III.
Planul de finanţare
Elemente de management financiar
Previziuni financiare. Analiza cost beneficiu. RIR. VNA.
Cash-flow
Elemente de legislaţie financiara – Codul Fiscal
Obiective :
 Cunoașterea structurii unui plan de finanțare;
86
 Cunoașterea principalelor elemente de magement financiar ;
 Identificarea tipurilor de resurse financiare;
 Stabilirea viabilității economice și financiare a afacerii;
 Însușirea abilităților necesare previziunii financiare;
 Utilizarea analizei cost beneficiu;
 Dobândirea cunoștințelor necesare in vederea asigurarii cash-flow-ului ;
Timp alocat:
10 minute – Recapitulare ziua III
20 minute – Planul de finanţare
10 minute - Elemente de management financiar
20 minute - Previziuni financiare. Analiza cost beneficiu. RIR. VNA.
20 minute - Cash-flow
10 minute - Elemente de legislaţie financiara – Codul Fiscal
Metode:
 Să identifice cele mai potrivite resurse financiare pentru finanțarea planului de
afaceri;
 Să formuleze previziuni financiare;
 Să inteleaga rolul analizei cost-beneficiu;
 Să cunoasca modul de calcul a RIR și VAN;
 Să utilizeze elementele de legislație financiară.
1 Laptop,
1 video-proiector,
1 Flipchart
Markere
Sesiunea 14.
87
Conținut: Finanţarea afacerii: sursele de finanţare europene si bancare.
Finanţările europene:
Decembrie 2011 45
Cadrul programatic şi instituţional al fondurilor structurale si de coeziune si al

fondurilor destinate dezvoltării sectorului agricol si economiei rurale.
Programe operaţionale. PNDR. POP.
Domenii de finanţare, obiective şi priorităţi.
Obiective :
 Însușirea de abilități necesare identificării surselor cu finanțare europene ;
 Cunoașterea cadrului programatic și instituțional al fondurilor europene;
 Cunoașterea programelor europene ce finanțează dezvoltarea întreprinderilor
din
mediul rural;
 Însușirea abilităților necesare identificării domeniilor de finanțare ale
programelor cu
finanțare europeană.
Timp alocat:
5 minute – Finanţarea afacerii: sursele de finanţare europene.
40 minute – Cadrul programatic şi instituţional al fondurilor structurale
și de coeziune și al fondurilor destinate dezvoltării
sectorului agricol și economiei rurale.
25 minute - Programe operaţionale. PNDR. POP.
20 minute - Domenii de finanţare, obiective şi priorităţi.
Metode:
 Să cunoscă cadrul programatic al fondurilor structurale și de coeziune și al
fondurilor
destinate dezvoltării sectorului agricol și economiei rurale;
 Să cunoască instituțiile care gestioneaza fondurile europene atât la nivel
național cât și
la nivel european;
 Să cunoască domeniile de finanțare și obiectivele programelor de finanțare;
 Să identifice tipuri de finanțari europene pentru susținerea financiară a
planului de
afaceri;
 Să cunoască obiectivele și prioritățile fondurilor europene.
88
1 Laptop,
1 video-proiector,
1 Flipchart
Markere
Sesiunea 15.
Conținut: Finanţarea afacerii: sursele de finanţare europene.
Dosarul finanţării: Documente si cerinţe specifice.
Obiective :
 Cunoașterea documentatiei specifice finantarilor europene ;
 Cunoașterea modului de intocmire a dosarului de finantare europeana.
Timp alocat:
45 minute - Prezentare Ghidul solicitantului.
45 minute - Dosarul finanţării: Documente si cerinţe specifice.
Decembrie 2011 46
Metode:
 Să cunoască cerințele specifice acordării de finantarile europene;
 Să inteleaga structura si cerintele specifice ghidului solicitantului.
1 Laptop,
1 video-proiector,
1 Flipchart
Markere
Sesiunea 16.
Conținut: Feedback, Concluzii si clarificare concepte.
89
Test de evaluare intermediară.
Obiective:
Timp alocat:
25 minute – Recapitulare generală.
15 minute – Concluzii.
50 minute – Test de evaluare intermediară
Metode:
 Brainstorming
 Să poată elabora tema de examen.
1 Laptop
1 LCD proiector
1 Flipchart
Markere
90
Anexe
Lista mentorilor formatori
91
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Proiectul ”Comuna, promotor al dezvoltării spiritului antreprenorial în mediul
rural” -
POSDRU/83/5.2/S/58447
Editat de Asociaţia Comunelor din România
Publicat în iulie 2010
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a
Uniunii
Europene sau a Guvernului României
+
Decembrie 2011 47

Proiect Formator

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Formator

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS:

1.Obiectivele formării ................................................................................................. 1

2. Metode de formare ....................................................................................................

3. Structura conţinutului ...............................................................................................

5. Designul de curs ......................................................................................................

-1- Obiectivele formării

Pentru a redacta obiective de performanţă, creatorii de cursuri trebuie să înceapă

Prin obiectivele afective participanţii vor simţi diferit

Prin obiectivele psiho-motorii participanţii vor învăţa să facă ceva

Evaluarea Judecă valoarea informaţiei

Aplicare Selectează, transferă, foloseşte datele pentru a rezolva o

Înţelegere Formabilul înţelege informaţia şi o interpretează

Domeniul afectiv – atitudinile, interesul, atenţia, conştientizarea şi valorile sunt

Primirea fenomenului Dorinţa de a asculta; conştientizare

Presupune a spune sau arăta participanţilor cum trebuie să procedeze pentru a

metodei anterioare, alegerea materialelor şi modul în care este condusă sesiunea

 să stimuleze discuţia prin punerea de întrebări deschise

permite să insistaţi pe o anumită problemă ridicată ulterior.

- sunt grupe gata formate

comunicare există un emiţător care transmite o informaţie (un mesaj) codificată ,

 Obţineţi răspunsuri sincere prin chestionare anonime

evaluării instruirii la nivelul 4.

numai clientului dar şi furnizorului, pentru că poate afla informaţii utile şi

Cursul de Management de Proiect se desfășoară pe durata a 4 zile a câte 8 ore

Factori de succes în proiecte

 Cunoașterea obiectivelor programului de formare;

La sfârșitul sesiunii participanții vor fi capabili:

 Înțelegerea necesității cuantificării rezultatelor urmărite - pentru măsurare.

 Să cunoască principiile aplicabile și tipurile de contracte de achiziție publică

Managementul resurselor proiectului.

15 minute – Analiza calitativă a riscurilor

Formarea echipei de proiect. Harta rolurilor şi responsabilităţilor în proiecte.

 Înțelegerea procesului de evaluare.

A fi sau a nu fi antreprenor. Exerciţiu individual

Previziuni financiare. Analiza cost beneficiu. RIR. VNA.

 Prezentarea modulului în logica întregului program de formare

Conținut: Planificarea afacerii. Componentele planificării strategice.

 Prezentare interactivă susținută de PP pentru definirea și explicarea

 Să aplice legislația muncii în structura sa organizatorică.

Cadrul programatic şi instituţional al fondurilor structurale si de coeziune si al

S-ar putea să vă placă și