Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect
Proiect
Proiect AIEB
Bombardier CRJ-700
CUPRINS
Bombardier CRJ 700 este un avion regional creat si construit de Bombardier Aerospace in
Canada. Acesta a fost construit din nevoia de a avea aeronave mai mari pe rutele regionale.
CRJ 700 este o varianta imbunatatita a modelului CRJ200 si de dimensiuni mai mari, lansat in 21
Ianuarie 1997.
Primele avioane construite erau echipate cu doua motoare General Electric CF34-8C1 . Totusi
avioanele construite mai recent sunt echipate cu motoare standard 8C5, care sunt, in mare parte,
un model imbunatatit al lui 8C1. Majoritatea companiilor aeriene au inlocuit motoarele mai
vechi cu noile modele 8C5, in timp ce unele au pastrat modelele mai vechi de motoare 8C1 in
flota lor.
Modelul CRJ700 poate fi comandat in trei versiuni: Modelul 700 , Modelul 701 si Modelul 702.
Modelul 700 este limitat la 68 de pasageri, Modelul 701- 70 de pasageri, iar Modelul 702 poate
transporta pana la 78 de pasageri. De asemenea aeronava CJR700 vine in trei variante de
combustibil/greutate: varianta standard, ER si LR. Varianta ER are o capacitate mai mare de
combustibil care mareste raza de deplasare. Varianta LP impinge aceste valori si mai mult.
Aceasta din urma este comercializata sub numele de Challenger 870.
In 2008 aeronava CJR700 a fost inlocuita cu CJR700 NextGen, avand imbunatatiri, din punct de
vedere economic, si o cabina reconceputa, precum cabinele modelelor CRJ900 Nextgen si
CRJ1000 Nextgen.
In 2006 Avionul CJR700 a fost introdus in simulatorul de zbor Microsoft Flight Simulator ca un
avion demonstrativ, impreuna cu Lerarjet 45 si Robinson R22.
Dimensiuni:
ARIPA
1 Coarda la încastrare 5.28 m
2 Coarda la extremitate 1.18 m
3 Anvergura suprafeţei reduse 20.60 m
4 Unghiul de săgeată în bordul de atac 30.000
5 Grosimea maximă la încastrare 0.55 m
6 Grosimea maximă la extremitate 0.25 m
7 Poziţia grosimii maxime la încastrare 1.06 m
8 Poziţia grosimii maxime la extremitate 0.06 m
9 Unghiul profilului în bordul de atac 47.000
10 Unghiul profilului în bordul de fugă 10.000
ELERON
1 Poziţia axei de rotaţie 0.15 m
2 Unghiul de săgeată în bordul de atac 15.000
3 Semianvergură 6.25 m
4 Coarda medie 0.85 m
5 Distanţa de la axul fuselajului la coarda medie 4.50 m
AMPENAJ ORIZONTAL
1 Coarda la încastrare 2.50 m
2 Coarda la extremitate 1.03 m
3 Anvergura suprafeţei reduse 8.78 m
4 Unghiul de săgeată în bordul de atac 30.000
5 Grosimea maximă la încastrare 0.33 m
6 Grosimea maximă la extremitate 0.18 m
7 Poziţia grosimii maxime la încastrare 0.50 m
8 Poziţia grosimii maxime la extremitate 0.22 m
9 Unghiul profilului în bordul de atac 15.000
10 Unghiul profilului în bordul de fugă 10.000
PROFUNDOR
1 Poziţia axei de rotaţie 0.52 m
2 Unghiul de săgeată în bordul de atac 20.000
3 Semianvergură 4.17 m
4 Coarda medie 0.50 m
5 Distanţa de la axul fuselajului la coarda medie 2.18 m
AMPENAJ VERTICAL
1 Coarda la încastrar 3.35 m
2 Coarda la extremitate 1.78 m
3 Anvergura suprafeţei reduse 6.45 m
4 Unghiul de săgeată în bordul de atac 45,000
5 Grosimea maximă la încastrare 0.49 m
Performante:
Distanta maxima acoperita: 1218 NM (2255.73 Km)
Inaltimea maxima atinsa: 41000 ft (12496.8 m)
Viteza maxima de croaziera: 473 kts (875.9 Km/h)
Mach (max): 0.85
Distanta necesara decolarii: 5271 ft (1606.6 m)
Rata de urcare: 2000 ft/min (10,16 m/s)
Distanta necesara aterizarii: 5087 ft (1550.5 m)
Greutate si capacitate:
Greutate maxima de decolare: 73000 lbs (33112.2 Kg)
Greutate maxima de aterizare: 67000 lbs (30390.6 Kg)
Incarcatura maxima acceptata: 18055 lbs (8189.6 Kg)
Greutate fara combustibil: 62300 lbs (28258.8 Kg)
Capacitate combustibil utilizabil: 19592 lbs (8886.7 Kg)
Capacitate rezervor: 2902 gal (10985.26 litri)
Avionica:
Marca/Model: Rockwell Collins Pro Line 4 six-screen EFIS/EICAS
Energia electrică:
Furnizată de un generator electric Hamilton Sundstrand, cu două generatoare de
antrenare integrate ce furnizeaza 40kVA.
Unitatea auxiliară de putere Honeywell.
Aeronava este echipat cu un sistem de detectare a incendiilor Walter Kidde.
Stilul este foarte mult standardizat pentru toate companiile aeriene care operează
aeronava CRJ700 . Majoritatea companiilor aeriene configureaza acum interiorul CRJ700 cu
două locuri de clasă ( clasa I și Economie / clasa Regular ) .
În interiorul cabinei tipice CRJ700 , primele 2-3 rânduri / 6-9 scaune sunt configurate
într-o secțiune de clasa I . Restul scaunelor sunt destinate pentru relaxare într-o configurare de 2
pe 2 .
Interiorul CRJ700 are o înălțime de 6 ft si 2 inchi. Cele mai multe cabine CRJ700 au , de
asemenea, un grup sanitar / toaleta la bord .
Ca și în cazul tuturor aeronavelor seriei CRJ, cabina de pilotaj conține Linia Pro
Rockwell Collins 4, sistem de avionică ce are șase ecrane. In interiorul cabinei de pilotaj CRJ700
sunt situate locurile pilotilor și un jumpseat. Consola centrală găzduiește unitățile de FMS,
comenzile clapetei, clapeta de control, de control radio și diverse switch-uri și butoane pentru
alte elemente. Puntea de zbor CRJ700 poate conține, de asemenea, un display head-up sau
unitate HUD / HG (un element optional).
De cand CRJ700 a luat primul zbor, în 1999, au existat două motoare diferite. Motorul
CRJ700 inițial a fost General Electric ( GE ) CF34 - 8C1 . Certificat de FAA, la sfârșitul anului
1999, motorul Bombardier CRJ700 a fost primul din seria CRJ controlat electronic - FADEC
(Full Authority Digital Engine Control - electronically controlled ) . Motorul GE CF34 - 8C1
este capabil să producă o forță maximă de 56,4 kN.
• Lungime : 386.79 cm
În mai 2005, următorul motorul CRJ700 ,General Electric CF34 - 8C5B1 a fost anunțat
ca fiind disponibil pentru avionul CRJ700. GE CF34 - 8C5B1 este un derivat almotorului
CRJ900 ,CF34 - 8C5 . Motivul pentru comutarea motoarelor CRJ700 a fost de a exista o legatura
mai comuna, cu motorul CRJ900 și la costuri de operare mai mici . CF34 - 8C5B1 are aproape
aceeași forta ca si motorul CRJ700 anterior. Ambele motoare CRJ700 au aprobare FAA si pot fi
folosite alternativ) la bordul aeronavei CRJ700 ( În conformitate cu AFM ) .
• Lungime : 384.98 cm
Sistemul de avionica folosit in liniile CRJ 700 sunt alimentate de catre Linia Pro
Rockwell Collins 4.
Există două ecrane de zbor primare și 4 afișaje multifuncționale. Cele două afișaje
multifuncționale în fața pilotului / co-pilotului afișează, de obicei, informații de navigare de la
sistemul de avionică CRJ700. Unitatea FMS, Collins FMS-4200, mai face parte din sistemul de
avionică CRJ700. Din sistemul de avionica mai fac parte două sisteme de referință de altitudine
(AHRS) si un sistem de evitare (TCAS II).
Trenul de aterizare
Blocul de alimentare auxiliar este de tip Honeywell RE220 RJ APU (oficial: RE220
[RJ]). Acesta a fost cunoscut anterior ca Allied Signal RE220 RJ APU, înainte de fuziunea dintre
AlliedSignal și Honeywell.
Specificații:
Greutate (Include Accesorii): 108.0 kg
Zona de evacuare: 613.1 cm2
Suprafata de intrare: 677.4 cm2
Este certificat pentru a porni si opera la niveluri de zbor de până la 13106 metri.
Generator de energie electrică 45kW.
Puterea electrica de curent alternativ pentru sistemul electric al aeronavei este asigurata
de catre 2 motoare actionate, generatoare integrate pneumatic (Integrated Drive Generators), ce
alimenteaza tot sistemul de C.A., in timpul procedurilor normale. Un generator auxiliar (APU)
asigura sursa de putere C.A. de rezerva, in zbor, daca un IDG nu este operabil sau cand aeronava
este la sol, cu motoarele oprite. Daca toata puterea de C.A. se pierde in zbor, se asigura de
urgenta C.A. de catre un generator actionat pneumatic - ADG (Air-Driven Generator).
Sursele electrice de bord sunt acelea care asigura energia electrica necesara functionarii
instalatiei electrice de bord. Pentru a putea determina aceste surse electrice este necesar un
calcul al puterii electrice totale instalate.
cu regim permanent de functionare (P) - aceia care consuma energie din reteaua electrica
in toate fazele zborului
cu regim de scurta durata (SD) - aceia care functioneaza o perioada scurta de timp in
raport cu timpul necesat misiunii
cu functionare de lunga durata (LD) - aceia care functioneaza un timp de cateva ori mai
mare decat cei de scurta durata
rularea: in cadrul acestei etape se considera ca aeronava este gata sa-si indeplineasca
misiunea, face etapa de taxi pana la punctual de start pentru alinierea la decolare. Etapa
dureaza 7.60 minute.
Daca pe intervalul [ti, ti+1] sarcina I are puterea constanta (Pi=const.) si puterea medie se poate
scrie:
Unde Pi este puterea unui consummator de c.c. din Anexa “Puteri (etape de zbor) C.C.”, iar ti
este timpul de functionare a respectivului consummator.
n
Folosind puterea medie consumata de receptorii de c.c se determina puterea unui BTR cu
formula:
Pmed
PBTR ,
n
t
Unde PBTR este puterea unui BTR, este randamentul BTR-ului, iar n este numarul de BTR-uri
folosite pe avionul ales.
0.7
Am ales:
n4
Din calculul realizat in foaia de lucru Excel, rezulta valoarea puterii unui BTR ca fiind:
3964.062W
PBTR 1415.73W 1.415 kW
4 0.7
max
Cum PBTR S cos , se calculeaza puterea aparenta echivalenta in c.a a consumatorilor de c.c cu
relatia de mai jos, alegand cos 0.8 :
PBTR
S ,
cos
Rezultand:
1.415
S 1.769 kVA
0.8
Folosind tabelul consumatorilor de c.a se calculeaza puterea medie activa consumata, cu ajutorul
valorii medii ponderate:
P t i i
Pmed i 1
n
3.964 kVA
ti
,
i 1
Q t i i
Qmed i 1
n
51.703 kVA
t
i 1
i
,
Smed Pmed
2
Qmed
2
.
Avand in vedere ca aeronava dispune de 2 generatoare de 45kVA fiecare, aceasta putere medie
aparenta reprezinta aproximativ 57.61% din puterea maxima disponibila.
Pentru a se obtine siguranta maxima in exploatare, toate sistemele de pe aeronava sunt cel putin
dublate. Conform acestui principiu si sursele de energie sunt triplate. Sursa principala de energie
o constituie generatoarele montate pe motoare (in numar de doua, cate unul pe fiecare motor), iar
sursele auxiliare sunt generatorul angrenat de turbogeneratorul APU (Auxiliary Power Unit) si
acumulatoarele (care constituie si sursa de avarie a aeronavei). In general APU-ul este utilizat la
sol, furnizand energia necesara sistemului electroenergetic la locul de parcare, si in zbor cand se
defecteaza un motor\generator. In acest caz APU-ul este echipat cu un generator identic cu cele
de pe motoare deci este capabil sa alimenteze consumatorii in caz de avarie.
Calculul capacitatii acumulatoarelor implica existenta unei situatii critice de avarie. Presupunem
aceasta situatie ca fiind aceea cand aeronavei I se defecteaza sistemul electroenergetic principal
si, de asemenea, si sistemul auxiliar de energie (APU-ul). In acest caz, acumulatoarele se
calculeaza pentru a putea asigura funcitonarea normala a aparaturii minime necesara navigatiei, a
aparaturii radiotehnice si a sistemului de comanda al aeronavei maxim 30 de minute ziua si 20 de
minute noaptea (pe timp de iarna), timp care se considera suficient pentru o aterizare imediata pe
cel mai scurt aeroport sau gasirea unui teren in vederea unei aterizari fortate. In continuare se
intocmeste tabloul consumatorilor de avarie cu ajutorul caruia se traseaza graficul de sarcina de
avarie. Se planimetreaza acest grafic rezultand aria A si coeficientul de scara s. Cu aceste date si
considerandu-se ca capacitatea la trecerea pe avarie este de 80% din capacitatea ei nominala iar
la sfarsitul timpului de alimentare capacitatea ei este de doar 20% din cea nominala,
dimensionarea acumulatorului se face folosind formula mediei ponderate, astfel, capacitatea
acumulatorului este:
P t i i
ta var ie
Q i 1
U n ta var ie 60 k
Unde coeficientul k= 0.5 – 0.6 si tine cont numai de proportia de folosire a acumulatorului, iar
t i este timpul de functionare a acumulatorului.
3964.06 20
Q 78.65 Ah
28 20 60 0.6
In situatia in care singura sursa de energie electrica disponibila ramane bateria este nevoie de un
convertizor, adica o sursa secundara de energie, cu rolul de a alimenta cu energie electrica
consumatorii esentiali de curent alternativ.
S t i i
Smed i 1
3.964 kVA
tmax zbor
t
i 1
i t max zbor 272 min
Cu ajutorul puterii medii aparente se calculeaza puterea medie in c.c. consumata de convertizor
Smed cos
Pmed 3171.25W ,
n
unde n este numarul de convertizoare utilizate pe aeronava, 2.
Pmed
P 4530.35W ,
unde este randamentul convertizorului si are valoarea de 0.7.
Cu ajutorul tabelului puterilor surselor de c.a. de avarie, respectiv puterea activa totala a
consumatorilor corespunzatoare fiecarui regim de functionare si fiecarei etape de zbor, se
traseaza graficul de sarcina a consumatorilor de c.a. in regim de avarie :
Instalatiile componente ale retelelor electrice de bord sunt incarcate, astfel incat sa se
realizeze un regim economic de functionare cu pierderi minime de putere si energie, si cu
consum minim energetic
Alegerea modelului matematic sau a schemei echivalente pentru fiecare element de baza al
retelei si determinarea parametrilor schemei echivalente. Consumatorii se vor reprezenta prin
curenti constanti, iar sursele prin tensiuni constante.