UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE MEDICINĂ „VICTOR PAPILIAN”

MANAGEMENT SANITAR

REFERAT LA DISCIPLINA
MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE
SĂNĂTATE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: DR. FRANCU VIOLETA

STUDENT:HEDES DESPINA MARIA

SIBIU, 2018
 Ingrijirile la domiciliu fac parte integranta din marea categorie a
ingrijirilor comunitare si ele pot fi descrise ca ingrijiri si ajutor acordat acasa, in
familie, celor ce au nevoie. Scopul principal al acestui model de ingrijire este
acela de a face posibil ca oamenii sa-si mentina gradul de independenta si sa-si
continue viata acasa cit mai mult timp posibil.
Scopul îngrijirii la domiciliu este ca pacientul să beneficieze de îngrijire demnă,
adecvată şi corespunzătoare nevoilor individuale direct în mediul său familiar.
Datorită acestui tip de îngrijire numărul şi durata tratamentelor spitalizate pot fi
reduse, iar procesul de vindecare al bolnavului poate fi îmbunătăţit.
Se poate recurge la acest tip de serviciu, în cazul în care starea de sănătate a
bolnavului necesită îngrijire complexă, care nu necesită însă spitalizare..
Orice persoana, care are statutul de asigurat, are dreptul la 90 de zile de ingrijiri
la domiciliu o singura data in timpul vietii.
Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt oferite în regim de gratuitate,
dacă ele sunt recomandate de către medicul specialist curant al pacientului, pe
baza unui formular deservind acest scop, după spitalizare sau în loc de aceasta.
Serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu se acordă de către furnizorii de
îngrijiri medicale la domiciliu, persoane fizice sau juridice autorizate şi evaluate
în condiţiile legii pentru acordarea acestor tipuri de servicii, alţii decât medicii
de familie, furnizori care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate
pentru servicii de îngrijiri medicale la domiciliu.
Pachetul de servicii medicale de bază pentru îngrijiri medicale la
domiciliu şi îngrijiri paliative ladomiciliu cuprinde:
1. Măsurarea parametrilor fiziologici: temperatură + respiraţie |
2. Măsurarea parametrilor fiziologici: puls + TA |
3. Măsurarea parametrilor fiziologici: diureză + scaun |
4. Administrarea medicamentelor:
intramuscular/subcutanat/intradermic/oral/pe mmucoase
5. Administrarea medicamentelor intravenos( sub supravegherea medicului)
6. Sondaj vezical la femei şi administrarea medicamentelor intravezical pe
sondăvezicala
7. Administrarea medicamentelor prin perfuzie endovenoasă (sub
supravegherea
medicului)
8. Recoltarea produselor biologice
9. Alimentarea artificială pe gastrostomă/sondă gastrică şi educarea
asiguratului aparţinătorilor
10.Alimentarea pasivă, inclusiv administrarea medicamentelor per os, pentru
bolnavii cu tulburări de deglutiţie
11.Clismă cu scop evacuator
12.Spălătură vaginală în cazuri de deficit motor
13.Manevre terapeutice pentru evitarea complicaţiilor vasculare ale
membrelor inferioare/escarelor de decubit: mobilizare, masaj, aplicaţii
medicamentoase, utilizarea colacilor de cauciuc şi a rulourilor
14.Manevre terapeutice pentru evitarea complicaţiilor pulmonare:
schimbarea poziţiei, tapotaj, fizioterapie respiratorie
15.Îngrijirea plăgilor simple/suprimarea firelor
16.Îngrijirea plăgilor suprainfectate
17.Îngrijirea escarelor multiple
18.Îngrijirea stomelor
19.Îngrijirea fistulelor
20.Îngrijirea tubului de dren
21.Îngrijirea canulei traheale şi instruirea asiguratului
22.Monitorizarea dializei peritoneale
23.Aplicarea de ploscă, bazinet, condom urinar
24.Aplicarea de mijloc ajutător pentru absorbţia urinei
25.Evaluarea asiguratului: stabilirea şi aplicarea unui plan de îngrijiri
controlul durerii şi altor simptome asociate bolii şi reevaluarea periodică
26.Evaluarea mobilităţii, a capacităţii de auto-îngrijire, a riscului de apariţie
al escarelor sau gradul escarelor, identificarea nevoilor nutriţionale şi
recomandarea dietei şi modul de administrare, implementarea
intervenţiilor stabilite în planul de îngrijiri şi reevaluarea periodică - de
către asistentul medical
27.Masaj limfedem şi contenţie elastică
28.Masaj limfedem cu pompa de compresie
29.Montare TENS
30.Analgezie prin blocaje nervi periferici
31.Administrare medicaţie prin nebulizare
32.Aspiraţie gastrică
 33.Aspiraţie căi respiratorii
34.Paracenteză

De obicei, asistenta comunitara isi petrece majoritatea timpului de lucru la

domiciliul clientilor. Volumul ingrijirilor la domiciliu a crescut semnificativ,
mai ales a celor de tip geriatric, datorita imbatranii populatiei, a cresterii
procentajului de batrani, majoritatea ramasi singuri acasa, a maririi incidentei
bolilor cronice, cu precadere a cancerului si a bolilor cardiovasculare, la care
imbunatatirea tratamentului, desi a salvat multe vieti, nu a impiedicat aparitia
unui numar important de sechele, dizabilitati ce impun la randul lor
semnificative interventii de reabilitare resocializare.In contactul cu clientul si
familia sa in procesul ingrijirii, asistenta dezvolta nu numai oportunitati si
planuri de interventie preventiva ci si activitati practice de ingrijire.Odata ajunsa
la domiciliu, ea devine responsabila pentru educarea clientului, a membrilor
familiei acestuia si a celorlalte persoane disponibile/angajate in ingrijirea zilnica
a acestuia, pentru a le oferi competenta necesara. Intr-o anumita masura ea
devine responsabila si pentru sanatatea celorlalti. In interventia comunitara ea
poate deveni responsabila pentru sanatatea celor incredintati din scoli,
policlinici, platforme industriale sau alte locuri de munca.Ingrijirea comunitara
presupune implicarea si responsabilitate sociala, angajare si devotement pentru
oameni si sanatatea lor.
Totodata scopul ingrijirilor comunitare este de a promova spre binele
oamenilor, cel mai inalt nivel de functionare mintala, fizica si sociala. Conceptul
de persoana se refera in sens larg la toate fiintele omenesti. In teoriile
nursingului, el a capatat complexitatea sa reala conferita de componentele sale
biologice, psihologice si sociale. Pornind de la ea asistentele sunt acelea care se
ingrijesc de aspectele complexe ale vietii oamenilor (Ruth si Partridge, 1978).
Standardele de nursing comunitar sunt orientate mai mult spre activitatea
practica si cuprind etapele de analiza, planificare, implementare si evaluare pe
baza planului de nursing.
Fiecare asistenta comunitara dezvolta o filozofie de nursing bazata pe
pregatirea, activitatea ei profesionala si propria personalitate. La ea mai
contribuie experienta de lucru, colaborare complexa cu clientul, familia,
comunitatea, cu ceilalti membri ai echipei precum si studiul permanent.
Filozofia nursingului comunitar este bazata pe "valoarea si demnitatea
individuala".
Ingrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa ajute
persoanele cu probleme de sanatate sa-si vindece corpul sau sa-i ajute sa traiasca
demn cu propriile infirmitati.
In desfasurarea activitatilor de nursing comunitar se urmareste atingerea unor
standarde pentru ingrijirile la domiciliu si anume:
1. Culegerea de date despre starea de sanatate a pacientului/clientului este
continua si sistematica.
2. Diagnosticul de nursing deriva din datele culese.
3. Planul de nursing include scopuri ce rezulta din diagnosticul de nursing.
4. Planul de nursing stabileste prioritatile de ingrijire in functie de diagnosticele
de nursing.
5. Interventia de nursing presupune si participarea pacientului la promovarea
starii sale de sanatate, a recuperarii si mentinerii sale.
6. Actiunile de nursing ajuta pacientul sa - si mareasca potentialul de sanatate.
7. Progresul pacientului in atingerea scopurilor propuse este realizat prin
participarea comuna a nursei si a sa.
8. Actiunile de nursing implica evaluari repetate, stabilirea/reorientarea
prioritatilor, definirea noilor scopuri si revizuirea permanenta a planului de
nursing.
Integrarea - una dintre dimensiunile asistentei comunitare o reprezinta
integrarea sa cu celelalte serviciile de sanatate mintala. Pentru realizarea ei a fost
necesara introducerea cunostintelor de psihologie comportamentala si de
dezvoltare in pregatirea asistentelor si recunoasterea de catre comunitate a
responsabilitatilor ce le revin in raport cu dereglarile/modificarile emotionale ale
cetatenilor precum si a valorilor rezultate din relatia asistenta - client si
asistenta-familie.
Multi membrii ai diferitelor clase sociale sau apartinand grupurilor economice
au inceput sa fie preocupati de valoarea mentinerii starii de sanatate a fiecarui
individ. S-a recunoscut faptul ca sanatatea nu este un privilegiu al acelora care
pot plati pentru ea, ci un drept al fiecaruia.
Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt acele servicii acordate indivizilor de
toate varstele. Ele se adreseaza varstnicilor, suferinzilor cu diferite dizabilitati,
bolnavilor aflati in convalescenta care necesita ingrijiri de scurta/lunga durata.
Serviciile de ingrijire a domiciliu pot fi specializate si depind de natura si
dimensiunea nevoilor de ingrijire ale clientului.
Majoritatea spitalelor din Europa si nu numai, au astazi propriile case de
ingrijire programe de planificarea si coordonarea ingrijirilor la domiciliu
furnizate dupa externarea din spital.
Chiar daca Ingrijirile la domiciliu sunt ca o alternativa la spitalizare,
respitalizare si spitalizare prelungita, acestea pot prezenta unele avantaje si
dezavantaje.
Avantaje:
Este mult mai ieftin sa ingrijesti acasa decat in spital. Se reduc
cheltuielilehoteliere, medicamente, materiale sanitare, hrana, de intretinere
siadministrative;
Reducerea riscului aparitiei infectiilor intraspitalicesti;
Beneficiul fizic si psihic al pacientului de a fi ingrijit in mediul sau, alaturide
familie;
Medicul de familie si specialistul, pot sa urmareasca prin intermediulfurnizorilor
autorizati, care este evolutia pacientului si poate interveni, dacaeste cazul;
Se creeaza sentimentul de securitate al pacientilor care pleaca acasa fiedupa
externare, fie de la cabinetul medicului de familie, fie din ambulatoriude
specialitate;
Dezavantaje:
Situatiile inregistrate la domiciliu depasesc uneori posibilitatea de interventie a
echipelor medicale necesitand cadrul institutional. Prin îngrijire la domiciliu se
întelege orice activitate de îngrijire medicala prestatade personal specializat, la
domiciliul pacientului, care contribuie la îmbunatatirea starii de bine a acestuia
din punct de vedere fizic si psihic.Beneficiarii îngrijirilor medicale la domiciliu
sunt persoane cu afectiuni acute si/sau cronice, care prezinta un anumit nivel de
dependenta si o capacitate limitatade a se deplasa la o unitate sanitara în vederea
asigurarii îngrijirilor ambulatoriirecomandate de medici.Asigurarea asistentei
medicale si a îngrijirii la domiciliul bolnavului este efectuataîn conformitate cu
nivelul de pregatire profesionala a furnizorilor acestor servicii.
Regulile nursingului comunitar.
Literatura de specialitate a pus in evidenta unele reguli ce tin de derularea in
bune conditii a activitatii de nursing comunitar:
1. Nursing comunitar reprezinta o activitate bine stabilita, bazata pe
recunoasterea nevoilor de ingrijire si functionarea pe baza de programe. Ca o
activitate ce are ca scop recunoasterea nevoilor de sanatate ale comunitatii,
nursingul este parte integrala a programelor de sanatate publica.
2. Agentiile de nursing comunitar au definite foarte clar obiectivele si scopurile
serviciilor lor.
3. Un grup de cetateni activi, reprezentanti ai comunitatii vor face parte
integranta din programul de nursing.
4. Serviciilor de nursing comunitar li se permite sa obtina informatii cu privire la
resursele economice, culturale, sociale din aria de referinta.
5. In nursingul comunitar familia si clientul/pacientul sunt parteneri al echipei de
ingrijire.

6. Educarea, promovarea sanatatii si sfatuirea clientului, familiei, comunitatii

sunt parti integrale ale nursingului comunitar.
7. Asistenta este instruita profesional ca sa lucreze ca furnizor de servicii de
sanatate in comunitate
8. In cadrul activitatii de nursing comunitar asistentei ii revine sarcina de a face
evaluari periodice privind sanatatea comunitatii a familiei, a clientului.
9. Asistenta comunitara este membru al echipei multidisciplinare. Pentru buna
functionare a echipei fiecare trebuie sa recunoasca contributia celorlalti ai
echipei in atingerea scopurilor si obiectivelor propuse, ce constau in mentinerea
starii de sanatate, siguranta si confort pentru client si comunitate.
10. Asistenta comunitara desfasoara activitati de nursing la indicatia medicului
responsabil de ingrijirea medicala si de supervizarea activitatilor.
11. Activitatea de nursing a personalului este supervizata de un personal calificat
(exemplu, asistenta sefa, directorul de nursing)
12. Organizatiile de nursing, agentiile, elaboreaza permanent programe de
educatie continua pentru personalul de ingrijire.
13. Asistenta comunitara este direct responsabila de propria instruire
profesionala perioadica.
Pregatirea nursingului la domiciliu, a asistentei sociale, a terapiilor
(ocupationale, fizice, psihologice si de vorbire), a interventiilor de prim ajutor, a
ingrijirilor de baza realizate de ingrijitorul la domiciliu reprezinta o componenta
de baza a ingrijirilor la domiciliu.
Pregatirea acestor servicii, bazate pe nevoile pacientului aflat acasa, constituie o
extensie logica a responsabilitatilor terapeutice ale medicului. La recomandarea
si sub directa indrumare a medicului, personalul care efectueaza aceste servicii
de ingrijire la domiciliu, functioneaza intr-o echipa de evaluare si dezvoltare a
planului de ingrijire.
Aceste definitii, ca si multe altele, integreaza componentele ingrijirilor la
domiciliu: client, familie, echipa multidisciplinara de profesionisti si scopurile
urmarite in procesul de asistare a clientului in vederea reintoarcerii sale la un
nivel optim de sanatate si independenta.
Rolul familiei
Un membru important in actiunea de ingrijire este familia, reprezentata de orice
persoana din grupul familial care ajuta direct la ingrijire sau care asista clientul
la domiciliu in rezolvarea de catre el insusi a nevoilor sale de autoservire si de
ingrijire, adica realizarea igienei personale corespunzatoare, prepararea mancarii
si administrarea medicatiei. Ele rezolva acest tip de nevoi pana la sau intre
vizitele personalului de specialitate.
Scopurile clientului sunt raportate la principiile ingrijirilor primare privind
maximizarea (cresterea) gradului de independenta. Asistentele care ofera
ingrijiri la domiciliu pot asista clientul pentru a functiona la cel mai bun nivel
posibil, preintampinand astfel dependenta. Acest timp de asistenta se poate
exprima prin instruirea acestuia sau prin crearea de legaturi intre client si alte
institutii comunitare care efectueaza servicii ce-i pot fi necesare pentru a ramane
acasa, neinstitutionalizat.
In plus, se realizeaza prevenirea complicatiilor posibile la persoanele cu
probleme cronice ca si micsorarea riscurilor de recadere. Complicatiile ce pot
apare in cazul suferintelor indelungate pot fi preintampinate prin acordarea unor
interventii adecvate la domiciliu. Bolile terminale pot fi monitorizate la
domiciliu mai bine decat spital, daca acest lucru este acceptat de client si familia
sa.

Planul de ingrijiri alcatuit initial poate sa intampine o serie de rezistente de

ordin psihic prin:
 - mecanismele de aparare psihice inconstiente ale pacientului ca negarea,
evitarea, rationalizarea, distorsionarea, care il impiedica sa accepte
rezervat rolul de bolnav, de persoana asistata, precum si interferenta
actiunilor sau procedurilor propuse cu valorile morale, credintele
religioase, opiniile si prejudecatile proprii si ale grupului familial.

- Refuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul fiind

coplesit de stresul anterior boli, produs de alte evenimente
psihotraumatizante.

- Boala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta, pasivitate fata de

starea patologica actuala. Si in tulburarile mental organice, caracterizate
prin deteriorarea functiilor intelectuale si emotionale, clientul poate
neglija semnele lor ca si consecintele pe diferite planuri, cum ar fi nevoia
de tutela juridica.

Esecuri
Situatiile de stres legate de raspunsul inadecvat al sistemului social de ocrotire
sunt legate de complexitatea, lipsa de flexibilitate, incapacitatea de a raspunde
nevoilor si circumstantelor specifice fiecarui pacient si familiei sale. Numarul
mare de factori cu potential contradictoriu pozitiv sau negativ, implicati in
fiecare sistem, impune dezvoltarea unor abilitati speciale de evaluare si
coordonare a actiunilor de nursing din partea asistentei.
Descrierea completa a unei institutii care sa presteze ingrijiri la domiciliu din
Romania
Managementul serviciilor de îngrijiri medicale la domiciliu este asigurat de
organele
prevăzute de statutul/regulamentul instituţiei.
1. Indiferent de modul de organizare şi statutul juridic al prestatorilor de servicii,
este preferabilă delimitarea activităţii strategice de cea executivă.
2. Fiecare instituţie de îngrijiri medicale la domiciliu dispune de un regulament
intern de organizare şi funcţionare.
3. Instituţia de îngrijiri medicale la domiciliu îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu actele normative şi legislative în vigoare.
4. Prestatorul dispune de un plan de activitate şi unul de coordonare şi
monitorizare.
5. Conducătorul serviciului/coordonatorul monitorizează activitatea de îngrijiri
medicale la domiciliu.
6. Coordonarea se efectuează în cadrul şedinţelor organizate la necesitate, cu
examinarea rezultatelor, problemelor întîmpinate, impactului îngrijirilor la
domiciliu ş.a
STRUCTURA ŞI MODUL DE ORGANIZARE A INSTITUŢIEI
Cadrul de organizare.
1. Prestatorul elaborează şi aplică un Regulament propriu de organizare şi
funcţionare a instituţiei, conform prevederilor legale în vigoare.
2. Prestatorul se asigură că personalul instituţiei cunoaşte regulamentele şi
procedurile instituţiei.
3. Prestatorul asigură monitorizarea aplicării regulamentelor, procedurilor şi
regulilor de practică ale instituţiei şi le actualizează în funcţie de necesităţi.
4. Prestatorul asigură accesul beneficiarilor/reprezentanţilor lor legali la
regulamentele şi procedurile instituţiei, iar personalul acesteia are obligaţia de a
explica beneficiarilor informaţiile solicitate.
5. Politicile, procedurile şi practicile sunt revizuite periodic în funcţie de
evoluţia legislaţiei, strategia naţională, în vederea asigurării calităţii serviciilor
prestate prin aplicarea celor mai bune practici existente.

Planificare şi dezvoltare
1.Prestatorul elaborează Planul strategic de dezvoltare al instituţiei, care trebuie
să includă:
1) obiectivele; 2) acţiunile practice, întreprinse pentru realizarea obiectivelor
stabilite; 3) termenii de realizare a acţiunilor; 4) costurile aferente
implementării; 5) responsabilii pentru implementare; 6) indicatorii de progres;
7) procedurile de raportare şi evaluare.
2. Prestatorul elaborează anual şi asigură implementarea Planului de activitate al
instituţiei respective.
3. Prestatorul elaborează planificarea activităţilor reieşind din sursele financiare
disponibile. 4. Prestatorul administrează în mod eficient bunurile mobile şi
imobile de care dispune şi are proceduri de înregistrare a mijloacelor fixe.
5. Prestatorul monitorizează şi asigură realizarea Planului de activitate
RESURSELE UMANE ŞI INSTRUIREA
Conducătorul instituţiei
1. Conducătorul este persoana responsabilă şi abilitată cu dreptul de gestionare
şi conducere operativă a instituţiei.
2. Conducător al instituţiei poate fi persoana care are studii superioare, apt de
muncă, conform certificatului medical, fără antecedente penale, cu capacităţi
manageriale.
3. Conducătorul este desemnat în funcţie de către fondator pe o perioadă de 5
ani şi concediat din funcţie conform prevederilor Codului Muncii.
 4. Conducătorul instituţiei are următoarele atribuţii: 1) reprezintă interesele
instituţiei, în relaţiile cu persoanele terţe; 2) asigură executarea actelor
legislative şi normative în vigoare; 3) elaborează strategia de dezvoltare şi
planurile anuale de activitate a instituţiei şi le prezintă fondatorului spre
aprobare; 4) elaborează organigrama şi statele de personal ale instituţiei şi le
prezintă fondatorului spre aprobare; 5) semnează contracte, eliberează procuri,
deschide conturi în bănci, gestionează mijloacele financiare ale instituţiei; 6)
încheie contracte individuale de muncă cu angajaţii instituţiei, conform actelor
normative în vigoare; 7) poartă răspundere disciplinară, administrativă şi penală
pentru încălcarea prevederilor actelor legislative şi normative în procesul
gestionării activităţii economico-financiare şi operative a instituţiei; 8) emite
ordine şi dispoziţii, în limita competenţei, obligatorii pentru toţi salariaţii
instituţiei.
Serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu implică resurse umane pentru
asigurarea accesibilităţii, continuităţii şi calităţii îngrijirilor medicale
prestate.
1. Îngrijirile medicale la domiciliu necesită resurse suficiente, personal instruit
şi calificat, în scopul satisfacerii necesităţilor individuale ale beneficiarului şi
asigurarea continuităţii acestora.
2. În cadrul instituţiei activează personal administrativ - conducător al
serviciului/coordonator, contabil şi personal pentru îngrijire.
3. Personalul este angajat conform schemei de state a fiecărui serviciu pentru a
asigura buna funcţionare a instituţiei.Angajatorul respectă toate procedurile de
angajare şi concediere, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
4. Personalul instituţiei dispune de fişe de post, aprobate de conducătorul
instituţiei, în care sunt prevăzute atribuţiile de funcţie, drepturile şi
responsabilităţile. Fiecare angajat dispune de calificarea şi competenţa necesară
pentru îndeplinirea atribuţiilor conform fişei postului.
5. Activitatea prestatorului de îngrijiri medicale la domiciliu se bazează pe
Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei.
Instruirea este parte integrantă a îngrijirii medicale la domiciliu şi este
asigurată la un nivel corespunzător pentru asistenţi medicali, voluntari,
pacienţi, membri ai familiilor, îngrijitori şi comunitate.
1. Prestatorii de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu necesită instruire
continuă în domeniul îngrijirilor medicale la domiciliu.
2. Instruirea în îngrijiri medicale la domiciliu include: conceptul de nursing
contemporan, etica şi deontologia, respectarea drepturilor beneficiarilor,
comunicarea, managementul echipei interdisciplinare, cadrul normativ,
îngrijirile specifice etc.
3. Personalul instituţiei de îngrijiri medicale la domiciliu participă la întruniri,
seminare, evenimente ştiinţifice e.t.c.
MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI
Comunicarea internă şi externă
. 1. Conducătorul asigură informarea personalului cu privire la politicile,
programele, strategiile şi ultimele reglementări legislative în relaţie cu domeniul
de activitate al instituţiei. 2. Activitatea instituţiei se bazează pe o comunicare
eficientă atît între personal, cu membrii echipei interdisciplinare, cît şi cu
beneficiarii.
3. În activitatea sa prestatorul colaborează cu organismele internaţionale în
domeniu, administraţia publică centrală şi locală, în vederea dezvoltării şi
îmbunătăţirii calităţii serviciilor medico-sociale.
4. Conducătorul asigură toate mijloacele necesare comunicării cu alţi furnizori
de servicii de sănătate, sociale, culturale, religioase etc. din comunitate.
5. Prestatorul promovează imaginea instituţiei în comunitate (pliante, publicaţii,
pagină web etc., după caz şi în limbile minorităţilor naţionale
Etica. 1. Prestatorul deţine şi aplică principiile unui cod de etică, în vederea
asigurării respectării demnităţii şi drepturilor beneficiarului, conform normelor
deontologice şi legislaţiei în vigoare.
2. Prestatorul asigură pentru personalul instituţiei un mediu de muncă sănătos şi
sigur, prevenind situaţii de abuz asupra personalului din partea beneficiarului,
familiei sau reprezentantului său legal.
EVALUAREA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA PERFORMANŢELOR
Evaluarea performanţelor îngrijirilor medicale la domiciliu se efectuează în
conformitate cu actele normative în vigoare
. 1. Fiecare instituţie elaborează indicatori de performanţă în baza cărora
evaluează activitatea fiecărui salariat.
2. Prestatorul, ţinînd cont de datele evaluării satisfacţiei beneficiarului
(chestionar), întreprinde măsuri de îmbunătăţire a calităţii serviciilor prestate.
3. Respectarea şi implementarea de către prestator a prevederilor prezentului
Standard asigură prestarea serviciilor de îngrijiri medicale la domiciliu
calitative.
4. În vederea îmbunătăţirii performanţelor, prestatorul asigura instruirea
continuă a personalului medical conform prevederilor cadrului normativ în
domeniu.

CERINŢE MINIME FAŢĂ DE INSTITUŢIILE DE ÎNGRIJIRI

MEDICALE LA DOMICILIU
Dotarea instituţiilor de îngrijiri medicale la domiciliu se efectuează în funcţie de
volumul de îngrijiri medicale acordate în conformitate cu normele minime de
dotare:
1. Sediu cu minim două încăperi (administrativ, birou echipă).
2. Colaborare cu o farmacie.
Mobilier şi echipament asociat: 1. Masă de birou, scaune.
2. Calculator, imprimantă, fax, telefon.
3. Masă de calculator.
4. Dulap cu rafturi pentru documente.
5. Fişiere pentru păstrarea documentelor pacienţilor.
6. Dulap pentru arhivă.
7. Telefon.

Dispozitive medicale şi
consumabile
1. Trusă medicală de
urgenţă completată
conform actelor
normative în vigoare;
2. Termometru;
3. Tensiometru;
4. Fonendoscop;
5. Glucometru;
6. Teste pentru
determinarea glicemiei;
7. Teste rapide de
diagnostic;
8. Cronometru;
9. Termofor;
10. Spatule;
11. Foarfecă;
12. Vas gradat de 200
ml;
13. Tăviţă renală;
14. Sonde gastrice sterile;
15. Clemă de pensare
pentru sonda de stomă;
16. Pense hemostatice;
17. Irigator;
18. Stativ pentru irigator;
19. Pară de cauciuc;
20. Canulă rectală;
21. Canulă vaginală;
22. Pîlnie;
23. Ploscă;
24. Şerveţele îmbibate cu
alcool;
25. Bumbac;
26. Beţişoare cu tampon
de vată;
27. Materiale de
pansament (faşă de tifon
sterilă, faşă de tifon
nesterilă, bandaje sterile,
pansament adeziv
îmbibat cu
medicamente); 28.
Bandaj elastic;
29. Pastă adezivă de
stomă; 30. Bandă
adezivă;
31. Folie transparentă
autoadezivă;
32. Emplastru;
33. Seringi jetabile (2 ml,
5 ml, 10 ml, 20 ml);
34. Talc;
35. Echipament de
protecţie; 36. Şorţuri;
37. Măşti;
38. Mănuşi de cauciuc
nesterile;
39. Mănuşi de cauciuc
sterile;
40. Şerveţele umede;
41. Săpun lichid;
42. Absorbante;
43. Scutice (pampers);
44. Saci de colectare a
maselor fecale, urinei;
45. Recipiente pentru
colectarea reziduurilor;
46. Accesorii (cărucior,
cadru pentru deplasare,
cîrjă)
Lista medicamentelor pentru acordarea îngrijirilor medicale la domiciliu
(conform Denumirii Comune Internaţionale)
1. Hydrogenii 10. Trypsinum/ Dexamethazonum
peroxydum (soluţie chimotrypsinum (pulbere (unguent 0,1 %, 1%);
0,25%, 1%, 3%); 10 mg); 21. Actoveghin (unguent
2. Kalii permanganas 11. Vaselinum; 5%); combinaţie
(soluţie 0,1%, 0,5%); 12. Zinci Oxydum 22. Solcoseryl (unguent
3. Povidoni iodidum (unguent 10%, 40%); 20g, gel 2 mg/1g);
(soluţie 7,5%, 10% 13. Sulfonamidum combinaţie
pentru uz extern); 4. (liniment 5%, unguent 23. Viprosal (unguent);
Iodum (soluţie alcoolică 10%, comprimate 300, combinaţie
pentru uz extern 1%, 500 mg); 14. 24. Natrii chloridum
5%); Chloramphenicolum (soluţie 0,9%);
5. Verde de briliant (liniment 5%, 10%); 25. Metamizolum
(soluţie alcoolică pentru 15. Xeroformium+Pix natricum (soluţie
uz extern 1%, 2%); liquida (liniment injectabilă 50 % -1ml), în
6. Mentholum + balzamic); caz de pansamente
Procainum + 16. Troxerutinum (gel dureroase;
Benzocainum (soluţie 2%); 17. 26. Diphenhydraminum
70% pentru uz extern); Indomethacinum (gel (soluţie injectabilă 1% -
7. Nitrofuralum (soluţie 5%, unguent 10%); 1ml), în caz de
pentru uz extern 1:5000); 18. Diclofenacum (gel pansamente dureroase;
8. Ethacridinum lactat 1%, 5%, unguent 1%, 27. Picături cardiac
(soluţie 0,1% pentru uz supozitoare 25 mg, 50
extern, unguient); mg, 100 mg);
9. Glycerolum (soluţie 19. Chloramphenicolum
pentru uz extern, +Methyluracilum
unguent, supozitoare); (unguent); 20.

Standardul Naţional de Îngrijiri Medicale la domiciliu Lista intervenţiilor

medicale de bază pentru îngrijiri medicale la domiciliu
1. Monitorizare a 2. Monitorizare a 4. Administrare a
parametrilor fiziologici: parametrilor fiziologici: medicamentelor per os,
temperatura corpului, puls, tensiune arterială; subcutan, intradermal,
respiraţie; 3. Monitorizare a intramuscular; *
parametrilor fiziologici: 5. Administrare a
glicemie, diureză, scaun; medicamentelor
intravenos;* 6. instruire a beneficiarului;
Administrare a 21. Aplicare de ploscă,
medicamentelor bazinet, condom urinar,
intravezical, pe sonda scutec absorbant;
vezicală; 22. Kinetoterapie şi
7. Administrare a proceduri de fizioterapie;
medicamentelor prin
perfuzie endovenoasă;
8. Alimentare artificială
pe sondă gastrică şi
instruire a beneficiarului;
9. Alimentare pasivă,
inclusiv administrare a
medicamentelor per os,
pentru bolnavii cu
tulburări de deglutiţie;
10. Clismă cu scop
terapeutic;
11. Spălătură vaginală;
12. Manevre terapeutice
pentru evitarea escarelor
de decubit: mobilizare,
masaj, aplicaţii
medicamentoase,
utilizare a colacilor de
cauciuc şi a rulourilor;
13. Manevre terapeutice
pentru evitarea
complicaţiilor
pulmonare: schimbare a
poziţiei, tapotaj,
fizioterapie respiratorie;
14. Îngrijire a plăgilor
simple; 15. Îngrijire a
plăgilor infectate;
16. Îngrijire a escarelor
multiple;
17. Îngrijire a stomelor;
18. Îngrijire a fistulelor;
19. Îngrijire a tubului de
dren; 20. Îngrijire a
canulei traheale şi
În dependenţă de necesităţile de îngrijiri individuale ale pacientului, pot fi prestate
şi alte intervenţii medicale. În tarife sunt incluse şi costurile materialelor sanitare
utilizate pentru prestarea serviciilor de îngrijiri medicale la domiciliu.

PRIMUL SISTEM UNIC DE TELEASISTENTA DESTINAT

PERSOANELOR VARSTNICE DIN ROMANIA
BUTONUL ROSU
Butonul Roşu este un serviciu de teleasistență complementar celui de urgenţă,
special conceput pentru vârstnicii care suferă de diferite probleme de sănătate
(anxietate, atac de panică, tulburări cardiace și respiratorii, accidente
vasculare cerebrale).

Sistemul Butonul Roşu este dezvoltat în cadrul proiectului “Butonul Roşu –

Servicii integrate de îngrijiri sociomedicale la domiciliu monitorizate prin
sistemul de teleasistenta”, care îşi propune implementarea unui sistem unic,
inovativ de teleasistență destinat persoanelor vârstnice din România şi testarea
acestuia la nivel regional în București, Giurgiu, Constanța şi Buzău.
Proiectul propune o abordare inovativă a îngrijirilor la domiciliu adresate
vârstnicilor, atât prin noutatea serviciului de teleasistenta cât şi prin furnizarea unui
complex de servicii adaptate nevoilor beneficiarilor.
Astfel, adiţional serviciului de teleasistență de urgenţă Butonul Roşu, în cadrul
proiectului vor fi furnizate următoarele servicii:

 Informare şi consiliere telefonică privind drepturile pacientului pentru

servicii sociale şi medicale pentru toţi cei 200 de beneficiari ori de câte ori
este nevoie;
 3600 de evaluări medicale individuale pentru 200 de beneficiari;
 720 de evaluări sociale pentru 20 de beneficiari din mediul rural;
 900 de evaluări sociale pentru cei 180 de beneficiari din Bucureşti,
Constantă şi Buzău;
 Cel puţin 50 de vizite şi intervenţii a unui medic şi/sau kinetoterapeut.

Prin intermediul unei braţări tip ceas din silicon medical dotată cu un buton roşu de
panică, rezistentă la apă şi conectată la un telefon cu taste mari, vârstnicii pot
semnala o situaţie de urgenţă prin apăsarea butonului roşu. Semnalul este transmis
automat către un Dispecerat (Call Center) prin intermediul unei reţele de telefonie
mobilă sau fixă, iar un dispecer va procesa informaţiile primite prin intermediul
dispozitivului mobil. În funcţie de complexitatea şi gravitatea situaţiei semnalate,
dispecerul va iniţia un protocol medical ce va indica acţiunile ce trebuie întreprinse
(ex: automedicaţie, deplasarea unui asistent medical la domiciliul pacientului,
transmiterea unei cereri pentru serviciu ambulanţă etc.

BIBLIOGRAFIE

 Teorii, concepte, modele de nursing – Mîrză Geta, Beldean Luminiţa –

Editura Alma Mater – 2004.
 http://www.tratamenteacasa.ro
 Psihologie Nursing – Beldean Luminiţa, Artimon Mihaela – Editura
Alma Mater – 2004
 Medicină Comunitară – Cojan Adela – Editura Alma Mater – 2003
 http://www.cnas.ro/cjashd/page/ingrijiri-la-domiciliu.html
 Nursing – Caiet de lucrări practice; Beldean Luminiţa, Coldea Liliana,
Natea Carmen, Diaconu Cosmina; Ed. ULB Sibiu, 2002
 Serviciile de îngrijiri la domiciliu – Ghid de practică; Ed. LEAL, 1998,
Fundaţia de Îngrijiri Comunitare
 http://www.butonulrosu.ro