1.

Un ponton paralelipipedic cu dimensiunile L = 200 m; B = 20 m; D

= 10 m are centrul de greutate situat în planul plutirii pentru orice
situaţie de încărcare.
-d = 8 m
-d = 8,2 m
-d = 8,165 m OK
2. O nava are initial deplasamentul egal cu 10900 to, si KG0 = 7 m.
Se incarca nava cu 5742 tone de marfa care se distribuie pe doua punti
situate la distantele Kg1 = 8,17 si Kg2 = 7,43 m de planul de baza (PB).
Gasiti cantitatile de marfa distribuite pe cele doua punti astfel incat
inaltimea metacentrica finala a navei sa fie GM = 1,24 m. Se cunoaste
KM = 8,43 m la deplasamentul delta = 16642 to:

-4805,5 to si 936,5 to; ok

-4.808 to si 933 to;
-4900 to si 842 to;
3. Un ponton paralepipedic are dimensiunile: L = 100 m B = 10 m D =
5 m, deplasamentul 2000 t iar cota centrului de greutate KG = 4,5 m şi
pluteşte în apă dulce. Calculaţi valoarea înălţimii metacentrice iniţiale şi
valoarea acesteia după ce o masă de 500 t este ambarcată la cota Kg
= 4 m. Calculaţi valorile momentelor de stabilitate la înclinarea
transversală de 10° în ambele situaţii
(GM)1 = 0,67 m.; Ok
(MS)1 = 232,7 t.m.;
(GM)2 = 0,18 m.;
(MS)2 = 78,14 t.m.

(GM)1 = 0,7 m.; (GM)1 = 0,67 m.;

(MS)1 = 240,2 t.m.; ( MS)1 = 232,7 t.m.;
(GM)2 = 0,18 m.; (GM)2 = 0,2 m.;
(MS)2 = 78,14 t.m MS)2 = 80 t.m.;
4.
O navă are deplasamentul Δ = 10900 t, KG = 6,2 m , KM = 7,2 m. O
masă de 200 t se gaseşte la bordul navei având cota centrului de
greutate Kg = 2,6 m. Să se calculeze cantitatea de balast care trebuie
ambarcată având cota centrului de greutate Kg' = 1 m, după ce
greutatea de 200 t a fost debarcată pentru ca nava să-şi păstreze
intactă valoarea înălţimii metacentrice, în condiţia în care KM rămâne
constant:
-140,12 t
-138,46 t OK
-139,23 t
5.
Un ponton paralelipipedic are dimensiunile L = 200 m, B = 20 m, D =
10 m şi pentru orice situaţie de încărcare are centrul de greutate situat
în planul plutirii. Găsiţi valoarea maximă a pescajului pentru care nava
este la limita stabilităţii transversale
-8,175 m
-8,065 m
-8,165 m OK
6.
O navă cu deplasamentul 22600 t, KG = 8,2 m descarcă 3000 to de
balast având cota centrului de greutate Kg = 2 m. Nava încarcă 11800 t
de marfă la cota centrului de greutate Kg = 7,8 m, rămânând disponibila
pentru încărcare o cantitate de 1200 t de marfă. Determinati cota
centrului de greutate a cantităţii disponibile, astfel încât înălţimea
metacentrică finală GM să nu fie mai mică de 0,5 m .
KM corepunzător deplasamentului de 32200 t are valoarea 9 m
-4,66 m
-4,55 m OK
-4,75 m
7.
La bordul unei nave cu deplasament iniţial 11000t, KG=8.7m,
KM=9.5m, înclinate 2˚ la tribord, se ambarcă :
o greutate de 400t la Kg1=10m şi 4.5m lateral spre tribord,
o greutate de 600t la Kg2=4m şi 6m lateral la babord .
Se debarcă o greutate de 100t de la Kg3=1m şi 2m lateral spre tribord.
Să se calculeze unghiul final de înclinare laterală a navei .
-8,63˚ Babord OK
-9,15˚ Tribord
-15˚ Tribord
8.
O navă cu deplasamentul 10500 t pluteşte pe carenă dreaptă şi are KG
= 7,8 m şi KM = 8,5 m. Nava ambarcă o masă de 300 t cu Kg = 10 m şi
4 m tribord faţă de PD. Să se calculeze unghiul înclinării finale
-9,8 grd Bb.
-9,85 grd Tb.
-9,88 grd Tb. OK
9.
O nava pluteste cu inclinarea j = 3°. Sa se determine valoarea masei
ce trebuie deplasata la bord pentru a o indrepta, daca inaltimea
metacentrica este GM = 0,6 m , deplasamentul navei este D = 300 t. iar
distanta pe care se poate deplasa greutatea este 1y = 2 m.
-6t
-4,68t OK
-8t
10.
O navă cu caracteristicile : L=56m, B=6m, tpv=1m, tpp=1.3m,
CB=0.5m, GML = 50m, pluteşte în apă dulce şi trebuie adusă pe asietă
zero, prin deplasarea unei greutăţi spre prova, pe o distanţă de 28m.
Aflaţi valoarea greutăţii
-3,21 t
-2,51 t
-1.85t OK
11.
Un ponton paralelipipedic cu dimensiunile L = 100m, B = 10m, D =
6m, pluteşte în apă dulce, la pescajul t = 2m. O masă de 1t se
deplasează lateral pe o distanţă de 8m, deviind pendulul instalat pe
ponton cu 0,05 m. Pendulul are lungimea de 5 âm. Care este valoarea
cotei centrului de greutate?
-3,96 m;
-4,66 m;
-4.76m OK
 51) Magazia de marfã a unei nave este încãrcatã ca în figura FN-1. Sã se
gãseascã valoarea cotei centrului de greutate al magaziei

KG = 4,956 m;

KG = 3,85 m.

KG = 8,55 m.
52) O nava are  = 16.000 mt. şi KG = 8,5 m.
Se ăncarcă o marfă după cum urmează:
Masa (t) KG. (m)
1.360 4,7
2.957 10,5
1.638 5,9
500 14,8
Care este valoarea noii cote a centrului de greutate al navei KG1 ?

8,79 m

8,68 m

8,48 m
53)
O navăare deplasamentul de 6.200 mt şi = 8,0 m. Distribuiţi 9.108
mt de marfăambarcatăîn douămagazii având KG1 = 0,59 m. şi KG2 =
11,45 m., astfel încât cota finalăa centrului de greutate al navei
săfie = 7,57 m.

P1 = 3,396 t; P2 = 5.712 t

P1 = 3,496 t; P2 = 5.612 t

P1 = 3,590 t; P2 = 3.590 t
54) O navă tip ponton paralelipipedic are: L = 100 m, B = 10 m., d = 4 m. în apă cu
densitatea de
1,010 t./m3. Să se găsească:

(a) deplasamentul;
(b) noul pescaj dacă se încarcă 750 t. de marfă;
(c) noul pescaj dacă densitatea apei în care navigă este de 1,025 t./m3;
(d) noul pescaj dacă ajunge în port unde densitatea apei este 1,005 t.m3;
(e) câtă marfă trebuie descărcată în portul de la cazul (d) pentru ca pescajul
final să fie de 3,5 m

4.040 t.; 4,753 m.; 4.683 m.; 4,766 m.; 1.271,5 m.;

4.040 t.; 4,753 m.; 4.673 m.; 4,766 m; 1.271,5 t

4.040 t.; 4.743 m.; 4.673 m.; 4.766 m.; 1.272,5 t

118.
La unghiuri mici de înclinare, la care momentul de redresare este
proporţional cu unghiul de înclinare, dacă cunoaştem momentul de
bandă, putem detrmina direct unghiul de înclinare produs de un
moment Mφ, aplicând formula
Mφ
φ=
MCT

Mφ OK
φ=
M1˚

M1
φ=
Mφ
121.
Formula

Δ · GML

100 LWL

exprimă valoarea

-Momentul unitar de asietă M1cm OK

-Momentul unitar de bandă M1
-Moment de redresare al navei
122. Asupra unei nave care are momentul unitar de asietă M1cm,
acţionează un moment de înclinare Mө, care determină o variaţie a
pescajului ΔT, ce se poate calcula cu formula
Mφ
ΔT =
M1 cm

Mθ OK

ΔT =
M1 cm

Ms
ΔT =
M1 cm
135.
În formula

LwL
δTpp=( + XF ) · δθ
2

prin care se calculează variaţia pescajului pupa al navei la deplasarea

unei greutăţi pe direcţie orizontal-longitudinală, abscisa centrului plutirii
se calculează faţă de

-perpendiculara pupa
-perpendiculara prova
-planul transversal al cuplului maestru OK
136.
În formula

δTpv= (LwL - XF) · δθ

de calcul a variaţiei pescajului prova în cazul deplasării unei greutăţi pe

direcţie orizontal-longitudinală, abscisa centrului plutirii se calculează
faţă de

-perpendiculara pupa OK
-perpendiculara prova
-planul transversal al cuplului maestru
137.
Cu formula :

qX2 - X1)
XG =
Δ,

se poate determina variaţia abscisei centrului de greutate al navei în

cazul deplasării unei greutăţi pe direcţie

-orizontal-transversală

-orizontal-longitudinală OK

-verticală
139.
Variaţia unghiului de asietă în cazul deplasării orizontal-longitudinale a
unei greutăţi la bordul navei, se calculează cu ajutorul formulei


 q (X2 - X1) OK

·GML


 GML

q · (X2 - X1)


 q (X2 - X1)
 =
·GMT
117.
Momentul exterior care înclină nava în plan transversal cu unghiul
1
φ = 1˚= radiani,
57,3
poartă numele de :
-Momentul unitar de asietă M1cm
-Momentul unitar de bandă M1 OK
-Momentul de redresare