Sunteți pe pagina 1din 165

I III Capitol ul I

,I
11111\\I ,1111)1 'III T" unul 1965, aprobat de Ministerul
,\1 I \1 III', 7014/4.1.l968, revizuit in anul 1967
"1111'1\ 111111~ .olari 1968-69 si 1971/1972
Invata-
PROBLEME INTRODUCTIVE

A. OBIECTUL ~I IMPORTANTA STUDIERII


, 1/ , Illbol'\, METODICII CUNOA~TERII MEDIULUI INCONJURATOR
1/, ,/"/ /I \ clc M, Taiban ~i E. Varzari ~I A DEZVOLTARII VORBIRII
IIIiNIIYIII'I'II - "
t IIIIVII/llitl du", \nbol'at de V. J'itlanasia
, 'IIIIVIII'IIII'I - ~ ilustratli - elaborat de E. Varzari
Metodica cunoasterii mediului inconjurator si a dezvoltarii vor-
"lI'llllIldlll'li ii.'bOI'3t de M. Taiban birii este 0 ramura a didacticii speciale. Ea are drept scop studierea
,'!lv".'II'I'1i - \ lab rat de M. Taiban sarcinilor, continutului, metodelor si formelor deorg.arllZare a- ac-
l\iI'lIllIdwl'l'l1 .....,~bon1t de E. Varzari
tivitatii" instructiv-educative de insusire a cunostintelor in legatura
11,,11/1'/11' III 'labQ\ laborat de E. Varzari si M. Taiban
1111111,/111 /V olab \,\t
d M. Taiban
cu natura, viata sociala si cu privire Ia exprimarea copiilor presco-
111111/1/111 1'lnl) r~\\t d E. Gheorghian lari. Decurge de aici ca obiectul metodicii cunoasterli mediului in-
t de I~. Varzari " conjurator si a dezvoltarii vorbirii 11oonstituie predarea si insusirea,
pe baze stiintifice, a celor mai simple reprezentari si notiuni des-
pre ceea ee-l inconjoara pe copilul prescolar, in strinsa Iegatura
eu invatatura sistematica a limbii materne in cadrul gradinitei de
copii.
In gradinita de copii studiul procesului de insusire a limbii ma-
terne nu constituie obiectul unei metodici aparte ca la celelalte
grade de invatamint, deoereoe nu poate fi diferentiat si separat de
procesul de largire a orizorutului si de Iamiliarizare a copiilor cu
aspectele cele mai semnificative ale vietii inconjuratoare. La cele-
lalte grade de invatamint procesul de cunoastere a mediului incon-
jurator se realizeaza prin intermediul mai multor obiecte de inva-
~iimint, din ce in ce mai specializate, corespunzind diferitelor stiinte
oare cerceteaza realitatea, de pibda : stirnte naturale, istorie, gee-
grafie, Iizica etc. In gr adinita, datorita specificului dezvoltarii si
particularitatilor procesului de cunoastere ale copilului prescolar nu
este posibida 0 cunoastere analitica si detadiata a lumii inconjura-
toare, ci doar un contact in care perceperea aspectelor generale
'l'I'IIIIIII,,'dtll'ior: NII,~t'
('IIIII'I'lIl : ('omeZ '1'CI/"M /I,tlilltl imediate si foarte simple rezolva cerintele adaptarii si familiari-

3
III JlI III Ilului Ia realitatea data. Caracterul concret al 'j orint i d a dobindi noi cuno, lir\~
T

I , I JlI inant senzorial, face ca si limbajul sa fie asi- n urnita e:x:pcrientCl car e 11 va aj uta
11111 II II I 1'1111 ni cu mai mare usurinta pe oalea imitar ii si a ~ mai profund reahtatea mcon]uratoare, S S
, 11111 II 1111 \I d I' et cu obiectele corespunzatoare diferitelor cuvinte ,w
I II II 'U m i III r usurinta la conditiile existente, sa-$i lar-
11111 I Itl/'\l1 fond lexical al copilului. ~ .. -~i dezvolte relatiile cu mediul. Pe baza acestei expe-
11", in liceele pedagogice de educatoare, se preda ca obiect lognitiv ca si pe ham Iargirii ralatiilor cu mediul $i a
elt. 11 l~ mint 0 metodica care cuprinde indicatiile de baza in f rl' rii procesului de comunicare cu adultii are loc dezvol-
It· , ILL'!' eu mod~l de insusire a cunostintelor despre mediul in- limbajului sub toate aspectefe sale. In acelasi timp imbo-
(' njur tor si a formelor de exprimare corespunzatoare, I \11' si compli'Oarea formelor limbajului influenyeaza in mod
In usirea indicatiilor metodice cuprinse in manualul de fata, va tI I' t procesul de cunoa~tere care devine mai diferentiat $i mai
Jut pe eleve sa inteleaga mai bine necesitatea indrumarii perrna- (ot plex. ..-
~
11 mt si sistematice a procesului de cunoastere la copiii de virsta T oria si practica pedagogic a inaintata subliniaza legatura si
):)1' $ clara. Totodata elevele i$i vor insusi caile cele mai eficiente nterdependenta dintre procesul de cunoastere $i cel de dezvol-
p ntru dezvoltarea 108 copii a calitatilor necesare pentru incadrarea tare a limbajului. Din aceasta cauza problema vorbirii si a cu-
in viata si, mai ales, ,in viata sociala. Studiul acestui obiect de noasterii va fi tratata in metodica de fata in corelatia fireasca ce
Inv tamint de catre elevele liceelor pedagogice de educatoare i$i xista intre ele.
Jundamenteaza insernnatatea pe 'locuI $L rolul pe care n are cu-
n st rea mediului inconjurator si dezvoltarea vorbirii in pro-
, 11 de form are a personalitatii copilului prescclar, aspect pe 1. IlNFLUENTA MEDIULUI :INCONJURATOR $1 A VIETH SOCIALE
r urrneaza sa-I analizam in continuare. . ASUPRA FORMARII $1 DEZVOLTARII PERSONALITATII COPILULUI

Medi "n.con.jllI;ato :eprezinta -tetaIJtatea-tactori'lor externi din


natura si societate, care actioneaza asupra ornului si conditio':'
B. CUNOA~TEREAMEDIULUIINCONJURATOR
$1 DEZVOLTAREA VORBIRII - PROBLEME IMPORTANTE
ALE ACTIVITATII INSTRUCTIV-EDUCATIVE
DESFA~URATE IN GRADINITA DE COPII
ce --
neaza existenta, hti.':",coiillul·inca de la na~tere mtra in reiatit' din
in ce mai complexe cu mediul in care traieste, dezvoltindu-se
sub influenta lui directa. Pe de 0 parte, mediul constituie un ca-
dru necesar evolutiei ulterioare a copilului prin conditiile ma-
teriale si culturale pe care Ie ofera. Pe de alta parte, mediul in-
opilului pre$colar se realizeaza in procesul corn-
conjurator consti.tuie principal a sursa de impresii, care vor sta la
uno ~t re 'a mediului inconjuratcr, rnediu care actio-
baza procesului de cunoastere a realitatii, In mod deosebit tre-
'/. 1. upr onstiintei acestuia, fie nemijlocit - prin stimulenti
'I' '~I (simpJi sau complecsi), fie mijlocit - prin intermediul buie sa subliniem ca mediul social, constituit din fenomene de
uvin tulul, productie si relatii, limba si fenomene de suprastructura este el
insusi un factor educativ hotaritor care infIuenteaza permanent
Pr .cs 11 d \ millarizare a copilului cu tot ceca ee-l mconjoara
impli i1 il't' I~il' un J~erii de curW$tinte valoroase pentru dez- in mod activ asupra formarii personalitatii a.cestuia. Din aceasta
voltarea lui ul L rioara, dezvoltarea eap~tatii de a cunoaste $i cauza cunoasterea mediului inconjurator este 0 problema impor-
, ,dill' (~ t m iltilaterale a copiilor ..de virsta prescolara si lilt' d , imbrbkamint, mobila etc. Sub mdr-urnarea educatoar
I II lI" I d baza a procesului instructiv-educativ in gra- p sa se dezvolt Ia copii capacitatea de a eerceta 9i,de a
11('(

Iii 'oill. d,'1.v lui r .1atiil uzale dintre obiecte. Curiozitatea spontana a
dll \I' 'IlI 'os bita pe care a reprezinta procesul de inswiire a I'f Iller manifestata prin intI1ebi'i:ri<le
"de ce?", "cum?", se trans-
1'111\11 I lit ,1 ' r zlda in faptul ca acest proces contribuie in pri- I )I'ma intr-o acti vitate intelectuala intensa, cu un caracter din
111111 I'TII 11 dezvoltarea intelectuala a copiilor-;In contact cu obi- (' Iin ce mai constient. Chiar daca prescolarul nu reuseste sa des-
t' "I, ~1 f nomenele naturii 9i societati! se dezvolta si se perfec- ,'()" re legaturile esentiale, el cauta sa gaseasca a explicatie feno-
~ 011(' Z sensibilitatea tuturor organelor de simt si datorita aces- III melor pe oare le observa, Evident, din cauza experientei sale
I I, f pt continutul senz.atiilor 9i perceptiilor se adince:;;te :;;i se I 111it ate si a nepriceperii de a analiza just fenomenul, adeseori
I.b at ste. Bogatia de impresii pe care a ofera copilului mediul l.j unge la unele Iegaturi gresite, oare nu sint in conformitate cu
in njurator constituie 0 baza importanta pentru formarea unor I' \ litatea. In procesul cunoasterii organizate, aceste deficiente sint.
I' EX' z ntari clare despre obiectele lumii reale. Astfel, cunoaste- f) laturate treptat, iar gindirea copilului este dirijata spre intele-
r a in mod organizat a jucariiLor, a obiectelor de uz personal etc. t rea cauzelor pe baza observari! unor manifestari concrete.
d posibHitatea corpiilor sa Ie perceapii prin cit mai multe In procesul de cunoastere a mediului inconjurator, II). strinsa
lInt1d£i, sa diferentieze insu9irile caraderistice .ale acestora, sa-si 1 gatura cu gindirea, se dezvolta si vorbirea copilului. Astfel, In

---
form ze treptat reprezentarile respective. ,
In procesul cunoasterii mediului inconjurator se dezvolta 1a copii
timp ce observa obiectele lumii reale, copiii 19i insusesc cuvintele'
corespunzatoare vsi se obisnuiesc sa exprime c1ar si precis cele
percepute de ei. Contactul cu obiectele lumii reale si cu relatiile
spiritul de observatie, care contribuie.clac.lmbnnatatirea continua
a calitati! -perceptiei. Astfel se educa La copii deprinderea de a dintre acestea constituie sursa cea mai importanta a imbogatirti
vedea anumite aspecte, de a sesiza diferitele insusiri caraoteristice si a activizarii vocabularului, a forrnarii unei exprimari corecte
ale obiectelor si Ienomenelor. De exemplu, observind rosia 9i a1'·- si coerente.
deiul, oopiii sint pusi in situatia de a peroepe culoarea, forma, par- Cunoasterea mediului inconjurator presupune a activitate in-
tile componente etc. Copiii se obisnuiesc astfel, treptat, sa observe telectuala intensa, un efort pe care copiii trebuie sa-I depuna
eu mal rnulta usurinta ceea ce este caracteristic obiectelor si fe- In timpul insusir-ii si intelegerii cunostintelor noi. In cadrul aces-
nomenelor. tui proces eduoatoarea are posibilitatea sa formeze copiilor de-
Importanta cunoasterii mediului inconjurator decurge si din prinderi elernentare de rnunca intelectuala, baza terneinica pentru
f lul in care procesul de insusire a cunostintelor activeaza gin- integrarea copilului in activitatea scolara,
direa, In cadrul activitatilor de cunoastere a mediului inconjura- Concomitent cu insusirea de notiuni si cu formarea deprinde-
tor copiii depun un efort intelectual sustinut, deoarece observarea rilor elementare de munca intelectuala, copiii incep sa manifeste
obiectelor si fenornenelor Ii pune in situatia de a analiza, de a interese cognitive tot mai largi, care vor stimula activitatea in-
sintetiza, de a cornpara. De asemenea, aceste activitati influen- telectuala si VOl' ajuta sa patrunda mai adinc in relatiile dintre
t aza in mod direct asupra trecerii copilului de la a gindire con- fenomene.
cr ta saturata de imagini, la gindirea abstract a care se manifests Observarea sistematica a dezvoltarii si schimbarii in timp a
in int·l gerea si insusirea unor notiuni elementare, cum ar fi de plantelor, a cresterii animalelor ejuta pe copii sa inteleaga inca
n plu : fruct, Iloare, animal, animal domestic, animal salbatic, din, frageda copilarie miscarea si evolutia care caracterizeaza fe-

6 7
.'
\II ~i ale societatii. Cunoastereaconditiilor necesare
I III r ~i animalelor C:'ontrihuie· la intelegerea inter- unui peisaj de tara, natura tnansforrnata prin munoa omulrtii si
I J t II I 'j ~ J xista intre fenomene. Explicatiile aocesibile ale !U'l.s'U~i
omul care munceste, toate acestea si inca multe altele creeaza
\1\'1 101' IIrr'dl lor fenomene Inlatura posibilitatea de a inter- azii prielnice pentru imbogatirea continutului perceptiilor estetice
I 1"\ lur» in mod eronat. .i prin aeeasta pentru adincirea si largirea sferei sentirnentelor
III Ii L inconjuratoare cu care-i familiarlzam pe copii se re- stetice.
I 1('1 L t it'). constiinta cit si in activitatea lor. Sub inf'luenta me- In concluzie, impor-tanta cunoasteri.i reaatatii inconjuratoare de-
I III I In onjurator apar si se dezvolta la copil sentimente moral- urge din influenta covirsitoare pe care mediul .0 are asupra irrtregii
1t cum sint dragostea fata de natura patriei, fata de orasul dezvoltari psihice a copiluhii, asupra formarit elernentelor primare
u atul natal, dragostea si respectuI fata de parinti si fata de ale viitoarei conceptii stdirrtlf'ice despre lume, asupra procesului
i alaturi de care traiesc si cu care ccmunica in gradinita, sell- de forrnare a personalitatij copilului.
Urn nte de prietenie fata de oamenii de alte nationalitati. Se 1a1'-
gesc legaturrle sociale ale copilului, cunostintele lui despre dife-
ritele profesiuni.
2. ROLUL LIMBAJULUI IN DEZVOLTAREA GENERALA
Cunoasterea directs a rnediului Inconjurator, organizarea muncii A COPIILOR PRE$COLARI
copiilor pe parcels si la coltul viu a1 naturii contribuie de ase-
rnenea la educarea dragostei copiilor pentru munca, 1a dezvolta- Oopi'ii trebuie sa dohindeasoa inca de Ita virsta prescolara oapaci-
r a interesu1ui lor pentru diferite indeletniciri. Observind munca tatea de a comunka eu eel din jiur, de a-$1 exprima In mod iIIibeli-
dultilor, copiii sint ajutati sa-9i dea seama de posibilitatea trans- gibil imp~es113:€, gtrrdurUe, Ide1le, cere .ce VIaconsibtm 0 baza it!
formarii naturii de catre om, mvata sa pretuiasca si sa respecte adiv1Nitea ~wra:ra 9i apoi in activitatea si v1a~a socmla de mai
munca, incep sa inteleaga importanta 9i necesitatea de a munci, tirziu. De aici decurg:e necesitatea insusirif vorbirti in mod siste-
dor 'C s,a participe si ei la munca celor- marl. In acelasi tirnp, In- meltk, in oadrrul gdidinit;ei de .oopii. I
vatu sa vada in roadele muncii un izvor de bucurll. 1.n procesul inst:rucliv-€d'lloamv, p.r,in tilntermediul limoojului se
no cind mediul ambiant si viata sociala, eopilul incepe sa re3iizeaza transmiterea ,oun09ti~telor, Ui!r'glirm orizontuhri ~ noi
lnt gr ze mai bine in societatea in care traieste, se adapteaza l'eprez~l. In consecmta, limbajul pOlaitefi pri,'Vitdin douB.puncte
u m i multa usurinta la cerintele si obligatiile .sociale care i se
de v€dere - ~e de 0 parte 'ca m1Jloc de comunlicare 9i pe de alti"
un, J bindeste treptat 0 atitudine civilizata Iata de cei din jur. parte c.a mijloc de cunoa~-e. I
I' z ntarlle copiilor despre viata oamenilor din jur dau con- COpilul folosesfs vorbirea in fiecare zi, in fieoare clipa a vietii
tlnu in tr gii lor activitati, oonstituind 0 premisa important a pentru sale pentr:::,. elaborarea si comunicarea propriilor ginduri, pentru
in u~h' un i comportari civilizate, pentru Iormarea unei con- formularea cerintelor, trebuintelor, a bucuriilor ~i a necazurilor,
dull m r 1 , in organizarea vietH l?i ac1Jivi,ta'tiiluil
In ;PI ul familiarizarii copiilor ou mediul inconjurator se imbo- Insusindu-si lirnba, copilul dobindeste mijlocul priri care poate
gat s ntim nt le estetice ale copilului. Frumusetea unor demon- r aliza cormmioarea cu oei din jur in forme superioare, poate
stratii s rb lor $ti, intecele, pavoazarea, arhitectura noilor cladiri, ajunge la ouncasterea tot mati ae'plina a realitati! obiective, Im-
rnonurn nl l I ut de sculptori, farmecuItinutului natal si at
posibilitatea de a comunica prin limbaj ar produce 0 stagnare in
------------------------------------------
9
(' contribuie la d zvoltarea unitara a gindirii si Iimbajului, la
dif relatiile lui cu
l"tatii copilului, ar mo 1 ioa Y,", 1'1'esterea capacitatilor de cunoastere, la largirea sferei de curios-
!I,. I I. na 1, ,~ 1 'ngu1ariza ~l lmple-
r Iitatea incon)Uratoare, -ar ,Sl, Ita daca 1Inte, la dezvoltarea vocabularului, la marirea posibilitatilor de
x ~ sa participe la 0 actlvltate sau a , " primare etc.
masura, . ~ , la
, munca l'nSJtrudiv-educatlva specia ' Cunoasterea directa si iridirecta a lumii inconjuratoare cu aju-
1\\1
.' 0'
,I
nlza 0 '
, •• ' oate fi educat mai nsor. P rrn ,
torul Iimbii si sub conducerea educatoarei, educa la copii anumite
1'1'\11 i su~irea vorblrn, copllul p trib ie la educarea Iui
lui d ;exemplu se con 11 Ul 1i'rasaturi morale, contribuie La rnodelarea incetul cu incetul a pro-
1\1/ 't'm diulcuvintu Ul~ e , tOO sale pin a la insu~irea vor-
11 1\ Luala, Daca la mceputul ,vlle::l '~rator mai ales prin ac- filului lor moral.
, l' tact cU mediu mcon) , , t Realitatea din jurul nostru - munca oamenilor, succesele obti-
I \l'ii .opilu ia con , organelor sale de srmt
I t~ diului exterlOr asupra nute de ei in fiecare zi, grija parintilor pentru copii, dragostea cu
\1 1 ar a direc a a me ," ~ minuiasca limbajul, cu-
~ "d copllul mceDe sa , ~ care sint inconjurati, sint tot atitea prilejuri despre care educa-
1 virsta pre~coIara em r, 1 '~'" alt Iiind insotIta
Ii za la un nrve mal u.' , toarea povesteste copiilor, discuta cu ei pentru a le educa dragos-
asterea directs se rea izea 1 001 dultului Dar procesul
.. bli , r'ile si conc UZ11 e a ' , ~ t a de oameni, de natura, de patrie etc.
d xplicatnle, su mie 1, tr' s:miterea propriu-zlSa a
, ' si de educare, ran, Poeziile; cintecele, povestile si povestirile prin continutul lor
organizat de mstrmre ,1 '~t a' e despre plante, animale,
lumea incon)ura 0 I' , ,
bogat si variat si prin limba frumoasa si expresiva ajuta de ase-
cuno~tintelor despre , f u a)'utorul cuvintuhll,
, t ~ 'socletate se ace c , menea educatoarei sa sadeasca si sa creasca la copii dragostea
fenomene din na ura ~I ,,' cuvint denumlrea lu-
oscut copnlor prm pentru oamenii buni, respectul fata de cei mari, dragostea de
Educatoarea f ace cun , ' t ' (apa este inghetata),
I "sUSlnle aces ora mama, dorinta de a fi 9i ei viteji, curajosi, de a realiza 0 Iapta
crurilor si a fenonlen~ or, l~ '( a a inghetat pentru ca e tare
precum si legatura dmtre e e ap mareata, de a lucra in colectiv, de a fi buni prieteni, dnstiti devo-
frig etc.). "1 'ta~ a lumii inconjuratoare, tati patriei socialiste. Pornind de la educarea gos el pentru
, noasterea neml] OCI famiIie, pentru cei mai apropiati copilului, pentru satul sau ora-
oncomltent cu cu, ~t ' obiectelor sau fenome-
~, 'tele corespunza oare , sul natal, pentru frumuse ile lui, pentru popor si conducatorii lui
, pilul invata si cuvm D plu in examinarea unui
, " contact e exem , ~ -' educatoarea idezvo a la copii senti mente morale si contribuie
n l I' CLlcare vine In "' b ea fenomenelor inconjura-
, 'I t atii sau m 0 servar la Inchegarea unei conduite morale,
t bl u a unei 1 us r , "'lul cu ajutorul edu-
, ti 't~t'lor obligatorn, COPI , '
t r in cadrul ac IVI a,l, t' l'mportant si indicat Exprimarea dorintelor, a rugamintilor, a recunostintei, formula-
, ,~ di ti ~ °eea ce es e mm '
(' Loa!'i, trebUle sa IS mga - , l-' ceea ce este esential de rea regulilor de purtare, mcurajarea faptelor bune si condamna-
, sa dIferenyleZe
de 'n~inutul programel, , ,~ d prin cuvinte cele obser- rea faptelor negative prin intermediul cuvintului influenteaza
l-' al Sl apoi sa re ea
'l' 'll' st neesenyl , ", t " treptate de la perce- profilul moral al copilului si forrneaza atitudinea pozitiva a aces-
. 'za posIbIhtatea recern ,
v L . Iv: st fapt creea , " t Tva (reprezentarea) ~I de

I
, t I
11 'or,
catre imagmea lor intum
atre ' indirea despre obiect.
eta ~trc notlune - c~ t ~are sau adresare directa, face
,. tuia fata de tot ceea ce-I inconjura,
yorbirea constituie deci unf'actor de baza in formarea trasa-
Llvlnl.ul - sub forma de ali re ~ compare sa clasifice, sa turilor morale ale copiilor n09tri, un mijloc de educatie morala.
c d a sa ana zeze, sa ,
.opil
¥

sa gln asc, 'P ind mereu in fata Cu ajutorul cuvintului educatoarea contribuie si la educatia
P 'd' 1 generahzare. unm
traga con luzti, sa se ru lice a lvate prin cuvint n inva~am stetica a copilului. Dezvaluinclu-i prin cuvinte frumosul din na-
e ce se cer rezo , d
copilului pro bl ~, ~ ~seasca un raspuns, In acest mo tura, viata si societate eduoatoarea invata pe copii sa vada fru-
sa se straduias u mmtal, sa ga
11
10
se observa dezvoltare intensa a sensibilitatii tuturor" analizato-
0
III \11, ·1 \ 1 aga, sa-I iubeasca ~i sa-I foloseasca in viata de
rrror ~j pe aceasta baza -periecti:onare-a-eapacitatU-Cie-ref!J.ectare
if, 1 '1 , Vanetatea fenomenelor naturii, imbinarea armonioasa
a sisternului nervos.
I' I 1', puritatea liniilor pot fi infati~ate copiilor prin cuviritul
r 1. Dirijind observarea tuturor acestor aspecte frumoase In masura in care perceptta devin . rinzat..®.!e, mai exacta
J. n tUl'ii si vietii sociale, educatoarea invata pe copii sa le se- si r'frai varia a 1 ntarile copiilor sint mai precise, mai clare,
~ I': , sa le simta si ,
sa le respecte. Povestind,
.•...
spunind basme co- mai agate in continut. Cercetarile stiirrtifice au dovedit ca in
viata psihica a copilului rolul
11 , poezii, ghicitori etc. copiii inc":'e=-p:::--=sa~""l=n...,.te-='l"""e""a:-::g;;:ac-1fl'":r::-:u:::m~u-;:-se::::t;:-;:.e;-;:a:-- reprezentarilor fata de notiuni este
I bii ~i sa foloseasca in vorbirea lor expresiile care Ie-au placut mai mare decit la . adult. Dezvoltarea capacitatii de a opera cu
~i i....au Impresionat mai multo reprezentarile, d zvolta capacitatea de a opera cu notiunile, care
Prin urmare, folosind limba ca un mijloc puternic de educatie la aceasta virsta au, de asemenea, un oontinut concreto Gindirea
lntelectuala, morala fjil.estetica, educatoarea realizeaza instruirea opereaza ou materialul f'urnizat direct de senzatii, perceptii, re-
sl ducarea capiilor - Ie dezvolta vorbirea, necesara in P1'ooesul prezentari, Treptat, pe rnasura largirii orizontului cu noi cunos-
de ~care ~i de cunoafjitere a vietH inconjuraware fjii in ace- tinte si pe baza dezvoltarii Iimbajului, copilul poate sa se ridice
lasi timp le perfectioneaza exprimarea, corecteaza pronuntia, im- de la cunoasterea concreta senzoriala, /1a cunoa~terea abstraeta,
bogateste vocabularul ~i ajuta pe copii sa-~l mSIUf?eascaIn moel ..§~ Q~ze cu_ notiuni, j,:decatl, ationamente,
practiCSfructura gramaticala a limbii. Concomitent cu dezvoltarea intensa a perceptiilor, a reprezenta-
rilor si a gindirii se manifests si alte procese psihice de cunoas-
tere ca: memoria, imagi~atia. Fata de virsta anteprescolara in
care memor~a si imaginatia nu se desprindeau ca forme speciale
c. PARTICULARITATILE PROCESULUI DE CUNOA~TERE
~I ALE DEZVOLTARII VORBIRII LA COPILUL de activitate psihica, in cursul prescolaritatii, aceste procese se
DE vIRSTA PRE~COLARA diferentiaza si se constituie ca procese psihice de sine statatoare.
Tinind seama de rolul mare pe care-I au centrii subcorticali
inoasterea si respectarea particularitatilor dezvoltarii copilului in activitatea nervoasa a copilului, se observa la virsta presco-
vir ta prescolara constituie 0 cerinta de baza in alegerea con- lara un puternic colorii afectiv in intreaga viata psihica, Astfe1
~i mijloacelor corespunzatoare pentru familiarizarea se explica de ce copiii .ifjiiJp'!?1J§~sc _C1,1- rnai _mu.1ta_u~u:t:inta acele
u mediul inconjurator si pentru dezvoltarea vorbirii. cunostinte care au avut _un ~Qu puternic In _,~ectivitatea lor, care
~'I r a ~i aplicare~ constlenta a diferitelor metode si proce- Ie-au trezit anumit~ ernotii sau sentimente. Emotivitatea pronun-
. , mandate in metodica de fata sint posibile numai in ma-
tata a copilului se rasfringe asupra tuturor proceselor psihice.
SlI' i •ducatoarele tin seama de particularitatile specifice
Astfel, criteri ul principal a1 detasarii diferitelor obiecte din mul-
pilul'l..1i' virsta prescolara. In acest seop vom prezenta prdnci-
titudinea celor existente, in cadrul perceptiei, 11 constituie gradul
p 11 1 ti ularitati ale dezvoltarii proceselor psihice de cunoastere
in care aceste obiecte Ii impresioneaza mai mult, gradul in care
l11 al d zvolt rii vorbirii,
reusesc sa-i creeze emotii de bucurie, placere. Memorarea se face
Cuno ~t l' a la opiii de virsHi prescolara se realizeaza la nive-
de asernenea cu mai mare usurinta atunci cind obiectele la care
iul senzattil 1', p 1'0 pt@or fjiial rep-;e:zeii:tarilor, intregul continut
face aeeasta apel, constituie surse de ernotii pozitive.
cognitiv avind un caracter predqrni,nant"'Concret. La aceasta vlrsta

1:2·
('011
1\II generala a proceselor de cunoastere 0
Iltlll( 1 ~ tura dintre acestea si activit ate a 'concrete, depusa
I Gradul de generalitate al cuvintelor-notiuni creste de Ia 0 -virsta
la alta. In primii ani ai perioadei prescolare generalizari le 1a care
ajung coplii sint In a strins dominate de sursa lor senzoriala. Abia
"to I I' ,,~, IUd. La virsta prescolara mica perceptia, reprezentarea, la prescolarii mari generalizarea incepe sa se bazeze pe relevarea
111('111)1', ndirea au insa un caracter situativ, deoarece ele nu
unor insusiri esentiale ale obiectelor, Astfel, spre virsta de 6 ani
• III I sprins de actiunea cu obiectele. Mai tirziu insa prin com-
copiii intrunesc in notiunea· de mijloace de locomotie vaporul,
I II . \I' , a tiunilor cu obiectele, prin integrarea copiilor in noi ~i
barca, sania, caruta, cere se dif'erentiaza prin aspectele lor exte-
II 1 £ rme de activitate maicomplexe, mai organizate din gradi-
rioare, dar care au ca nota esentiala si comuna - utilitatea iden-
I Il , procesele psihice ale copiilor sint stimulate in mai multe
tica (cu ele oamenii calatoresc).
llr tii :
- spre desprinderea de actiunea cu obiectele; In ceea ce pri veste structura gramaticala a vorbirii copiilor pre-
scolari se observa trecerea la forme din ce in ce mai complexe
- spre trecerea de la formele spontane, lipsite de organizare,
haotice, Ia forme cu un caracter organizat, sistematic, orientat 9i mai corecte. Copiii prescolari pot sa foloseasca cuvintele in
catre un scop precis; combinatii variate fie in propozitii simple sau dezvo1tate, fie in
- spre dezvoltarea initiativei si independentei in intreaga ac- fraze, Ceea ce este caracteristic virstei presoolare este faptul ca
tivitate de cunoastere. limbajul mai pastreaza caracterul situativ dar ca pe masura im-
Ca urmare a acestor transforrnari calitative in activitatea de bogatiril experientei de viata, a activitatii de comunicare cu adul-
unoastere a prescolarilor se observa 0 crestere intensa a gradu- tul, a insusirai structurii gramaticale, apare si se dezvolta lim-
lui de participare a constiintei, Astfel, copiii incep sa-f?i dea seama bajul-comunioare, limbajul contextual. Acesta apare 9'i se dezvolta
d continutul celor insusite de ei, sa gindeasca asupra celor ob- alaturi de Iimbajul situativ, care continua sa se manifeste. Da-
s rvate, sa Iaca legaturi intre reprezentarile anterioare si cele tonta dezvoltarii Iimbajului contextual se inregistreaza urrnatoa-
r cent dobiridite. Aceste transforrnari sint desigur legate de dez- rele progrese in dezvoltarea psihica a copilului :
voltarea Iirnbajului copiilor care iriregistreaza modificari calitative se intensifica functia intelectuala a limbajului ;
~i .antitative insemnate.
apar elemente de planificare a activitatii pe plan mintal;
A tf 1 limbajul copiilor se perfectioneaza in timpul prescolari-
tlii sub aspectul fonetic. Ei i~i insusesc pina la 4-5 ani toate cuvintul regleaza intreaga activitate a copiilor.
su L 1 limbii materne, reusind sa pronunte corect cuvintele ~i In ceea ce priveste expresivitatea vorbirii, copiii dispun de po-
{ rup ril de cuvinte. La virsta prescolara mica se mai mtilnesc sibilitati pentru nuantarea exprimarii (gestul , mimica, intonatia etc.).
un Ic deficiense in pronuntare cum sint : inlocuirea sunete- 'I'otusi se mai inttlnesc situatii ea: intensificarea nejustificata a
I I' 1 l difidle ou altele .mai usoare (de exemplu r cu 1, f?cu s, jl sunetului, prelungirea unor sunete, redarea cintata a textuhn auzit
'U z ,t '.), inversiunea sunetelor, omisiunea unor sunete. IIi ge- sau insuficienta acoentuare a sunetelor in cadrul unui cuvint.
n T' llului prescolar mai mic Ii Iipseste claritatea si preciziunea In concluzie, virstapre9colara este 0 etapa de intensa dezvol-
sun 't'l . .ar compun cuvintele, tare a proceselor de cunoastere si a Iirnbajului. Aceasta impune
limbajului are loc f?i sub aspect lexical, se inregis- alegerea unui continut bine dozat si folosirea unor mijloace de
odifl ri atit in ceea ce priveste cresterea numarului de eficienta mare pentru ca acest proces firesc sa se dezvolte optim.
,it ~i in a ce priveste intelegerea sernnificatiei acestora.
15
• s
j

itNlLE ~I CON'flNUTULCUNOA~TERII MEDIULUI constant varietat a diferitelor aspecte, insusirile exterioare, 1e-
ONJURJTOR ~I ALE DEZVOLTARII VORBIRII
turile concrete :;iiInt ractiunea dintre fenomenele ce se desfa-
IN GRADINITELE DE COPII
soara in spatiu .9i timp".!
T, pr sul de Iamiliarizare a copiilor cu mediul inconjurator Cunoasterea constituie un proces activ care implica 0 intensa
ctivitate psihica a copilului. Asa, de exemplu, familiarizarea co-
un urrnatoarele problerne pedagogice:
Iilor cu mediul si viata din jur facindu-se cu ajutorul experientei
) cl zvoltarea activitatii de cunoastere si a capacitatilor iritelec- enzoriale da posibilitatea de a se realiza perfectionarea activi-
tu 1 ale copiilor ; t tii de percepere a realitatii, formarea spiritu1ui de observatie.
b) irnbogatirea cunostintelor copiilor despre' viata oamenilor :;;i De asemenea in perceptia copiilor intervin 0 serie de progrese vi-
d spre natura; zibile care fac posibila trecerea de la diferentierea insuslr-ilor con-
c) educarea sentimentelor si a atitudinii pozitive fata de mediul trastantel:a sesizarea unor deosebiri mai fine. Pe aceasta baza,
Inconjurator ; in a doua [umatate a perioadei prescolare, oopiii sint oapabili sa
d) imbogatirea continutului tuturor felurilor de activitati ale co.l. perceapa si sa-:;;i insuseasca cunostinte direct, prin intermediul
. ,
cuvintului folosit de adulti sub diferite forme (explioatii, povestiri,
piilor si perfectionarea depririderi lor de comportare;
discutii etc.). Dar a data cu imrbogatirea experientei senzoriale se
e) Iorrnarea capacitatii copiilor de a se orienta si de a aplica in creeaza la pre:;;colaripremisele dezvoltarii gindirii abstracte pre-
practica notiunile elementare insusite. Prin toate acestea se con- cum si a diverselor operatii ale acesteia,
tribuie la pregatirea lor pentru scoala, Realitatea inconjuratoare cu care farniliarrzam pe copii se re-
In decursul celor 3 ani' de gradinita, copiii vor fi initiati trep:- flecta in constiinta lor nu numai pe plan cognitiv ci si pe planul
tat 9i sistematic asupra varietatii fenomenelcr+ si obiectelordin atectivitatii. Sub influenta cunostintelor dobindite si a legaturilcr
realitatea inconjuratoare. In acest mod se realizeaza trecerea lor sociale tot mai largi in care intra copilul, apar si se dezvolta la
copii sentimente intelectuale, morale si estetice. Astfel, contactul
de la necunoastere la cunoasterea concreta, nemijlocita, dobindita
cu obiectele si fenomenele inconjuratoare trebuie sa creeze ocazii
prin intermediul senzatiilor, perceptiilor :;;i reprezentarilor, apoi favorabile pentru aparitia dorintei copilului de a cunoaste, a cu-
la uncasterea abstracta, mijlocita, realizata prin intermediul cu- riozitatii, a interesului pentru cele ce i se prezinta. 'I'otodata, tre-
vintului, legata stri ns de activitatea gindirii. Conceptia stiintifica buie sa educam la copii dragostea, compasiunea, atitudinea bine-
('1 privire la procesul de eunoastere la copii subliniaza impor- voitoare fata de cei din jur, simpatia:;;i prietenia in raport cu
LHn\,Q$i n cesitatea cunoasterii concrete senzoriale, la virsta pre- oamenii cu care vin in contact. In procesul familiarizarii copiilcr
~ 1 r , d oarece numai experienta dobindita de copil prin con- cu mediul inconjurator trebuie sa imbogatim sentimentele estetice
ta 'Lul no mijlocnt cu realitatea, avind un caracter emotional intens ale copiilor cu un continut nou :;;i anume sa-i facern sa simta
H d posibilitatea de a atinge 0 noua treapta a cunoasterii, cu- unele aspeote ale frumosului (aspectul estetic) in natura si in viata
noast
m
r r tionala. Este, de srceea, indreptatita aprecierea ca "tu-
in njurat are trebuie sa patrunda in constiinta copiilor ea
J
/I
1 Soloviova - Viata sociala i/i natura ca factori ai educatiei copiilor de
virsta prescolara I, in : Culegerea de artdcole "Invatamintul prescolar", Bucu-
un 'C r d t rminat de fenomene concrete, car,e-:;;ilargeste treptat resti, E.S.D.P., 1962, pag, 145.

16 2. Cunoa~teI'ea mednnut Inconjuratcr ~i dezvolbarea vorbirii 17


'" II ,
111'111
bu ure, sa-si exteriorizeze bucuria prirrtr-o atitudine
I plln de grija, pentru ceea ce-i frumos, pentru reflectarea
I Continutul
lor prevazute
repartizat fiecare! grupe reia majoritatea
pentru grupa anterioara,
probleme-
In acest mod se urmareste
H'I' LId \ 11 omportare, in propria activitate. / ntr-o rnai mare masura fixarea si sistematizarea materialului.
ItI'1 I' ';/' J tarile copiilor despre viata oamenilor din jur trebuie La baza selectionarii materialului din programa a stat ,!ili prin-
d a ontinut atit joeurilor lor cit si eelorlalte activitati zilniee ipiul sistematizarii, pornindu-se intotdeauna de la ceea ce este
(. I 5 n, modelaj, activitati manuale etc. Dar imbogatirea sfere'i ai ounoseut si mai apropiat de viata 9i interesele copilului, de
I' .unostinte a copiilor despre viata oamenilor largeste si sfe~a posibilitatile lui de intelegere si exprimare. In linii mari materi-
. I r latii a acestora eu eei din jur, eontribuind la perfectionarea alul din programa cuprinde urmatoarele grupe de cunostinte :
d prinderilor lor de cornportare, ceea ce se reflects in relatiile lor
reeiproee eu eei de 0 virsta cu ei, eupersonalul gradinitei, cu di-
versi alti oameni, de diferite profesiuni eu oare intra in contact.
1. CUNOA$TEREA MEDIULUI AMBIANT $1 A VIETH SOCIALE
Rezolvarea problemelor pedagogice mentionate mai sus trebuie
:sa duca in mod firesc la 0 mai buna orientare practice a copilu-
a. Gradinita si casa parinteasca,
lui in mediul Inconjurator si Ia formarea treptata a capacitatii de
b. Omul: infaW;;area, viata si activitatea lui in familie, gradi-
.a aplica in viata de toate zilele cunostintele insusite. In acest fel
nita si societatea.
-copilul se incadreaza eu mai mare usurinta in conditiile de viata
-complexe si-si poate rezolva rnai rapid diversele trebuinte, dobin- c. Orasul sau satul natal. Patria noastra.
-deste calitatile neoesare pentru a deveni un bun scolar. d. Evenimente I'li sarbatori oale copiilor si ale oamenilor muncii •
Cuantumul de cunostinte si deprinderi ce trebuie realizat in pe-
rioada prescolara la fiecare grupa de copii este stabilit de pro-
.grama.
In alegerea ternelor- si sarcinilor respective s-a avut in vedere 2. CUNOA$TEREA NATURH,
respectarea tuturor principiilor didactioe, oeea ce bineinteles trebuie
'sa urmareasoa educatoarea in traducerea in viata a programei. a. Anotimpurlle
Prlncipiul calauzitor este principiul caracterului educativ al sar- b. Plantele
.inilor si temelor propuse. In baza acestui principiu s-a acordat in c. Animalele
program a un loc rnai important acelor aspeete din natura si so- Volumul de cunostinte si deprinderi prevazute in programs lat
l tate care sirut mai sernnifioativo pentru intelegerea realitatii cele trei grupe se imbogateste trepbat, astfel incit de la 0 grupa lat
noi socialiste, in vederea punerii bazelor formarii primelor ele- alta se realizeaza 0 crestere atit din punct de vedere cantitativ
m nt al constimtei si conduitei oomuniste la copii de la cea cit si din punct de vedere ealitativ.
rnal Iragoda virsta.
Aceleasi criterii au fast respectate eu preeadere in stabiltrea cu-
Programs fixeaza conform prineipiu1ui .
accesibi litatii si
, al res- nostintelor despre viata sociala. Intrucit, dupa cum se stie, copiif
p 'tal'ii particularitatilor un volum diferentiat . .
de eunostinte , si
, asimileaza mai greu aeeste cunostinte datorita caracterului lor mai
.dc pri cp ri atit din punct de vedere eantitativ cit si din punct abstract, la acest capitol gradarea si dozarea materialului s-a fa-
de vcd r alitativ, pe grupe de virsta. cut eu si mai multa grija.

:18
1\. Lf1, 1 grupa mica de 3-4 ani, programa are in vedere doar/
I _ cunoasterea am mmtita a activitatii intregului personal} din
, un stin] privitoare Ia activitatea eopilului ~i a adultilor din fa-
gradinita am prin prisma oontinutului muncii, a uneltelor folosite,
, iU ~i gradinita, prescolarii rnici trebuind sa-si insuseasca denur
oit si a atitudinii ao ·tora fata de munca, a grijii lor fata de eopii ;
mlr principalelor actiuni ale eopiilor in eadrul gradinitei sau al
iamHi i sau in legatura cu aotivitetea Indeplinita de parinti si de - cunoasterea unor meseriasi : croitor, cismar, brutal', gradi-
!p rsonalul din gradinita. nar, tractorist, :;;0[' I' etc., a locului de munca, cu aotiunile inde-
plinite si uneltele Iolosite, precum si cu utilitatea muncii res-
Cunoasterea patriei se realizeaza numai in directia cunoasterii
pective.
Iocului natal, a oasei parirrtesti, a strazii pe care se gaseste pre-cum
si a gradinitei. Se Iargeste, de asemenea, volumul de cunostinte privitor la pa-
trie frumusetile 9i evenirnentele din istoria ei. Cu privire la ora-
In ceea oe priveste cunoasterea unor evenimente, copiii sint
sul 'sau satul natal copiii trebuie sa cunoasca frumusetile peisaju-
pusi in situatia de a participa la pregatirea si sarbatorirea lor, fara
.a Ii S€ cere intelegerea semndfioatiei lor. La grupa mica (3--4 ani) de Iui local precum si ceea ce este mai reprezentativ ca, monumente,
cladiri, institutii, parcuri l?i aspeete ale muncii oamenilor .
.exernplu se pune accentul pe familiarizarea lor cu sarbatorirea
pomului de iarna. In Iegatura cu capitala patriei 9itara in care traiesc, copiii gru-
La grupa de 4-5 ani cercul de cunostinte se largeste atit prin pei de 5-6 ani vor fi informati asupra unor realizari mai im-
-introducerea un or amanunte in legatura cu activitatea parintilor, portante precum l?i asupra oitorva din cele mai frumoase locuri -
fratilor si a altor membri de familie, in casa 9i La serviciu, cit si litoral, delta, munte etc.
-an legat'llra eu aetivitatea adultilor din gradinita si dinafara gradini- In Iimita posibilitatilor de intelegere; oopiii VOl' cuncaste semni-
tei, Activitatea adultilor din gradinita ~i dinaf'ara gradinitei eon- fioatia unor sarbatori ale poporului nostru si ale clasei muncitoare
stituie 0 forma noua care euprinde la aceasta grupa cunostinte ~30 Decembrie, 23 August, 8 Martie, 1 Mai, 1 Iunie). De aseme-
despre munca oamenilor din magazinele apropiate, de pe santie- nea VOl' cunoaste citeva momente mai importante din trecutul de
rele de constnuctie cit 9i cunostinte despre runele aspecte ale muncii lupta al poporului si eventual figuri reprezentative de oameni
agrieole (aratul eu tractorul, seoeratul ~\i treieratul), La aceasta care au luptat ~icontribuit la realizarea idealurilor clasei munci-
grupa copiii Incep sa se Iamiliarizeze eu unele obiecte 9i unelte toare (de exerrrplu, Olga Bancic, Vasile Roaita),
folosite de adulti in timpul muncii, cit 9i eu unele mijloaee de 10- In cunoasterea vietii sociale, programa pune aocentul, - si
comotie l?i transport. educatoarea va proceda la fel - nu pe insusirea unor date ab-
In privinta cunostintelor despre patrie, despre evenimente din stracte, ci pe eduoarea unei atitudini juste Tata de ce-i incon-
tstoria ei l?idespre sarbatorile ei, La aceasta grupa se adauga cunoas- joara, pe intelegerea si pretuirea conditiilor create copiilor. Acest
ter a satului sau cartierului in ceea ce are mai specific, cunoaste- lucru se va realiza prin prezentarea concreta si vie a activitatii
r a steagudui, a numelui patriei si al conducatorului ei. De aseme- oamenilor.
n a, copiii vor cunoaste in linii marl semnlficatia zilelor de 8 Mar- Dezvoltarea vorbirii copiilor prescolari, a posibllitatilor lor de
tie, 1 Mai 1?i 1 Iunie.
exprimare corecta, coerenta si expresiva constituie 0 sarcina' per-
La grupa copiilor intre 5-6 ani, continutul se imbogatel?te prin
manenta de baza a muncii instructiv-educative din gradinita de
urrnatoarele aspecte despre viata sociala :
copii, In programa gradinitei de copii problemele privitoare la
cunoasterea locului de rnunca al parintilor i.
Insusirea: limbajului sint prezentate, cum' el?ifiresc, in strinsa
.120
2t

---------
sa cunoasca in general semnificatia c\!1vin-
It I I III ('\I I' 1:>1 mele cunoasterii mediului inconjurator ~i a tl xibile. Copiii tr bui ~ d cuvinte im-
~ (It'! II " telor intrebuintate, S foloseasca intrea~a rezerva e ,
I IIJ II rum e stie, insusirea Iimbajului este un proces complex bogatindu-~i vocabularul activo - . ~ ... t bilie
11 'p din primul an de viata a copilului si se infaptuteste
o data cu; insusir a treptata a lexiculUl .de baza. ~oP~~ ::pect
d . d ea de a se expnrna coree s
practic, prin comunicarea verbala cu aduItul si sub influ- sa dobindeasca ' pnne~ d ,'~ mod corect structuI1a grama-
ti 1 Numai insusm U-Sl m '
l1 ~ mprejurarilor concrete de viata si a relatiilor mereu noi ce grama rea . ", di ibilitatea de a se exprima
tioala a limbii, copilul va dobin 1 POSI1 . t si cu
• stabilesc intre copil si realitatea inconjuratoare. transmite unele idei cit mal.exac ,1 ~
Intr-o perioada relativ sourta, in proeesul. practicii vorbirii, copiii inchegat, de a putea ' " latii Copi:lul trebuie sa ajunga
toata bogatia de nuante ~l core . , 1d '
ajung sa-si insuseasca principalele forme de exprimare. Astfel, sa utilizeze oonstructii, oorecte din ?~nct de vedere gramahca, est
la sfirsitul virstei prescolare, sub aspect fonetic, copiii trebuie sa _ evident - numaipe cale pracbca,
pronunte coreet toate sunetele, sub aspeet lexical, trebuie sa po-
sede .un volum de cuvinte relativ bogat, iar sub aspect gramatieal Astfel, vor fi obi~nuiti :, ," 'substantivelor mai
_ sa foloseasca corect tJermrnatllle oazurilor " ' .b
sa stapineasca deprinderea practica de a formula cu usurinta pro- iti ul si dativul formele artilculate si nearhculate ale su -
a 1es gem v , ,. ,
pozitii si fraze coreete, prin care i;;i exprima impresii si ginduri.
stantivelor, la singular ~i plural; . ~, si numar
Pentru ca vorbirea copilului prescolar sa atinga acest nivel, pro- _ sa schimbe formele verbale dupa persoana, timp , 1
grama prevede in mod amanuntit formarea unui sistem de de- ;;i, mai ales. sa foloseasca corect trecutul ;;i viitorul verbe or cu-
prinderi si priceperi necesare pronuntarii coreete. Prescolarul tre-
noseute ; 1" t c sa re-
buie sa ajunga sa pronunte clar si exact toate sunetele ce intra _ sa acorde adjectivele cu cuvintele pe .care e mso ,es ,
in componenta cuvintelor, fara sa omita, sa inverseze sau sa in- dea in vorbire anumite grade de comparatle; .
Iocuiasca vreun sunet. Pentru a dobindi 0 asemenea pronuntie sa foloseasca corect variate forme de pronume,
corecta, se acorda 0 mare importanta dezvoltarii auzului fonematic, _ sa foloseasca corect cuvintele de legatura uz~ale~
~ strUlasca propozitii
astfel incit copiii sa perceapa distinct ,~i exact fiecare sunet a1 Copiii trebuie invatati, de asemenea, sa con
limbii, sa distinga diferentele de accent sau diferentele de nuanta , d It t 'chiar unele fraze corecte. ~
simple, ezvo a e ~1 , larttate Aoeesta se realizeaza
intre doua sunete foarte apropiate (d ~i t sau b ~i p). La grupa co- bi corecta presupune SI c ' .
o vor Ire ' , " "1' de a respecta ordinea cuvinte-
piilor de 5-6 ani, -pronuntia corecta a tuturor sunetelor fiind in , formarea deprmderll ,copn or ~
pnn "d f 1 si in mod corespunzator formele gra-
general insusita, acoentul VIacadea si pe pertectionarea lJaituriifone- lor in propozltle, e a 0 0 1 ,
tice, in sensul reproducerii sunetelor cu claritate, exactitate, sigu- ti ale morfologice si sintactlce,
ma ic t~ "I r care pre-
T re bui
ranta etc. stimulata apoi exprimarea coeren a a copn 0 '" . '
uie ,~ id '1 ' propoZltlum si
, l~ tuire logica succeSlVa a 1 el or In . '
Sub aspectul lexical, copiii trebuie sa-~i insuseasca un bogat supune 0 In an, t Ca atare se
, d ' 'de ta unitatea de sens a aces ora. .,
fond de cuvinte pornind bineinteles de la cuvinte ce ref'lecta rea- froze pumn In eVl nv ~ ~ ~ dezvol-
,' "treptat vorbirea corecta in strinsa legatura cu
Iitatea imediata - aspecte concrete ale mediului ambiant, Ei tre-' rea Ilzeaza· ,
buie sa denumeasca obieetele, insusirfle lor si actiunile, sa folo- tarea gindirii logice a copilului.
seasca in mod constient diferite feluri de cuvinte, atit substantive, 1 firsit 0 alta calitate a vorbirii prescolarului peAcare ed~c:-
n s 1 , ,' lt~' gradinita este expresivitatea, Strms 1egata 'e
adjective, verbe, pronume, numerale, dt ~i partile de vorbire ne- toarea 0 dezvo a In v
23
22
. ntinutul si modul lor de desfasurare, aduc totusi 0 oontributie
I ului celor exprirnate, expresivitatea se realizeaza 1 precizarea cunostint lot, la verificarea acestora si mai ales la
r·t in prirnul rind printr-o intonatie corespunzatoare, perfeetionarea unor d prinderi de exprimare corecta. Printre aces-
fl oncluzie, dezvoltarea vorbirii eopiilor prescolari are loc tea oitam : desenul, modelajul, aplicatiile, confectiile etc.
('II 1)1' , dere . In.
old pr,oeesu e insusire a cunostintelor~y~ si al eomu- Desi activitatile P cial organizate pentru 'cunoa9terea mediului
, r I u eel din jur si implica asimilarea diferitelor aspecte ale lnconjurator vor fi studiate in capitole separate, in partea a II-a
1 mbii : compozitia fonetica, Iexicul si aspectul sau semantic struc- a metodicii de Iata, le trecem pe scurt in revista.
tura gramaticala. ' . Observarea constituie tipul de activitate de comunicare de noi
Sub aeeste aspeote, .pI10gr at'm,a es e orientata spre urmatoarele cuno$tinte si de imbogiitire a vocabularului. Observarea, fiind 0
directii :
aotivicate de ounoastere pe cale intuitiva, dezvolta in mod sistema-
- insusirea cOrE.:.cta a compozitiei fonetice a limbii, respectiv 'tic oapacitatea copiilor de a percepe si asigura insu.;;irea unor cu-
p~onul1itarea corecta a sunetelor, cuvintelor si a grupurilor de cu- nostinte elementare despre mediul ambiant, viata sociala si natura.
vmte; .
Activitatile obligatorii de convorbire dupii imagini aduc 0 con-
- asimilarea unui fond de cuvinte si insusirea semnif'icatiei
tributie insemnata mai ales in Iixarea si precizarea cunostintelor
notion,ale a, acestora necesara viitorului 9o~'lar; .
copiilor, in activizare:a voorabularului si in formarea unei expri-
- insusirea practica a structurii gramaticale ;
- cultivarea in egala masura a vorbirii dialogate si a celei mo- mari corecte si coerente.
~
nolcgate, contextuale; Prin convorbiri, educatoarele realizeaza verificarea cuno~tintelor
- formarea deprinderilor de exprimare corecta si expresiva, copiilor, sistematizarea lor, perfectionarea exprimi'irii intr-o forma
gramaticala corecta,
Jocurile didactice pot fi folosite atit pentru oonsolidarea fli pre-
cizarea cunostintelor, cit si pentru veriftoarea si sis,tematizarea
E. MULOACELE FOLOSITE PENTRU CUNOA~TEREA
lor, pcntru deprinderea unei pronuntii corecte, pentru Imbogatirea
MEDIULUI INCONJURATOR ~I DEZVOLTAREA VORBIRII
sau consolidare3 vocabularului, pentru formarea vorbirii corecte
Pentru realizarea sarcinilor de mai sus in gradinita de copii se ~i coerente.
folosesc variate mijloace ca : activitatile obligatorii, plimbarile si Prin activitatile de povestire se realizeaza tmbogatirea voca-
excursiile, rnunoa copiilor in natura, jocurile si activitatile aks~ bularului copiilor cu unele expresii literare, cu expresii din Iol-
m~~ca in~ivi.duala 'cu copiii. Dintre acestea, activitatile obliga~ dorul nostru. Povestirile create de copii sint un important mij-
torii con~btUle forma organizata de baza prin care se rtransmit loc atit pentru valorificarea cunofltintelor dobindite anterior, pen-
s~ 'co~sohd:aza $i, s~ _v~rifica cunostinte si se formeaza deprinderl tru actualizarea lor, cit si pentru stimularea imaginatiei crea-
91 pncepen. Activitatile obligatorii care rezclva in mod direct
toare, pentru formarea deprinderii ccpiilor de a se exprima co-
p~~?lcmcle cunoasterii mediului inconjurator si ale dezvoltarii vor-
reet, in propozitii clare si bine construite,
birii sint : observarile, convorbirile dupa imagini convorbir ile '0-'
c uri'1e (1li d ac tiIce, povestirile, mernorizarile. Dar "si alte acti vitati
J Memoriziirile constituie, de asemenea, un mijloc de influent are

care ~u. au ca obiect, pl?ncipal Iargirea orizontului copiilor ~~ a tuturor laturilor personalitatii presoolari lor, dar mai ales ele sint
cunostinte despre mediul inconjurator sau dezvoltarea vorbirii , p nn.

24
U 111jl 'd d zvoltare a vorbirii clare, corecte si expresiva ~i Oapitolul II
l fl r10·lt~. $i ca mijloace de dezvoltare a gindirii copiilor.
1\ TJVITATILE OBLIGATORH J
r [ru d activitatile obligatorii, in gradinita se Ioloseste orice PENTRU CUNOA$TEREA MEDIULUI INCONJURATOR
m 111 nt din viata copilului pentru a-l Iamiliariza cu diferite obi- I DEZVOLTAREA VORBIRII
cto ~j l' nomene din imediata lui apropiere si pentru a-i exersa
~j p rfectiona vorbirea.

Dupe. cum se va vedea intr-un capitol special, sosirea copiilor in


gr'adinita, jocurile si activitatila alese, rnunca zilnica, programul
distractiv, plirnbari le si jocurile in aer liber, oa si momentele d-es- A. OBSERV AREA

tin ate mesei, spalatului constituie prilejuri favorabile pentru a im-


bogati vocabularul copiilor si a le exersa vorbirea in cele mai di-
ferite situatii,
1. IMPORTANTA ACTIVITATILOR DE OBSERVARE
IN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV DIN GRADINITA

a. Observarea ca mijloc organizat


al desfasurarii procesului de cunoastere

Cunoasterea pentru copiii de virsta prescolara trebuie Sa por-


neasca intotdeauna de la senzatii si perceptii.
De aceea, ceea ce vrem sa-i tnvatam pe copii trebuie sa inceapa
nu prin cuvinte, ci prin observare, pe cale intuitiva. "Senzatiile
;;i perceptiile sint forme ale reflectarii senzoriale a realitatii obi-
ective" se subliniaza in Psihologia copilului prescolor,
Este indeobste cunoscut ca izvorul senzatiilor este Iumea materi-
ala si ca ele se Iorrneaza ca un rezultat al influentei pe care 0
exercita _obiectele si fenomenele asupra organelor de simt. Sen-
zatiile sint deci un rezultat al excitarii organelor de simtde ca-
:£re" stimuli. Dupa cum se stie, organele de simt, oalea nervoasape
oare circula influxul nervos si zona corespunzatoare din ereier
forrneaza 0 structura anatomo-fiziologica unitara, denumita anali-
zator. Fiecare analizator reflect a in constiinta ornului numai anu-
mite msusiri "ale obiectelor. Culoarea 0 percepem eu analizatorul
vizual, duritatea sau asperitatea cu eel tactil, mirosul eu eel 01-
factiv etc.

27
obtine 0 reflectare, 0 cunoastere cit mai tr buie sa urmareasca coordonarea perceptiei haptice cu cea vi-
bi etelor ,?i fenomenelor, trebuie sa facem posibi la zuala. De exemplu, ea va cere copiilor sa-i arate miirrile pap sii,
it mai multor analizatori in procesul ,de cunoastere. picioarele ei, sa 0 mingiie pe par etc.
1 I' • vc ul ac sta de reflectare senzoriala i,?i are particularitatile . In felul acesta incepe sa se statorniceasca 0 coordonare perfects
11 1 fieoare virsta. Astfel, la virsta de 3-5 -a0i intre miscarile miinii si acelea ale ochiului,?i Sa se asigure pe de
ir ptia vizuala si cea hapd:~ (prin apucare) au un rol predo- o parte, '0 analiza mai completa a diferitelor par~i .ale ~biectului,
mln nt. Dihtr-un annmi 1''1111ct de vedere se poate afirma chiar iar peahta parte, sa se corrnpleteze imaginea obtinuta pe cale
perceptia haptica prin multiplele feluri de senzatii pe care se vizuala cu insu~irile r:ercepute pe oale haptica.
baz aza (senzatii tactile de atingere si presiune, senzatii termice, Incepind cu virsta de 5 ani este deja cansalidata caardanare~,
senzatii chinestezice etc.), Iurnizeaza in cea mai mare masura co- intre miscarile miinii si ale ochiului in pracesul de explarare ~l
pilului posibilitatea de a retine numeroase date cu privire la obi- cunoastere a obiectului cercetat. De asernenea, mcepind cu aceasta
ectele lumii inconjuratoare (forma, marirne, volum etc.) Percep- virsta experienta sonzoriala (vizual-tactil-chinestezica) este destul,
tiJa haptica are un caracter mai analitic decit cea vizuala, mina ex- de bogata pentru ca sa perrnita copihrlui sa se elibereze de nece-
ploreaza pe rind partile intregului spre deosebire de ochi care sit ate a perceperii haptice a abiectului. Cu cit copilul inainteazii
cuprinde ansarnblul obiectului si da 0 imagine de oontur. .Impor- in virsta, perceptia vizuala oapata a mai mare preponderenta pu-
tanta peroeptiei haptke decurge si din particularitatile perceptiei tind chiar suplini pe cea haptica in numeroase cazuri.
vizuale. Se stie ca imaginea obtinuta prin intermediul analizatorului Trebuie retinut insaca intotdeauna in masura in care conditiile-
vizual teste, initial, plana, pe cind cea fermata cu participarea per- create pentru abservare permit si scopul pe care 11 urmare'?te 11
ceptiei haptice creste posibilitatea perceperii volumelor si in general a cere educataarea trebuie sa stimuleze participarea cit mai mul,..-
spatialitatii, dind copilului posibilitatea sa aiba 0 imagine adecvata tor sirnturi la procesul de cunoastere de catre prescolar a obiec-
a realitatilor. Deoarece in perceperea spatialitatii, evident un rol telor ;;i fenamenelor.
deosebit Il joaca senzatiile chinestezice si senzatiile vizuale , ,edu- Copilul prescolar nu intuieste obiecte, Iiinte si fenomene numai.
catoarea va stirnula in timpul observarilor nu numai perceperea atunci cind ii sint prezentate de catre educatoare spre a fi abser--
p cale vizuala a obiectelor de catre copii ci, in rnasura posibili- vate ci in perrnanenta, in excursii, in plrmbari, in munoa pe par-
lului, si pe oea haptica. In special pentru copiii de 3-5 ani este cela. la coltul viu in jocurile cu material din natura, in mijlocul.
foarte impereerrt+ca+irr-trrrrpul observarilor, ed~ato~rea sa c~e nat~.rii sau' al societatii, La manifestatii, in atelier, in piete etc.
posibilitatea ca. ei sa perceapa, sa observe atit vizual cit ,?i haptic. Deci in contact cu lumea incanjurataare copiii pot s-a perceapa
Intrucit la aceasta virsta nni exista 0 ccordonare deplina intre spontan. Dar fara 0 observare sistematica, dirijata de adulti, copiii.
mis arile miinii ,?i ale ochiului, se impune ca la inceputul obser- nu pat capata reprezentari carecte si complete despre ea pentru:
var'ii . a s fad. rnai intii 0 prezentare vizuala globala, copilul sa faptul ca de cele mai multe ori atentia lor este atrasa de detalii,
priv asca obiectul (rnomentul de contemplare), iar apoi, in ca- de insusir'i si trasaturi neesentiale.
drul accl iasi activitati, sa se treaca~la .0 percepere haptica : copi- De aceea, pentru 0 cunoastere cit mai carespunzataare a lumii
Iul sa pipai , sa epuce 9i sa manipuleze obiectele (bineinteles inconjurataare, nu este de ajuns sa pui pe co~ii ~n contact diI'ec~
atunci Ind ste posibil acest lucru), In continuare, educatoarea cu ea, cu obiectele, Iiintele, sau fenomenele ei, ci este necesar sa,

28
I 1'1.1~ I s rvarea orientindu-i spre esential, spre semnifioativ. 1. Rolul observarilor in activitatea
.(1 \H 1 'ij re se realizeaza prin cuvintul educatoarei oare 01'- instructiv educativa
P rceptia si indrumeaza
~ OZ observarea prin indicatii, expli-
bservarile
au un rol dublu : cognitiv si formativ.
c \~1I, lntr bari. Prin urmare, la virsta prescolara cunoasterea lumii
!n(' njur toare merge mina in mina cu dezvoltarea vorbirii,
Din punct de vedere cognitiv observarea este rnijlocul princi-
'. bularul copiilor se imbogatef?tepe baza de reprezentari con- pal de transmitere a cunof?tintelor noi. Astfel,prin observari o~-
r t , reprezentarile la rrndul lor devin mai clare, mai precise da- ganirete 1Jadiferite locuri de munca, pI'ef?'coliarii ajung sa cunoasca,
torita cuvintului. treptat si la un nivel corespunzawr puterii lor de inteleger:,
aspecte din activitatea practica a oamenilor legata de constructie-
Intuirea obiectelor apare la virsta prescolara ca 0 baza ,Pentru
'intelegerea si asimilarea constienta a cuvintului si ca un mijloc socialismului in tara noastra, aspecte din munca de pe santiere,
-de verificare pentru exactitatea folosirii lui, dar trebuie Sa re- de pe ogoare, din difrerite intreprinderi si institutii.
tinem totodata ca formarea unor reprezentari clare' despre lumea Prin obser-vari , eopiii c1dbindesc cuno~tini;.e ellementare despre
'mconjuratoare este conditionata de participarea concomitenta a unele fenomene din natura legate de succesiunea anotimpurilor >-
intuitiei si a cuvintului. cum ar fi: caderea frunzelor, ploaia, ceata, inghetarea apei, nin-
La virsta prescolara, in mod special, calea directs intuitiva de soarea, promorcaca, inghetul, topirea zapezii etc. Ei incep sa sesi-

-cunoastere, datele senzoriale sint sprijinite pe cuvint, iar cuvintul zeze si sa-si explice la un nivel elemental' unele tr~nsformari pe-
la rindul sau se sprijina pe datele senzoriale. trecute in natura 0 data cu schimbarea anotimpunlor, unele le-·
Activitatea de cunoastere cea mai importanta si cea mai eficace gaturi dintre fenomene. De exemplu, descopera di iarna, apa lasatii
'in cadrul careia aceasta irnbinare tipica Intre intuitie si cuvint afara intr-un vas ingheata sub actiunea gerului 17i, invers, die
.apare evidenta este observarea. Aceasta este activitatea de baza gheata adusa in casa se topeste sub actiunea caldurii. At;>ada:':.
prin care educatoarea preda prescolarilor cunostinte noi, le comu- copiii incep sa mteleaga pe cale directa, [ntuitivii, unele relatu .
.nica date din lumea inccnjuratoare ~i cuvintele noi legate de aces- de cauzalitate.
tea pe care ei nu le cunosc, Prin observari, prescolarii it;>i largese si isi precizeaza cuno~-
Incercind sa stabilim locul observarilor in ansarnblul tuturor ac- tin~ele Idespre anirnalele domestice ; ciinele, pisica, vaca, oaia, porcul.;
tivitatilor prin care se realizeaza procesul instructiv-eduoativ in ~ul, gaina, rata etc., de asemenea, ~unose. t.ot ~ai multe ani-
:gradinita, le putem in aoelasi 'timp defini ca activitati de baza, male salbatice, cu modul lor de viata specific : Iepurele, ursul;
activitati cheie. Marea majoritate a activitatilor obligatorii se lra- vulpear veverita, broasca, ,pe17tele, barza, rindunica etc. Sub in--
zeaza sau se sprijina lntr-o masura mai mica sau mai mare' 'pe I 'urn area edueatoarei, eopiii invata sa deosebeasca animalele do-
.observari ; de pilda, convorbiri dupa imagini, jocuri didactice sau 11 stice de cele salbatiee, pasarile migratcare de ,cele nemigra-·
povestiri ale copiilor, precum si unele din jocurile lor de creatie, L re, anilmalele care aduc folos omului de cele care-i pri'Cinuiesc'
care oglindesc adesea aspecte cunoscutepe calea observarilor.
dune.
Obs rvarea, nu numai in sensul psihologic de perceptie orga- rin observiir i copiii se familiarizeaza si ,eu 0 serie de plante
nizata, i mai ales in sensul de activitate ,de baza specifics gra-
I ifice regiunii in care traiesc. Ei cunosc : fl~ri, le~ume, po~i
dinit i d copii, constituie principala cale de cunoastere a me- rl'll .tiferi, diferiti arbori si 0 data eu aceasta ajung sa cunoasca.,
-diului inconjurator de catre prescolari si de dezvoltare a vor- un nivel elemental', desigur, condi~iile de care are nevoie planta
birii lor.
31
:30
I' f !?i felul cum trebuie ingrijita de om. Prin inter-
H'
I1d osebi a gindirii si a hmbajului Ior, contribuie la eduoatia este-
bs rvarii, paralel cu asimilarea noilor cunostinte, pre- tl a -si morala a .copiilor.
~1 larges'c,' i9i precizeaza si i9i activizeaza in mare ma-
ur abularul. Ei afla continuu cuvinte noi care denumesc:
f non ne, lucruri, plante, animale, trasaturile l;r caracteristice,
m dii de viata caracteristice etc. 2, FELURILE ,OBSERVARILOR
Din punct de uedere formativ observarile contribuie la dezvol-
tarea memoriei, a atentiei si a gindirll copiilor, -la educ;;;a lor In clasificarea observarilor, tinind seama de practica curenta
pe plan -l1l.OraT~i estetic. a educatoarelor din gradinitele noastre, putem avea in vedere mai
Cu prilejul observarilor, multe dintre cunostintele copiilor se multe criterii si anume :
l'eact~~~za,_se adincesc, se sisternatizeaza, ceea ce duce la or- a) aspectul organizatoric" b) materialul folosit, c) durata obser-
ganizarea ~oriei ~_dezvoltar-eaei. varii ; d) rolul formativo-cognitiv pe care il au observarile in per-
In egala masura, prin efortul pe care il cere copiilor de a se r tionarea modul ui d'~'-~f;ct'ii~~e"'a---operatmor--giIldTriI -de-'c~-tre
concentra mai mult timpasupra unui obiect, observarea contri- .opii, in imbogattrea cunostintelor si ridicarea nivelului calitativ
buie si la dezvoltarea atentiei lor, mai ales a laturii voluntare a 1 reprezentarilor pe care ei si le formeaza in legatura cu ele-
acesteia. m ntele mediului inconjuratcr.
Observarea solicita din partea copiilor si eforturi intense de a. Privind observarile din punct de vedere organizatoric distin-
gi dire, reclama anali e, sfnteze,compar;tii, abstractizari, gene- em observari dinainte ~planificate si obsprnarV ocazionale. Pro-
ralizari, contribuind la dezvoltarea operatiilor respectiVe, lucru rama pentru invatamjntul prescclar stabileste un sir de teme
foarte 'important, daca ne gindim la posibilitatile restrinsei ale p ntru observari ce pot fi esalonate de educatoare la date fixe,
prescolarilor in aceasta directie. Intr-o succesiune data si unele teme de observari ce nu pot fi cu-
Prin tematica lor cuprinzatoare si variata, observarils aduc un prinse de educatoare in planificarea ei la 0 data fixa, deoarece
aport insemnat in directia educarii morale ,9i estetice acopiilor. Wnd legate de fenomene ale naturii nu li se pot fixa date decit cu
Cunoscind in mod sistematic .elementele simple din activitatea proximatie, Ele se efectueaza atunci cind fenomenul are loco Im-
practica a oamenilor, stind de yorba cu ei, urmarindu-i cum lu- rtant este ca 9i observarile pLanificate la date fixe si cele cu
-creaza, prescolarii incep sa inteleaga unele aspecte accesibile lor L ,ap:roximative au caracter obIigatoriu, adica sint activitati obli-
privind relatiile de munca, rolul si importanta muncii in dezvol- torii de observare, si constituie forma de baza a muncii de trans-
tarea societatii si, in acelasi timp, ajung sa pretuiasca munca, sa IL re a cunostintelor noi.
iubeasca si sa respecte pe oamenii muncii. Cunoscind peisajul si Toate ,observarile planificate _avind caracter obligatoriu se des-
bogatia tinutului natal, constructiile tot mai numeroase si mai r . oara cu intreaga grupa de copii, conform programei 9i numa-
m t care se ridica zi de zi sub ochii lor, copiii inVJa,tasa iubeasca "L11uide ore prevazut in planul de invatamint pentru fiecare grupa
natura, frumosul, patria, constructiile ei noi. parte. Esalonarea temelor observi'irilorpe intregul an iscolar se
Obs rvarile exercita asadar a influenta multilaterala asupra dez- r ic inca de la inceputul anului, pentru a se asigura buna lor dis-
voltarii prescolarilor. Ele contribuie La imbogatirea cunostintelor
L,' 1 uire 9i alternarea lor judicioasa cu celelalte activitati obliga-
prescolarilor, la dezvoltarea . tuturor proceselor lor psihice 9! , I' •

I. un asberea m edrul ui inoonjuril.tor ~i dezvoltarea vorbsrti 33


r 1 cazionale, dupa cumarata insa~i denumirea lor, 1l~'1 1a niv 1u1 ,1 Hit tilor lor, influenta mediului asupna plan-
I nditii neprevazute, in timpul jocurilor libere, al plim- t 1'1 , u anlmalulul ~1 if rite alte Influente reciproce, Pentrh ase-
u a1 excursiilor. De pilda, copiii observa, in timp ce se III -n obiect ~i:f n m ne cunoastsroa in oadrul mediului lor
Intr-un pare, a broasca testoasa si se string curiosi in jurul II uural este id al (d xemplu: inmugurirea, inflorirea, ninsoa-
I \ t .).
Ii, ucatoarea profita de aceasta imprejurare si organizeaza a
Ii urt observare dind copiilor explicatiile necesare. Observarile ~1 doilea mod d pr zentare a materialului de observare da posi-
zionale nu sint obligatorii, nu se desfasoara in mod necondi- I II t t a educatoars i sa se concentreze mai bine asupra analizei
tionat cu intreaga grupa de copii desi e de dorit, desigur, sa par- II \ tului de observat, sa realizeze a percepere a acestuia de catre
ticipe cit mai multi. ,Aceste observari au loc de obicei la initia- I i .mai adinca 9i mai amanuntita, 0 astfel de observare prile-
tiva copiilor. Ele trebuie Sa aiba a durata scurta, 5-10 mii'lUte. [ul \ t educatoarei posibilitatea sa exerseze cu usurinta operatiile
~n functie de obieotul care se observa ~i de interesul pe care-I ma- t aza ale gindirii, analiza si sirrteza etc. Avantajele folosirii aces-
,
nifesta copiii fata de acest obiect. Este bine, de asemenea, ca in urrna mod de prezentare a materialului sint strins legate
observarile ocazionale sa nu ,decurga rigid, sa nu fie conduse sever
dinafara, ci sa se lase copiilor initiativa de a intreba, de a des-
chide discutii,
rticularitatiie de virsta ade prescolarilor, In mijlocul naturii
ii se concentreaza mult mai greu asupra obiectivului de observat
~ia lor fiind sustrasa de nenumarato aspecte laturalriice, toate
I
Observarile ooazionale sint foarte valoroase si decurg, de re- Iwl ntru ei, care le trezesc curiozitatea. Din aceasta cauza per-
gula, in ,bune conditii, dat fiind faptul ca au loc la cererea copii- I 'I r a mai analitica, mai adinca a obiectului, este foarte greu de
lor si interesul lor pentru ele este foarte viu. Ele intregesc in I' liz, t in rnediul natural, iar timpul afectat de obicei observarii
masura apreciabila cunostintele prescolarilor si le stimuleaza in- P 'li vului obiect se micsoreaza proportional cu multitudinea de
I

teresele ,de cunoastere, 111£W sli colaterals. In cadrul unor asernenea observari, eduoatoa-
b. Din punet de vedere al materialului tola-sit aetivitatile ohli- I 1I poate efectiv sa retina timp mai indelungat atentia copilului

gatorii ,de observare se efectueaza in gradinita fie pe baza de ma- 1111111 \1 pra unui singur obiect, ceea ce are ca rezultau 0 percepere
terial natural, si atunci se face 0 observare dupa natura sau obser- 1I1I1W' I 0 analiza cuprinzind doar in mare partile vizibile ale obi-

vare din viata sociala, fie ,pe baza de imagine, mulaj, si atunci I' 111111 observat. Fie ca se observa un copac di~ padure, fie ca
se face observare dupa imagine, mulaj etc. I oj) t vAi un porn din gradina, fie ca se observa un aspect de
1111111('/ sa de viata sociala, in nici unul din aceste cazuri educa-
Observarile dupa natura au doua moduri diferite de desf'asu-
11/1\/ 1 I u izbuteste sa separe obieetivul de observat de multitu-
rare, dupa ci.m activitatea obligatorie de observare dupa natura
I 1\ '\ d aspecte inconjuratoare care creeaza copilului impresii
S8 efectueaza in mediul natural al obiectului oe trebuie cunoscut
sau intr-un mediu organizat de educatoare astfel incit sa fie favo- II/ I In II sau mai putin puternico suetragindu-l de la observarea
II" I'dlv ilui central. Altfel stau lucrurile cind observarea se des-
rabil desfasurarii observarii respective. Ou alte cuvinte in primul
I (I II' intr-un cadru special organizat, adica obiectivul de obser-
caz, copiii sint dusi si apropiati de natura, in al doilea caz natura,
ca sa spunem asa, este adusa .in f'ata copiilor, I t adus in sala de grupa. Atunci educatoarea poate organiza
Obs rvarea dupa natura, prin modul de prezentare a materia- 1/ III, rv r mai amanuntita, Izbuteste sa concentreze atentia copii-
Iului de observare, este mai Iavorabil perceperii naturii si vietii 11// III t t11pmai indelungat si sa le formeze reprezentari mai pre-
sociale in complexitatea lor. Astfel copiii pot sa inteleaga bine- I', I 1 complexe. In ordonarea ternelor care fac obiectul acti-

34 35
vtt 1\,11,' I J f' eIi de observare, educatoarea trebuie sa aiba grija
lit -r ,~ [udicios observarile ce se fac in mediul natural cu . 'lot si observi 1'1 £1'1. timp care se desfasoara individual sau in
I tueaza in mediul organizat, adica in clasa, in asa Ii'll mici, zilni ,d atre prescolarii de serviciu la coltul viu.
, oreleze avantajele amindurora. 1)(' xemplu, ei r m rape parcurs toate schimbari le intervenite
I 1', nu mtotdeauna obiectul necesar pentru efectuarea obser- I I obiectivul obs rvat si acurnuleaza cunostinte pe care Ie trans-
v 1'l1 sti'i la mdemma educatoarei. Sint situatii cind ea nu poate 'lilt apoi grupci Intr gi. In observarea episodica, care urmeaza
due pe copii sa observe elernentul natural si nici nu-l poate aduce s desfasoare u toata grupa asupra fenomenulur in evolutie,
In sala de grupa, cazul observarii animalelor mari de catre copiii '<Ill atoarea sc va sprijini pe observatiilo acumulate zilnic de
·opii.
din oras sau animalelor din tarile calde. Atunci, observarea se
efectueaza dupa mulaje sau dupa imagini. In asemenea cazuri este 'a Sa poata realiza observarea un or schimbari din natura cu
foarte important ca obiectivul prezentat spre observare in ima- I rup mici de copii si apoi cu intreaga grupa, educatoarea trebuie
gine sa fie corect redat, clar si suficient de mare ca sa poata fi fixeze obiective precise ~i accesibile cu privire la fenomene,
bine vazut de copii, sa nu fie insotit de nici un amanunt de pri- f lante, animale cunoscute de copii. Astf'el, va folosi observarile
sos care sa sustraga atentia copiilor. In timp asupra plantelor ~i animalelor de la coltul naturii vii,
Pentru a impresiona pe copii este necesar ca acesta sa apara pe )1' anizat in gradinita sau asupra unor plante ~i pomi din curtea
prim plan in tabloul adus ca material didactic. DUPa 0 asemenea Iff dinitei.
imagine se ipoate realiza 0 lectie de observare eel putin tot atit poate organiza observarea in timp a unor obiective mari, ca
de buna ca si dupa materialul natural. If.! ctul parcurilor sau al padurii in diversele anotimpuri, aspec-'
c. Dupa durata activitatilor obligatorii de observare distingem: tul unui lac, aspecte de munca la cimp etc., dar in aceste cazuri
observarile de scu;ta
timp).
durata si observarile de lunga durata (in
, - III i dificile nu se va mai apela la urrnari rea indeaproape de catre
uni i .opii a schimbarilor, ci educatoarea Ie va sesiza ea insasi si
Observarile de scurta durata fac obiectul unei singure lectii. I va stimula pe copii sa le constate.
Ele sint cele mai frecvente. I.
lasificind observarile din punct de vedere [ormatiuo-coqni:
Spre deosebire de acestea, observarile in timp fac obiectul mai Ill' tine seama de faptul eel aceste doua rol uri ale lor sint
.
multor activitati, se desfasoara in etape. De pilda~-;n anumit porn trtns legate, ele influentindu-se reciproc. Astfel, in cele ce ur-
fructifer se observa toamna, apoi primavara, cind dau mugurii, 111' za vom observa ca pe rnasura ce complexitatea rolului for-
cind infloreste si vara, cind este incarcat cu fructe. Observarile de I! tiv creste, cunostlntolo copilului se vor Irnoogati, De exemplu,
lunga durata sau in timp inglobeaza, de exemplu, observarea in-
delungata ~i sistematica privind cresterea si dezvoltarea plante-
C'lI .
it analiza va fi rnai arnanuntita cu atit oantitatea de cunos- .
ln~ transmise copilului va fi rnai mare; cu cit sinteza va fi
lor si animalelcr, precum si unele schimbari ce se produc in na-
111 I completa ~i mai organizata cu atit reprezentarils pe care ~i
tura. In aceste cazuri educatoarea va atrage atentia copiilor asu-
I \ Iormeaza copiii i~i vor imbunatati oalitatea devenind din ce
pra schimbarilor fundamentale caracteristice dezvoltarii ~i care
n mai precise si mai complete. Ele vor capata treptat un grad
sint mai evidente pentru copiii prescolari.
<I\ generalizare din ce in ce mai mare pe masura ce operatiile
Observarile in timp sint de fapt compuse dintr-un sir de obser-
I \ omparatio ~i de abstragere a Insusiri lor comune VOl' fi incluse
vari episodice, La care participa toti copiii.
n "observare".

36
37

L
oognitiv continutul de eunostinte
(. nstructie necesita unoasterea denumirilor materialelor folosite
~ t gradat atit de la 0 grupa de virsta la alta cit.
(dlnlmizi, mortar, t n. 18.1'a., var, sirrna electrica, becuri, teti de
tlvitate la alta, dinpunct de vedere formativ, pentru
C' nalizare etc.), a un r unelte (galeti, mistrie, clesti, ciocan etc.),
In bune conditii si cu maximum de eficienta a obser- , unor categorii d muncitori care conlucreaza la 0 constructie (zi-
distingem 0 gradare precisa. Astfel, sub aspect formativ f ri, electricieni, timplari, zugravi etc.) si a muncilor indepli-
t m vorbi de 4 grupuri de observari in raport cu gradarea nile de ei (zidit, instalat, montat etc.). Desigur ca tinind seama
£ ctuarii operatiilor gindirii. I multitudinea cunostintelor ce se ,predau intr-o astfel de ac-
In primul grup, se cere efectuarea intr-o forma explicita a ope- tlvitate nu se VOl' cia amanunte in legatura cu infatisarea exteri-
ratiilor de analiza ~i sinteza, in eel de-al doilea. grup se urmar~~e ara a persoanelor sau a uneltelor si cu operatiile respective. Ne
in plus si efectuarea operatii lor de comparatie, la eel de-al trei- vom multumi sa dam copiilor denumirea lor ,9i apoi sa le cerem
lea se adauga si abstragerea oaracterelor comune si in al patru- H precizeze si ei operatia sau functia corespunzatoare, Din punct
lea grup de observari se introduce si generalizarea acestor carac- d vedere ealitativ desi copiii isi imbogatesc cunostintele, repre-
tere comune. Sa le discutam pe rind. Z ntarile obtinute in acest mod sint sarace deoarece nu au la baza
1) Primul grup de observari cuprinde trei categorii, dupa cum analiza amanuntita,
urrneaza : o a doua categorie de observari din primul grup este aceea in
, 0 prima categorie este f'ormata din activitatile in care se cere . r se cere analizarea insusirilor unui anumit element ales din
efectuarea numai a operatiei de analiza in cea mai simpla forma iul inconjurator, element la care nu se disting parti compo-
si anume: desprinderea anumitor elemente din mediul inconju- n nte. De pilda, analizarea unui fruct (mar, para) fara codita, La
rater precizindu-Ii-se denumirea si eventual una sau doua din in- re se precizeaza numai forma, culoarea, gustul, aroma. Desigur
susirile lor mai evidente sau utilitatea lor. De exemplu, se observa , in acest caz se predau mai putine eunostinte, in schimb se reali-
obiecte care se afla in mediul foarte apropiat copilului cum sint II aza ,0 analiza mai detaliata 9i se poate introduce si efectuarea
obiectele de imbracaminte, mobilierul salii de grupa, al dorrni- in mod explicit a operatiei de sinteza exprimata verbal. In astfel
torului, al cabinetului medical, al sufrageriei, a1 spalatorului, al 1 activitati aocentul cade pe aspeotul formativ care are oa efect,
vestiarului al bucatariei etc. (pentru exemplifi:care vezi activitatea lin punct de vedere cognitiv, realizarea unor reprezentari calita-
cornentata ': "SpalatoTul"). In acest caz, se cere copiilor sa recu- tlv superioare ceLor efectuate in primul caz comentat mai SUS, de-
noasca obiectele si sa le denumeasca in mod corect. La aceasta se rece ele au La baza un proces constient de analiza ~i sinteza
adauga ~i denumirile un or Iunctii pe care le indepline~te pers.o- insusir ilor obiectului observat.
nalul gradinitei ce activeaza in diferitele incaperi observate (medic,
In afara de aceste doua oategorii de activitati in care se ur-
sora, infirrniera, bucatareasa etc.). n r ste obisnuirea copiilor ,cu efectuarea operatiilor de analiza
Tot din aceasta categorie. fac parte si observarile facute irrtr-un • i sinteza, mai trebuie mentionata inca ocatJego['ie de activitati in
mediu mai indepartet ca de pilda pe strada, Ia diferite lnstitutti '1' obiectul observat are part! componente ce trebuie analizate.
(posta, gara, pe un santier de constructie, in f abrici, uzine etc.). Tl aceste observari se enumera par-tile componente si apoi se apre-
In acest oaz se precizeaza denumirea anumitor vehicule, mate- 'j z forma si euloarea fiecareia, numarul lor, marirnea unora fata
riale, unelte, operatiuni, specialisti, cu:prinse intr-un anumit pro- f \ altele ~i modul lor de asezare (de exemplu, observarea unei
ces de munca observat. De exemplu, observarea unui santier de
pl nte, a unui animal). In aceste activitati analiza ~i sinteza sint

38 39
~i realizate la un nivel superior celuiatins in pri- uiului de cunostint r dus de care dispun .pre9colarii cit ~i par-
at gorii de observari despre 'care s-a vorbit mai sus. t I .ularitatilor de virsUi ale gindirii lor, printre care un rol im-
rile obtinute prin observarile din toate oele trei oate- portant il joaca tendinta lor de a generaliza pe baza rationarnen-
( 1 primului grup, cu toate ca ajung sa fie din ce in ce mai Ililui prin analogie (transductiv) in loc de a Iolosi ritionamentul
mpl X , ramin totusi la stadiul de reprezentari singulare. 1\ luctiv. Se impun d ci 0 exersare a gindirii copiil~r in acest
2) In al doilea grup de observari, pe linga obisnuirea copiilor domeniu prin solicitarea efectuarii in mad constient de catre ei
cu fectuarea operatiilor de analiza si sinteza,' se cere ~i ef'ectuarea I operatirlor amintits. Aoest luoru se realizeaza prin treoerea lor
operatiei de comparatie. Activitatile care se preteaza eel mai bine lln forma irnplicita la a forma explicita de efectuare a lor. De
la acest fel de operatii sint acelea in care se aduc in Iata copiilor \ 'a toate operatiile amintite vor fi Iacute de catre copii verbal.
mai multe fructe la care se analizeaza si partile componente (in Tn telul acesta ele vor cistiga in eficienta iar modul in care sint
sectiune), mai multe plante sau animale din aceeasi specie (dar r ute poate fi controlat de catre educataare, ea putind interveni
care sa prezinte deosebiri individuate astfel incit sa se poata scoate ,., ntru a le corecta sau pentru a cere repetarea lor intr-o forma
in evidenta elementele comune constante ~i cele variabile). Cu- rganizata atunci cind socoteste ca acest lucru este necesar,
nostintele achizitionate de copii in aceste activitati sint mai adinci, Iasificarile date sint desigur conventionale, 0 anumita obser-
mai complexe, Insa reprezentarile .pe care ei si le Iormeaza nu trpo!ate fi in acelasi timp dinainte planif'icata, de scurta durata
depasesc stadiul de reprezentari singulare. Totusi aceste activi- /1 f cuta dupa un obiect din natura etc. adica putern aplica can-
tati constituie un pas mainte pe drumul pregatirii pentru procesul (, I itent mai multe criterii de clasificare, in functie de punctele
de abstragere a irisusiri lor comune. , v dere la care .ne referim.
3) Cel de-ail treilea grup de activitati este acela in care pe tinga
analiza si comparatie se introduce si operatia de abstragere a in-
susirilor comune exernplarelor din specia de plante sau animale
3· PREGATIREA ACTIVITA'PLOR DE OBSERVARE
expuse in Iata copiilor. Prin acesta se creeaza premise pe baza
carora se poate face inca un pas inainte in ceea ce priveste ca-
bservarea fiind prin excelenta 0 activitate de predare, de co-
litatea reprezentarilor si anume acele care permit trecerea de la
n unicare de cunostinte noi, trebuie minutios R.!!.gatita in prea-
reprezentarile singulare la cele generale.
I \1 U de catre educatoare care va trebui Sa cunoasca bine temele
4) Al patrulea grup de activitati cuprinde in plus generalizarea tilL in pragrama9i sa le planifice in 69a fel ca ~m' activitatile'
efectuata pe baza elementelar comune abstrase, generalizare fa-
cI observare sa furnizeze aatepentru celelJalte activitati : con-
cut a de educatoare catre sfirsitul anului scolar la ,grupa de 5-6
rbiri, desen, modelaj, jocuri didactice etc., adica observarea sa
ani pentru a-i familiariza pe copii cu aceasta operatic si a le usura
formarea de reprezentari generale Poichiar de notiuni pe baza unui
'I' ada aceste activitati. Reprezentarils formate prin observari
('onstituie un material de prelucrare pentru toate celelalte acti-
rationament inductiv.
vit ti ce urmeaza sa se desfasoare in cadrul procesului instr uctiv-
Operatiile giridirii despre care am varbit mai sus pot fi efec-
III ativ din gradinita,
tuate de copii in timpul activitatilor de observare si in mod im-
plicit. In acest caz insa ele sint Iacute la un nivel inferior, in- aceea, educatoarea esteobligata sa studieze atent toate sar-
complet si adesea due la concluzii eronate atit datorita cuantu- 'nil din domeniul cagnitiv !?i cel farmativ ale fiecarei teme

40 41
bl tul actiyll&1ii de observare ~i sa stabileasdi dina- ) "

utul detaliat ce trebuie predat copiilor. D ~i program a pr v d obiectul ce trebuie observat, educatoarei
I' L' bui sa chibzuiasca bine asupra scopului e care 11 ur- fi rarmne sarcina s preocupe ca exernplaruq sau exemplJarele
m r .,t in fiecare activitate de observare, sa-l stabile.asca cu pre-
r . zen tate copiilor corespunda in totul sarcinilor si scopului
or servarii.
Iz] , p ntru a putea sa determine directia procesului de C~n?:9~
t r ce va fi urrnata de oopii. Si aici, ca ~i 118 celelalte activitati
din graidiinita, eduoatoarea trebuie sa reflecte~e ~tit asupra aspec-
tului instructiv al activitatii de observare, C1t ~l ,asupra aspectu- 4.0RGANIZAREA $1 DESFA$URAREA ACTIVITATILOR
Iui educativ. OBLIGATOR II DE OBSERVARE
Prin continutul fiecareLQbs..eJ:vari educatoarea trebuie sa pre-
dea copn or ceva nou. Ea trebuie sa evite insa incarearea activi- Organizarea activitati] de abservaro
tatii CliQate neesentiale, care ar .J.ungi inutil durata ei. In Iata
copiilor educatoarea trebuie sa prezinte ce e 'i=esentiale date Una desfa~urare a activitatii obligatorii de observare este con-
despre obiectivul observat ~i cele mai tipice exemple. li~jonata, poate mai mult decit la orioare alt gen de activitate
Fiecare activitate de observare cere din partea educatoarei 0 racticat in gradinita, de buna ei organizare, de masur ile prea-
docudentare prealabila serioasa. Ea trebuie sa cunoasca totul, dar I bile luat aecatre educatoare pentru crearea celui mai potrivit
sa selectioneze cu grija numai acele date strict necesare pe care 'Ilmat pentru cercetarea sistematica a obieotelor. Si poate mai
mult decit oricare alta activitato, observarea ridica variate pro-
sa le prezinte copiilor intr-o forma accesibila, Accesibilitatea
/)1 me de ordin organizatoric strins legate de scopul ~i sarcinile
continutului Iavorizeaza participarea activa ,a copiilor. E~ortul de
urrnarite in fieeare Jectie~i rnai ales. de rnaterialul folosit in ec-
a preda cunostinte la nivelul de intelegere al pre~colar~lor este
tlvitate si de loeul unde se va tine aceasta. BUIla.oara.,observartle
cu. atit mai mare cu cit trebuie sa li se asigure acestora intotdea-
-ar se efectueaza~ -.51~,. dupa .JJ):l luc~-dupa 0 fiinta, od
una corectitudinea stiintifica,
(lLlpa tablouri, necesita 0 alia organizare in comparatio cu cele
Pentru fiecare activitate de observare educatoarea va intocmi I r se desfa~oarK in natura. De asemenea, pentru 0 observare
un plan care va cu;'inde pe ltnga denumirea ~i tema activitatii, d pa ta~ifi.it--nroeSlare totul aite conditii decit pentru 0
scopul si materialul dupa oare ac:sta se desf'asoara. Continutul bs rvare a unui obiect adus din n.atudL TOt a~a 0 ac ivitafe .de
activitatii de observare va fi punctat in plan prin intreba~i1e pe bs rvare de Ilmga durata (in timp) reclama, 0 eu totul alta orga-
zare decit cea de scurta durata.
care educatoarea ~i le propune pentru a conduce procesul de cu-
Activitatile obligatorii de observare se desfasoara dupa obiecte
noastere la copii. Indeosebi asupra acestor Intrebari educatoarea
lin natura, fie in mediul lor firesc, fie in clasa, Intr'-un ~adru. spe-
trebuie sa mediteze serios pentru ca prin ele sa Iaca apel la cu- .J 1 organizat.
nostintele 'copiilor, Sa le stimuleze dorinta de a cunoaste ceva
nou si sa Ie dea posibilitate sa raspunda, sa-i antreneze in des-
-~---
Organizarea observarilor ca .e desfa~oaF-a-in-mediul natural
" supune oa, potrivit temei alese, educatoarea sa gaseasca cele
fa~urarea activitatii de observare, sa realizeze scopul Iormativ i bune eElR.fiita·i-in
care sa poata avea loc observarea. De exem-
propus. lu, in cazurile in care temele ,cer observarea unoi- pasari de
te (closca cu pui, rata, gisca etc.) sau a unor animals (ciiaele,
42
43
/
/
I

Obser-vare : "MoroovuJ" (grupa copiilor de 3-4 ani)

Observare : "Vaca" (grupa copiilor de 5-6 ani)

Observare : "Pisica" (grupa copiilor de 4-5 ani)


Observare : "Coltul naturii vii'' (grupa copiilor de 5-6 ani)

44
j
Pestele va fi adus in lasa intr-un vas de sticla plin cu apa.
, oala etc.), ea trebuie sa eerceteze in. prealabil locu piii vor fi asezati in semicerc in Iata mesei pe Clare se afla
tine activitatea ~ cur €a gradinitei, intr:o curte~ v. ul.
ooperativa agricola de producti~), ~a se fixeze ~~p a asarelele, cum stnt : sticletele, pitigoiul sau oanarul, pot fi
cxcmpl rului pe care copiii 11_vor o~serva ~1 sa-.S.LegEl.conditii ~ idu e in colivi , pr gatindu-se din timp si hrana necesara. Coli-
ta sa fie cercetat cu toata atentia. Astfel, de exemplu, exe I a fi asezata p masa educatoarei, iar oopiii VOl' sta pe sea-
plarul ales trebuie sa fie izolat de r:st, :el put~n !'::_P!fma prte 10 1 in jurul ei.

a aotivitatii, dar in aeelasi Imp sa fie pus In situatia de ~ se Uneori, cind nu dispune de exemplare vii, educatoarea poate
manifesta liber (sa rnanince, sa se oatere, sa se scalde etc·2· Pen- uce ~n salla de grupa animale sau pasari impaiate ori mulaje care
tru 0 ratr-S-ar putea gasi un vas mare cu apa (sau 0 balta natu- p~pI1ezinta.P'EmJUru observarile cape au loc dupa mulaje, dupa
rala) in c~-Si se poata scalda in voie; de 8Isem~nea 1 a,ri ~au animale Irnparate, trebuie S'a se caute exernplare reu-
sa i se procure hrana ei preterata. Pentru diferite plante, caisul, ~'lL si bine intretinute.
ciresul, gutuiul, teiul, plopul, margareta, laleaua etc., ed~toare~ Atunci cind observarea unor plante are loc in clasa (neexistind
trebuie sa asigure, de asemenea, conditii de acest gen: sa a~eaga osibilitatea ca ele sa fie observate intr-un pare sau intr-o curte
din vreme exemplarul sau exemplarele dupa care se va .desfasura in apropierea .gradinitei),sinCnecesare, de' asemenea, 0 serie de
observarea, astfel ca acestea sa fie reprezentative, tipice ca gen r gatir' prealabil , De' exemplu, atunci cind se observa ghioce-
si pe cit posibil, izolate de cu.te obiectivecare ar iP~tea,sustrage lul sau vioreaua si le prezentam copiilor cu radacina, trebuie sa
atentia copiilor. . pregateasca un ghiveci cu pamint unde planta sa fie pusa dupa
Dupa cum spuneam mai inainte, nu toat~ f~intele pot fi obser- L rminarea activitatii. De asernenea, cind se observa diferite plante
vate de copii in natura, in mediul lor de viata. Este necesar asa- u flori, este bine sa se pregateasca mai multe exernplare ale ace-
dar ca, in limita posibilitatilor, a parte dintre ele sa fie obs~rvat~ l Iasi specii, pentru a fi privite companativ M a se retino mai bine
in clasa. Organizarea un or asemenea activitati nu :ste ~'o:ra, ~a.I naoterele 101' tipice (atunci cind in activitate se efectueaza si com-
cu seama cind este verba de observarea unor animale, Sa luam, ratia),
de pilda, ca exemple, iepurele, veverita, broasca, pestele et:o ntru unele observari pot fi pregatite un numar mare de flori,
Aproape fieCiare activit ate de acest gen ridica pr~ble~e or~am- 1 fiind distribuite copiilor in timpul activitatii in scopul cerce-
zatorice specifice, mai cu seama daca dorim sa asiguram _a~lma- t rii lor mai atente. In vaceste cazuri este necesar sa se procure
lelor respective posibihtatea de a se misoa in voi~'. de ~ s~ehreni etc., ,0 vaza sau doua in care pot fi 'puse florile dUPa terminarea

astfel' IncH oopiii sa le poata observa manitfestanle tipice, ivitati].


Atunci cind avem de observat iepurele, presupunind ca il pu- 'I'recind la grupul de observari care se desfasoara dupa tablo-
tern procure spre a-l aduce in clasa si a-I ~r:zenta ~~piilor, este uri, problema organizatorica centrals este aceea a procurarii "unor
necesar in sensul celor discutate mai sus, 8a-l amenajam un tare tfel de tablouri care sa corespunda clt mai bine scopului pe
mai larg din scinduri pe care sa-l asezam In mijlocul clasei. Copiii r il urrnarim. Tablourile trebuie sa fie mari, ,Pentru a- putea
vor fi aranjati pe soaunele in jurul tarcului, la 0 oarecare fl rcetate cu toata atentia de catre copii; imaginile sa fie
distanta de el. In acelasi timp, vom pregatipentru iepur: .n:.0~- it mai veri dice, cit mai aproape de realitate (fiind vorba de 0
covi~i varza (acesteavor fi··date--iepurelui in timpul .activitati}, tivitate de cunoastere) ; lOCUlI central in tablou sa-I ocupe obiectul
pentru ca prescolarii sa-l poata observa cum se hraneste).
47
46
fi ob ervat, el fiind plasat pe un fond ontr r-spre structura activitatii obligatorii de observare, de modul e~
j
-1 S Data in evidenta. Intr-un alt tablou fiinfa sau c • desf'asurare, put em sa distingem, in general, ca verigi princi--
tu! V Ii infati~at in ambianta 1ui specifics, fara ca el m nt 1
e:
d d or sa incarce tabloul ~i Sa ingreuieze astfel observar a
introducerea in activitatea in cadrul careia se anunta tema,
Tabloul trebuie asezat in fata copiilor, la 0 inaltime ~i a dis-
tanta de la care pot fi bine observate toate detaliile lui. opiii .ezeste interesu1 copiilor pentru activitate;
pot fi aranjati pe scaune1e,pe doua rinduri (dupa inaltime sau, - desfasurarea activitatii, in cadrul careia se transmit cunos-
in cazul in care stnt mai multi, chiar pe trei rinduri. Sea nelele llnte, \cuvinte noi, se efectueaza operatiile gindirri cerute de acti-
trebuie asezate astfel ca toti oopiii sa stea comod si s~ poata vi tate
privi bine tabloul.
- incheierea activitatii,
lata deci ca aproape fiecare activit ate de observare ridica pro-
Introducerea in activitate
bleme organlzatorice speciale, fara rezolvarea carora calitatea desfa-
surarii activitatii ar fi af'ectata in sens negativ. Introducere in_a.ctivitatea de obseryare se face cu ajutorul cu-
Organizarea colectivului de copii pentru activitatea de obser- intului educatoarei, De La inceput, dar si pe parcursul observarii,
Yare, se face in -raport cu obiectivul propus spre observare, in trebuie-sa se f'aca apel la ernotia si interesele copiilor. 0 data sta~
raport cu marimea lui, caracteristicile specifice, asezare etc. Ast- rea emotionala 'pregatita si interesul co iilor trezit, educatoarea le
fel, pentru observarea unei flori, a unui .fruct etc., copiii vor sta poa e cap a cu usiirinta atentia catre obiectul de observat. ,
in perechi la masute ; pentru observarea unui copac, a unui -aspect
Starea ernotionala a copiilor se pregateste de fapt la inceputul
de rnunca vor fi asezati in cere sau sernicerc in picioare; pentru
a obesrva 0 pasare, un animal, vor sta pe scaunele intr-ur; semi- activlta1itcreobServare~ prin procedee diverse, ca de exemplu pre-
cere sau doua semicercuri concentrice - cei mai mici in semi- zentarea materialului de observat sub forma de surpriza, printr-o
cercul din fata. ghicltoare, sau pur si si'Inplu-prin rnimiea educatoarei care trebule
Important este ca a~ezarea copiilor sa se faca astfel incit toti a reflecte trairea emotiona1a a momentului respectiv.
sa perceapa cit mai complet si mai coreot obiectivul, sa poata ob-
- ------ -
Pentru asigurarea reusitei lectiei, dupa cum se stie, este nece-
serva principalul si esentialul, /
sara participarea activ§, a tuturor cOj)iilor. In acest scop, date
fiind partti~U:~lor de virsta, crearea - si mentinerea starii
motionale pe tot parcursul observarii sint obligatorii. Educatoa-
b. Structura activitatii de observare rea dispune de variate mijloace si, pentru ca de f'iecare qata tre-
buie sa le foloseasca adecvat situatiei concrete date, nu i se poate
Activitatea de observare are 0 structura relativ simpla, locul da retete. Stirnularea afectivitatii copiilor depinde de tactul peda-
principal in cadrul ei ocupindu-l, in mar toate cazurile; cerceta-
gogic. al educatoarei si de miisura iti care ea este constieruii de I.
rea analitica a obiectului si comunicarea unor cunostirrte in lega-
tura cu el. Pe linga aceasta, mai put em distinge ca moment aparte znsemnat9-tea acestui moment al activitatii.
sintetizarea cunostintelor trans mise in activitatea data. Vorbind Este deosebit de important ca introducerea sa fie foarte scurta.

48 ( ounoasterea mediJului Inconjur ator "Ii dezvojtarea vorb~


~ /
11l()11I '1\111.r ,,/I t V LA tli
legerea corespunzatoare a metodelor, modul de imbinare ~ 101"
bl m~ principala pe care 0 pune desfasurarea activita ii
I' Ion itioneaza in mare masura buna desfasurare a observarilor.
\ nstltul alegerea meiotielor [olosiie, Dintre etode ner le din greselile sau insuccesele un or educatoare in conduce-
nv ~ mint, cele care Isi gasesc mai larg aplicarea in activit~ ile
I
ctivitatilor obligatorii de observare se explica mai ales prin
bli . Lo.ri~de observare =.
~ony:rs~tia, . exp~nerea (expunfrea Ii ge~ea nepotrivita a metodelor, prin folosirea excesiva sau, ex-
-d s riptiva, expunereanarativa, explicatiaj ~1rnai ales demon&~'fr~ 'lllSiv~ numai a unora dintre ele. Sa examinam doua situatii ti-
. ~onversatia, ca meto~a de lucru in aceste activitati, este Iolo- p' dip acest punet de vedere: folosirea exclusiva a conversatiei,
"51taeu scopul de a obtine, antrenarea ~i participarea activa vie_a folosirea exclusiva a expunerii. ,
-copiilor in pr~esul observarii, fapt care garanteaza insU:;;if.eate..- in dorinta justificata de a mobiliza, de a activiza cit mai mulb
.meinica si constienta ~no;;tintelor, formarea de timpuriu a in- piii~lec1ie,-jtme:t e iicatoare se sprl3ina numai pe iint]}sbare
tereselor cognitive. Expunerea, in formele aratate (expunerea na- raspuns, transformind, in ultima instanta, observarea iritr-o ac-
~ '---_ ..
:rativa, expunerea descriptiva, explicatiaj ~i demonstrarea rnijlo- I irtate de. eonvorbire. Si pentru ca mtrebarile nu ,Pot fi prea cu-
-cesc largirea cercului de reprezentari si cunostinte ale copiilor, im- I nzatoare, date fiind virsta copiilor si noutatea cunostintelor care-
bogatirea vocabularului lor si ajuta la fundamentarea logica a I' buie transmise, ele ajung sa fie foarte ,numeroase si rigide, re--

.acester cunostinte ,(de exemplu, demonstrarea topirii zapezii prin J mind de cele mai mul,te ori raspunsurl formulate printr-un sin-
-caldura). . . l' cuvint, . ",
\ .~
Metodele aratate se pot imbina pe parcursul aceleiasi activitati, ;ivitii dinafara; o as-tiel de aetivitate poate fi calificata ca,
ponderea mai mare sau mai mica a fiecareia frind 'in functie de tisfacatoare, mai ales daca se obtin raspunsuri coreete si relativ-
'seopul didactic urmarit si de gradul de familiarizare ~ copiilor cu r ompte din partea unor copii. Altfel stau insa lucrurile daca o·
-obiectul observarii. De exemplu, at unci cind obiectul care ur- minam in raport cu scopul pe care n urmarim prin observari :-
.meaza sa fie observat cu copiii face parte dintr-un mediu fami- J a Iargi cercul de reprezentari si cunostinte ale eopiilor, de a:
liar lor sau le este mai cunoscut, educatoa:~poate sprijini in I imbogati vocabularul. Sa nU uitam ca transmiterea acestor cu-
.aotivitate, in mai mare "masura, pe metoda conversatiei. Aceasta n stinte 9i cuvinte trebuie faeuta de catre educatoare.
.metoda va fi insa imbinata cu metoda expozitiva sau demonstra- Dar, deopotriva de daunatoare este tendinta inttlnita, e drept.
.tiva, astfel incit sa se asigure modalitati mai variate de transmi- ult mai rar, de a folosi excesiv, in observari, expunerea, Intr-e
tere si argumentare a cunostintelor noi. Atunci cind obiectul eb- tfel de activitate, edueatoarea descrie animalul (planta) care-
.servarii este mai putin eunoscut copiilor si, ca atare, edueatoarea , nstituie obiectul observarii ~i comunica apoi unele date cu pri-
trebuie sa le transmitg un numar mai mare de cunostinto, metoda vlre Ta felul sau de trai. Copiii sint yasivi 9i in eel mai bun eaz
-conversatiei, respectiv discutiile angajate fie de catre educatoaro, ultaexpunerea educatoarei. Si aici, oa si in oazul exarnlnat
fie de catre copii pot fi folosite dear ca punct de plecare in lee- inte, este yorba de 0 alegere nepotrivita a metodelor de inva--
·tie, un loc insernnat ocupindu-l, dupa eaz, fie expunerea, fie tie- mint. Se ignora f'aptul ca prescolarii trebuie invatati sa observe,
-monstrarec, fie arnindoua, Uneori, si mai ales eu prescolarii mici, gindeasca, sa-9i insuseasca in mod activ si constient cunostin-
-eduoatoarea poate folosi freevent 9i diferite proeedee de joe. ~1 , lucru pe care nu-l putem realiza cu copiii de 3-6 ani ex-
lusiv prin intermediul expunerii, oricit de reusita ar fi ea. De--
~o
/
1 rii izbutesc cu multa greutate sa urmareasca 0 i veehi ale copiilor, fapt care i-ar ajuta sa-~i f'ormeze repre-
riptiva de mai lung a durata, :t. ntari mai cornpl x .
T L~i cazuri cind, desi 0 metoda sau alta nu este Iolosita Referindu-ne la metoda expunerii, la felul cum este ea Iolosita
ziv, S omit totusi greseli de alt ordin. In ceea ce pri veste activitatile obligatorii de observare, se intimpla sa mtilnim pe
tod conversatiei se irrtilnesc cazuri cind edueatoarea pe par rsul n unele neajunsuri, oa : explicatii arjde, seci, expuner'i greo~ie,
folosirii ei omite sa lase lac si intrebarilor eventuale ale C'9piilor. {' mplicate, peste put rile de intelegere ale copiilor, fapt care m-
-Conversatia deeurge atunci unilateral, numai pe baza intrebari- fIr uiaza asimilarea noilor ounostirite 9i face pe copii sa piarda in-
lor educatoarei, eliminindu-se din capul locului posibilitatea co- resul pentru asemenea aetivitati.
.piilor de a cere lamuriri, explicatii suplirnentare in legatura cu Un alt neajuns care apare uneori oonsta in faptul ca intrebarile
obiectul supus observarii. Alteori se poate observa dimpotriva 0 dresate copiilor sint greoaie, lipsite de claritate, de precizie, ceea
-convorbire f.oarte lejera intre educatoare si copii, guvernata mai face ca raspunsurile sa intirzie sau sa nu fie la obiect: ~ - _
ales de intrebarile copiilor, fapt care duee, adesea, la dezorgani- Des asurarea activitatii de observare, in aflara alegerii udici-
zarea activitatii, 1a destramarea ei. Tot in legatura eu folosirea asea ~eto e or e ucru, mal ri rea 91 a e probleme, si anume :
-conversatiei se observa uneori Iolosirea cu precadere a intrebarilor tabilirea modului cum va £i efectuata analiza obiedului' n
<care cer raspunsuri descriptive. Fiind yorba de observare, educa- narea in procesul observarii a dt mai multi analizatori.
toarea poate sa mtrebuinteze si astfel de intrebari, ea nu trebuie In stabilirea modului cum va decurge analiza obiectului ne in-
'Insa sa se sprijine numai pe ele. Pentru a stirnu.la in mod activ t reseaza indeosebi gradul ei de profunzime si ordinea in care va
.gindirea copilului, pentru a-l face sa-~' insu~e3JScain mod constient .d curge.
-cunostintele noi, este necesar sa i se adreseze si intrebart care re-: Se stie ca observarea poate fi mai mult sau mai putin analitica,
-clama din partea sa un mai mare efort mintaL Astfel, se pot pune poate restringe la cercetarea exterioara a obieetului sau se poate
-copiilor irrtrebari care sa necesite : xtinde, dupa caz, si asupra structurii lui interioare. Educatoarea
- comparatii (intre partile componente ale obiectului care se I' asadar sarcina sa stabileasca, eu rile 'ul fi~ciiI".;e·._obser,yari,
observa, intre insusirfle examinate, intre obieetul respectiv ,9i alte antitatea 9i c:alitatea 'Cun09tinyelor pe care urmeaza sa le trans-
·obieote cunoseute de copii etc.); mirta copiilor pe cale direeta, prin antreirarea lor la cercetarea =:
- explicarea unor lucruri, fenomene, surprinderea unor relatii etulur-;de asemenea, numarul de cuvinte noi pe care urmeaza
-cauzale simple pe baza celor discutate in timpul activitatii de ob- , a si le msuseasca oopiii in activi tate, precum si operatii le gin-
servare; ,dirii care urmeaza sa fie efectuate in mod explici~. Ad.ineimea ob-
- concluzii, generalizari elementare (in legatura cu partile ervarii, analizarea mai mult sau mai putin detaliata ao iee .ului
-eompon nte ale obiectelor cercetate, cu insusir ile acestora, cu ca- .d pinde, in general, de- doi i~etori, si anume: n·Y%1u.l u ei cu
tegoriile din care fac parte obieetele respective etc.). are lucreaza eduoatoarea si natura obiectului. Mai precis, tre-
a alta insuficienta observata uneori in minuirea conversatiei este buie sa se ia in seama pe de a parte particularitatile de virsta ale
.aceea a tratarii izolate a obiectului, Toate diseutiile se poarta ex- . opiilor (mai ales cele din sfera proceselor de cunoastere), expe-
,clusiv in j urul obiectului observarii, fara a se stabili legaturi, aso- rienta de care ei dispun si pe de alta parte de gradul de comple-
,ciatii de diferite grade si in diferite directii cu unele cunostinte itate al .obieotului de observat. Astfel sintactivitati in care se

"~
W
/
,
Intrebarile vor imbraca urmatoarea forma: ,i
\1/'111 I 'I I imai fectuarea In mod explicit de catre copii In ce parte a tulpinei este asezata floarea (florilej ?
I z 'I. - Unde sint asezate frunzele?
Anallze poate fi facuta In doua feluri si anume : analiza pe baza - Unde este agezata radacina ?
l' ~ple si analiza pe bazaunor cri~rii,_~?1!'.!:.plexf!,:_., . Un alt cruteriu d analiza t 9i "num rul'' (sau "cantitatea").
In primul caz se alege 0 insusire (pentru inceput aceea care In acest caz intrebaril stnt :
't mai user perceputa ,de catre copii) de pilda cuioarea si dupa Cite flori sint ?
au fost enumerate partile componente ale, intregului (obiect, - Cite tulpini SQI1I1; (sau : ar'e f10ar a) ?
planta, animal) care formeaza obiectul observarii, se analizeaza - Cite frunze are floarea (sau: sint) ?
culoarea fiecarei parti In parte. De exemplu, observind 0 flcare - Cite radacini are floarea ?
se va stabili ca ea are floare (sau flori, dupa caz), tulpina (sau La aceste intrebari se poate raspunde dupa caz : una, doua, mai
tulpini), frunze 9i radacina, apoi se va analiza culoarea acestora. muIte.
Analiza va fi facuta de catre copii indrumati de intrebarile edu- Uneori se mai poate folosi si criteriul "dimensional" cind se
catoarei :' pot pune citeva intr'ebari privind comparatia i~tre di~ensiunile
Ce culoare au petalele Ilorii ? diferitelor parti, De exemplu, intre lungimea sau grosimea frun-
Ce culoare are tulpina ? zelor si a tulpinei sau a florii, intre lungimea picioarelor din fata
Ce culoare au frunzele? .ii>ia celor din spate ale iepurelui, intre marimea capului si lun-
Ce culoare are radacina ? gimea urechilor iepurelui, intre lungimea cozii si a trunchiului ve-
Cind obiectul observarii este 0 planta mare .(de exemplu: cri- veritei.
zantema, tufanica) pe care nu 0 putem procum cu radacina, Iixarn In general, Ia observarea animalelor se poate folosi aoeasta forma
planta pe tabla neagra si tragem 0 linie de demarcatie orizorrtala de analiza in aoelasi mOidca si la plante. Ordinea folostrii cri-
(reprezentind suprafata pam~ntt;lui) iar sub ea illl dreptul capa- teriilor de analiza amintite mai sus poate varia de la caz la caz. La
tului tulpinii putem desena radacina cu forma si culoarea pe care fiecare activitate in parte educatoarea este aoeea care .alege ordi-
aceasta le are la planta respectiva. nea cea mai potrivita In analizarea insusirilor. De exemplu, la ana-
Dupa ce se terrnina analiza facuta dupa criteriul "cllloare" sa lizarea unui animal patruped sau a unei pasari nu se va pleca
trece la alt criteriu, de pilda "forma" punindu-se intrebarile : de la analizarea culorii. Culoarea va fi precizata in acest caz la
- Ce forma are (sau cu ce seamana) floarea ?(Daca e cazul ce urma cind se va stabili cu ce este acoperit corpul animalului si
forma au petalele? Dar miezul florii ?) ICe culoare are parul (blana, penele etc.).
Ce forma are (sau cu ce seamana) tulpina ? Analiza fikuta pe baza criteriilor simple ajuta 18 aducerea pe
- Ce forma are (cum este) Irunza ? plan constient a fiecarei Insusirl a obiectului sau fiintei respec-
- Ce forma are (cum este, cu ce seamana) radacina ? tive, impiedica mascarea insusirilor mai greu sesizabile de catre
Dupa epuizarea an alizei facuta pe baza criteriului Jorm1:l" , se -copii si in special tmpiedica aparitia diferitelor oonfuzii pe care
trece la analizarea "orientarii" partilor oomponente ale p1antei unii copii mici le fac intre diferite insustri, ca de pilda, intre forma 9i
observate. De data aceasta este bine sa se inceapa pornind de la uloare, sau irrtre cantitate si dirnensiune, De aceea este recoman-
tulpina. (Si analiza pe baza celorlalte criterii amintite poate fi -dabil ca aceasta modalitate de efectuare a analizei sa fie folosita
facuta pornindu-se de la tulpina plantei.)
55
54
Lot '1I1'iwl nului scolar Ia grupa copiilor de 3-4 ani si Ia cea \ Inor noduri cum s intimrpla la brad). La Iel se analizeaza
11' 4-5 ani in prima parte a acestuia. Chiar la grupa IJ\ tulpinele subpamint ne cum este cazul ohservarilor ghiocelu-
1il . I 5-6 ani, daca ei vin pentru prima data la gradinita, lul a stinjenelului, a cepei etc. .
p L incepe cu analiza pe baza unor criterii simple, e trece apoi la analizarea frunzelor eu mtrebari de tipul : Cite
In pind cu al doilea trjme",trn ~Q PQt introduce Ja grupa de Irunze sint ? Ce culoare au? Ce forma au frunzele? Unde (cum)
4-5 ,ani intrebart cu un caracter mai sintetic. De exemplu: ce tnt asezate ? (in partea de jos a tu1pinei, pe toata lungimea ei etc.).
uloare are floar, ma runze e si ri"idacina? Ce forma are.. Pentru analiza radacinii se procedeaza la fel, stabilindu-se cu-
fl~ulpina, frunzele si radaci ? Ate lori," cite tul- lc)' rea ei (aJ!M, cafenie, cenusie etc.), forma (ca niste craci lem-
pini cite ,1 C1 e radacini are hioce ' e c, ? t ase de COPalC, ca niste mustacioare la ceapa, ffbroasa etc.), can-
Cum sint oarea, tuJpjDla, frunzeJe, radacina? itatea (multe fire sau multi perisori etc.), dimensiunea (grease sau
Dupa ce copiii s-au obisnuit 0U as-tiel de an:alize poate fi in- ibtiri, lungi sau scurte) ~i asezarea lor (in partea de jos a tulpi-
trodusa si cea de-a doua forma de analiza si anume cea fa-cuta t Ii sau a tulpinii subparntntene etc.).
pe baza unui criteriu complex, Spre deosebire de prima forma de Dupa ce copiii sint obisnuiti eu asemenea analize se poate ~rece
analiza, aceasta a doua modalitate de a 0 efectua consta in enu- !pre sflr9itul anului li'colar la ,grupa copiilor de 5--,6 ani Ia pune-
merarea partilor componente ale unui intreg si apoi a anallzarii I' a unor lntrebari cu caracter mai sintetic care sa cuprinda ana-
tuturor msusirilor fiecarei parti, cu alte cuvinte analiza se face liza mai -multor insu/i'ki dintr-o data ca de exemp~u: ~ine poate
din punct de vedere nu al unei insusirt ci a unui complex de In- "a-mi spuna ce culoare $i iforma au tulpina, trunzele ,$i radacina,
susiri, De exemplu, In cadrul observarii unei plante se analizeaza tte sint din [iecare, cum sint a$ezate unele Jato. de altele. Daca
culoarea, forma, numarul, dimensiunile florii sau florilor, aseza- mtirnpla ca in raspunsul sau copilul sa uite unul din criteriile
rea lor pe tulpina. Analiza se face cu ajutorul intrebarilor de mintite, educatoarea poate sa-I aminteasca foarte usor denu-
genul; I Indu-l,

Ce culoare are floarea (petalele 9i miezul) ? Ce forma are? (Ce Intrebarile de tip si,atetk despte care ~n;.__:yorbit .I2ot fi pnse _C9-
forma au petalele si miezul?) Filoarea este mica sau mare? (se piilor pentru prima data in m6mentilCln care incepem sa cerem
poate compara cu alta parte components a plantei, de pilda cu (' piilor sa Iaca singuri sinteza celor invatate dupa ce in preala-
frunza .sau cu floarea altei plante care a Iost observata intr-o b11 Iacusera analiza ajutati de mtrebarile analitice puse pentru
activit ate anterioara). Cite flori sint ? In ce parte a tulpinei (tul- It bilirea Iiecarei msusiri, a fiecarei parti al intregului. In felul
pinelor) este ,(slnt) asezata (asezate) ? , sta ei se obisnuiesc cu intrebarile sintetice si Ie putem folosi
Dupa ce floarea a fost astfel an alizata , se procedeaza in acelasi ~i ,in momentul analizei.
fel li'i pentru tulpina (de exemplu: cite tulpini sint ? Ce culoare rin acest mod de a proceda ajutam pe copil ca sa efectueze
are (au) li'i ce forma are (au)? Este (stnt) mare (mari) sau midi lize si sinteze organizate superioare oeior pe care el le face
(mid)? etc. ntan.
In cazul arborilor si arbustilor se analizeaza ,9i crengile in a0e- alta operatic a gindirii care poate fi facuta in timpul desfa-
lasi mod ca si tulpina,' indicindu-se si locul unde 'sintali'ezate (in rr rii activitatii de observare este aceea a comparatiei.
partea ,de sus a tulpinii, in tot lungul ei pornind cite una in di- tim c'a 18 virsta prescolara operatia de cornparatie efectuata
ferite puncte ale ei oa de pilda la liliac, trandafir etc. sau in jurul opii are anumite particularitati. Astfel, un oopil poate considera

57
indicat ca la tnceput, in prirnele activitati in care este introdusa
imagini complet deosebite dad au un ama- comparatia, sa se in apa prin enumerarea asemanartlor si apoi
H mnifieativ cornun care I-au impresionat in mad deose- sa se treaca la aratar ,8 deosebirilor. Abia mai tirziu se poate trece
, u pat considers ca"nu seamana" imaginile identice a doi 1a precizarea deosebirilor la inceputul eomparatiei si apoi a ase-
, pii da a Hnga unul din ei se arfla 0 minge mare sau un cere. De manarilor. Comparatia trebuie facuta intre mai multe exemplare
a efectuarea comparatiei in mod explicit are 0 mare impor- ale aceleiasi specii, d exemp1u iritre doua exemplare (doua ciresi.
tanta pentru a ajuta pe copii sa stabileasca in mod constient ase- doi ghiocei, la copiii de 4-5 ani) sau intre mai multe exemplare
manarile si deosebirile dintre obiecte. (4-5 lalele, 4-5 crizanteme, 4-5 imagini de pisica, sau de dine,
In legatura cu cQmparatia vam face unele precizari. In primul sau de veverita, la copiii de 5-6 ani), avind grija ca fiecere exem-
rind trebuie sa spunern ca prescolarii nu cunosc intelesul cuvin- ~ 'ba~ 0 insusir-e partiJculara prin care sa se deosebeasca de
p 1ar sa al "( ~ . . ttt ~
telar "asemanare" si "deosebire" si adesea le confunda intre ele. celelalte exemplare. Acest Iucru usureaza stabilirea a 1 a asema-
De aceea este nevoie ca inainte de a trece la operatia de compa-
I '
narilor cit fii a deosebirilor dintre ele.
rare sa f amiliarizam pe copiii din grupa de 4-5 ani spre sfirsitul Ca si analiza, compart$aJ)oate fi facuta pe baza de criterii sim-.
anului seolar 00 intelesul cuvintelor "searrnana", "nu seamana". ple &a~ pe baza de criterii complexe. (De o~iocei~ ir: act~vitate
Acest lucru paate fi faeut in cadrul etapei jacurilor alese fit a unor comparatia se face in aoelasi mod cum a fost facuta fil analiza).
jocuri didactice. In acelasi fel se ,poate proceda si Ia inceputul anu- Cornparatia pe baza unor criterii simple se face la inceput tot ~
lui eu copiii irrtre 5-6 ani carom li se poate face cunoscut inte- prin compararea aceieiasi insusiri la toate exemplare1e.
lesul cuvintelor "asemanator", "se deosebeste", "deosebire".
De exemplu, in tirnp ce arata cu un betisor pe toat: exen:.p1a-
In ceea ce priveste madul de a efectua comparatia este indeob- rele fiecare partepe care 0 denumeste, eduoatoarea mtreaba:
ste cunoscut ca sub virsta de ,7 ani copiii indica cu mai multa usu-
Ce culoare au aceste Jlori? Ce culoare au ~ulpinele? Ce,culoare
rinta deosebirile decit asemanarile, Copiii nu reusesc sa enumere
au frunzele? Ce culoare are riidiicina fiecarei flari? .Apai trece
asemanarile chiar -cind le cerem acest lucru in mod expres cu
141 alt criteriu de camparatie ca de pilda farma florilor, a tul~
taate ca ei le percep (deoarece pe baza lor reusesc sa recunoasca
pinelor, a frunzelor, a radacinei. Dupa aceea se poate trece la cri-
diferite obiecte care Iac parte dintr-o anumita categorie ca de
pilda, carnasi, pantaloni, ciorapi, scaune, mese, cocosi, gaini etc.) t riu1 oantitativ (numeric) etc.
Cauza pentru care ei nu pot totusi sa indice asemanarile trebuie Compara~ia pe baza criteriilor oomplexe se face cornparind toate
cautata in prezenta fenomenului mascarii, adica in faptul ca sen- nsusirtle aceleiasi parti a intregului. De pilda, se compara flarile
zatiile pro vocate de msusirile asemanatoare ramin in stare latenta. tuturor exemp1arelar din punct de vedere al culorii, al formei, al
Insusirrle deosebite fata de ceea ce este oomun obiectelor obser- numarului, al asezar ii, eventual al dimensiunii. Se trece dupa
vate, constituie excitanti mult mai puternici decit Insusir ile ase- ea la alta parte a intregului (tulpina sau frunzele etc.)fii se
manatoare si dau nastere unor senzatii mai vii care se impun mpara pe baza aceluiasi oriteriu complex. La mceput, mtreba-
constiintei si provoaca fenomenul de mascare a senzatiilor prove-
I
I'il vizeaza fieoare lnsuslre in parte. Cu timpul ele pot capata a
nite de la insusir ile comune. De aceea enumerarea deosebirilor r rma mai sintetica : Pritt ce se aseamana flarile? Prin ce se deo-
creeaza un factor de excitatie dominant care inhiba posibilitatea s besc [lcrrile ? Prin ce se aseamiuui tulpinele? Prin ce se deo-
copilului de a aduce in centrul constiintei sale si de a relata ver- s besc tulpinele? .
bal asemanarile pe care el le peroepe. Din aceasta cauza este
59
58
. pHi sint obisnuiti sa faca astfel de comparatii s r re se poate face la sfrrsit 0 sinteza a celor predate in 'care- se-
p trod ic
in activitatea de observare si operatia d abstra- -numara pe scurt asemanarile si deosebirile observate si cunostin-
r teristicilor comune. Astfel, dupa ce copiii au f ctuat ~ 1 nou predate, iar in st'adii' mai avansate se poate face in in-
. mp ratia se precizeaza care sint asemanarile dintre ex mpla- cl iere abstragerea caracterelor comune, eventual ,generali:oarea pe-
r 1 studiate. De exemplu : partile componente, forma florii, forma baza lor.
tulpinii, a frunzelor, a radacinii, culoarea frunzelor, a tulpinii, a Uneori la grupa copiilor de 5-6 ani, daca tirnpul permite, ac-
radacinii, asezarea lor etc. tivitatea se poate incheia eu 0 scurta povestire despre viata ani--
Pe baza abstragerii acestor caractere comune se procedeaza mai malului observat. In Ielul aeesta se stimuleaza interesul copilului
tirziu; Ia generalizare. pentru natura, pentru cercetarea ei. Astfel de povestiri se gasesc-
Pentru a se preveni ornisiunile, revenirile si in general desfasu- in lucrarile : Viata animalelor de Brehm, Instantanee din viata.
rarea dezorganizata a activitatii este necesar ca pentru fiecare ac- animalelor de Ionel Pop, Insemeuirile unui naturalist de P.A. Man-
tivitate in parte sa se stabileasca ordinea in care va decurge ana- leufel, Locuitorii Deitei de E. Jianu.
liza (comparatia, abstragerea etc.), Daca timpul nu permite sa se citeasca aceste povestiri in acti-
In af'ara de analizarea obiectivului ,propus pentru observare 9i vitatea obligatorie respectiva, ele pot fi citite copiilor in cadrul.
efectuarea operatiilor descrise, educatoarea va avea ,grija ca in activitatilor alese eel mai tirziu a doua sau a treia zi dupa obser-
aceasta parte a activitatii sa transmita copiilor 9i cunostinte nu
Yare. Conditia pe care trebuie s-o indeplirieasca 0 astfel de po-
numai in Iegatura. cu unele insustri si denumiri pe care copiii
vestire este sa fie scurta (1-2pag.) si scrisa pe intelesul co-
nu le cunosc ci si in legatura cu raporturile cauzale ce pot fi
piilor.
stabilite in Iegatura cu ele precum si raporturile stabilite irrtre
oamenii si fiintele analizate sau intre acestea si mediul inconju- Este indicat ca dupa observarils care au fast Iacute in sala de
rater : unde traiesc (pe llnga casa, in padure, in lac, in rIU, pe grupa sa se observe aceleasi obiective si in natura ori de cite ori
cimp, in gradina etc.), denumirea adapostului la pasarl 9i patru- ste posibil. Astfel, dupa observarea citorva patrupede sau pA--
pede (cuib, culcus, vizuine, grajd, stina etc.), foloasele sau dau- san domestice se poate face 0 vizita la ferrna, dupa observarea,
nele pe care Ie aduc ornului, denumirea .grupului din care Iac unor soiuri de plante se poate face dupa caz 0 vizita la livada, la,
parte cind se aduna mai multe la un 10 (herghelie, turrna, haita,
o sera, la cimp, la gradina botanies etc.
stol etc.) cu ce se hranesc.
____
---t---
Incheierea activitatii
5. SPECIFICUL CONDUCERII OBSERV ARILOR IN CELE TREI
GRUPE DE COPII
Activitatea obligatorie de observare poate fi incheiata in mai
multe feluri. Astfel, cind in cursul ei s-a facut numai analiza Activitatile de observare detin ca numar un loc important in,
obiecteior din mediul mconjurator se poate reaminti pe scurt,
program a pentru activitatile instructiv-educative din gradinita
intr-o forma sintetica, denumirea 9i utilitatea lor. Daca s-a ana-
lizat 0 fiinta se poate face sinteza celor analizate si a cunostin- (vezi prograrna). Ele inreglstreaza 0 crestere numerica de la o-
telor predate. Dad in activitate s-a Iacut si operatia de compa- rupa la alta, astfel ca 18 grupa mica de 3-4 ani sint 18 obser-

60 611
· ~p de 4-5 ani 22 observari, iar la grupa d 5-6 ani
32 I 'UvH ~l d observare, anual. a. Inceputul actlvitatii
int res ant de rernaroat ca a serie de terne ale acestor ob-
v ri s repeta dintr-o gru;pa in alta, Subliniem ca tocmai aceasta La grupele de 3 ~i d 4 ani activitatea de observare poate fi in-
r petar perrnite realizarea predarii concentrice specifics JJn- ceputa prin proced ul surprizei "copii atiprimit 'un pachet" spune-
'IV tamtntului prescolar, In jurul aceleiasi terne copiii primesc cu- educatoarea, aratindu-l un paohet frumos legat. Citeste apoi adre-
nostinte din ce in ce mai bogate, pe masura ce tree dintr-o grupa sa,.. gradinita.. grupa. "Da, in adevar, este pentru grupa noastra.
in a1ta. Acest ,iapt f'avorizeaza largirea sferei de notiuni cunos- Oare ce este in ell? Sa-l desfaoem". Educatoarea desface pachetul'
cute. sl scoate obiectul care va fi observat si exclama : "Ce frumos.
Sarcinile stabilite de programa, pentru fieoare tema, orienteaza (aasa) este" (camionul, ursuletul, papu~a et,c.) apoi, admirindu-l, de-
.gradarea si dazarea continutului activitatii de observare in Iunc- numeste citeva parti componente (de obicei cele Iperiferice sau cele-
.tie .de grupa respectiva, care se misca, intrind apoi in desfasurarea activitatii).
Un alt mad de a incepe activitatea este acela in care un ani-
Insusirea de catre copii a continutului activitatilor de cunoas-
tere a mediului inconjurator si de dezvoltare a vorbirii este de- mal-jucarie (dine, pisica, ursulet) vine in vizita, da bunaziua,
spune cum n cheama, spune caa auzit ca ei sint copii cuminti §!.
-terrninata in mare masura de modul cum educatoarea con:duce
a venit sa se joace cu ei, apoi Incepe sa le spun a ce "are el" (par--
.activitatea obligatorie de observare, de' folosirea unor procedee
tile componente ale corpului. In felul acesta se trece la desfa~u-
specifice la fiecare din cele patru grupe de copii.
rarea activitatii.
In primul rind alegerea materialului ce va fi prezentat copii- Atunci cind observarea are ca obiect cunoasterea diferitelar ele-
.lor trebuie facmta cu grija deoarece cu un material necorespunza- mente ale mediului mconjurator foarte apropiat educatoarea
tar nu se vor obtine rezultate satisfacatoare, De pilda, paca pre-
poate incepe activitatea cu intrebarea : ,,$titi. voi ce avem in sala.
:zentam copiilor ;spre observare citeva Ilori ,afilite fara frunze, un
noastra de grupa" ? sau cu initiativa de a face a plimbare (la spa-
iepure napirlit, sau orice alt material meatrectiv, in nici un caz
later, La cabinetul medical, sau la bucatarie) pentru ca sa le arate-
.nu yom obtine din partea lor reactii emotive. Retinem deci ca in
"ceva", sau "sa vedem ce a sa gasim acolo".
.acest moment al Iectiei insusi materialul prezentat ,Pentru obser-
Inca un mad de a incepe activitatea este acela de a a prezenta,
yare , pre cum si, felul cum este prezentat, j~aca un rol deosebit
opiilor ca pe un spectacol de teatru de mesa sau de teatru de
In captarea atentiei copiilor prescolari.
pusi.
Prin calitatea si modul de prezentare a materiahrlui trebuie
Acestea sint doar citeva pracedee prin care poate fi inceputa.
'sa se atmga atentia copilului, sa i se trezeasca interesul. Daca in- tivitatea. Ele pot fi cu mult mai numeroase si solioita din plin
ceputul activitatii nu-i solicita emotional ,Pe copii, interesul si ntivitatea educataarei pentru a asigura a cit mai mare varia-
atentia lor nu pat fi captate. Copiii mici sint sensibili la abiecte -. In general acelasi procedeu nu trebuie folasit mai mult de-
frumoase, viu colorate, la a vorba in 90 apta , la un zimbet. Teate OJ 3 ori la a grupa si la intervale mari, caci in caz contrar 'i~i.
acestea si muIte altele stirnesc reactii emotive pe baza carora JI r efectul mobilizator.
.atentia lor poate fi captata si orientata spre insuslrea continutu- I, "opiii de 5-6 ani aceste procedee Silnrt; recomandabile dear la
Iui fixat in activitatea de observare. 1\(' utul anului dat fiindca sint si copii noi in grupa ~i trebuie
111111' n ti In astfel de activitati, In restul anului cum ,de altfel
,£2
63:
j
tn ,,11 Lit ul trirnestru la grupa de 4-5 ani se renunta la astfel
manince, cum se ch ma asuta lui ; dupa aceea sub forma unui
.(1\ r d ,inlocuindu-l cu enun tare a directa a scopului 1 ctiei :
joc sint chernati copiii sa arate pe rind Iiecare parte (denumita
"AHL zi, am sa va arat un iepuras pentru a-l cunoaste ; sa-I pri-
de ,;catel") si la urm ii invita pe ei sa "ghiceasca" ce arata el.
vi~i bine si sa-mi spuneti cum este", 'Dar, in continuare, educa-
In felul acesta s fa legatura intre senzatiile transmise prin
toarea va lega anuntarea scopului de 0 sarcina practica care sa
ochi, ureche, mina si aparatul fonator in dublu sens, copilul
-emotioneze pe copii. "Dupa ce vom observa si vom cunoaste bine
putind sa recunoasca ~i sa denumeascii si in acelasi timp sa re-
iepurasul, il voi pune in cusca Iui si voi trebuie sa-l hraniti in
pete analiza f,kuta de educatoare.
fiecare zi si sa-i faceti curatenie, pentru ca sa creases mare". Ac-
Pe masura ce copiii i9i imbogatesc cunostintele nu se va mai
tivitatea de observare poate incepe la aceasta grupa si cu 0 ghi-
face aceasta dubla legatura decit pentru cunostintele nou predate,
-citoare care sa Iaca apel la cunostintele copiilor. Nu este obliga-
iar copiii sint atrasi prin Intrebarile educatoarei sa faca singuri
toriu ca ghicitoarea sa fie in versuri; educatoarea poate sa pre-
analiza.
.zinte, de exemplu, un fel de hrana specific a animalului care ur-
Intrebarile trebuie sa fie insotite de indicatii orientative. De
rneaza sa fie observat si sa intrebe pe copii cine 0 maninca. Ei
exemplu, la inzrebaree "ce vezi la cap?" educatoarea vine ime-
vor ghici, 9i astfel inceputul activitatii se anunta a fi reusit.
diat cu indicatia orientativa : "prive9te aid", aratind in acelasi
Oricare ar fi procedeul folosit nu trebuie sa Iipseasca la in-
timp cu mina locul vizat. Intrebarile educatoarei trebuie sa fie
ceputul activitatii denumirea celor ce vor fi observate.
ordonate intr-o suocesiune logica 9i sa orienteze atentia copiilor
asupra particularitatilor oaracteristice ale obiectului, fiintei sau
fenomenului. Dupa ce educatoarea a adresat intrebarea, ea fixeaza
atentia copilului cu indicatiile : "prive9te", "pipi3.ie", "asculta",
b. Desfasurarea activitatii
"miroase", "gusta" etc.
Avind in vedere particularitatile de virsta ale prescolarilor de
Activitatea se desfasoara in mod diferit in Iunctie de grupa la 3-4 ani privind procesele de cunoastere-, observarea la grupele
<care se tine si de obiectivul ce este observat precum si de ope- mici trebuie sa fie mai putin amanuntita, atit din punct de vedere
.ratiile gindirri care urrneaza sa se manifeste in mod explicit. al analizarii partilon componente ale obiectului cit 9i din punct
Astfel la grupa copiilor de 3-4 ani se va proceda in felul ur- de vedere al analizarii insusirilor aoestora, In general, prescolarii
rnator : mici pot fi solicitati sa analizeze numai acele part! componente
La inceputul anului analiza 0 va face eduoatoarea atunci cind ale obiectului care le atrag rnai mult atentia. De pilda, la ghiocel,
va fi ,yorba de parti eomponente ale intregului, de insusiri ale floarea si frunzele; la iepuras, oapul (cu detaliile : ochi, uraohi,
acestora, pe care copiii nu le cunosc sau de alte cunostinte ce hot, mustati), coada si picioarele. Asadar, nu sint analizate, in
urrneaza a fi transmise copiilor :de exemplu: catelul care "vine zul plantei, tulpina si radacina, iar in eazul anirnalului - gltul
'in vizita la copii" spune: "Eu am coada, uitati-va cum se misca. ~ trunchiul. Paralel cu observarea aeestor parti componente pot fi
Si mai am multe picioare, am doua aici in fata si doua in spate,
.am si cap cu doua urechi, cu doi ochi si cu un bot. Pe bot am 1 v. Cartea educatoarei (sub red. V. Manasia), Ministerul Invatamintulul,
.nasul cu care miros foarte bine si gura cu care maninc si f'ac ham! I n tl tutul de stiinte pedagogice, Bucuresti, E.D.P., 1963, p. 5-10 ; E. Chi r c e v,
ham r« El specifica apoi cu ee e acoperit oorpul, ce-i place sa M, N j C 0 a r a. Particularitliti de virstli ale p7'qcolarilor, Bucuresti, E.D.P.,
I ( , ap, II.

(. unoasterea mediului tncomurator ~i dezvoltarea vorbtrtt 65


cJ L rmin t si unele irrsusiri ale acestora (sau detalii al lor), ~i
"I' II ' a face singuri sinteza ajutati de i~treba-
num ele care pot fi apreciate sau intelese de ditreopii (cu-
,II, L
lcar a, dad. Ie este . cunoscuta ; marimea, care se tabileste fI , 1)1',
despre care am vorbit In capitolul an-
prin compararea partilor obiectului analizat; forma daca ste mai
sirnpla ; cantitatea, in limitele cunoaster ii numerelor). De exemplu, ~~gru?a poate fi introdusa
" I earn pe 1a jumatatea anu-
in cazul citat mai sus (observarea ghiocelului) se determina cu- I II '1 r 91 analiza pe baza unui complex de criterii.
loarea florii si a frunzelor, se apreciaza marimea florii in com- , " 1'( fir9itul anului pentru a familiariza pe " .
I .' copn cu operatia
paratie cu cea a frunzelor (floarea este mai mica, frunzele sint t :( mparatis, dupg sinteza celor invatate se vor arata mal multe
mai mari) , forma florii, carese poate cornpara plastic cu un c10- .1) xemplare de acelasi fel Insa cu mici deosebiri intre ele
potel (copiii neputind deterrnina forma geometric a respectiva) si 1111t) I'
, .'.
marime) , t
. :9L se va a rage atentia copiilor asupra aserna-
numarul florilor. II J , I r ai d osebInlor ce exista intre ele.

La aceasta grupa se foloseste analiza pe baza de criterii simple. I, rupa copiilor de 5-6 ani introducerea efectuarii in mod
Subliniem faptul ca la grupele de 3-5 ani observarea rt;J:1ebuie sa , L ac tor operat" f
' ... .11 se va ace intr-un ritm mai rapid. Daca
aiba 0 durata scurta - maximum 12-15 minute si se va mdrepta d C~Pl1l care in marea lor majoritate au frecventat
atentia copiilor de 3-4 ani asupra a eel mult doua insuii>iri, iar " d ,ntI gradi~ita si s-au familiarizat cu aceste operatn,
a celor de 4-5 ani asupra a 3-4 insusiri mai vizibile. De aseme- t cere de la mceput sa efectueze analiza 9i sa repete
nea, este important ca obieetivul sa fie crt mai aproape Ide oopii, pen- £ uta de educatoare. Apoi vor efectua singuri ambele
tru 00 ei sa-I poata vedea, pipai ii>iastfel observarea Sa fie imple- mparatia va fi facuta la inceput de catre educatoare
tita cu actiuni si trairi .emotionale plaeute. Pe copiii mid nu-i L t, repetata de copii iar in a doua jumatate a anului
satisface numai vederea obiecte1or supuse observarii, ei vor sa ia £1 facuta de copii. Cind copiii s-au familiarizat cu ope-'
contact cu e1e, sa le manipu1eze, sa se joace cu ele si sa ,provoace
mparati- se poate proceda la efectuarea ei impreuna
repetarea a ceea ce Ie-a jilacut SaU i-a surprins (iepurele sa ciu- II III tI 7. . P ntru aceasta se asaza de la inceput in fata copiilor
leasca urechile sau sa rnustaceasca, pestisorul din acvariu sa Inoate
mplarele ce vor fi comparato 9i in rnomentuj cind se
sau sa prinda rnincarea cu gurita, pisica sa se joace cu un mo-
una din partile componente ale primulut exemplar se
tocel sau sa Iinga lapte etc. etc.).
I u 'I 1'01l1} ratia cu aceea9i parte componenta de la celelalte exern-
In tot timpul anului, sinteza celor inva~ate va fi facuta de catre III III TI ! lul acesta se va cl9tiga tirnp 9i se va putea introduce
eduoatoare.
La grupacopiilor de 4-5 ani, analizele vor fi mai complete,
/I 0, 'I' ~i de abstragere a caracterelor comune la inceput de
[, U Loare, apoi fikuta de ea ~i repetatg de catre copii, iar
I
ele vor cuprinde toate partile componente ale 'intregului si insu-
III I t l'z1U Iectuata direct de ei.
sirrle lor. La acestia, la Inceputul anului, analiza va fi facuta de
I' I I' I s!i1'9itul anului scolar educatoarea va putea f
educatoare 9i repetata de copii, apoi se va cere copiilor sa 0 efec- ace gene-
tueze singuri. In tot acest timp, sinteza va fi facuta de eduoatoare.
Cind copiii vor realiza analiza cu usurinta Ii se va cere sa repete
, p baza abstragerii caracterelor comune.
mat jos un tabel cuprinzind ordinea in care poate fi in-
III hI
si sinteza fikuta de educatoare. Cu timpul, educatoarea va trece in activitatile obliga:torii deobserv:are e1ctuarea in mod
p/ I t operatiilor gindirii.
66
67
t:
I. 1\1 IIllzL1 Iectuata de educatoare i?i repetata '" 1 t 1 ca daca in grupa sint multi copii CU'
Analiza si sin- ..,.
de copll.
teza se efectu- ~ 1 ill tu t istematic in anii precedenti operatiile res-
eaza pe baza QJ I' 1 .', lu l va incepe exercitiul de la punctul unu par-
2. Analiza efectuata de educatoare si repetatii
unor criteriij ~ III 'Ill I~l-l tr pial p celelalte in ritmul pe care il ingaduie gra-
d copii. simple. 'g.. I

Sinteza efectuata de educatoare. u ill II III c1 zvoltar - atins de majoritatea copii1or.


3. Analiza efectuata de copii.
1)1'(' ritmul introducerii efectuari] acestor operatii ale gindirii
Sinteza efectuata de educatoare.
___________________ -:-_IAnaliza ~i compa-
III d la caz la caz. Educatoarea nu va cere copiilor sa
ratia Iacute pe I I () 0 ratie noua pina oind ei nu vor fi capabil! sa efectueze.
baza unor cr iter ii I II II IIrlnta pe aceea care a fost deja introdusa. Ea nu va par-'
4. Analiza efectuata de copii. - simple. Com para-
Sinteza efectuata de educatoare :?i repetata tia facuta intre I III \' Tn mod .obligatoriu toate etapele indicate pentru virsta res-
de copii.
{ndivizi de aceeasi
11'1 I oj numai pina la etapa la care ii permite nivelul de dez-
specie. Spre "fir-
1---------------------1 situl anului ana- 111111' 'I grup i.
5. Analiza si sinteza efectuate de copii. iiza se efectueaza Q)
/
pe baza unui com- -0

1---------------------- plex de criterii


6. Analiza si sinteza efectuate de copii. (lilnsui?iri). 0..

o I', IIIC'lI i l' a activitatii


Comparatia etectuata de educatoare. ,. u

\ ~-------------------------------~---~------~~-I~
7. Analiza si sinteza efectuate de copit- Analiza, sinteza si com- .h ( I ,I d s£a~urtClre.aactivitatiisi mcheierea ei variaza de la caz
Comparatia efectuata de educatoare si repe- paratia efectuate la In- QJ
I I' \~, Activitatea poate fi incheiata cu sinteza celor Invatate;.
tata de copii. [ceput pe baza criterii- -0

______ -------------------110r simple, apoi pe ba- ._ lit' \ sta ste facuta de educatoare, fie c:a intr-un stadiu mar
.
8. Analiza, sinteza ~i comparatia e ec ua e
f t t de za de criterii comp1exe·
Comparatia se face In-
.-
~ '.·l Hicuta de copii.
copii. tre indivizi de aceeasi u I l za finala se pastreaza eventual ordinea in care a fost
specie,
9. Analiza, sinteza si comparatia efectuate de bi ctul. Daca el a fost cercetat Intr-o anum ita ordine,
copii. Ita decit cea fireasca, in conoluzii se poate pastra
Abstragerea caracterelor comune efectuata
de educatoare. rdine. Educatoarea poate prcoeda insa si invers (in
cJ situatiile concrete), adica poate face in concluzi] 0
10. Analiza, sinteza si cornparatia efectuate de altfel organizata a obiectului, desi in analiza a urmat
copii. rdine. Respectiv, ghiocelul poate fi infatisat ca avind ra-
Abstragerea efectuata de educatoare si re-
petata de copii. tulpina, Irunze, flori, desi a fast analizat incepind cu

11. Analiza, sinteza, cornparatia ~i abstragerea A 'tivitat a se mai poate incheia si eu comparatia facuta de
caracterelor comune efectuate de copii.
\,(111' L r .sau eopii sau cu abstragerea caracterelor comune :;;i
J \'\H'I' lizar a efectuata pe baza lor, care euprinde bineinteles nu
12. Analiza, sinteza, comparatia si abstragerea
efectuate de copii. 11\11 I 1 mente refritoare la structura corpului ci si Ia relatiile-
Generalizarea etectuata de educatoare. I II • rJinta respective si mediu sau la raporturile de cauzalitate
\I II 'I Ind pot fi stabilite.

68 69
"~1 l't'l .' I unul I I lmc, ne udam miinile cu apa si le fre-
n a, educatoarea poate raspunde La unele intrebari ale I III cu SI un \PO m de 0 parte si ne frecam bine miinile,
II I
are au legatura cu subiectul observat.
I II III ' (' \ lit I m din nou cu apa : inchidern robinetul;
,I
t 1]'1 '111 I III II" (' I prosopul ; stergem bine Iieoare deget.
Dam mai jos citeva exemple extrase din practica. lata modul I I '~I ., Irumr: \ (I I rur t sint miinile spalate ? Acum prosopu]
cum se desfasoara 0 activitate de cunoastere a unor elemente din 111'illll' Lli-I]O euk-r, I .uier sint muIte cuie si la fiecare cui e 0
mediul apropiat copiilor: Observarea "Spaliitorul". 1"11. I f'ru: 10 i-I , 1\1 'I I;l un iepuras, aici este un catel,aici 0

Observarea a avut loc la inceputul anului scolar si s-a desfasu- I I('II~. Poz 'I' w(,,'Lc int semnele voastre, unde puteti pune
rat cu grupa copiilor de 3-4 ani. fll II 01 rl, Al cul 'loll' prosopul de la ciupercuta ? '
Scopul urmarit : recunoasterea si denumirea unor obiecte din 1 m I, a spus in copil.
spalator ; cunoasterea actiunilor care se desfasoara ad (spalatul "'<I\l(' tear i-a dat prosopul sa-I puna la locul lui, La euier.
. t'i stersul). po dat la f 1 cu alti citiva copii si a subliniat :
Metodele folosite au fost : demonstrarea, expunerea, conoersaiia. opll ga~a prosopul Ia semnullui. Tu Viorel ia minge
S-au folosit si proeedee de joe. 1\1 M rlcta, 1 .iup rcuta, tu Ionel, la broscuta etc. A~a sa fac~
Organizarea activitatii s-a facut in felul urrnator : I 1'(' \1' pil.
Eduoatoarea s-a. deplasat cu grupa la spalator si a asezat copin 1I vreau sa vad daca voi ~titi sa-mi aratati chiuv~f~.
in doua semicercuri concentrice (copiii mai scunzi intr-un sernicerc, r tat-c). Foarte bine, Dar robinetul? (Alt copil a 'ara-
iar in semicercul din spate copiii mai inalti), in asa fel ca toti s-o tul), Dar cine poate sa deschida robinetul ca sa curg~
vada bine pe educatoare precum si materialul cu care ea lucreaza. . pil a facut aceasta operatic). Stiti si sa-I inchideti ?
jut l de educatoare a inchis robinetul). Cine stie 'sa-mi
inul ? (Un alt copil l-a raratat).
Desfa~urarea activitatti
pii, a um sa vad eu daca voi ghiciti ce 0 sa va arat eu.
., Activitatea a inceput prin anuntarea ei de catre educatoare : r a a aratat pe rind obiectele a caror denumire a pre-
~ Copii, acum sintern in spalator. Astazi eu am sa va arat ce "II () Iii au raspuns In cor. Apoi s-a trecut la operatia spa-
ne trebuie pentru ca sa ne spalam si cum Sa ne spalam pe rrriini. I II ulu I11Hnilor.
A urmat partea expozitiva a activitatii impletita eu demons- ) vina la mine un copil sa se spele pe miini. Cine stie
trarea actiunii spalatului pe miini. p mlini ca mine? Sa vina Dana. Ia sapunul, -Dana.
- Copii, ca sa ne spalarn avem nevoie de .apa. Apa avem aid ub robinet, iar eu dau drumul la apa. Acum fr'eaca
la robinet (educatoarea a deschis robinetul aratind cum curge apa, u sapunul. Pune-l 18 loco Freaca bine ~,iinile una de
apoi l-a inchis). Apa curge in chiuveta, ( ducatoarea a demonstrat miscarea). Acum spala-te
Asadar, acestea sint robinetul si chiuveta (Ie-a aratat din nou). Inohide robinetul. Ia prosopul si sterge-te binede
Ca sa ne spalam, mai avern nevoie si de sapun. Uitati-va la el IIII. "t " are deget. Pune prosopul in cui la sernnul tau.
eduoatoarea a dat copiilor doua sapunuri uscate - unul prirnului [n ntlnuarea activitatii, educatoarea a cuprins cele mvatate
semicerc 9i un altul pentru eel d:e-al doilea. Copiii l-au trecut din IIII) t z finala.
mina in mina). Ar-esta este sapunul,
Il, P ntru ca sa ne spalam, avem nevoie de chiuveta si ,1111 I, .onornie de mijloace verba1e (de altfe1 aceasta econo-
-u
l'bin t, d apa, de sapun, de prosop. Udarn mrinile si sapunul CL 11111 1 t in toata activitatea), ceea ce este 0 calitate daca ne
"
; rr am bine miinile cu sapun ; punern sapunul 18 lac; apoi lid" I I virsta copiilor, 1a nive1ul lor de iritelegere.
mai frecam miinile si le spal'am eu apa. Inohidem robinetul, ne (I II '0, bit grija s-a acordat Iixarii cuvintelor predate. In acest
st rgem bine cu prosopul si dupa aceea i1 pun em la loc la semnul I II I listing trei etape : a prima etapa, in care se prezinta copii-
nostru, II" 11111' -tul, u denurnirea sa; a a doua etapa, in care se da denu-
(Este de la sine inteles ca acolo unde nu exista canalizare edu- III II () j tului li'i li se cere sa-I arate (sa-l recunoasca) ; 0 a
eatoarea va vorbi copiilor de lighean, oana cu apa ~i galeata in II \ l \ , in ar se cere copiilor sa denumeasca obiectul aratat,
loc de robinet si chiuveta). 'II II It II sta s-a asigurat formarea legaturii corecte intre ima-
IIII' i 1 numire in ambe1e sensuri (de la imagine la denumire
I r] 1\ d numir 1a imagine), precum si un inceput de aotivi-
tncheiere.
II! t 'I vi nt lor respective. In aceasta parte a activitatii s-a re-
I! I Lr nar a copiilor in rniscare, pentru a 'Ii se mentine aten-
I In lncheiere, educatoarea a dat Iiecarui copil cite un prosop, \It II
II apoi i-a trimis in grupuri de cite trei sa-~i agate prosopul la sern- 11\ ('01 Linual' dam exemplul unei observari in care copiii au
nele individuale. III I 01 'il ~i sa efectueze analiza irnpreuna cu comparatia, atit;
In activitatea respectiva s-a folosit in predare metoda expozi- III "~,H 'ft $i cornparatia au fast Iacute pe baza de criterii corn-
tiva si cea demonstrativa. Conversatia a fast utilizata in partea I II 'Llvltatea s-a tinut la grupa copiilor de 5-6 ani in a doua
a doua a lectiei, in scopu1 verificari i cunostintelor transmise si 111111 I t(" nului scolar. Ea' s-a incheiat cu abstragerea earac-
a imbracat haina [ocului. II II 1111' 'CJI un de catre educatoare, Aotivitatea avea ca subiect:
Observarea a fast sumara, ea s-a marginit numai la diterentie- \ ,,, Ilia, I' opul ei era: formarea reprezentarii genera1e despre
rea obiectelor din spalator ~i la a percepere de ansamblu a lor. I I I (t; Irnbogatirea cunostintelor copiilor cu date care privesc
"Inll II' t I'il i caracteristice si rnodul ei de viata. Metodeie folo-
S-a evitat sa se f'aca a analiza. amanuntita a acestor obiecte,
deoarece posibilitatile analitico-sintetice ale copiilor de 3-4 ani III III /' HL: onversatia, expunerea, demonstrarea. Ca materi~l au
sint foarte I'estrinse; de asemenea, eel de-al doilea sistem de sem- III I tJ l trei veverite impaiato, doua maro-roscat, una mai
nalizare este inca slab dezvoltat la aceasta virsta. Din acelasi 1111 ' mai mare si cea de-a treia mica si cenusie.
motiv s-a evitat Sa se Ioloseasca conversatia in prima parte a ac-
trvitatii (cu atit mai mult, cu, cit aceasta activitate este printre III ••I~o.' 0 octivitatii
primele observari care se organizeaza cu copiii de 3-4 ani).
'IIJlIII /I- U asezat pe scaune, in semicerc. In rata semicercului se afIa masa
Educatoarea a asociat in sehimb observarea cu a actiune imediata, ,lill 'IIIonr .J. .
practica, Iegata de utilitatea obiecte1or din spalator. A demons-
trat copiilor felul cum, trebuie sa Ioloseasca sapunul si apa,
cum trebuie sa se stearga pe miini si apoi sa agate prosopul 1a
1,11\1 'uL r a a anuntat tema activitatii : .Astaz! vom vorbi despre veverita",
semnul individual de pe cuier, Paralel, a explicat actiunile intre- II III dln dulapul clasei vever ita maro-roscata mare ~i a aratat-o eopfilor,

72
.'
mete lung sl SUbPl'"
lut- I Aceasta este veverita,
ar coada ? Intr b ducatoarea
pill au fest invitati sa 0 priveasca, Apoi s-a trecut la observarea ei.
ntru inceput, educatoarea a cerut copiilor sa precizeze care sint partile ('opltJ au spus cl1l lung, stufoasii ~i foarte frumoasii.
"Jrlucatoarea a compl t t :
cornponente ale corpului veveritei.
- Cine stie care sint partile corpului veveritei ? Luat, seama, corpul veveritelor se terminii cu 0 coada lunga, aproape
Unul dintre copii, numit de catre educatoare, a precizat ca veverita are data mai lUnga d crt trunchiul. Putem sii 0 masuram (educatoarea
cap, git, trunchi, picioare si coada. . _. . surat cele doua lungirni :;;i le-a cornparat in fata copiilor pe toate exem-
. Dupa primirea raspunsulut, educatoarea a precizat aratmd fiecare parte. I ). Coada aceasta, de care veverrta este foarte mindra.. ca si de motoceii .
- Foarte bine, veverita are cap, git, trunchi, coada si picioare. Dar oare ,I I la urechi, este asa cum vedeti, foarte mare, stufoasa :;;i foarte frumoasa,
Ia toate veveritele corpul are aceleasi parti ? Sa vedem. V,'V rtta 0 tine in sus, parca pentru a arata cii e tare mindra de coada ei,
, III' S vedem mai departe ...
Edueatoarea a adus si celelalte doua veverite- A aratat partile respective
'qi pe celelalte exemplare si copiii Ie-au denumit. uce mer~e veverita ? Cite picioare are?
- Sii vedem acum cum este capul veveri tei ? Ce forma :;;i marime are? - V vertta are patru picioare.
::;ii daca e la fel la toate trei veveritele ? Are patru picioare, doua In fata si doua in spate.
'~clu atoarea a pus 0 noua intrebare :
Copiii au raspuns in timp ce educatoarea arata capul celor trei veverlte,
lnt la fel de marl toate picioarele ? Cum sint picioarele din fata ? Cum
Dupa ce copiii au raspuns, educatoarea a venit cu completarea : III . I din spate?
- Da, capul veverljei este oval, mic si de culoare maro, Dar acurn fitl
lcioarele din fata sint mat scurte sl picioarele din spate sint mail
.atenti, ca sa vedeti .ce are veverita la cap. . _
1I/11f I - u raspuns copiii. (Educatoarea Ie-a aratat la toate trei veveritele) •
Copiii au enumerat: doua urechi, doi ochi, un bot cu nas ~l ~ura. Ed~~
-catoarea le-a cerut sa precizeze forma, mar lmea !?i asezarea urechilor. C~Plll
",tlu .( t area intreabii din nou :
au precizat ca sint mici :;;i ascutite, asezate in partea de sus a capului la Ln c animal ati mai vazut acest lucru? Cine mai are picioarele din
II ~ , III scurte declt cele din spate?
toate cele trei veverite. Educatoarea a eompletat raspunsul : .
..:...Urechile veveritei sint mici, ascutite ~i terminate la virf cu motocei, I 'J urasul.
(pe care i-a aratat). Priviti ce frumos e impo~obi~a. Pare a ar. fj ~ fetitii .cu
"l!lu 'U toar a a subliniat :
c·ercei. 'Cu aeeste urechi, veverita au de eel mal mic zgomot din padure 91 e V v 'rl~a, ca si iepurasul, are cele douii picioare din spate mai Iungi,
mereu gata sa se apere ... V V rita, copii, are labele picioarelor din fata mai deosebite decit cele
. .Ea a. cerut copiilor sa precizeze forma, marimea :;;i asezarea oehilor. Ei 1111 Iftl lit' ,]u!. Urtati-va. Labuta veveritet .seamanii cu 0 mina de om, are
;au aratat ca sint rotunzi, mici, asezati de 0 parte :;;i de alta a capului mai Ill, Iii" ('ll COr poate apuca. Priviti eu atentie la toate trei veverttele.
i Ce
D~S decit urechile (la toate exemplarele expuse). IIill 1'1 I L I La ce credeti ca Ii aiuta labutele in forma de mina cu degete?
,I £1 frumoasii. .. .
. DUPii raspuns, educatoarea a preeizat : . . _
,I S mene cu omul,
- 0 hii veveritei sint mici si rotunzi ca niste margele. Ea vede foarte
Cll y . d d . C . 'n rnantnce.
bine eu ei, chiar Ia mari depiirtiiri. A9a se apara e U!?manl . . . e mal
are veverita la cap? a Intrebat educatoarea. I, hlt' It nr a face preciziirile neeesare :
- Un bot. VI v 'l'lta, ca :;;i omul, apuca hrana eu laba !?i 0 duce la ,gura .. qn<~
',:,

- Da, (Le-a aratat la toate trei veveritele). III II '1(' (lune, ghinda, conuri de brad), ea se sprijinii pe cele doua picioare
Apoi a eompletat. .. .. . Gri
.. - Un' bot 'cu dinti mari, Dar sii sti ti eii ea nu .are dinti .ca pisica ~l... -. d " II It ~l pe coada, iar eu picioarele din fatii, eu aceste labute c<!'o, ,mirA'
vei ... La bot, de 0 parte si de alta, are niste colti man :;;1 Intorsi. Prtviti-i (, «(III'llt Ill' (\ I -a aratat din nou), apuca mincarea Iii 0 duce Ia gura.. Dar-
,(i-a aratat pe toate exemplarele). Acesti colti 0 ajuta sa sparga si sa curete 'V 1'1 ~ll mol are ceva la Iabute, ceva care se vede foarte bine .. Cine poate
'11)1 u ?
.alunele care ii plac foarte mult ...
,11' l' •
- Sa-mi spuneti acum, cum este trunchiul veverijelor ?
- Este mic 11 r mici, ascutito,
, 11/1
.-: Este sub tire. , rlmirea raspunsuruor, educatoarea a adaugat :
.r
, 1 1 de la labuta veveri tei sint terminate cu gheare lungi ~i lncheierea aetlvitatii
. $tt~l d ce are ea nevoie de gheare ? )
sA se catere in porn. Educatoarea a scos in evidenta elementele comune ale tuturor exernpla-
- , arte bine, ca sii se poata catara- Dar sa stit! ca tot cu ghearele relor existente iar apoi a spus :
II t l cauta hrana prtn frunzisul padurri.Tsi ascunde hrana, 0 acopera, ca sa - Acum pentru dl voi unoasteti v veri] , cind veti merge la vara la
nu i-o gaseasca cineva. Cu ghearele se agata de cele mai subtirele crengi munte, sa 0 cautati prin p dur n gre~lt. 0 v ti vedea cum maninca, cum
~1 se catara pina sus, in eel mai inalt copac. se [oaca vesel a prin copacl $1 it st cI mindra fnf&ti:;;area ei.
Cu ce este acoperit corpul ei ?
Cum este blanaei? Pipaiti-o ! (educatoarea a trecut cu veveritele pe
lingii fiecare copil). Acum pipaiti blana de pe codita st pe asta ~i pe asta. Din aotivitatea data se observa ca educetoarea a folosit mai
.Este tot moale ? Ce fel de fire are? multe metode: conversatia, expunerea (expun r a descriptiva, ex-
Copiii au pipait blana veveritei. plicatia) si demonstrarea, Intrebarile adresate copiilor au consti-
Citiva dintre ei au apreciat ca blana ei este moale. Numai cea de pe
tuirt mai cu seama puncte de plecare inanalizarea Iiecarei parti
codita este mai aspra si are fire mai lungt.
omponente a oorpului veveritei, Ele au vizat cunostintele vechi
- Sa vedem acum prin ce se deosebesc aceste veverite.
1 copiilor. Cunostintele noi s-au transmis pe mai multe cai :
Copi ii au precizat ca nu sint de aceeasi culoare si ca unele sint mai
mari iar altele mai mici. a) Expunerea descriptiva (educatcarea a descris diferite parti
Apoi educatoarea le-a povestit pe intelesul lor urrnatorul fragment din iomponente ale corpului veveritei ; de pilda, arata ; . "Veverita
lucrarea "lnstantanee din viata animalelor", de Janel Pop, pe care il repro- l' picioarele mai deosebite deoit oele ale iepurasului. Labuta
ducem mai jos :
,\11 ritei seamana au 0 mina de om, are deg,ete...").
" ... Petreceam cu atentie si cu placere miscarile acrobatice ale unei veve-
b) Expunerea narativa (eduoatoarea povesteste un fragment din
rite, care se prelingea isteata, cu capul in jos, la vale pe tulpina unui fag,
.salta usor pe frunzisul de jos, lua in gura cite 0 minatarca si se grabea cu III 'tf\JI1 a .Jnstantanee din viata anirnalelor-" de lonel Pop).
-ea fuga-fuga, pina sus in coroana copacului. 0 petrec cu atentie p'ina in .) 'xplioatia (s-a aratat de fieoare data Iunctia partilor anali-
<crengile de sus si ma mil' de ceea ce vad, Nu minca ciupercile, ci, una dupa
1. d pilda : "Aoe9'ti oolti 0 ajuta muht sa sparga si sa eurete
alta, la aseza frumos, indesindu-le intre crengutele care fiiceau furca, apoi
:se grabea jos, dupa alt transport. lau binoclul :;;i scrutez cu atentie cren- 1 are ii plac Ioarte mult ... ").
.gile de sus ale fagului inalt si, iata, vad ici slcolo cite 0 minatarca fixata 1) monstrarea (s-a masurat~i s-a comparat in Iata copiilor
in felul acesta.
)\11\ lm trunohiului veveritei si 'coo a cozii).
Asadar, veverita minca ce rninca din ciupercile proaspete, dar parca se
gindea si .la ziua de miine, cind pe jos nu va mai fi bogatie ca acum, dupa 'I' l aceste metode au fost astfel imbinate inoit sa permsta
plo:\le calde din zilele trecute. Ciupercile azi sint si miine se trec; in J1~kipa:rea aotiva a copiilor Ia lectie, cit si transmiterea
camara ei in zadar le-ar aduce verzui : s-ar strica, Numai uscate se tin. It ~l p etape a cunostintelor rioi (spre a nu-i obosi ope copii
Deci veverlta a inceput sa-st usuce ciuperci. Inventia ei, obicei al neamului
I m ntine treaz interesul pina La sf'irsitul activitatii),
intreg ?
Fiinddi nu era departe de asezarea noastra de vara, am venit de clteva a ce priveste apldoarea metodelor de lucru se constat a
ori la uscatoria veveritei. Am gasit pe jos citeva firimituri de manatarci 1I tear a trebuie sa fie atenta at~t in minuirea conversatiei,
niscate cazute din intimplare, din instalatie, Cele aninate in crengi au dis- H 1 1n timpul expunerilor, Intrebarile pe care ea le-a adresat
<

iParut. Nu stiu, le va fi mincat veverita asa uscate, pe rind, le va fi inmaga-


'Of III J' LI Iost variate. Ele au cerut uneori descrieri, de exemplu:
zinat in VI' a camara tainica stiuta numai de ea, sau doar i le va fi furat
vreo surata hoata. Pe buna gospodina n-am mai vazut-o pe acolo, nici la 'I 1/ st apu; ueueriiei rc- jorm/i, ce rniirime 0fT'~? Alteori,
lucru, nici la ospat ... " "II' b ell puse copiilor au reclamat diverse comparatii : Sint Z'l

77,

/
rivita in ansamblu, observar:ea a decurs sistematie de la- par-
[el de mari rtoate picioarele »eoeritei ? Cum sint cele din fatd?
t I ular la general, de la 0 cercetare analitico-sintetidi la cOljlcluzii
Dar cele din spate ? Acum pipditi blana de pe codita, Este moale
pe te tot? neflalizaltoare.
Unele intrebari 'aileedueatoarei au reclamat raspunsuri explicative, 11-
de exemplu : "De ce credeii cti ea (veveritaJ are liibuiele in forma
Q. Specijicul conducerii observarilor la grupa combinatd
de mind cu degete? $titi la ce-i ajutii ghearele?" etc.
In general, gradinitele care fUI1ICtioneazaeu un singur post in-
_Pe ynga faptul ca educatoarea a diu tat oa prin Intrebarile puse
iu oopiii intre 3 si 6 ani. Grupa consti1tui,tadin copii de dite-
sa stimuleze efontul inteleotual al copiilor,' ea le-a oferit prin
"He virste este 0 grupa combinata. Aceasta situatie este mai free-
parantezele create in lectie si posibilitatea die la cere lamuriri,
v nta la sate, La gradinitele ClU un singur post.
de a deschide discutii noi.
In grupa oombinata 'trebuie respectsta programa pentru fiecare
Corrversatia la fost impletiiJa strins au expunerea. Educatoarea
rupi.i de vil'sl\;aatilt din punet de vedere a1 nurnarului de activi-
a urmarit ~ transmita copiilor pe calea expunerii unele CiUnOS-
tinte noi, astfel : trasaturile fizioeoanacteristioe ale veverivei:
manifestarile specifice ale anirnalului respeotiv si modul de vi1ata.
Transrnitind aeeste ounostinte, eduoatoarea a caurtat s~ stimu-
,
milbere a eunostin1;elor
. e~itere
. --
t ti, a duratei lor cit si al eUiantumului de cunostinte preda,te.
ICxi'sta totusi deoSiebiri, cum e si tfiresc, intre m.2!..RC:~
-
...9~~ns-
oind se hicreaea cu 0 grupa omogena 9
a lor cind se [ucreaza cu 0 grupa combinata.
-' 1 II

leze oontinuu interesul si atentia copiilor fie direct, oerindu-Ie sa ste deosebiri rezida !in: modul de planificare a aetivitatilor
asculite sau sa priveasca cu jstentle, fie indirect, prevenindu-i ca observare, in modul de organizare si desfa~urar~ a__aotivitati-
este yorba de lucruri mai noi si care merita Sa fie cunoscute : 1 r obligatorii de obser~?§g ~--nr-oduraeakatuire a planului de
"Dar ,safltiti 'ca ea nu are dinti oa pisica si Grivei" ... sau : "Ob- ctie. Srvedem in ce oonstau aceste deosebiri. • J
ser.va~;, oopii, are labele mai deosebite de cele ale iepurelui: Ui- . Activ~tati1e de observare trebuile astfel pl,anific:ate incit sa
tati-va '" etc.
l in ooncordanta (00 si atunci cind se 1ucreaza eu grupa omo-
1
In apelurile indirecte adresate copiilor, educatcarea a recurs n ) cu~lte lactivi~tLo.bligialtQriLc_aLe_se_cleSfa9~o..ar:.iLIl.e~a
des La comparatii, Aoestea au rolul nu numai de a suscita inte- ( uno~tin e or aeumulate~i a reprezen'tarilor formate in eadru1
resul copiilor, ci in aoelasi timp, de a le crea noi asociatii de idei. I' 1'. In o~a ele trebuile sa preceada aetiviltatile de convor-
Comparatiile folosite de educatoare in ltimpul expunerii sin:t de I ri, [ocuri didactice, desen, modelaj care se bazeaza pe cunostin-
cele mai multe ori plastioe ("pardi ar fi 0 fetita cu cercei" ... "Iarna \ ,t predate ineadrul lor.
soorbura ei seamana eu a carnara de alimente" ~i altele). Aceste tort; activitati oare se tin numai.icu - ci.te_o subgrupa,_at1Jnci cind
comparatii, pe Hnga faptul ca 8intt evocatoare creaza 0 stare afec- I (a ste diterita- ._-:.;;.-
de- cel&--l*evazute - pentru celelalte grupe.
tiva prielnica asimilarii cunostintelor,
, ) El se desfa~oara Ciasi dud s-ar lucra icu 0 grupa omogena
In ultima parte a aotirviltatii, expunerea a devenit narativa. Ca-
. t ql Sit caz nu pune probleme speciale. In nici un oaz nu se
l:a .. acea:'lt'~ a f'ost preferata de educatoare tot in scopul asimi-
I f sura 0 activstate de observare cu doua sau trei teme deo-
Iarii trainice a cunostintelor.
I IL, ~t una de fieoare subgrupa In sehimb edueatoal'ea va
TO~Ul folosit ~~ lectie a foot vioi. Eduoatoarea a speculat si Iap-
I ijl rea planifioarea oalendaristiea sa fie fikuta in asa fel
tul ca prescolerli inoep sa guste umorul, ~i,oa atare, l-a folosrt.

7g
in n r un asca pe toti copiii Intr-o activitate, ori d (nul, modelajul, oonstructiils ou material plastic moale (care ea-
Pl'!' pr vede aceeasi tema pentru diferite virste,
I nd pe masa nu face zgomot). De aoeea este bine ca pe acei copii
b) In ea ce priveste modul de organizare 9i desfasurare rnre nu iau parte 1a aotivitate sau 0 vor parasi mai devreme, sa-i
ti vH tiler obligatorii in care se Iucreaza eu doua sau tr' i sub-
I 'zam de La inceput la masut~.

--
grup in mod simultan se pun urrnatoarele probleme :
1) incadrarea in activitate a fiecarei subgrupe numai artivatimp
-------------;;--
crt este prevazut in programa pentru virsta respeotiva ;
. ~
2) gasire.a unor- forme de activstate independenta pentru cei
Masutele vor fi asezats in fata lawnai cind optam pentru aran:-
.Ill' a mobirlierului in forma de clasa (pentru oa educatoarea sa-i
I ta avea permanent sub supraveghere). Se mai poate adopta 9i
urmatonul aranjament, Soaunelele vor fi asezate in sernicerc pentnu
care oterrnina mai devreme activitatea sau pentru cei ce nu sint
I' piii care vor ramine permanent in activrtate iar de 0 parte si de
inclusi in ea;
.lta a lor cite 2-3 masute la care VOl' sta copiii care nu iau parte
3) asigurarea in bune conditii a continuitatii normale a pro-
I activitats sau care 0 parasesc pe parcurs. Pentru mentinerea dis-
cesului de cunoastere pentru cei ce ramin in activitate dupa tre-
rlplinei este foante important ca aranjamentul sa fie astfel facut in-
cerea timpului af'eotat altor grupe ;
(' l educatoarea sa poata supraveghea iara greutate pe toti oopiii.
4) modul de incepere al activitatii (cu care grupa ?). si a .desfa- I sigur ca distribuirea materialului destinat pentru grupa care
surarii ei pentru a asigura atit insusirea cuantumului de cunos-
I u ia parte de loc la activitate e bine sa se faca inainte de ince- I,
tinte prevazut de program a cit si realizarea laturii formative la
rea ei iar in cazul cindgrupa de 3-4 anieste scoasa din activi-
nivelul fiecarei subgrupe,
t , dupa 10-15 minute educatoarea trebuie sa distribute rapid
Daca se lucreaza cu doua subgrupe de virste apropiate, dife-
. terialul dinainte pregatit in timpul cit explica tuturor acest
renta de 5 minute dintre timpul afectat uneia in plus fata de cea-
I I ru. "Eu am sa dau acum copiilor mid (numeste materialul) sa
Ialta nu creeaza nici 0 dificultate. Subgrupa mai mica poataasista
Ill, eze oe VOl' ei, iar noi vom vorbi mai departe despre... Voi
inca 5-6 minute la desfasurarea i?i inoheierea activitatii celei
de-a doua subgrupe. Intreruperea activitatii ar tuibura inu- I na atunci priviti bine 1a...
til activitatea tocmai cind cea de-a doua subgrupa ar ajunge Ia In felul acesta ea face Iegatura intre prima si a doua parte a
punotul maxim de efort, Acesta ar scadea in cele 2-3 minute dt d \ £a1?urariiactivitatii fara a lasa pe copiii mai mari sa se rupa de
ar trebui sa se dea alta ocupatie copiilor scosi din activitatea de \ ubiectul activitatii,
observare iar readuoerea ei la nivelul atins mai inainte a!' fi im-
Desiasurarea activitiitii pune probleme nu numai in Iegatura cu
posibil de realizat.
'W ntumul de cunostinte ce trebuie transmiss fiecarei subgrupe de
Problema este mai diificila atunci dnt exista trei subgrupe, In
vir ta, acesta fiind user de delirnitat daca tinem seama de cele pre-
acest caz subgrupa de 3-4 ani trebuie neaparat scoasa din acti-
v' ZLLt;e in programa pentru fiecare grupa de virsta, ci .c;;i
problema
vitate, dupa 10-15 minute ea corrtinuindu-se cu ceilalti copii.
Referindu-ne acum la problemele organdzatorice si anume la II r narii copiilor in activit ate in asa fel inc~t sa-i ajutarn sa efec-
modul in care trebuie ocupati copiii oare nu iau parte la activi- III 7, operatiile gindirii pe care urmarim sa le dezvcltam la fiecare
tate sau carle sirut scosi dupa un tirnp din cadrul ei, vom arninti I, t in perioada cind are loc activitatea,
ca singurele ao1livitati care se preteaza a fi folosite sint cele ma- a oe priveste inoeputul actavitatii este de preferat sa se fo-
nuale nezgomotoass care se desfasoara la masute, de exemplu de- III procedeele intrebuintate de obicei la grupele de 3-4 si
80
I, '11111\ l rea mediului mconjurator ~i dezvoltarea vorbirii. 8i
I'd, 11r daca avem ~i copii de 5-6 ani. ELe asigura cap- Activitatea obligatorie de observare : Brtuiul. desfasurata la 0 gr up" - ..
II t' di 'v a com-
t I' \ \ \n~l I opii lor mid 111in acelasi timp nu dauneaza eu ni- j na ~ in ~ubgi'u?e de 3-4 ~i 4-5 ani. Observarea se face dupa nat ra in.
Illn~ Ia~ua:le dupa serbarea pomulul de iarna, Se amtntests copiilor de pomul'
n ' LI' zirii interesului oopiilor de 5 ani pentru subieetul aotivi-
(l iarna, II se spune ca acel porn este un brad 1,l1 stnt invitatt sa-I priveascii
t ~1i r peotive. Apoi se poate treoe la ef'ectuarea analizei de ca- mal de aproape mai bi S
1 ,In . C re copltlor de 4-5 ani sa spuna ce vad
tr copiii de 4-5 ani 11irepetarea ei de catre cei de 3-4 ani. Cind II brad. ~e va ~~rni de la ac (Irunze) ap I s v tr c la crenguts si apof
~i 8IOO~tiase obisnuiesc au aceasta operatie, ei pot faoe analiza In trunchi. Copiii de 3-4 an! v r ar tu at 1 .I'il "
., p (~ componente si vor
partilor periferice ale irrtregului urrnind oa cele centrale sa fie J~ ~et:ag:~~~i~::e
•••
l~r t~~u~~~~a~i <lnva ishun
1;1
cop1llor d\ bradul are in parnint
r n ~t . Apo] se va analiza de catre-
.analizate de copiii de 4-5 ani. Sinteza facurta La inceput de edu- 'OPllI de 3-4 ani culoarea frunzelor I,li de dltre c 1 d 4 5 i 1
utef ' - an cu oarea cren-·
-catoare poate fi repetata ~i 'arpoiIacuta de copiii de 4-5 ani. Dad . ~ or si a trunchiului· Cei de 4-5 ani VOl' vorbi d f
, espre orma frunzelor
l' ngutelor 1;11 trunchiului. Copiii de 3-4 ani vor repeta i i r-
in grupa sint 11icopii de 5-6 ani, ei pot face sinteza In locul edu- t1 s e aceste cunos-.
nte. Educatoarea va atrage atentia asupra diferentei de grosime di t b
-catoarei, urrnind ea cei de 4-5 ani sa 0 nepete si eu tirnpul sa ~l virf'ul t 1 '" . In re aza,
u pinn, apoi va spune copiilor de 4-5 ani cum srnt asezat 'I'
:preia aceasta sarcina. In acelasi timp copiii de 5-6 ani La in- t 4 i d
o r gnu-Ie "
atentla ca ele sint prinse pe toata l'
v e crengi e,.
. ..
unglmea tulpinj] din Ioe-
11 I oc in jurul unor nodur'
A •

-ceput repeta oomparatia faeuta de educatoare, iar apoi pot sa a E 1 '


, 1. a e va cere sa precizeze raportul intre Iun-.
.faca singuri, educatoarea urmind sa faca abstragerea oaractere- Imea . 10~ 1;11 l~CUI p~ care n ocupa pe tulpina. (Cele de jos sint mai Iungf
.Ior cornune, sarcina care cu timpul 0 preiau copiii de 5-6 ani. t . a~Ol Sl~t din ce m ce mai scurts cu cit sint asezats mai sus.) Va mai
pI CIZa ca frunzele sint rnici, ascutife to ate 1a fel de m . .
De la inceputul anului activitatea va avea urrnatorul aspeot din un Ie Hngel altele, ' ara si asezata des
:'Punet de vedere Iormativ : copiii de 5-6 ani fae analiza ~i copiii DUpel ce va adauga ca bradul creste mai rnult pe munte ' ,
!?l aJunge mare
-de 3 ani 0 repeta ; eel de 5 ani Iac sinteza pe care 0 repeta cei In r de tot, va face sinteza celor predate si va cere copiilor de 4-5 ,"'
D te (E t bi am sa Q,
.de 4-5 ani. Spre sfirsitul anului ea oapata urrnatorul aspect: . S e me ca pentru analiza frunzelor ~i crengutelor sa se imp t"
I fIlor mici crengu+ d b d . . ar a co-
•copiii de 3-4 ani vor face analiza completeta eventual de cei il 5 .,
~e e ra, iar pentru analIzarea tulpinti cltiva
.
co pn.. d e.
- am sa se deplaseze pina la bradul din fata lor si sa arate si ei t 1 ' -
-de 4-5 ani care vor efectua si sintetiza ; copiii de 5-6 ani vor face I tl 'il
I
' . A '"I...
ut e, crenglle mart.) In mcheiere se va cinta bradului u t
1 U pma,.
A A

cornparatia 11iabstrageren caracterelor oornune 11iedueatoarea va t'b reo n em ec cmtat 180

lface generalizarea,
Desigur ca Intreg prooesul este condus de educatoare prin intre-
alalta activitate despre care vom vonbi va avea ca subiect::
.barile pe care Ie adreseaza eopiilor, ea completind cunostintele
1/1' ul, ~a va Ii tinuta cu toate trei subgrupele de virste in mod
-eelor de 5-6 ani cind este nevoie. Atunci cind acestia Iipsesc ('on ornitent.
-{in grupa sint numai copii de 3-5 ani) rolulacestora n preia "jjnd verba de un animal salbaltk care traie11lteintr-un me-
-educatoarea in efeotuarea dif.eritelor operatii ale gindirii. Descriem I II mai indepantat de copii, nu va putea fi observat de oei de,
-mai jos modul cum pot fi desfasurate doua activitati de obser- :I 4: ani decit dupa ce s-au tinut observari privind animaiele
'.v.are una la 0 grupa combinata din doua subgrupe si una la 0 n (I' traiesc in mediul inconjurator foarte apropiat lor. De aoeea
:;grupa fermata din trei subgrupe de vtrsta, )1 'vacea va avea loc in a dona jumatate a anulu] scolar.

83;
a ta vom da planul alCtivitatii, iar intr-o coloana se- ) sfli~urarea activitati!
t, v m face unele pf1edzari si 'oomentarii asupra d fa~u-
Anuntarea temei s v f c folosind procedeul Chiar si copiii de 3-4
sictiviti'itii cr>recizari care de obieei nu figur'eaza in plan).
urprizei : se va atrag atentia copiilor prin ani cunosc ursul (din
~ (/r/"v./~.N d
t ntrebarea ,,~titi voi, opii, ce v-am ad us azi? [ucari ile indragite de

'Tema:
--------
Dent£mil'ea activitdtii

Ursul
: Observare
Il{rU.t f l' f.-
t
vedem dad! hi i~1 l" Se desfasoara primul
blou. "Ce animal est acesta ?". Se precizea-
ei), deei pot raspunde
la intrebare.
I, ca este desenat un urs dar nu 0 [ucarie ci
r Scopul :' Forrnarea reprezentarii des pre urs.
.chlar un urs adevarat.
Se considera ca pma,
continua spunindu-se "Cine stie sa-mi spuna
_ Subgrupa de 3-4 ani: perceperea aspectului general :;;i cunoasterea
vede la ursul acesta .!" (Se arata capul)- la aceasta activitate in
,..denumirilor unor parti componente ale corpului. Precizarea unor actiuni spe-
punsul 11da un copil din subgrupade 3-4 analiza facuta de copiri
-cifice animalului. Irnbogatirea vocabularului cu cuvintele: .git, trunchi, Efec-
l, apoi se continua aratindu-se urechile de 3-4 ani s-a omis
-tuarea analizei par ti lor periferice ale corpului. gitul si trunchiul. Pen-
hil, botul, intrebind: dar aici? dar aici?
_ Subgrupa de 4-5 ani: imbogatirea eunostintelor .cu date privind viata
It spunsurile sint date t~t de copiii de 3-4 tru ei analiza acestora
.animalului si a vocabularului cu cuvintele: hirlog, cafeniu sau bruno Efec- vor constitui cunostinte
nl. Se arata in continuare gitul si trunchiuI
-tuarea analizei complete a partilor componente vizibile ale corpului, forma- noi.
• rindu-se raspunsuri copiilor de 4-5 ani.
.rea deprinderii de a face sinteza celor analizate.
I\. ste raspunsurl vor fi repetate de copm
. _ Subgrupa de 5-6 ani: imbogatirea cunostintelor cu date prrvind viata
~I 3-4 ani care vor arata si ei par tile respec-
.antmalului :;;i a raporturilor sale cu omul, imbogatirea vocabularului cu de-
41v pe tablou denumindu-le, apoi ei vor arata
.numlrile : ursoaica, urs brun, urs alb. Forrnarea deprinderii £opiilor de 3
I 1 lalte parti ale corpului.
';,efectua comparatii in mod organizat si explicit. Familiarizarea copiiTor-:~
I II li precizarea partilor componente ale corpu-
aefec;:tuarea operatiei de abstragere a car;:tctereiotcomune> l t s vor analiza $i principalele insusiri ale
I t ra prin Intrebarfle : Copiii de 3-4 ani au
Materiale;::::>- un tablou reprezentind un urs mergind, vazut din profil; r l'mA are capul ? (Raspund copiii din sub- mai facut analize de
_ un tab lou reprezentind 0 familie de ursi in mediul natural (padure) ; I I'll U d 3-4 ani-) acest fel :;;i pot da ras-
sun ursulet lese din birlog ; 'I P l'ma au urechile? (Raspund copiii din punsuri· la aceste in-
_ 0 plansa care reprezinta un urs brun si un urs alb in mediile lor • III /.(1'UP de 3-4 an i.) trebari.
-specifice ; ~J1\ t stnt asezate urechile? (Raspund copiii
1un betisor ; d 11 ub rupa de 3-4 ani-)
, 1\ I marl sau mici? (Raspund copiii din sub- Intrebarile sint adresa-
_ hirtie si creioane negre si verzi.
I )'11 1 d 3-4 ani.) te tuturor copiilor ce-
( ' r 1 ursul eu urechile? (Raspund copiii din rindu-se raspunsur ile
~r.' "VTgaDizarea ac tiIVI·t~t"
atu rl rupa de 4-5 ani; repeta cei de 3-4 ani.) de la copiii care sint
I'mA au ochii ursului ? (Raspund copii] din capabili sa faca acest
Copiii din subgrupa de 3-4 ani sint asezati in jurul a doua masute (pe Illl I'UPfi de 3-4 ani-) lucru potrivit nivelului
,I n I sint asezati ? (Raspund copiii din sub- de dezvoltare la care
-trei laturi ale acestora). Scaunelele vor fi departate de mese astfel ineit sa
, )'111)1 d 3-4 ani.) a ajuns subgrupa din
.permita 0 deplasare usoara. Ceilalti copii sint asezati pe scaunele in semi- " /I' ursul cu ochii? Raspund copiii din care _fac parte .
. cere in jurul copi ilor de 3-4 ani: Plansele, hirtia, creioanele :;;i betisorul Iii) l'UpS de 4-5 ani; repeta eei de 3-4 ani.)
. pentru aratat vor fi asezate la indemina -educatoarei, suportul pe care vor " j'01' • are botul ursului ? (Raspund copiii R-aspunsurile copiilor
fi fixate plansele va fi plasat in tata copiilor. I 1\ ub rupa de 3-4 ani.) de 5-6 ani constituie

83
t Il~ Z t ? (Raspund copiii din sub- cunostinte nol pentru 1 porte despre uq.i"· In e st timp se afiseaza celelalte subgrupe ea
3-4 ani.) copiii de 4-5 ani iar tuhl ul si se irnparte rup I de 3-4 ani hirtie moment de con tempI a-
'\ t'I' ursul cu botul? (Raspun d copiii din raspunsurile acestora I .reioane (unul negru ~l unul verde pentru re a tabloului, Astfel
sub rupa de 4-5 ani; repeta cei de 3-4 ani.) constituie cunostinte noi rl are copil.) se asigura continuitatea
f rma ~i unde este asezat gitul ursuIui? pentru cei de 3-4 ani; 11:1 l~i vor apropia s aunele de masute si li activitatii si mentinerea
(R spund copiii din subgrupa de 5-6 ani; re- de aceea aceste raspun- t va spune sa d s n z c doresc. naca vor, nivelului atins de curba
p ta cei de 4-5 ani.) suri trebuie repetate de IlOt desena copacii din padurea in care tra- de efort de cele doua
e forma are trunchiul? (Raspun d copiii din copiii pentru care ele I' e ursn. Apoi se va spune celorlalti copii: subgrupe cu care se va
subgrupa de 4-5 ani-) constituie predare de "I\~tpr ivit tabloul? Cine poate sa-rni spuna ce continua activitatea-
Ce putem spune de marirnea trunchiului ? Cum cunostinte- • t I r zinta" (raspund opiii de 5-6 ani). Se
este el? (Raspund copiii de 5-6 ani; repeta arata birlogul ~l se va denumi- Denumirea
cei de 4-5 ani.) v{ fl repetata de coplii de 4-5 ani apoi cei
Cum este coada ursului ~i unde este asezata ? II -6 ani vor fi intrebati din ce se compune
(Raspund copiii de 5-6 ani ~i repeta cei de II !lia ursilor. Copiii de 4-5 ani vor repeta
4-5 ani.) uvlntul : ursoaica (nou pentru ei).
Cum sint Iabele ursului ? Cite sint si cum Cind copiii dintr-o sub- va arata al 3-lea tablou si se va cere co-
sint asezate ? (Raspund copiii de 4-5 ani r;;i grupa nu pot da ras- llin r de 5-6 ani sa compare cele doua specii
repeta cei de 3-4 ani.) punsu1 coreet cerut de II urst prin intrebarile : Prin ce se aseamana
Cu ce se termina labele ursului? (Raspund intrebare, sint solicitati It'll U doi ursi ? Ce vedem la amindoi? Cum
copiii din subgrupa de 4-5 ani ~i repeta cei sa raspunda copiii din • (' \ ul lor? Cum este trunchiul ? Cum este
din subgrupa de 3-4 ani.) subgrupa urmatoare. ,'III I ? Cum sint labele? Cu ce este acoperit
Cum sint ghearele ursului? (Raspund copiii de Daca mci copiii de "0(' ul lor? (la toate aceste lntrebarf vor ras-
5-6 ani.) Daca nu vor sti se va preciza ca 5-6.ani nu pot da un 111111 I opiii de 5-6 ani).
sint mari, puternice si ascutite, raspuns eorect si com- I • 11 se deosebesc acesti doi ursi ? Daca
La ce-i folosesc ursului ghearele ?(Raspund pIet, acesta va fi dat de 1111 va primi nici un raspuns se va adresa
copiii de 5-6 ani.) educatoare :;;i repetat de III. r : Ce culoare are blana lor? (vor
Cu ce este acoperit corpul ursului? (Raspund acestia. , II md opiii de 4-5 ani).
copiii de 3-4 ani.) '111.\ tnt boturile lor? (vor raspunde copiii
Ce culoare are blana ursuIui? (Raspund copiii Pen tru copm de 4-5 .II nl),
de 5-6 ani ~i repeta cei din subgrupa de 4-5 ani constituie 0 cunos- r I se? (vor raspunde copiii de 5-6 ani)
anl-) tinta noua, 1(:1 uga de catre educatoare ca ursul de
Ce maninca ursul ? (Raspund copiii de 4-5 ani; of nie se mai numeste si urs brun
completeaza cei de 5-6 ani ~i repeta copiii I lit - alb - se mai numeste ~i urs polar
de 3-4 ani.) tlilld' LI' I ste la pol un de este mereu zapada

Unde traieste ursul? (Raspund copiii de 4-5 .1 III lit, 1 maninca numai peste,
ani ~i repeta cei de 3-4 ani-) • VOl' num ra caracterele comune ale tuturor Abstragerea oaracter-elor
t Sinteza va fi facuta de copiii. din subgrupa IIlflllll', (N stirn ins a ca toti acestia sint comune se face de catre
" de 4-5 a11Ji ajutati, daca este nevoie, de un III I I on I'Ll toti au un capcu doua urechi edueatoare pentru a-I
copil de 5-6 ani, I.dllll«i(, m l jos au 2 oehi rotunzi, apoi un putea obisnul pe copii
In acest moment se anunta : "Acum voi .aseza Momentul In care se 11111 Au 10 gH scurt si gros, au un trunchi eu aceasta operatie,
aici un alt tablou (al II-lea) si voi 0 sa va imparte materialul co- 11\1111 /1' A, patru labe grease asezate doua
uitati 1a el pin a Impart hirtie :;;i creioane co- piilor scosi din activi- II 11\ ~I d ud In spate in partea de jos a
piilor mici. Dupa aceea noi 0 sa vorbim mai tate este folosit pentru ,11'11'111111111. rpul este acoperit cu blana deasa.

86 87
T P fo: Mer J Mer! (Copiii vor repeta ~i ei
n mut V r speetivii). mijloace speciale a1 zvoltarii vcrbirii. Ele nu trebuie ccnfun-
AI' f. VIl adauga ea ursilor le place mult sii d te -;::u- observarih dupa tablouri. --
B b! e asca in apa iar ursuletilor sa se hir'- ~. -
j n asca ~i sa se eatare pe copaci, Ursii sint
Dar observarea ontribuie in mare masura 9ila Iargirea si
p rlculosl, de aeeea vtnatorit iivineaza uneori. \ tivizarea vooabularului copiilor (altfel nici nu putem privi lu-
Dar ursii sint foarte destepti si de aeeea sint 'rurile), iar convorbirile dupa ilustratii, dupa cum vom arata n:ai
dresati de mici si ii putem vedea la eire. I parte, au si el un aport insernnat 1a largirea 1?iadincirea cu-
91t~coIililor. El€ au ~Iai mult un r.9l -.;~--are-9i-r>Fe-
Ineheierea acfiv itati] 'lzare a lor 1?i in ~e~ activizar:e CL...Y...o.oabtl-larulm.
$i"intr-un oaz si in celalalt, elementul specific care declanseaza
Copiii vor povesti pe seurt daca au vazut ctivitatea este perceptia ; ambele tipuri de activitate presupun
u rsi la eire si ce faceau.
n liza arnanunti ta a intregului, sinteza si generalizarea de un
I umit grad, a datelor percepute. De asemenea, in ambele aoti-
vlt ti este folosita metoda conversatiei, iar intre?arile' constituie
·1 m ntul de stimularsca perceQ.tiei, a 0 r~ii1or gindid' si., a
B. CONVORBIREA DUPA ILUSTRA'fII I I bajului. Convo;birHe- ~a iluSitratiiJnsa au.un anumit spedfi:-.
(tablouri) fin insasi denumirea lor, asemenea aotivitati irnplica fo10S1-
II unor il~stPatii sau - tablouri oare trebuiJe sa zugraveasca 0
, un aspect din viata, sa sugereze un anumit mesa].
LOCUL $1 1MPORTANTA ACT1V1TAT1LOR (DE CONVORBIRE
PUPA 1LUSTRATII i procesul perceperii acestor ilustratii (in mod deosebit se
·IJ I za la perceptia vizuala) : aocen~ oade pe re.actua~izarea re-
a. Specificul convorbirilor dupa ilustrath I 1'( j', nltarilor, pe valorificarea elernentelor cunoscute 1?1.a .exr~~
I' 'n ~i anterioare a copiilor 9i mai ales pe stimularea exprimaru
Convorbirile dupa ilustratii, ca ~i observarflo oonstituie un I'!II. n' i oreote si complete .a impresiilor provooate. de datele in-
mijloc valoros de cunoastere -a rnediului inconjurator si de dez- III tL
voltare a vorbirii copiilor prescolari. I), uloarea Instructiv-educativa a convorbirilor dupa ilustratli.
In observari, asa cum s-a aratat in capitolul anterior,acc:entul ('( v rbirile dupa ilustratii se organizeaza oa octivitat' o.bliga-
Inll j s praotica insa 9i in afana aativit~tilo::. ob1igato!~ cu
cade pe cornunioarea de noi cunostinto, pe cunoasterea direota
I I II r 111'1 r trinse de oopii, in celelal e momente ale zilei.
a obieatelor si Ienomenelor lumii inconjuratoare, pe descoperirea
II Lul ~i irnportanta lor deriva din insemnatatea deosebita a
pe calea simturilor a aspectelor esentialo ale obiectelor, pe cita
II1II ~I'\ ntru procesul cunoasterii in general 1?i din, valoarea
vreme in conv.orbiriLe dupa ilustratn primeaza analiz,a,--descri.e-rea
II 1111 Liv- duoativa pe care 0 au ilustratiile in viata copilului
si mai 'ales interpretarea datelor, a actiunilor- inf'ati~ate in ilus-
tratii. Mai precis, observarile sint mai ales' mijloace proprii cu-
I"' 1'01 I', in special.
-;

.1 m nius - oare a fonmulat si sl1s'til1iutpentru prima


noasterii mediului inconjurator, iar convorbirile dupa flustratii,
I" it b a aplicarii principiului intuitiei, a :promovat- 1?iideea
88
i
folosirii Ilustratiilor oa mijloc de cunoastere ,a naturli, a prooese-
lor de produotie 9i in general a aspectelor legate de viata omului,
Astezi, aplioarea prineipiului intuitiei, implicit si folosirea ma-
terialului rlustrativ in proeesul de invatamint este 0 cerinta de
baza a did~tidi care se i pune cu.- neoesitate 19i in activitatea
instruetfv-educativa desfasurata in gradinita de copii. Prin fo10-
sirea ilustratiilor in oadrul activitatilor organizate in gradinita
de oopii se realizeaza momentul initial al cunoasterii si se asi-
gura conditiile Iavorebile Iargirii si imbogatirii sistematica a ex-
perientei perceptive, a sferei de reprezentari vii care constitute
baza dezvoltarii notiunilor si gindirii copilului.
Astf el, in convOI1birile 'Pa-j..l-Hs4;l'!a·t-i-i,€api4i-&i>nt-p~i-ia-si.t.1J.a
tia
de a relata verbal ceea ce infati.'Ieazaaoeste:a, de a explica datele
r speotive, de a le da 0 anumilifTrlteI1pretJare.Edueatoarea are astfel
rilejul sa oorecteze pronuntia copiilor, sa le irnbunatateasca ex-
rimarea, s~-i d;;j:}rind~ cu 0 vonbire oorecta, coerenta si logica,
"Livada ell cirese" (Hustratie pentru convorbire dupa imagini la grupa copi i- onvorbrrile dupa ilustratiioontribuie, asadar, la dezvoltarea lim-

~I
lor de 5-6 ani) I jului copiilor sub toate aspeotele sale. Desigur, influenta convor-
I lrilor dupa ihustratii nu se restringa nurnai La atit, ea se resirnte \t
i in multe alte directii. Astfel, discutarea ilustratiilor, interpre-

----
II' a lor, reclama di par:tea=eerpirlOr'eforturi de gindire, de aten-
t , le Salidta i~ns memoria si imaginatia. Deci,. pe linga faptul
menea activitati due La perfeota:r:ea limbaju1ui, ele au 0 eon-
trlbutie mare si la dezvoltarea tuturor oe1orlalte prooese psihice.
Un alt aspect pe care trebuie sa-l subliniem este acela- ea prin
nt rmediul ccnuorbirilor dupa ilustraiii, eopiii ajung so. se famili-
11/ z ze eu diferite aspecte ale mecliului mai iruieptirtat: si pe oare
nu 1 -au ounoscut pe cale direota, nernijlocita ci numai prin inter-
III( liul observar ilor dupa ilustratii sau al~p~v~stir[lor. Astfel, ei sint

III Hiarizati eu variate aspecte ale peisajului de la munte sau de la


m \1 , cu diferilte edificii, parcuri, gradim din patria noastra, eu
II ,(t ri t aspecte de munca din mine, din fabrici etc. Astfel se pot
c 1\ xemple, temele : Prin tara no astra, In capitala patriei
I/lIu,vLr , Munea oamenilor in aieliere, Ocupaiia mamelor 'in afara
C /I. /' 151multe altele .
••Closea eu pui" (Ilustratie pentru convorbire dupa imagini 1a grupa eopiilor-
de 3-6 ani)
91

)
In ,.1 masura, cu ajutorul ilustratiilor se precizeaza, S' n- In mod deosebit '5e rernarca faptul ca la aceasta virsta sensi-
~i s oompleJ.eaza-e1:li'l09·Hnteledoblfi.dite anterior d 1.1' bilibatea tuturor analizatorilor cunoaste 0 dozvoltare intensa ceea
pii in diferite imprejurari, in mod mai rnult sau mai putir» ce duce la importante transforrnari in continutul oognitiv al.
organizac. De exemplu, copiii cunoso anumrte uspecte din viata si p roeptiei. Cu toate acestea insa perceptia eopilului prescolar pre--
acttvitatea oamenilor sau diferite plante .,;>ianimale fie direct (cu zinta unele insuficiente care ies in evidenta m.ai ales in cazul per-
prilejul observarilor, al plimbarilor, al excursiilor, .al vizitelor), c ptiei Ilustratiilor. La inceputul virstei presoolare p~r~eI2tii1_)~US-
fie indirect, prin iruterrnediul adultilor, oare lie povestesc despre tI'a,tiilor este nediferentiata I?i sumara. Copiii I?~eP-..lzo..@!.. ~
toate aoestea. Ca urmare, prescolarii i~i formeaza un cere larg de ritele parti ale obiectului Ilustrat, nu sestzea:zi relatiile existente~
cunostinte, Convorbirile dupa ilustratii fac apel la aceste curios- fntre acestea, desprind cu greu, anevoios, esentialul ; de multe on.
tinte, le consolideaza, le vaprofundeaza, lie' ordoneaza. tentie le este atrasa de unele amanunte rieesenti.ale si neglijeaza.
Aetivitatile respective au un aport insernnat ~i in educaiia es- p oele importante.
tetica. Analizind diferite tablouri sub conducerea e TICat<:JlIffi-; In general oopiii nu reusesc sa-si orienteze perceptia, f ac free--
copiii invata treptat sa deosebeasca frumosul din aria, din rea- v nte gre~eli in perceperea imaginilor, le confunda sau le privesc
Iitate, sa faca aprecieri de ordin estetk.·- -- ------::=""'--.:::=.
u acelasi interes si in pozitia inversata. Obisnuit ei tree cu destula
Convorbirtle" dupi. -iluStratii, prin' :tt=mati~cp. lor bogata, con-
isurinta de la un element la a1tul, de la un amanunt la altul, nu
strtuie puternioe mijloaco _d~ eduoatie morals. De pilda, in activi-, H izeaza legaturile esentiale dintre obiecte si nu pot percepe o~
tatea obligatorie cu ema "In capita a patriei noastre", copiii au somnifioatie unitara, deexem.plu nu pot da un titlu unui tabolu.
prilejul sa cunoasca cele mai importante si frumoase cladiri, parcuri
A ' ste particularitati se datoresc faptului ~a La virsta prescolara.
si institutii de cultura 9i art a din Buouresti si sa-si rnanifeste
t' piii au 0 oxperienta lumitata si nu au capacitatea si nici ?epr~nde~e~-
serutimerstul de admiratie sl de rnindrie flata de toate aoeste in-
d a desfasura, in mod independent, 0 activit ate anal itico-si ntetica.
faptuiri 'ale poporului, fata de frumusetile patriei. Deasemenea,
pus! in situatia sa priveasca ilustratii (Itablouri) care infati~eaza r na $1 difer entiata.
munoa oamentlor in uzina, pe cimp etc., pe linga faptul ca iau r recerea de la stadiul perceperii nediferentiate si sumare la.
cunostinta despre activitatile practice respective, ei invata sa p 1" perea tot mai deplina, mai fin difereritiata are loc in pro-
(' L11 instructiv educativ organizat si condus de educatoare. Co-·
pretuiasca si sa respecte munca.
plJul va invata sa priveasca, sa observe 0 ilustratie (tablou), sa;
In concluzie subliniern ca activitatile de convorbire dupa ilus-
!It prinda atit elementele principale oit ~i amanurrtele (partiale), sa:
tratii sirnt un mijloc de dezvoltare rnultilaterala a copiilor, dar
L bileasca relatiile firesti, care sa-I conduca la in~elegerea conti-
in prirnul rind ele constituie un mijloc important de dezvoltare
II \ I u1ui si la verbalizarea materialului perceput si astfe1 isi va
a capacitatii de observare si Indeosebi a gindirii si a vorbinii.
1III'ma deprinderea de a vanaltza si sintetiza datele prezentate in
2. PARTICULARITATILE PERCEPERII ILUSTRATIILOR DE CATRE
hi, tratii,
COPiIII PRE$COLARI nii psihologi sustin ca procesul peroeptiei se dezvolta spon-
I III urmare a procesului de rnaburizare - parcurgind trei faze-
La virsta prescolara - copiii au in mod evident oapacitatea de C 111'( spunzatoare uneianumite virste : La 3 .ani - faza enume-
a avea senzatii "Ii de a percepe obieotele realitatii inconjuratoare I III, Ia 7 ani - faza deserierii, iar 118 10-12 ani - faza in-
ca urmare a dezvol!tariianatomo-fiziologice a sistemului nervos. IC'I I " l rii imaginilor. Desigurca maturizarea sistemului nerves.

92 93:
, II' I .'tul
de Iirnitata, apare evident neoesitatea dirijari] pro-
Sit' baze dezvoltarii perceptiei, dar da:tele experimentale ~i prac-
11111 intuire si de inteI'lpretare a ilustratiilor in oadrul act-i-
ti 'SiU dovedit oa modul de redare a oontinutului unei ihistrati!
ll' ~ I r de' oonvorbiri dupa ilustratii.
te conditionat de experienta individuala a oopilului, de gradul
IUli de familiarizare cu continutul Ilustratiei si in mad decsebit de fe- t II st sens activitatea educatoarei trebuie orientata in urma-
Iul in care este eondusa perceptia, de mijloacele de investigatie I 111,1 \ directii :
ou care este imarmat copilul pentru 0 dt mai deplina observare si deprinda pe copii sa peroe~ -, mod sistema tic iLus--
.exprimare a continutului ilustratiilor. II /I~I I I, sa desprinda -temati,aa ~i sa inteleaga continutul lor pe-
Copi:1ul, oa 9'i adultul de aJJtfel, observa mai usoar obiectele 111/, \ IJ rocesului de analiza si sinteza.

.sau f'enomenele pe care le-a mad.intllnit in experienta sa sau des- preci:oeze, sa cODecteze~i sa adinceasca proc.esul intuirii:
~pre care are unele ounostinte. De pi Ida, privind tabloul cu III It'I ndente 9i sa-i ajute pe copii sa se ridice La generalizari.
·tema: "Cu ce calatorim" convorbirea dupa ilustratie care repre- precizeze si sa activizeze vocabularul copiilor, sa le for-·
zinta mijloacele de transpont se va desfasura, incontestabil, mai rind rea unei exprimaTi curente, coreote, coerente ~i -ex-
-viu 9i va 'a:vea un continut rnai bine precizat. Aceasta oa urrnare
.a faptului ca majoritatea copiilor au calMorit cu trenul sau ma- a actiona in aceste directii educatoarea va trebui in:
-sina, au vazut si urmarit zborul unui avion, au vazut in filme sau I" , sa studieze materialul ilustrativ destinat activitatii si
,peate chiar in realitate, bard, vapoare etc. \' sta baza, sa alcatuiasca un chestionar corespunzator temei.
De asernenea simpla observare, ohiar repetata a obieotelor ~i 1111 ,',L ~i sa-si stabile~sca mdioatiile verb-ale, pie care Ie va da
ifenomenelor care constituie tematica ilustratiilor prezentate co-
, lip I l' in legat'lira cu contintul Ilustratlei.
piilor, nu este suficienta pentru a asigura oalitatea perceperii ma-
'll 'fl,LiaD<arul'i,ntocu:nitin vederea analizei ilustratiei trebuie sa
·terialului ilustrativ. Conditia principals pentru vasigurarea trecerii
1"1 I p1anul de irrtrebari ca~ ~a permit.a educatoarei condu-
·de la stadiul incipient de peroeptie sumara 9i nediferentiata a ilus-
r pti i copiilor de 113 ansamblul Ilustratiei La( diferite-
·t:r1atiilorla peroeptia analrtico-sirrtetica, care sa permita redarea
sale, de la un element la altul, de 1a 0 idee la alta 39a
-continutului Ior tematic in mod inteligibil, este orientarea corecta
H sprind ~i cum sint sugerate de oontinutul tematic al,
.a perceptiei ibustratiilor, instruirea adecvata.
I, u ajutorul iI1Jtrebarilor eduoatoarea vizeaza orientarea
Il, I ~ I opiilor, fonmarea deprinderii de a observa ilustratia pe-
3. ORGAN1ZAREA $1 DESFA$URAREA ACT1V1TATILOR h lIt un J activitat; .aoolitico-sintetice, organizarea gindirii si for-
DE CONVORBIRE DupA 1LUSTRATII . III 1\ \ tltudinii oonstiente fata de c.ele observate. In acelasi timp,.
deprind en 0 munca inteleotuala independenta, invata
.a. Cerintele pedagogice generate privind organizarea
~i sa distinga esentialul din lucrurile, faptele si everri-
~i desfasurarea activitatilor de convorbire
~nt1lnite in continutul ilustratiei. Ca urrnare copiii trec"
dupa Ilustratii
t diul perceperii nediferentiate, de ansamblu - la perce--
Tinind seama, deci, de Iaptul ca ilustratia (tabloul) este un I 1I , l L mai deplina ~i mai fin diferentiata a obiectelor si fe-
-stimulent complex, iar oapacitatea oopiilor de a percepe in mod 11111111'111'1 l' ilustrate.
independent - 9i pe baza unei fine activitati ana:litico~sintetice

._------- -------
" ."1, . un rol deosebit de important 11au indicatiile verbale
i '
nsditila prindpaUi pentru asigurarea unei bune ori nU:id III I II trebuie date concornitent cu desfasurarea convorbirii,
pen ptiei ilustl'latii1or este calitatea intrebarilor adresate oopiilor. I 1'1 I" ul pr i rii raspunsurilor bune ale copiilor sial completarii
In general 1n1trebarile trebuie sa fie precis si clar formulate. a - I II. i II pril jul conoluziilor partiale si finale. Indioatiile verbale,

oesibile intelegerii si sa se suooeada logic. Ele trebuie sa stirnulez I I I I eul onvorbirii, trebuie sa deschida perspectiva unei ana-
.()bserViareailustratiei, indircarea si denumirea obieotelor ~i a partilor I L r L a tabloului in ansamblul sau si a elernentelor impor-
componente, a insu~'irilor obiectelor, sa atraga atentia asupra corn- dud. la sinteze din ,ce in oe mai complexe si la sta-
portanrentului, actiunilor ~i miscarilor, oamenilor si anirnaielor. sa , noi relartii intre fiintele si obiectele redate in tablou.
suhlinieze oaracteristicile i,lustratiilor in ansamblu §i ale elemen- I'x'llrnJolu in oonvorbirea dupa ilustratii cu terna "Primavara" ,
telor ei in parte . ar prilejuJ. 00 pe baza raspunsurilor copiilor sa f.adl
. In mod deosebit, intrebari1e ttrebuie sa stimulezesi sa activeze gin- III', .' 11 1 1 gatUJra cu principalele aspecte pe oare acestia le-au
direa copUlo'!',s'a le puna prob1eme, sa:'i indemne la scoaterea in evi- n, mo izolat si fragmentar : a) aspecte de inceput de -pri-
«lenta a elementului principal, lla explioarea raporturilor de depen- (. slr a rindunelelor, inverzirea ierbii, inf'lorirea pomilor,
'denta, sa-i determine pe copii sa motiveze ideile, sa chibzuiasca, sa III I , \ 'r . nin) ; b) activitatea ~i starea sufleteasca a copiilor

caute sa gaseasca un raspuns oorespunzator. 1 Ul'il de intoaroerea rindunelelor, urmaresc stradania


£, cuibul, se joaca Imbraoati linrhaine subtiri) ; c) acti-
[ntrebarile adresate oopiilor trebuie sa se axeze pe ideile princi-
r a adultilor (tarnnii cooperatori se pregateso pen-
pale care reies din acest ooritirsut al [lustratiei si astfel ei se vor de-
I, I 111111 lmpulul : 1a I.M.A. se repara si se pregatesc trac-
prinde sa observe organi:zJaltilustratia ~'i sa an~lizeze elemente:e
tll III II I I hl{ uril , grapele etc., toti sint veseli ea au scapat de iarna
<::omponeI1lte in inlan~ui~ea lor fireasca, asa cum smt ele grupate III
111111 1'1,' drag). .
perspectlva tabloului.
1111 cind indioatiile verbale ale educatoarei si cornpleta-
I' ",\11'1
.Urm[nd aceasta cale, eduoatoarea are posibilitJatea sa atraga aten-
11 I' 'II'fi rnai ample, I'll convorbiroa dupa ilustrath cu tema
"t;iacopiilor asupra elementelor pe care le considera import ante pen- ••lit I dll I 11
P triei noasrtre"- in eondi ti ile in care copiii nu au
1ru intelegerea coI1ltinutulJuiilustratiei, sa Ie dirijeze gindirea si sa III I t'll III t a perceperii directa a edificiilor si pareurilor im-
2sigure astfel formarea, precizarea sau intregirea unor rcprezentari 1111111111, omnificative, din capitala, ei le cunosc din ilustratii,
tllllllll 11'(' va trebui oa pe rnasura ce prezinta ilustratiile (Pala-
-clare, exacte.
Convorbirea eduoatoarei au copiii in legiltura eu ilustrlaWle pre- III III I III JI,'il ocialiste Romania, Palatul Pionerilor Casa Scin-
I I I'll' 'III ismigiu, PIaI'Cul23 August), in timpul desf'asurari! con-
.zentate in cadrul aotivi tatilor trebuie sa se desfa~oare intr-un mod
'lilt t ' 1 prilejul concluziilor partiale sa precizeze dar mai ales
viu , firesc si
, organizat. Ea trebuie sa repl"ezinte un schimb de pareri I um I z datele senzoriale furnizate copiilor de ilustratii, au
-si impresii asupra oeior tlustrate. Ca urmare, r'olu.l eduoatoarei este mati ampla a elementelor specifioe oladirii sau parcului,
TIn numai sa adreseze intrebarile necesare examinarii, observar ii si r a utilrtatii si sublinderea frumusetii lor arhiteoturale.
,orientarii copiilor spre continutul de idei al ilustI1atiilor ci si de a b influenta ouvintului, respectiv a indicatiilor verbale
astepta raspunsul copiilor. Ea trebuieea precizeze, sa corecteze, sa duoatoare "se dezvolta opozitia intre perceptia obiectului
adinceasca si sa fixeze cuno~tinte~e si impresiile, sa stimuleze proce- tarea eu privire La e1. In aceasta opozitie, treptat, in
-sul de intuire si sa ajute pe copii sa se i-idioe 1a unele generalizari.
, "'IIIII¥i " 11 rnediului tnconjuraror ~i dezvoltarea v o rol r ii. 97
1 p~l Incepe sa figureze mal mul!t decit poate s I' fl ct

in mo ul nernijlocit in momentul in oare are loc perceptia" (in zul IIII'( n ob! ct lor 11 1,1' t ~ria partilor lor principalo, indioarea 'uncr
, ~ \I I SlrID
•••• 1r o::i 'i' . 1
~ t 1 personaje or SlnJteliemente[e pe care t
0

_
no tru perceptia ilustratiei)". .I"'" '1
nu 1 pr Lind m or mici. re
Din ce1e relatate se poate conchide di particularitatile per ptiei
ilustratiei de catre copii determina 0 struotura specifics activita- II" .rllpa.d 4. f3 la~, e)(Jp~rie.~tade viata a copiilor fiind mai bo-
tiler de oonvorbire dupa ilustratii, determine elementele sale con- I L m t100 st
mSlooprmzataa:re si rnaj variata. Astfel unele
I 111 S ref r 1 :f ete d '
stitutive : I' • , .a ~ e if:oamna; Ia jOCIUride iarna. Alte teme
- prezentarea ilustratiilor 1?iintroducerea copiJlor_in ~ema acti- 1 1 La actlvit~tlle oopiilor sau ale ad'llltilor si chiar- la u 1
VI lltmcnt plil'cute copitlor, De pilda: Munca in 'grii.dinil . C nlee
I I "W"a mama
vitatii printr-o prealabila preKatire aperceptiva ; x M '. _e u-
- condueerea p~o~ului de perceptie 'a ilustratdei, analiza aces-
II
'I acasu; 0$ Gerilii. imparte daruri etc

rupa. copn"Ior de 5-6 ani intervin 1?iteme cars . presupun un


teia ~i dezvaluirea continutului sau pe baza intrebarilor, a indica-
tiilor verbale ~i a stiIDularii permanence a proceselor de cunoastere, t' Ill' ,ft. 7
1
l:rg _deI cun~9tinte din partea copiilor. De exernplu,
, e s ra d a, n padure, Munca mamelor Munca la cimp
a capaeitatii intelectuale a copiilor ;
I, I 'HZ S, La cooperativa de timplii.rie, Mijloace de'transport Fru ~
. -sintetizarea celor peroepute in vederea precizarii, corectarri , Ill·<1i b -t"l . , mu
yoga tz e pairiei, Prin tara noastrii. In capitola tri
si adinciril datelor senzoriale pe de 0 parte ~i a generalizarii si /fun. tr tc. 'pa rzez
fixarii in memoria copiilor a elementelor principale ale dlustratiei, B~w:zato.r oontinutuluiacestor ilustnatii, la grupa oopiilor de
') I
pe de aUa parte. m ~l oenntele fata de copii sint mai mari Oonvorbirea dupa
(,
I 11'11'~1
Bineinteles ca in organizarea si desfasurarea activitatii, tinind , r amza taa Ia aceasta grupa nu poate fi. limirtata 1 .
organi .1
I 1111 store bi t a SImp a
J seama de aceste elemente, educatoarea va rbrebuisa-1?i adapteze a 0 lee elor sau fenomenelor ilustrate
'{V

'(II 111 rtl.' buie stirnulatj sadiescrie si sa interpliet~Zlein mod .


structura /?icontinutud activitatii eerintelor diferentiate de Ira0 grupa
;1<11 I t1i II ~t datele oferite de Hustratii. EdUioatoareatrebuio s~ c::~
la alte /?i &8.se orienteze in alegerea idustratiilor, in formularea
III I 01 1var~a elemenielor compozitionale inJtr-o stricta ordine
intrebarilor 1?istabilirea indicatiilor verbale in Iunctie de nivelul .'?una. proble~e, sa stimuleze pe copii sa sesizeze esenti-
grupei cu care lucreaza, ~l1l dmtre Obl e10te, sa gindreasca si sa -,
l - '
1/ ,,111'111 lor prin intermediul il'llstratiei.' gaseasca rezolvarea
Astfel la grupa de 3-4 ani, temele corrvorbirilor dupa ilustratii
sirrt dintre cele mai simple: .Iucariile noastre, Pisioa se joaca etc. ,)S, bl COPii.id: Ia grup.a maDe trebuie sa interpreteze ilustra-,
Folosirea acestor ilustratii trebuie sa dea copiilor posibilitatea sa , I pute 91 sa generalizreze date1e pe care 1?ile insus,esc in
II II lIoLlvitati.
cunoasca si sa recunoasca •...
obiectele si fenomenele ilustrate, .sa le
formeze deprrnderea de 'aJ le intui intr-o ordine lcgica precum si
deprinderea de a exprima in propozitii simple impresiile provocate, Urea convorbirilor dupa iIustratii
experienta lor si cunostintele pe care Ie au. Recunoasterea si denu-
I I ~llrarea metodic'a' b
It II I" II ~1 cu une rezultato a convorbirilor dupa
1 Ur sula $ chi 0 P u, Curs de psihologia copilulnii, Editura didacticii ~i l~ presupune unele pregatiri prealabile din te d
III III ~l anum . t di par ea e uca-
pedagogicii, 1964, p. 215. I Ilil e. s u zerea ateritii, la inceputui anului scolar a
I 11/ I ' convorbirilor dupii. ilustratii previi.zutii. d . ,
e programa si
98

99

I
)
dill vl ~a ~i acuvitat . plilor si ad,u,ltilor, din viata animalelor et "
correspunzatoare a temelor in planul anuot ; pro 'urar a
d1,.~L7'lbui7'(>a I" Imt sa fie toutate • cu _rr:t] l oace de exprimare plastice,
t
din V7' me a vablourUor care vor fi folosite in activttatUe r spec- '""'I'stoil virs; i,.~ Lmpleteasca mtr-o forma unitarii prezentarea
u» ; intocmirea planurUor de lectie; asigurarea condifiilor nece- ,,1/,'/ ima,7ini 'o1'e'L din punct de vedere didact?"· -
I' I oil r. l . "'-, cu 0 forma
sere desfa$urarii activitatii. , , u .~,LJu., . ummous , ' artisticii placuta D - 'I .
, upa caz, 1 ustratia trebuie
Dupa cum se stie, ~activi;tati1,or instructiv-educative din I pi 'ZlnL anumit araoteristici in mod descriptiv. Intr-un tabl
gr'adinita de copii stabileste tem.atka 9i ordinea cronologid a con- II s 1n [. I'~l~ aza eopiilor un animal, trebuie sa apara ele-
¥." - au,
vorbirilor dupa ilustr.atii La fiecare grup«, potrlivit virstei copiilor si 1III'IIl d 'ara ILristl e animalului si 0 proportie corespu -t
1,III' P I '1 ' , ~'. nza oare
scopurilor urrnarite prin aceste activitati. I 'l'v1 c cornponente ale oorpului sau. (De exemplu - boul -
In e$alonarea temdo'1' pe i:ntregul an $colar convorbirile dupa 111' rr» mad desfacute, oohii rnari si blinzi ceaf'a s i " t 1
1"'11 \ orp 1 ' , ",1 pieptu pu-
ilustI'latii sirut pla,s.a,tedupa activitatHe in care se predau cuno9tin- , U masrv ~l greoi, coada oaraoteristica mersul lent si
tele La cane fac .apel e0I'l~orbiri:;1er:es.pective.De exemplu, convor- 1110 II' a sp cifica , a. r.asel'i) In acest mod, coprii au posibilitatea
" sa .. r-
birHe dupa ilustratii cu temele : lama, Animalele din pi'idure etc. I I \I anacteristicile priricipale ale animalelor din t bl I pe,
II It. 0 'I ."1 a. ou. magi-
sint introduse in planul calendaristic dupa activitatHe in care se m ~r, oopn or, sau ale animalelor trebuie sa fie redate
predau oopiilor oun09tinte despre anotimpul iarna, sau des-pre ani- I Iltllt, in rnisoare, IOU expresia oaracteristica situatiei respective.
malele salbatice. In acest fel, papticirparea oopiilor 1a convorbiri va II l, 11.~Ul d,e compozi~ie infati9ind, de exemplu, aspecte din
fi rnai activa si mai rodnica. 1\ ) ll~or sau aadultilor, trebuie refleotata realitatea in mod
Unele convoTibiri dupa ilustratii trateaza teme care nfUau legatura 11111 II I -t LlV,Atmosfera redeta in tablou trebuie sa-I Iaca pe copil

directa cu alte activitati obligatorii, nu angajeaza acelasi subiect. I II 1.' mo~entul r~spectiv ~i sa simta emotia estetica. Pentru
Aoeste conv'orbiri trebuie corei1ate cu un ciclu mai mare de acti- I I t I, t blourile trebuie sa fie realizete la un nivel artistic inalt

viltati : obs.ervari, povestiri, memorizari, cmtece, respectiv, cu acti- \I \' 't rl:z,ate prin simplitate "'iclarI't·ate
I I' 'T I, Incaroarea
- 1or eu ele-
vitati oare anglajeaza diferite laturi ale temelor ce urmeaza sa f,adi 1111 II ' 1, ,pnsos, ~u prea ,~ulte amanunte, impiedica intelegerea
obiectul convorbirilor dupa ilustratii. r de catre oopn a continutului,
o alta sarcina care revine eduoatoarei in preg'atirea aotivitatilor 'L d vedere al coloritului, de asemenea, tabloul trebuie
de carene-O'cupam estecea a alegerii tablourilor. E1e trebuie sa fie , IlLoohiu:ui, cit mai aproapa de realitate si sa redea at-
procuI1ate din vrerne avindu-se grija sa oorespunda cit mai hine spunzatoare, De exernplu, in tonuri rnai sumbre de
te~~i alese pentru convorbire si cerinyelor estetioo-educative urrna- lbastru,
It'l poate _fi redata atmosfera de viata ' miIzera
'~ a
rite in gradinita - adica sa fie de Vlaloare ar,tistic8, autentioca si s'il U vIor, de allt~data, in anii de teroare fascista ; in to-
raspull.lda sensibilitatii a,rtishce a c::opilului, capadtatii lui de a inte- I galben, oranj, rosu si alte nuante luminoase ne este
lege si de a aprecia frumosul. In general e bine sa se prefere ilus- III 1\ II
I
vi h<"l no ua- a pa t riei
,I"" . , noastre : ogoarele pline de rod' munca
tratia anecdotica (ea este mai bine apreciata .die catre eopii 91 se ul lnr 7,1 - pe santiere, In uzine sau fabrici etc. '
pretea.z'a 9i La interpretare - scop principal urmarit in convorbiri),
evitindu-se .plangele pur decorative.
II :':l~I
dLlcato~rei fa~a de ~calitatea si cerintele pedagogice, pe
I" 1>\11 sa Ie indeplineasca ilustratiile, Iolosite in activitatile
Ilustratiile pe care le punem la disp.ozitia copiilor, in oadrul acti- II I 1111 )I') lr : 0 ~a ajuta sa procedeze la 0 mai atenta selectionare
vitatilor de convorbire fie ca refleota obiecte din mediul inconjura- II 11"II,lu1 u existent editat, cit si la confectionarea in bune con-
tor, in mod izolat sau in compozitie, fie aspeote din natura patriei,
101

100
I I I. I (in.i rpr L I' tabloului. Aid este necesar sa se treaca toate
, I

dl ~li m L rialelor care eventarad ii lipsesc. Prezentar a II i m -


1, 1 t11 n 1 {' mpozitionale, care vor fi comentate ~i intre-
" "i
t r10.1 llustl'a,tiv neoorespunza,tor din punct de vedero dida H si
III/ I :ajulol"ul' r l~ se va face acest lucru; de asemenea vor
rtisLk influenteaza negativ asupra procesului de perc per, asu-
I uotat int irv 'I ~Iil" sublinierile, sintezelo partiale care VOl' fi
pra activitatii inteleotuale - in general.
, l'tH d all' c.J1I tcare eu scopul precizarii celor observate treptaj
Ilustratiile alese pentru convorbiri trebuie sa fie de dim nsiuni
II t blou ca ~~ InL ea f'inala 1?i' modul de incheiere a activitatii.
mari, spre a putea fi bine vazute de' catre copii in tirnpul acti-
vitatii.
. Este contraindicat sa se foloseasca rlustratii de1:ta9atedin carti sau
l sHi~urar a convorbirilor dupa ilustratii
reviste, care, de obicei, au dimensiuni rnici $i ca atare nu pot fi
vazute cu claratate de 1a distanta. De asemenea, ilustratiile folosite
in aotivitati trebuie sa fie in buna stare. Intrebuintarea unor ma- d sfasurarea convorbirilor dupa ilustratii se disting, de regula,
TI
teriale degradate (rupte, sifonate, decolorate) duce la lipsa de in- III I ult etape : 0 prima etapa introductiva, pregatitoare, 'in care
11

teres din partea copiilor pentru aativitate. 1 prezentarea ilustratiilor, anuntarea temei si eventual o
introducere de natura sa f'arniliarizeze copiii cu continutul
q Tort in legatura cu aceasta problema aratam ca este necesar sa se
studieze din vreme conditiile in care va fi expusa ilustratia .spre
IllIl
I II I )'ului; 0 a doua etapa, in care are loc analizarea (descrierea ,
a fi bine vazuta de catre copii (de regula, [lustr atiile se asaza pe un t Iii I r tar a) tabloului prin Tntermediul convorbirii dintre educa-
I suport special). III I 1 opii; 0 ultima etapa 'in care se sintetizeaza cunostintele
I

Pe llnga planificarea [udicioasa a adivi:tatilor, alegerea cores- II", utt L din convorbirea eu copiii asupra tabloului,

punzatcare a tablourilor si studierea oondifiilor in care ele VOl'fi II/t1'Otucerea copiilor inactivitate. Spre a stirnula de la inceput
expuse in clasa, un lac important in pregatirea eduoatoarei pentru 1111 I' '. .
ul opiilor pentru aotivitatea care urmeaza sa se desfasoare,,
convorbirile dupa Ilustratii il ocupa alcatuirea planului de aotivi- 0111 II I r a recurge la diferite procedee. Unul dirrtre ele este pre-
tate obligatorie sau in cazul in care eduoatoarea are mai multa ex- I III I sub forma de surpriza a ilustratiei ce va fi folosita in lectie.
I

perienta didactica, stabilirea modului in care va decurge activitatea. t III 11'1~1 st asezata pe un suport (pe tabla eto.) in absenta copiilor
hitocmirea planului de activitate obligatorie presupune, in pri- It jl 'I'll pentru a riu fi vazuta de ei la intrarea in class. In
I

mul rind, studierea preal,abila, arben:taa tabloului care va fi folosit Illl1l/1"IlL 11 inceperii aotivitatii, educatoarea anunta copiii ca le-a
III' I L , urpriza, Descopera apoi foarte incet tabloul, sporind ast-
in activita:te. Cercetind tabloul, edueatoarea va trebui s'a stabi-
II I I r ('/.111 contat Copiii sint curiosi, interesati, urrnaresc cu aten-
Ieasca aspectele (elementeLe oompozitlonale) asupra carora se va opri
in convorbire si felul CUIID va decurge descrierea, interpretarea lor. It 1111 'I'll sducatoarei. Bineinteles nu trebuie sa se uzeze prea
Fe aceasta baza va fi intocrnit planul de intrebari ce VOl'fi adre- tli Ii l procedeu, deoarece surpriza nu va mai fi... surpriza. De
I •

I 1'1 "!'IH 11 tr buie sa aratarn ca el este recomandabil mai ales in


sate copiilor in .tirnpul convorbirii.
I 1 111 \ lizarii ilustratii lor+care cuprind elernente bine cunosoute
In planul de lectie, educatoarea trebuie sa consemneze: scopul
oil 1'1/ II, d pilda, Closca cu pui, Copilui $i jucariile (La grupa de
urmarit in activitate ; :Belulcum se va face intrad'UJoel1eaoopiilor in
I II I) tc., iar 'in activitate se urmareste mai ales recunoasterea
activitate (prezentarea ilus,tratiilor, anuntarea activitatii, prooedee
t tll 11 imlr a obiectelor ilustrarte c$i a insusirilor lor, deci descrierea
Iolosite in scopul stimularii copiilor si pregatirii lor pentru inte-
I I 11 1 I~ tiunea
legerea corrtirrutul ui tabloului etc.); Ielul in care va decurge des-v-

103
102
I' I u as.emanator este acela all ~e:ia.rii pe dos a L hl ulut
, I t(ii, Acest Iucr 1 'L r -omandabil in oazul unor convarhiri cu
. L bLourilar, oind este yorba de preze:ntarea in sue s lun
11'111mai compl x, at presupun reaotualizarea unui fond mai
m i multor aspeote ·ale aceleiasi teme) si intoa.rcerea lor p fa~ 1n
III II' de cunostint din partea copiilor si 0 cercetare mai atenta a
mom ntul oer ut de desfa~uI1aI1eaactivitatii. A~a se poate proc da,
III tratiei, Astf I poate proceda, de exemplu, La activitatile de
d exemplu, in adivitaWe: Munca mamelor, Anotimpurile etc.
11~l1vorbiredupa ilustratii, care au ca terna munoa oamenil~r din
Prezentarea ilusitrotiei (tabloului) poate fi Hicuta si dupa c capEL II: 1 ,din fabr! a, d pe santierevterne programato La grupa mare.
au fost aarecum averlizati de ceea ce urmeaza sa priveasca, des-
n le educatoar , dintr-o gresita intelegere a lucrurilor cauta
pre ceea ce trebuie sa vorbeasca. Astlel, prezentarea ilustratiilor
1'111 1, litati cit mai spectaculoase de prezentare a ilustr:atiilor' sau de
poate fi precelc1atade 0 oonvorbire poogatitoare, de 0 poezie sau de 0
iuuntar a ternelor. Fara a minirnaliza importanta pToc~deelor care
ghicitoare care sa reaotualizeze unele reprezentari ale copirlor si
Ii11('1 crearea unei atmosfere plaoute, propice inceperii activita-
sa-i pregateasca perrtru tema care urmeazasa fie discutata.
II I', tr· buie sa retinem ea orice exagerari seu abuzuri de artificii
De pilda, pentru introducerea copiilor in activi tatea de oonvor- lit, in dauna activitatii propriu-zise. Tensiunea scade brusc La in-
bire dupa ilustratii Munca mamelor, poate fi folasita ghiciotaarea: I 1'1' oonvorbirii (dupa 0 irutroducere care e prea neobisnuita ne-
I 1,'1~l'), deci se ajunge La un efect contrar oelui urma;it. Eduoa-
,I "Cine va-ngrije$te,
. Cine va iube$te, I" II tr buie sa apreci eze, asadar, efectele procedeelor oare pot fi
I Zi de zi munce$te fill" I in partea introductiva a activitatii ~i sa actionezo in f'unctie
Pentru a va cre$te?" III '1.
nullzarea tabloului (descrierea, interpretarea Iul). Buna desfa-
Dupa dezlegarea ghicitorii se anunta aotivitatea si se prezintii
at stei etape depinde in masura mare de minutiozitatea eu
ilustretiile. I, toarea s-a pregatit pentru activitate. Dupa cum spuneam
Un alt procedeu care poate fi folos1t in partea introductiva a . :sta ;pre~a:tire consta in cercetarea atenta a ilustratei (ce
activitatii este acela de a expune 0 scurta poV€stire pregatitaare. ILa in activitate), ou soopul precizarii aspectelor care VOl'
Convorbiri dupa ilustratii ca : Ursuletii lamiere, Jocurile copiilor II if, 1; eu oopiii ~i a ordinii in cane va fi efectuata analiza.
primavara si aLtele pot fi precedate de 0 asemenea povestire. De
I \lod'. xami~lnd tabloul Munca pe cimp, plecind de la aspec-
exernplu, in activltatea Jocurile copiilor pl'imavar.a, eduoataarea po-
t· 11\111' vliL in Ilustratia respectiva, eduoatoarea isi fixeaza ide-
vesteste copiilor : "Intr-a zi frumoasa de prirnavara, asa cum este I" I~I 1\1'1 1 in [urul carora va purta eonvorbirea cu copiii.
si astazi, copiii de la 0 griidinita, impreuna CU eduea,toarea 10'1', au
II, I !'11mvara.
ie~it la pljrnbare. Au vizrtat scoala din apropierea gradinitei', apai
au geut un papas ca sa se joace in aer libel', sub cerul frUIDOSal 'I' runll ooperatori au iesit pe cimp eu tractoarele,
pnmaveru. Vam vedea acum unde au poposit si cum s-au juoat. Va r, le poarta dupa ele pluguri, grape, semanatori eu care
voi arata , toate acestea intr-un taolou" (i,l descopera : iIlidemnind r~peaz'a ~ se seamana pamintul.
copiii sa-I priveasca). (/Ill nli sint bucurosi si rnuncesc cu spor,
Ilustl'tatiile pot fi cunos.cute ~i inainte de a se tine activitatil~ I "II III I ideflor principale ce logic din continutul
decurg
respecuve, atunci cind eduoatoarea considera ca este necesar'a a pr~- III II Ii lustratiei 0 Via ajuta pe eduoatoaro sa-si intocmeasca
gatire mai minutiaalSa a oopiilor in vederea bunei desfa~urari a actl- ,,1111111 Ii \ n~ .oari care va fi utilizat in aotivitate, '

104 105
.r

T L aceste pregatiri prealabile ofeta garantii pentru bunu] rn r III II" • E yorba numa] de precizarsj, unor ins:u~iri rnai usor de per
'jlL~ut oum sint : culo
1 nvorbirii. Reusita ei deplina, depinde insa de Ielul urn te I'. ' ,I area, f orma, marimea
~
nurnar-u] si,- n .,
r alizat in practice planul intocmit, de maiestria cu care edu atoarea , rrnta celor stiute de copii. Copiilor de 4~5 a . li ' . umai in
descri . , . Fl L se poato oere
reuseste sa conduca oopiii in timpu1 observarii tabloului ~i de teh- I escrie une1e acti uni simpls, des.pcinse din Lablou Ca .~
IIrl ~ a ' , sa exern-
nioa folosita la adresarea intrebarjlor. II cam ce e expuse se pot fo1osi intrebari de genul : Ce vedet' '
. In general, prima intrebare pusa copiilor innediat dupa infatisarea I tblou ? (pentrni den'll1l1irea si enumerarea e1emente1or com O:i ~~
I tabloului.. solicita enumerarea elementelor compozitionale observate III le a1~?tab1oulrui). Ce face fetita ? Ce fac copiii? Cum ~nt tei
1I1braoatl. Ce euloar-e are rochita fetitei? Cine este '
I de ei in tabloul respeotiv, (Ce vedeti in acest tablou?) Intrebarea
"'U~a sau papu~a? etc. ' mal mare,
este preferata din urmatorul motiv: se satisface ouriozitatea irne-
diata a copiilor, ei Iiind nerabdatori, simtind nevoia sa cerceteze I grup "1 d
a OOPllor e 5-6 ani, convorbirea dupa ilustrati
I f1 limitats . 1 . ' ui nu
intreg tabloul, sa cuprinda cu pr ivirea toate elementele lui compo- . a nurnai a sirnpla recunoafltere, enUmer,al'e si descriere
nente, fapt care permite in corrtinuare, oercetarea organizata a aces- (,)1:>1 ~e1or sau a actiunilor ilustrate, Intrebarile educ~toarei tre .
tuia. III • 'a ceara din pa t "1' . -
" ," . l' e:a eopn or fll mterpretarea aspectelor In-
Dupa ce oopin enumera In voie si in ordinea in care cred ei de I I(I.~ te in tablou. De pilda intrebari ca' D l'
Ilil I se d ... ? D' . e ce p mge fetita?
cuviinta elernentele compozitlonale ale tabloului, se treoe la ana- ue copm. e ce si t . b " '
lizarea detaliata a acestuia. Analiza inoepe cu grupul compozitional, tI" n-6 ani Ia un €iOJ:1tintele~~uatma~~~~~s? l~b~I~~'li~reflcOlarii
I 'I'it care • t di ., I rea unor
central. ~ e nu SIn irect perceptibile fli care Ii condur- 1 int ,1
I •I
,
m ifi t··
III roatrei a mesajului tab1ou1ui.
a In ' eiege-
De exernplu, atunci cind se organizeaza activitatea de convorbire
dupa Ilustratia Closca cu pui (la grupa de 4-5 ani) primu1 aspect
cercetat va fi cei care poarta titlul tabloului, respecttiv Closca cu
pui. Apoi se trece 1a analizarea celorlelte caspecte (grupuri, ele-
mente compozitionale) prezente in tablou .
. Analiza f'iecarui aspect in partese facepe baza intrebarilor edu-
eatoarei, acestea VOl'fi putine sau rnai numeroase, mai restrinse sau
mar cuprinzatoare, vor cere o analiaa .mal adinca ori mai sumara,
in functie de stadiul de dezvoltare a copiilor ei de natura ilustra-'
tiei cercetate, de complexitatea ei ternatica, Astfel , tinind seama de
particularitatile analrtico-sintetice ale pereeptiei prescolarilor de
~-4 ani, de faptul ca la inceputul virstei prescolars copiii nu efec-
tueaza, in mod Iiber, deoit 0 analiza sumara a ilustratiei, este reco-
mandabil sa li se acorde un ajutor direct rnai substantial. Ca ur- 11111111\11P nlru co bi
nvor irea ~~pa imagini "Munca mamelor" (la grupa co-
mare, numarul ~n!trebarilcir menite sa. conduca pe oopii la examina- p iilor de 5-6 ani).
rea tablourilor va fi mai mare decit la celelalte grupe. In general,
futreb'ari1e 'acoesibile copiilor de 3-4 ani 'stnt cele care cer recu- ",' 'I,n ,ral,~la ~rupa de 5-6 ani, intrebarile adresate prescolari-
noasterea obiectelor, denumirea.venurrierarea ~i descrierea lor su- '"I I' 11 sa fie rna] put; d '
vIne ar mai cupcinzlHoare 1asindu-se
"/1 1I I' L t rnai rnult ibiht '
POSl 1 1 atea de a-~i expune liber ideHe.
i06
107
n
,
l

11 • ncluzie, intrebarile care conduo copiii la exarnin I'e isL metlza MentioOnam 1nsa oa acese pro-
ideile. -I

irati i trebuie sa fie potrivite nivelludui lor die mtelegcr \ i?l, d i-


d ~ educatoOarea nu inter vine prea des (ceea
:gur, posibilitatilor lor de expunere orala, 'I'rebuie sa mal subllnl m un aer rigid, didiactkist).
di 0 intrebare este bine Inteleasa de catre oopii nurnai atuncl dinel
este clar formulata, precisa si concisa. Este necesar sa S0 vit in-
trebarile stereotipe neprecise, Asemenea increbari risipesc atentia
copiilor, fac sa inbirzie raspunsul, sa treneze aetivitatea. Se r co-
manda sa fie evitate intrebarile care cer raspunsuri monosiLabice
sau care le includ pe jumatate. Aoestea nu activeaza gindirea si
au darul de a forma la copii proasta obisnuinta de ,a da raspunsuri
la intimplare, negindite.
In scopul atragerii ~'i. mentinerii vatentiei copiilor in procesul
analizarii tabloului si a evitarii eventualei neintelegeri a intre-
barti puse de eduoatoare, se poate folosi, mai ales la grupele ma!
mid, 0 bagheta (un creion, un betisor) cu ,oare se indica pe ta-
blou elementele la care se red'era mtrebarile, iar in expunere sa
i foloseasca f'ormularea pe care a ~ntrebuintat-o educatoarea,
I
La grupa de 5-6 ani spre sfirsitul vanului, cind se presupune
II di presoolarii au f'ost deprinsi sa analizezo 0 idustratie, educa-
I
I toarea le poate pretinde sa descrie si sa interpreteze aspectele
din tablou dupa un plan dat in prealabil- Planul poata fi pre- / 'UIIVClI'bil'e dupa imagini M
zentat sub forma enuntiativa sau sub forma de intrebari si este " unca mamelor" (grupa copiilor de 5-6 ani)
reamintit la nevoie copilului ales sa interpreteze tabloul (ele-
mentul, partea, detaliul cerurt de educatoarre). Procedeul prezinta vorbir a dupa Ilustratj] trebuie sa se lncheie cu 0 . t _
11001' diiscutats, Educatorarea (eve t 1 .
' sm eza
avantajul ca permite formarea deprinderii de a face a expunere
I

"( v. ouvinte datele percepute 1 t bl ua un Copll). subliniaza


analitica Iibera, I I I I'll
I de 5-6 ani v . . n a ou care trehule retinuto.
0

In timpul desf'asurarii convorbirii dupa Ilustratii, este neoesar 1111111 f. a 111s1tamdeosebi asupra semnifi.catiei ta-
ea la to ate grupele de prescolari, educatoarea sa repete seu sa in-
luctie! re a ti 'tT' -
tregeasca raspunsurile copiilor. Aceasta, pentru a fi bine intelese a C lVZ a,lZ. In lncheierea aotivitatii copiii de 5-6
Ill. It' SiQ111?itul anului scolar port g- . 1 ."
de catre toata grupa si, in acelasi timp, pentru a fi intari te si " " asi a pIOpunerea educatoa-
J ". 111'1 titlu potrivit tabloului du a
deci retinute mai bine de copii. Dupa analizarea fiecarui aspect I. I ('('Illite I'U . . p oare a avut loc oonvorbire,a.
(sau grup compozitional), eduoatoarea trebuie sa sintetizeze discu- g pe, ,ac11vl:tatease poate incheia au grh','t
II pO(':l.I ci 0to. 1C1 oare cu
tiile purtate in concluzii partiale. La grupa de 5-6 ani spre " 1 un em ec etc., legate de eontinutultabloului '
sfirsitul anului scolar poate cere oopiilor acest lucru, ajutindu-i ('"I xpuse in legiHura eu organizarea si d"'~'~- .
I (fllll' cI bi ,1 ",,"-al~urarea activi-
dupa caz. Folosirea acestui procedeu dace la deprinderea copiilor convor Ire dupa Ilustratij 51nt exem li . 0

I" "I,ll' planurl de activitati bli t oru.. : p Iflcate 111urrna-


eu 0 cercetare organizeta a Ilustratiiloa-, le cultiva priceperea de ,Olga

108
100
Llpa c atl un 8 ut 1 sca ? (se urrnareste pe cit e posibil descrierea
PLAN DE ACTIVITATE
a parti lot' iorpu lul 1: cap eu creasta rosie, cu cioe si dbi ochi ;
IC perit u r 'n !;Ii Iulg! de culoare maro; doua picioare eu gheare,
),
e face clos ?
Grupa copiilor de 4-5 ant Cfti pul arc close ?
uii sint la fIde mari ea si closca ?
penumiTea activitiitii : Convorbire dupa ilustratie
( e euloare au puisorri
(I'lcl catoar a ace ntueaza
?
ca puisori i au corpul acoperit cu put, moale,
.Tema : Clo~ea eu pui. I Ihut.
fae puisorii ?
pcopul activitiitii: Reeunoa~terea, denumirea si deSerierea sumara a ele-
111'ln aceasta ultima intrebare, educatoarea pretinde copitlor sa descrie unele
mentelor din tab~ou: pui, closca, gaina, cocos, fetita care hraneste pasar-ile j
11\111111 observate 1a puisori : unu1 ciuguleste eu cioeul, merge, i~i curata
activizarea voeabularului ~i fo10sirea corecta a euvintelor: doc, creasta, II II' 1 de pamint eu eiocul, altul da din aripi etc. -(educatoarea arata cu
gheare, oiuguleste etc.; formarea deprinderii copiilor de a asoulta raspun- Ii I 1\ t detaliile analizate),
II) 11.1 atoarea sintetizeaza cele observate precizind : closca este mama puilor ;
surile colegilor lor.
Material: Plansa ciosca cu pui (editata de Ministerul Invatamintului). \ 1\1' grija de ei ; este mai mare decit puisori i, are cap, cu creasta, doi ochi,
111(', ulsorii au si ei doi ochi si un cioc. Ei nu au creasta ; corpu1 ei este aco-,
JlII'IL u pene maro, iar al puisorrlor cu puf galbui ; are doua aripi si d6u~
lilt 10 \I' t rminate cu gheare, la fel ca si puisoril.
Or'ganizarea activitatii
I II ontinuare se indica pe tablou coltul in care se poate observa fetita
Se vor asigura conditiile prielnice aetivitatii: aerisirea clasei, asezarea III IIln patru gaini si un cocos si se adreseaza copiilor Intrebartle :

in ordine a jucari ilor sau a obieetelor care ar putea sa distraga atentia 'Ine mai este in curte in afara de closca ~i puisorii ei ?

eopiilor in tirnpul activitatii ; asezarea eopiilor pe scaunele in semicere ; pre- face fetita ?
'u ce hraneste ea pasarile ?
\', gatirea suportului pe care se afiseaza tabloul-
pasar: s-au adunat in jur ul Ietitei ?
I Numarati gainile isi spuneti cite sint. Ce culoare au ele ?
Desfa!?urarea activitatii
l)upA ce cunoastem cocosul ?
Introdueerea eopiilor in tema activitatii se realizeaza prin prezentarea unei fl tncheiere, educatoarea sintetizeaza intr-o forma narativa continutul
Ihlolilul analizat :
jucarii infati~ind un puisor iesi nd dintr-un ou.
Dupa intuirea jucar iei, respectiv recunoa!?terea si denumirea puiului de III ll'. zi calda de primavara, 0 closca mare, cu fulgi ~i pene maro, cu
I' I t I rosie, frumoasa, a iesit in eurte, la plimbare cu puisorii ei.
gaina, educatoarea descopera tabloul Closca cu pui, exprimindu-~i admiratia
limp ee puisorti se jucau pe iarba la soare, closca prindea cite un vier-
TII
fata de cele infati~ate in el. ("Priviti ce puisori frurnosi I") /III S U un gindacel si-si chema repede puisor ii : clone, clone, clone ... ca
11\'
Dupa ce eopiii au fost lasati sa-si exprime liber primele impresii .in lega- II dude mincare. Puisorti veneau in fuga cu aripioarele iritinse si ciu-
tura eu tabloul (recunoasterea si denumirea elementelor observate), se trece 11111111 u ciocurile lor mici hrana pe care le-o dadea mama lor.
1a analizarea si deserierea dirijata a tabloului- Se va atrage atentia eopiilor,
I III) cum avea closca gr ija de puii el, tot asa 0 fetita avea grija de cele-
in prirnul rind, asupra infati~arii generale a clostri si apoi a puilor. Pentru
I III Il 8 l'i din curte- In fiecare zi iesea in curte si chema gainile si cocosul
a stimu1a eopiii in efeetuarea analizei, edueatoarea va folosi urrnatoarele-
, Ii I boabe de porumb si apa. Dupa ce se saturau, cocosul multumit cinta
tntrebari : .' 111'111'11u" !
- Cu cine sint pui~orii ?
111
PLAN DE ACTIVITATE
upa enumerarea 1 m nt lor care intra in cornpozitia tabloului,) se V81
la intuirea dir ijat " la analiza, descrierea t;;i interpretarea continutulus
Astfe1, se va orl nta tentia copiilor asupra aspectelor principale ce se-
111"/ -md din continutul tabloului (Culesul cire$elor $i transportul lor),activi-
Grupa copiilor de 5-6 ant 1111' pe care el 0 implica, cine I?i cum participa Ia aceasta.
p ~ru ~~est inc put s ~.o: pune intrebartle :
Denumirea aetivitiitii: Convorbire dupa il.ustratii. ( - ,rlVltl, ce fac oamenu In acest tablou?
Tema : L i v a d a eu e ire $ e (sau Culesul cireselor). - Ind: se gasesc ei ? _
Scopul aetivitiitii: Verifiearea i?i eonsolidarea cunostintelor privlteare la - Dupa ce cunoasteti ca fructele pe care le culcg sint cirese ?
unele aspecte caracteristice sfirsi tu lui de primavara (cimpul, pomii sin, inver- C11tioameni culeg cirese ?
ziti, este cald, oamenii se irnbraca subtire, se coc si S2 culeg ciresele) f, preci- Cum culeg oamen ii ciresele ?
zarea cunostintelor despre munca depusa de oameni la culesul cireselor ; cu- 1 ntriu descrierea amanuntita a activitatii desfasurate la culesul cire~elor,.
noasterea si aprecierea frumusetii t;;i a necesitatii muncii in colectiv, dez- 1'01 III vor fi ajutati prin intrebart suplimentare: Unde pun ciresele j De-
volta rea unei exprimari corecte, imbogatirea vocabularului cu cuvintul Ii -au urcat unii culegatori pe scara ? De asemenea, daca raspunsurile coph-
"livada"· II r Ia intrebarea privitoare la locul unde se petrece actiunea nu sint sattsta-
I' L re, educatoarea precizeaza notiunile de livadci (gradina, loc cu multi'
Material: Tabloul .Livada cu ciresi" (editat de Ministerul Invatamintului),
!lUll t) ; apoi va sintetiza cele discutate.
va analiza in continuare, activitatea pionierilor pentru a se sublinia:
Organizarea activitatii HJuL rul pe care-I dau acestia la culesul cireselor. Se vor adresa copiilor
1111' barile :

Se VOl' asigura conditiile necesare bunei desfasurari a activitatii ili anume I - Cine a mai venit in livada la cules de cirese ?
- aerisirea salii de grupa, asigurarea unei surse permanente de aer; Ce fac acesti pionieri ?
- asezarea mobilierului, cu ajutorul copiilor de serviciu, pe doua sau ICducatoarea, in concluzie, va preciza ca oamenii care culeg cirese, pentru
trei rinduri astfel ca toti copiii sa poata privi tablou1 din fata; II J u cobori s~a~a sint ajutati de pionieri $i culesul merge mai repede.
- pregatirea tabioului, a suportului pe care va fi asezat acesta ~i a beti- va a~aliza apoi un alt aspect· al tabloulul, transpOl"tur cireselor,
sorului cu care sa se indice e1ementele ce vor fi percepute pe tablou ; , piii vor fi orientati prin intrebarile :
- introducerea copiilor in sala de grupa, ocuparea Iocurilor, controlul - Cine transporta ciresele 1a carnion ?
tinutei. - Cu ce Ie transporta ?
- Unde credeti ca va duce masina ciresele incarcate in cosuri ?
I~clucatoarea precizeaza ca 1a culesul cireselor munca se irnparte : UnL!!
Desfasurarea activitatii 1,,,lt , altii umplu cosur ile, iar altii le transporta si le incarca in camioane,.
I I' fi duse la magazinul de legume sau la fabrica de compoturi si dulceturi;
111 continuare, copiii VOl' fi orientati catre recunoasterea si descrierea aspec-
a) Introdueerea copiilor in activitate se va realiza prin prezentarea tablo-
II lot, de pr imavara, asa cum sint red ate in tablou :
u1ui si prin indemnul adresat copiilor de a-I privi cu atentie,
anotimp este infatisat in acest tablou ?
b) Anunta1'ea aetivitiitii. Copiii sint insiintati ca dupa ce vor privi bine
upa ce se cunoaste ca e primavara ?
tab1ou1 vor vorbi despre tot ceea ce infatiseaza el-
va urrnari ca in raspunsurfla lor, copiii sa descrie aspectul pomilor ~~
c) Analizarea ilustratiei se va face mai intii liber, apoi in mod organizat.
pului, cum sint imbracati oamenii si copiii, sa explice de ce este atite
Pentru a familiariza copiii cu elementele principale din tablou, pentru a Hi, de ce oamenii sint Imbracati cu baine subtiri, de ce se coc cire-
crea 0 stare af'ectiva pr'ielrrica activitatii, educatoarea va adresa copiiler 0 tc. Pent~u aceasta,. educatoarea va folosi si unele Intrebarj ajutatoare-
prima intrebare cu caracter or ientativ : "Ce vedeti in acest tablou ?" Vor stnt pomn? Dar cimpul ? Cum sint imbracati copiit, oamenii Y" etc.),
fi numiti 2-3 copii si vor fi lasati sa spuna liber ceea ce vad (pomi, oameni, I II ce se obtin de 1a copi i ce1e mentionate, educatoarea sintetizeaza datele-
copii, pionieri, carnion etc.). III, [ I'vat :

112 1111 sterea mediului tnconjurator ~i dezvoltarea vorbiTii


113;
,:1' loul n Infati~eaza anotimpul prirnavara. Primavara cimpul et p II l ale dezvoltarif vorbirii, /iii anume fixarea, precizarea, I apro-
tnl Inv rziti. Este cald. Se coc ciresele, Oamenii ~i copiii se tmbru L\ IllIdea, sistemetlzar a, veo:ifioar cun.o~tinteloL9i a vocabula-
l1aln subtirt. Este pla cut sa stai afara", I IIIII~ prescolarilor, - ---.,
In incheiere se va face 0 sinteza finala asupra celor discutate, in S opul It· folosesc, fireste, ~i oonvorbirile libere, in oadrul activitatl-
:flx{trii ideilor ce s-au des prins din analiza tabloului.
II/I' ese, sau in oricare momente ale programului zi1ei, cind dis-
"Este sfirsit de prirnavara. Timpul este mai calduros, Totul este iferZit.
'In livezi s-au copt ciresele. Oamenii si pionierii au venit in Iivada sa uleaga
I 11\1 se poate desfasura fara 0 tema precisa stabtlita dinainte,
-oiresele. Ei se ajuta intro ei: un ii culeg, altii ajuta la umplerea c sur ilor,
.iar altfi le transporta la camion. Daca nu s-ar ajuta in tre ei, le-ar treb; i timp
mai mult, iar unele cirese, nefiind culese la timp, ar putrezi, s-ar stntca"-
II, ocul convorbirii in sistemul activitatilor din gradinita
In final copiii pot cinta un cintec de primavara pe care Il cunosc,
d copii

cum am vazut, in oadrul gradinitei de copii, convorbirea se


C. CONVORBIREA
~oara ca activitate obligatorie independents, dar in acelasi
111\1 se pot organiza si convorbiri libere au un numar restrins de
1. IMPORTANTA ACTIVITATILOR DE CONVORBIRE
IN- DEZVOLTAREA MULTILATERALA I t 111 in difertte momenrte ale zilei, in afara ectivitatilor obliga-
A COPIILOR PRE$COLARI t (1111. Astfel, eduoatoarea poate organiza scurte convorbiri libere
dill lneata 113sosirea copiilor, ill timpul jocului, in oadrul muncii
8. Raportul dintre conversatie si convorbire \I I viduale de corectare sau perfectionare a vorbirii, precum
p rrtru a se informa in 1egatura ou impresiile copilului sau cu
Din punot de vedere semantic, I111treoele doua cuvinte nu exists 1\ V ul Iui de dezvoltare etc.
riici 0 deosebire, In pedagogie s-a incetatenit ca termen -stiintific (I ~a de convorbire ca activirtate obligatorie, convorbiri1e libere
cuvintul conversatie, perrtru denumirea unei metode de invata- '\I grupe restrinse de copii sau individuale prezintla avantajul 100
mint care damuie inca td[n antichitate. I' t organiza foarte des ~i fara 0 pregatire prealabila ,a copiilor.
In gradinita de copii, ca si in scoala, conversatia ca metoda I t te eonvorbiri contribuie la rezolvarea in mod operativ a unor
de invatamint este f'olosita in scopul de a stirnula pecopii sa-si I. ote ale muncii educative, currrar fi solutionarea unor conflicte
. .insuseesca cunostinte noi sa-si actualizeze cunostintele dobin- I 'II 1111t1'e copii, respectarea de catre acestia a cerintelor de com-
-di;te,'s'a si le fixe~e, ;a le a~rofu~deze si sa le siste~ati~eze, uneori I ''II'Lare civilizata, Ele pot avea si scopuri instructive, mai eu
sa traga concluzii si sa faca generalizarl pe baza rnaterialului I ,una atunci oind slut folosite in munca individuala eu copiii,
peroeput. Asociata cu rnetodele intuitive, mai ales cu observatia, ()I'ganizarea si desfasurarea lor nu implica dificultati deosebite.
I I metoda conversatiei reprezirrta in oazul prescolari lor 0 oale efici- 11 s him.b convorbirea ca aotivitete obligatorie raspunde unor sar-
-enta de indrumare a procesului de cunoastere la prescolari, ea r ln] instructive si educativemaiimportante.maicomplexe. con-
fiind Iolosita in toate felurile de activitati, .Iu . r a ~i desf'asurarea ei irnplicind dificultati deosebite pentru

'@
Convorbirea este 0 forma de activitats obligatorie independents I (hu toare.
·care, prin interrnediul _l!.l..etodeioonversatiei, 50ptribuie La rezol- .omplexttatsa convorbir ii ca activitate opligatorie .decurge din
varea unor sarcini de baza ale cunoasterii mediului inconjura- tul cil se desfasoara in exclusivitate pe plan verbal, in

114;
I

I
• ------ -
o -1 r Ii material concreto Din aceste motive se organize Zt u- , piri dobind esc Lottoata capacitatea de a-~i actualiza ih mod
maQ la grupa de 5-6 ani, planifieindu-se la intervale mal mId' III mtar cunostint 1 si reprezenrtarile,. de a. le seleota, deoarece
timp (0 data p~ luna). f II 'liL1i sa faoa ap 1, I1nmod oonstient, numai La anumite aspeote,
~
De aceea pregatirea minutioasa a eduoatoarei si a copiiloj sint II j l e de tema convorbirii.

.conditii de baza pentru buna desf'asurare a aoestei aotivi~ati. stfel copiii sint ajutati Sa Iaca sisternatizari noi, <sastabileasca
,~ ~, II K turi noi pe baza oarora isi restruotureaza reprezentarile si cu-
I~~ 111) Llntell€ dupa altecriterii decit cele cu oare Iusesera obisnuiti
.c, Rolul convorbirilor in dezvoltarea multilaterala I' 1\ in momenrtJUloind are loc oonvorbirea.
a prescolacilor Tn acelasi 'timp convorbirea contribuie in mod direct la _c:.r~9te-
I I II alitativi;L.A.I2osibilitatii c:!~_exp[imare _oo~cta a copiilor. Intre-
.In activitatea instructiv-eduoativa desfasurata in gradinitele de II I'll edueatoarei, mestesugie puse, sint un exemplu de vorbire
copii, prin oonvorbire se urrnareste consolidarea, aprofundarea si I I (I' , corecta, precisa, Aceste intrebari Ii orienteeza in folosirea
sistematizarea cunostintelor dobindite de copii in oadrul celorlalte • 1)1 ' Ul a numarului si cazurilor Ia substantive, in flexicnarea ver-
..activitatio15ligaltorit; sau a celor alese, preoum si in aLtemomente I 1'101' dupa persoana, numar ~i tirnp, in folosirea corespunzatoare
.ale zilei. A·oeste soopuri pot fi atinse numai dam intrebarile pe " -l rlalte forme gramatieale. Ei ajung astfelsa oonstruiasca co-
. \ --
-care le fOllose.;;te ec1uoatoarea sint oorect fQrmula-t:e_9ilogic inlan- I1 I L if rite propozitii simple $i dezvoltate.
.tuite, 'inoirt sa determine actualizarea si sistematizarea reprezen- , nvorbirea ii obliga pe oopii Is·afoioseasoa adeovat cuvintele, sa-si
tarilor pe oare leau copfiliilliegatura ou tema' cOrTvorl;iriCUneori, , I,ll' leze v,oeabu1arul, sa caute ~tri-vite pentru a reda oele
.cu acest prilej, reprezentari insuficient conturate, saraoe, isi Iar- I IHliL cit rnai fidel si Intr-o forma corecta, Aoeasta activitate pri- .
.,gesc si isi precizeaza oontinutul. It .I III te si stimuleaza activizarea vocabularului. In oonvorbirea cu
Sarcina de baea a convorbirilor este insa de a realiza 0 sistema- II" 11' : "Alnimalele care traieso pe llnga oasa ornului", copiii se
-tizare a cunostintelor dobindi.te prin re etarea lor intr-=o struotur~ lilL rui sc, deexempilu, sa raporteze dennimirea de animal domes-
=Il.o!la,In eonvorbiri prin ill'term~diul intrebarilo;'- se for~azaoa:- " I~ mai la aoele animade care fao parte din categoria respectiva.

paciifatga copiilor de a-19ivalorifica 9i ordo~ reprezentarile 9i cu- II (. nvorbirea ou tema "Vara", "Primavara" sau "I,arna" educa-
I \I \1' \ are posibilitatea sa activizeze si sa precizeze denurnirea unor
-nostintele lor despre lumea reala d!upa criterii noi atene educa-
II II )11 ne caracteristice diferitelor anotimpuri, oa, de pilda, in-
toare. Daoa, de exernplu, in activitatile de observare, in convorbi-
rile dupa imagini, in jocurile didactice etc. prescolarii s--=auobis- 1\1\1 urire, infrunzire, inflorire, ploaie, tunet, fulger, curcubeu, roua,

-nuit sa descrie fiecare animal prezentat sau redat in tsblou sau II " rc, mghet, chiciura, ceata, promoroaca etc.
sub forma de mulaj, in oonvorbirea cu terna "Animalele care tra- I', In irrterrnedi ul aoestei aotivitati, copiii se deprind sa ras,pun.dii
III iesc pe linga cas-a omului" trebuie sa urmareasca clasificarea lor \I I i-opozitii dezvoltate, in fraze 9i suooesiuni de fraze, strjns le-
dupa criterii noi : anirnale mari, mici ; ani male cu coarne si co- t 7ntre ele. Prin urmare, convorbirea stimuleaza cxprimerea co-
pste ; animale care dau lapte ; animals acoperiite eu blana, eu par. I 1'1 Ivorbirea irudhegata, logica.
Aeest exercieiu descatuseaza gindirea copiilor din stereotipuri ri- 11111 ortanta practica, imediata, a convorbirii consta si in aceea
gide, 0 face mai flexjbila ajutindu-i in acelasi timp sa faca un !jut la formarea unui complex de deprinderi de exprimare eo-
:pas pe oalea abstractizarii si conceptuallzarii. tl I \. n cesare copilului aUt in oonversatia uzuala, cit si in aotivi-

117
,.

r . Educatoarea va conduce astfel convorbirea in.clt c06iii u coleotivul din caI'e fac parte, invata apoi sa tini3, seam?- unii
hill departeze de subieot, sa urmareasca atenti oea ce sT1,Gne e aJ1ii if!. oadrul discuti i, sa nu tulbure-gr:.upa-1n-t-i-mp ee- vor-
Itclrr va, sa raspunda exact 1a intrebarile care li se pun, sa; ex- b ~te un coleg, sa ascult ~i sa aiba 0 atitudine atenta fata de
prsm clar si precis ideile, sa completeze raspunsurile colegilor, 1 care vorbeste, sa nu rid& d greselile colegilor, In convorbiri
dar sa nu repete oeea ce au spus acestia, spot deci forma s! xersa calicta,timorale, oa: stc1pinirea de sine,
Panticiparea directa a copiilor Ia convorbire presupune 0 ac~ curajul, rabdarea, politctea to. 'I'reptat, prin inte:rrnediulconvor-
tivitate intelectuala intensa, Copiii trebuie sa se concentreze birilo-r,0Qpiii timizi si neincr z ,t:ri in fortele proprii dobindesc
perrtru a asculta eeea ce se disouta, pentru a intelego continutul uraj, depunind efortul de voin~A cor· spunzator pentru ca sa-9i
si sensul intrebarii, trebuie sa-si reaminteasca ounostintele in- tnfringa timiditatea, teama de a-!?i spune parerile in prezenta al-
susite anterior, sa chibzuiasca asupra raspunsulul, selectionind cu tora, Se deprind ,asti,el sa vorbeasca in fata unui eoleotiv, a carui
grija numai acele cunostinte care au legatura directa eu intre- tentie este indreptata asupra lor-
barea eduoatoarei, Formularea raspunsului pune pe copii in si- Convorbirea concribuie de asernenea la eduoarea estetica a pre-:
tuatia de a face Iegaturi coreote Intre cunostintele la care se olarului atit prin tematica Iegata de frumosul din natura, cit
refera intrebarea ~i de a efectua unele generalizari ~'i abstracti- i prin dezvoltarea gustului si a posibililti'iitiide exprimare coreota,
zari simple. lara, frumoasa.
Convorbirea are deci un rol deosebit de important in stirnu- Influenta convorbirilor asupra dezvoltarii multilaterale a copii-
larea si intensificarea activitatii intelectuale a eopilului. lor depinde de tematica, continut si de modul in care educatoarea
Prin tematica si continut convorbirea poate contribui la consoli- I' useste sa valorifice fieoare moment din activit ate in vederea
darea reprezeniiirilor $i sentimentelor morale ale prescolarului, tingerii acestor obiective.
preoum si la formarea laturii morale a perso.nalitatii omului. {brP.
o convonbire cu tema: "Ce am vazut la sccala ?" contribuie la
precizarea rolului invatatorului, trezind prin aoeasta sirnpatia si 2. CONrINUTUL $1 TEMELE ACTIVITArILOR
interesul oopiilor pentru scoala si Invatator- Prin convorbirea DE CONVORBIRE

"Munca mamelor", reprezerrtarile copiilor despre activitatea fe-


onvorbirile recomandate in_prog!2.ama gradinitei de copii au 0
meii in familie 9i societate se largesc si se precizeaza, adincin-
I Il'natiGa-vaIj.ata care imbratiseaza diverse aspecte ale vietii 0.0-
du-se totodata sentimentul de respect 9i admiratie fata de harnicia
pllului, ale vietii sooiale si ale natufii. In stabilirea acestor .teme
si devotamentul mamei. In alte convorbiri se precizeaza cunostin-
respeotat cerinta pedagogics de a tine seama de nivelul de cu-
tele oopii1or cu privire la mcdul lor de compontare in diferite im-
1\ stinte real al ccpiilor. Irrecest sens s-au selectionat temele eu
prejurari, in gradinita, 'pe strada, in tren sau trarnvaie etc. Sen-
timentele de dragoste fata de natura prin activizarea impresiilor 'I' maimare pondere in educatia copiilor.
traite eu ooazia plirnbarilor in mijlocul naturii, in diverse ano- es-au prevazun astfel pentru oiteva capitcle mari (rnunca oa-
timpuri se adinoeso in oonvorbirile eu teme corespunzatoare, nu-nilor, anotimpurile, animalele domestics si salbatice, mijloa-
Pantea organizatorica a convorbirii ereeaza posibilitatea exer- 1·1 de locornotie) cite oterna de convorbire, dupa un ciclu de alte
sari! unor deprinderi si obisnuinte de viata in colectiv, Copiii \1'UvitatL12rincare copiii au fost f'amiliarizati cu cunostintele res-
se obisnuieso OO-9i'imparti:igeasca reciproo impresiile, sa cornunioe III 'Live.

118 119

------=-=-~--.....
-,
-.
~--- ~ .. --

tlc'l\l' a cunostintelor dobindite in legatura cu 0 categorie de obi c-


J
In 1 g rea temelcr s-a .tinut, de asemenea, seama de n Ie, (\' ivitati sau f n m ne,
d a pl ca de ls oeea ce in mod obisnuit ii place si il impr sl, n 'I' ma atraotiva ~i interesanta, planificata in raportcu posibili-
mai multo Astfel la inoeputul anului, s-au preferat teme in 1 g tur I ~II concrete ale opiilor din grupa oorrtribuie la reusi ta con-
eu jucariile, evenimentele cele mai dragi - oa de pild:' s· rba- ClI,1 irii. Pregatir a ist. matica ~'i minutioasa a acestei aotivitati
toarea pomului de iarna etc. In general, prescolarii sint atrasi I I 11110 cerinta d baza pentru vrealizarea in bune conditii a obiec-
indeosebi de teme care oglindesc direct vi ata, activitatea si preocu- J I 'J r convorbirii.
parile lor zilnice.
o alta cerinta 'care a stet la baza stabilirii temelor de convorbire ~
din program a a fost eiicienia lor eduoativa : "Ora~ul nostru" (sa- 3. PREGATIREA ACTIVITATII DE CONVORBIRE
tul nostru), "Mama", ,.Ce mi-a placut mai mubt la gradini1;a ?~'.
I ntru a obtine ras unsuri coreS! unzatoare 9i pentru a acti-
In alegerea temaficii si stabiliroa continutului convorbirilor tre-
In~reaiga gruFa;sl'n necesare, pe de 0 parte, pregatirea prea-
buie sa se tina seama de necesitatea piistrarii unei proportii cores-
a copiilor pentru .ac;tLv-i4;aJtoo--j}FoplllSa,
pe de alJta parte, pre-
punzatoare iritre diferitele teme :
minutioasa a' eduoatoarei. A~a cum s-a v'iizut, convorbirea
- teme social-patrictice Legate de evenirnente sociale mai impor-
lanifilOa'ta dUPa~ ~icl~de activita i cu tema comi'iiia'S;fl'1:l-
tante, ounosoute copiilor, de munoa ~i activitatea adultilor ;
d . ea a c0r1vOr15lriL CalitatJe; predarri cunostintelor in aoti-
- teme despro natura - referitoare la anotimpuri, plante,
prec~deI1lte de observare, modul in care s-a organizat re-
fruete, legume, animale etc.;
.lor temeinica in diferite forme de activitate deterrnina iill
- teme din viata zilnica a copilului sau adultului ;
masura reusita convorbirii.
- teme in Iegatura ou povestiri sau alte opere li,terare ,cunos-
J r m:l a SIS ematfcaa-grupei se po~a{'e in.rnai. multe gtape,
cute de copii,
, III ( viz ,aza asigurarea unui contaot direct si repetat al copiilor IOU
Din punct de vedere al cunostintelor la care se refe-ra convor- \ pl't'l le eaHtatii oe urmeaza sa constitute subiectul convorbirii.
birile reoomandate in programa, unele teme, care au uncaracter
, II II, pQ:L.fclQSLi'llstI'atii atit in ,eadrul aetivitaitilor obligat?ri~
de sinteza, inglobeaza cunostinte dobindite de copii intr-o peri- • I I in timpul exercitiilor Z1 mee e munca in IV] uala. 0 aHa
oada indelungata, ca, de exemplu, terna "ee stim despre toamna" ; o 'oolllstituie jocurile si, in special, jocurHe didactice care
in alte oazuri ternele se lirniteaza la un numar restrins de activi- ('ontr'ibui de asemenea la actualizarea unora dintrs cunostin-
ta,ti, La observari sau uneori La impresii vii si recente lasate de \ ·1, cesare' in a,ctlvitate; de convorbir:e. Precizarn ca nu toate
un anumit evenime nt, ca, de exemplu, ternele : "Ce am vazut La 1"1 \\I'il, didaotice:treoui:e'plailiftcate irrafnTea ccnvorbirii. Convorbi-
scoala ?" sau "Cum am petrecut sarbatoarea pornului de iarna ?" etc. "1\ I r ceda jooul didactic, ,in special atunci oind acesta din UTG1a
Din punct de vedere al sarcinii didactics oare predomina intr-o II rcini mai eomplexe, ca, de pilda, cornpunerea unei ghicitori
convorbire sau alrta, remarcam ca in unele oazuri accentul oade (1" III Teiejoruu}. Daca educatoarea apreciaza ca jocul didactic re-
pe Iixarea cunostintelor, atunci cind impresiile copiilor n-au avut , 11111 I.' dat de program a i!?i aI'€ 0 justificare mai deplina dupa con-
timp sa se cristalizeze, alteori educatoarea urmareste in mod deo- IIII)JI' , arEund va introduce in locul aoestuia jocuri de masa ba-
sebit sistematizareacuno9ti'l1~elor dobindite de copii pe cai va- ldi' " folosirea materialului Ilustrativ, de pilda, jocuri1e de tip
riate, ca, de exemplu, convorbirea despre mijloaoele de calatorie. ',I\u, lomino etc.
In fine in oele mal mubte din convorbiri, aooentul cade pe veri-
121
~
120 fJ :.::
L ~
t •
r
omanda,_de ase . enea, f-.elGs,ir.€a_
cL aterial JlL r r n 1 - ; lelalte doua part; ale planului constitute 0 imagine apr0:l5ima-
g II' U con inutml convorbirii, pentru a fs>rma la ' pll l' pJ' - tI v l a modului in care se conoepe desfasurareaactivitatii. Cif. pri-
2. nt ri §ugestive si plastice, la care sa se ad apel pe pal' ursul des- I(·~te organizarca activitatii se va mentiona in mod obligatoriu,
f ~t1rarii ei. Pentru pregatirea unei eonvorbiri cu tema: Munco: inodul de aranjare a mobilierului si modul de organizers a copii-
oamenilor de la orcse se poate face lectura urrnatoarelor povestiri 1111'. Partea cea mai dezvoltata din plan va fi atectata pentru des-
ou .0 tematica corespunzatoare : Lingura uriasii (Ion Calovia), Ce 101, irarea activitatii, cuprinzind procedeele f'olosite de eduoatoare
a povestit strungul? (Ion Calovia), Povestea ciocanului iuirnic JIl I tru introduoerea in activitate, pentru comunicarea temei con-
(Lucia Popescu), 0 meserie plina d:e eroism (N. Ionescu), Ce spun orbirii, apoi intrebarile cu oontinutul raspunsurilor ce trebuie
uneltele? (Mihai Stoian). III tlnute si schema aproxirnativa a concluziilor parti ale si finale.
In pregatirea atenta a activitatii de convorbire, educatcarea tre- In orice plan trebuie prevazute criterirle care stau la baza sis, "
buie sa tina seama d::?~teva--e€rinte de baza : -. Il'matiziirii cunostintelor.
. - sa res pecte - in planif'icarea trianestriala - locul con-
ltima parte a planului oontine procedeul sau proeedeele fo-
vorbirii in sucoesiainea activmatilor de _c..unoa~tere;
II I'll pentru incheierea convorbir ii.
- Saasigure 0 Stiin:sa legalura intre ~onvoI'birile si activita-
tile premergatoare ;
- sa ~n;~~ volumud reprezentarii si nivehrl de cunostinte 4. STRUCTURA UNEI ACTIVITATI OBLIGATORII
DE CONVORBIRE
--
ale co2!ilor in legatura cu" tema p anifloota ;
----
- sa se elaboreze un plan scris (sau oral) de desfasurare a con- I Or anizarea activitatii
vorbirii.
In practica gradinitelor, multe educatoare eu 0 experienta inde- anizarea unei convorblri pune probleme asemanatoare eu ale
( I'

lungata in munca imtoomesc in scris planul intrebarilor principale 11'101'1 He activitati de cunoastere a mediului inconjurator, pentru
pe care se va axa convorbirea. Pentru educatcarele incepat are ca I I ra conditii favorabile de desfasurare. Sarcina aeeasta se
I; ~i pentru eleve intocmirea unui I11an amanunfit -~i sistematio este I 1I1\t'1 tizeaza in pregatirea salii de grupa, aI mobilierului ~i a
a conditie hotaritoare. lip 1101' pentru activitate, Intrucit oonvorbirile necesita 0 concen-
. Struotura planului unei convorbirr este asemariatoare in linii il "'I \ mai intensa,ele se desfasoara numai in sala de grupa, Este
generale ou struotura p anul'Hor "celorlalte activitati de- dezvoltare lit! (' IL a in tirnp ce copiii de serviciu aranjeaza scaunele in forma
a vorbirii lrt sensul oa planul are 0 parte introductiva, urrnind I ( mi 'ere sau careu deschis, eduoatoarea sa se ocupe de aduna-
I ('01 Iilor, intrarea lor disciplinata in sala de grupa (atunci cind
apoi organizarea~i desfasurarea activitatii.
III [u art in alta parte) si de asezarea lor la locurile obisnuite.
Partea introductiva consta in precizarea denumirii activrtatii
si a temei acesteia, in formularea clara a scop~ urmarit. Ca si
la celelalte activitati, in stabilirea soopului unei convorbiri se va 1'1 f surarea activitatii
tine seama de continutul si volumul de cunostinte in legatura cu
problernele ce trebuie sa se disoute, Cirid este cazul, in partea in- /11/ NJdu erea in activitate. Participarea aotiva a oopiilor depinde
troduotiva se preveds si materialul folosit de educatcare in tirnpul I (I 11 tr-o mare masura de modul in care a fest realizata intro-
aotivitatii, I hi I I I' tn activitate. In acest moment, educatoarea trebuie sa
C') -
12 ..-~ l'
i~; 123
\1l'111I'~ asigurarea leg3Jturii dirrtre terna convorl i rll ~l L'I 1 r t" 1 l ura cu activitatoa anterioara de obser-
aLL activitati preaLabi1e. De asernenea, este important
l' prin scolii ~i s .tu llze za unele amintiri placute privitoare Ia
Pl'OC d e adeovate sa fie actualizate cele mai sugestiv r 11111 IILul pr scolarll r 1 ~ olarii.
Uiri ale copiilor in 1eg'aturacu tema in discutie, 11\ t1 joritat a .azurilor, inceputul activitatii are drept scop sa.
ilil IIII ize copiii spr n tiunile de baza la care se refera tema cum,
II I I pilda, La on vorbirea "AniJInalele care traiesc pe Iinga casa.

III!lillI'i" 1ntl'ebaril : Ce animale traieso pe linga oasa omului ? Ceo


II III \11 S1mangriji,1;ede oamenii de la sate? Cum se numesc anima-
I II • 1'. traiesc pe linga gospodaria oamenilor ?
1111,1' duoerea in activitate trebuie gindita cu mult discernamint;
II II II' ~, bazindu-se tot pe metoda conversatiei, exists ri:soul sa se-
/1111, la uniforrnizarea desfesurarii activitatii. Cind tema convor-
"II 1 rrnite, se poate folosi material ilustrativ cu scopul de a actua-
II~I ) mintea copiilor reprezentarile Ide oare au nevoie in convor-
II II, Astfel, la incepueul convorbirii cu tema "Ora~ul nostru" se
I"' II prezenta un album sau un pliant cu imagini sugestive repr'e-·
I I" I

TI, orasul natal. Prezentarea unor ilustratii care sa redea aspeote-


I I' I'l, 'ale unui anotimp pot sa constituie, de asemenea, 0 moda-
I I II I a realiza un inceput atractiv la oonvorbirile des pre ano-
IIlIlIl1l'l.
III lL activitati,
0 ghicitoare sau mai multe ghicitori 0 pot ,ajUi1Ja,.
(II .atoare sia trezeasca interesul copiilor pentru tema propusa
1till
Desfasurar-ea unei acti,v.itati de oonvorbire
III \I 1 aspeote legate de ea. Acest procedeu este potrivit, mai ales.
II ~;L!vibatile in care se disouta 0 terna mai cuprinzatoare, oa, de..
Introducerea in activitate trebuie sa trezeasoa interesul copiilor
I I 111 lu : Ce stim despre fructe~i zarzavaturi?
fata de subiectul convorbirii. De aid necesitatea de a preciza olar
1/1 tivitatile la care terna are 0 rezonanta afectiva se poate-
tema si sarcinile copiilor.
u recitarea unor versuri potrivite, prin care sa se creeze o-
Inceputul unei convorbiri poate fi organizat in mod diferit in
ra propice. Un efect deosebit 11 poate avea recitarea unui,
functie de tema ei si de nivelul de dezvoltare a grupei. De ase-
nt sau chiar IS unei scurte poezii, al caret continut are legi'i-
menea, trebuie avuta in vedere si necesutatea de a varia proce-
U tema convorbirii, die pilda, poezia "Gradini,ta", La ince-·
deele de introducere in activitate.
,,111111 onvorbirii "Cemi-a plaout mai mult la gradinita?" Bine-·
In general, legarea convorbirii de ciolu de activitati anterioare 11\1'1 s ca eduoatoarea trebuie sa aleaga acele versuri care sinteti-
se realizeaza prin dteva intrebari, ou ajutorul carora eduoatoarea II. olt mai izbutit sentlmentele pe care le incearca prescolarul la.
I

face apel la experienta imediata a oopiilor. De pilda, in aotivita- II p rtirea de gradinita.


tea cu terna "Ce am viizut la scoalii ?" se pot pune intrebar ile ur-
III lif rent de procedeul metodic folosit, introducerea in convor-·
matoare : Unde am fost zilele trecute ? V-a placut Ia scoala ? Prin
I I ,, lilli' r buie sa se fmalizeze cu anuntarea ternei de catre educatoare ..

124
mln~ I' t mei trebuie fa'cuta cit mai simplu, pentru In tot timpul desfasurarii convoroirii, educatoarea adreseaza ~ntre-
pr 'js p oopir asupra subieotului discutiei. In unele ' azurl, 1,'111 tuouror copiilor $i ii antl'elllOOzape rind pe toti.
to rc poete motiva fata de copii alegerea ternei pe oar' nunt , I)Jscuti.a condusa de educatoare se axeaza pe oiteva probleme, pe
t III va idei, ouprinse in planul de intrebari format din intrebarile-
Ea poate spune, de exemplu, ca a ales tocmai terna ace a, oar
'~tioeca grupa a vazut mu1te Iucruri interesante cu 0 anumi' 008- )II lnoipale pe care le Viapune eduoatoarea. Pentru a obtine disou--

zie. De asemenea poate sa lege tema deanurnite evenimente pIacut 1111' in i'ilttregime a problernei enuntate, eduoatoarea intervine.cu
'din viata copiilor. In fine, in unele activitati, educatoarea arata c - I~I intrebari, eu unele precizari sau oornpletari, antreneaza grupa
piilor ca ar vrea sa vada cine stie mai multe lucruri interesante d s- " , intregeasca raspunsul dat de unul sau altul dintre copii;
pre 0 anurnita terna (mijloace de calatorie, anotimpuri), stimulindu-i tunci oind primul copil n-a epuizat icontinutul ilntreibarii sau
I Itln, i cind ilntrebarea permite ("Cum ati sarbatorit ac.llsaziua de
11"11

in acest fel sa participe oit mai activ, 0 data au anuntarea temei este "
necesar ca educatoarea sa dea copiilor dndicatii precise cu privire la I Mai 1" sau "Ce ti-a adus MO$ Gerilti acasii ?" sau "Cum ajutati:
rnodul de desf'asurare, la cerintele pe care le va avea fata de ei sau /" 7Xf,rinti" etc.) la aceeasi intrebare pot sa raspunda rnai multi copii;
II 1 oatoarea trage concluziile sau amtreneaza pe eopii sa Ie for-
eu privire La continutul diseutiei ce va avea loco
111111 7. cind raspunsuri.le date de copii au lamurit 0 problema sau
Felul si numarul indioatiilor difera de la 0 convorbire la a1ta atit 1'1 umit aspect al ei,
'in Iunctie die nivelul grupei, de etapa anului scolar, de tema acti-
I II discutarea principalelor probleme fixa,te prin planul de in-
vitatii, dt si de scopurile propuse in activieate. La inceputul anului
II ,I 1'1, educatoarea adreseaza oopiilor citeva intrebari care Ii sti-
-eduoatcarea va explica oopiilor 'cum se Viadesfasuraactivitatea. Ea
11I1t! IZ sa stabileasca oe a fost esentfal in iscutie ; la sfln;;it, Ii
precizeaza ca va pune tuturor copiilor intrebari, iar ei VOl'trebui (11111 termina prm [ntreoari Sa faca legatura intre continutul.
sa se gindeasca bine la raspuns 1?isa ridice degetul daca stiu sa tI I tl~' I ~i propria lor experienta. Prin aceste intreban copiii sifllt
raspunda, In functie de nivelul altius de copiii grupei , respective, I" I L~i pentrni concluziile generale sau finale, oare au enenirea
'in oeea ce priveste disciplina, ea va insista asupra respectarii de- ", I 10 te In' evidenta ce este mai important pentru ei din intreaga
:prinderilor de cornportare disciplinata, formate anterior. I ,II ~ ,
La uncle teme, eduoatoarea Viaexplica oopiilor la ce anume sa se I I' surarea metodica a convorbirii, impune respectarea unor-
giodeasca in Iunctie de prezentarea planului discutiei. Acest lucru dagog~.:eieIitea-re la specificul intrebarilor in convor-
,este impus de temele in cadrul carora copiii trebuie uneori sa se f 1urile lor, La continutul , 1?iformu area-mtreba,rii si la
refere numai La anumiteaspeote, De exemplu, in discutia despre ~ Iosirii Lor.
animalele care traiesc pe linga oasa omului, sarcina convorbirii se I "/ nrtl inirebiirilor
I[ poate axa pe urrnatoarela idei : foloasele aduse de animale si grija I, tI,' onvorbire, intrebarile difera nu numai din punct de ve-
omului flata de acestea. ' Il' 11
ontinutului, ci si din punot de vedereall scopului, pe care-
III Desfasurarea convorbirli. Introducerea nu trebuie sa consume III 111 rim, al complexitatij lor, al volumului de cunostinte 118 care
I mai mult de 3-4 minute din timpul destinat activitatii, Se trece I( 1, ~i al 'importtantei pe care 0 au ele in activitate.
I
.imediat la desfasurarea propriu-zisa a convorbirii, dominata in I )11i scopul pe oare-I urmaresc, inltrebarile pot sa fie de J}erifi- __
I -esenta de succesiunea intreberiior eduoatoarei, si bineinteles de I', I' se adreseaza in mod direct memoriei copiilor sau de-
,II '1aspunsurile copiilor. ,,'/ , Hi (cauzale sau de generalizare), daoa stirnuleaza nernijlocit,
~
II 1:26 127
II
I

I
lndlr a, Intrebarile de verificare au 0 pondere mal' II II I

tile d convorbire, deoarece sint legate de insas! spcctf'lou: /II It I", Acest fel de inftr b ri }llt pe copii sa linteleaga intr-o amirni,ta
I

,activitayi. "Ce pasari ramin..lu_tara..noastra in timpul 1 'I'll I "" 1111 masura sfera si ontlnutu! unor notiuni, oa de exemplu fructe, le-
dlta rnspunsun cu -caracbecenumex:.ati:v.,In acest oaz, copllul 1.1,,'1>1111 gume, imbracamint ,JU! l'ii, animala domestice, anirnale salbatice
-sa sel~x.actitate ounostintele la care .se report az 71 11'1' tc. Un alt crit ri impartire a intrebarilor il constitute com-
'barea, A:lrte intrebari cer copiilor sa-si reamirrteasca un Ic l!v('1I1 plexitatea [ntr b 1'1101' privita din punctul de vedere al efortului
mente din viata personala, de exemplu: "Cum ati sarbatorit POIIlIt! Intelectual, pe . r tr buie sa-I depuna prescolarul pentru gasirea
de iarna ?", "Ce ati pregatit in sala de serbare ?", In gen 1""
11111'" raspunsului,
oartle-cre-verificare care fac apel la experientele de viata a c plllor
In aooea~i oonvorbire intrebarile simple se impletesc cu intre-
au un caracter mai atractiv, activizeaza mai bine grupa. bari~plexe., f ra sa se repete in m~d QbilfgartJoriu,n id, succesi-
Desi cantitativ intrebarile die veri fioare ocupa un loc mal" III unea : de ha Intrebari simple La ill1trebaricomplexe, Astfel, in aoti-
convorbire, calit:ativ cele care activizeaza gindirea conltribui III vitatea cu tema "Cuce calMoresc oamenii ?", intrebarile "Cu"oe
reallzarea siS ematizarii cunostintelor, sarcina instructiv-educati VII veni'f;isi pleoati de 1a gramniya?" sau "Cu ce meng parintii vostri
principala a convorbirii, Majori tatea acestor intrebar! cer copiilor la serviciu ?" sirrt simple, deoarecs fac apel Ia experienta directa de
-sa stabileasca 0 anumita legatura intre fenomene sau actiuni (\l' viata a copiilor, In sohimb intrebarile : "OaJ'e din mijloacele de
tipul legaturii cauzale, De pilda, la convorbirea "Primavara" se pol alaI1;orieau motor ?", "Care din mijloaoele de calatorie au nevoie
folosi intrebari de felul celor ce urmeaza:--:;De ce Se topeste za- de benzina, carbuni, ~ 'elect~~itate etC'.?" S'int- cornplexe prin
pada 7'" "De ce infloresc ~i fnf6ID~es.c pomii primavara ?" "De Cl' fap.tY.Lca impuR-oopi1ill(}p--clasifieal'ea
Jiferltelor mijloaee-de loco-
se irrubraoa oamenii rnai subtire ?" "De ce oamenii curata pornii '1" moyie dupa criterii, ca : mecanismu] functienarii, oombustibil.
De oe Vii'llpasarile calatoare inapoi ?" "Pentru ce asteapta copiii
In genere, intrebarile complexe presupun 0 intensa activitato a
cu atita bucurie primavara?" .-
gindirii, partioiparea unor operatii de felul comparatiei, sintezei,
In unele cazuri, pentru a evuta un sir prea lung de intrebari cau- abstractizarq], generalizarii. Complexitatea lor este in multe cazuri
zala care duo Ia acelasi raspuns (s-.a incalzit timpul, soarele stralu- foarte relatlva, aceeasi intrebare putind sa fie rezolvata cu un efort
-oeste mai tare), se poate pune 0 intrebare care sa-i faca pe copii sa rnai mie, daca se adreseaza unor copii care au experienta indelun-
-stabileasca singuri consecintele unui anumit fenomen. De pilda "Ce gata in problema pusa, sau in schirnb necesitind un efort rnai mare
-se intlmpla prirnavara din cauza ca s-a incalzit tirnpul ?" Acest gen ind este pusa copiilor care cunosc fenomenul respectiv numai din
de intrebari cere copiilor un efort mai mare de gindire. De aceea relatari verbale. Perstru ei aoeste [ntrebari VOl' fi mai eomplexe,
-este bine ca intrebarea sa fie pusa numai dupa ce s-au stabilit oare- pentru ca necesita asociatij mai numeroase si de multJe ori facute
"cum in prealabjl consecintele incalzir ii timpului. 0 .astfel de intre- pe 0 cale ocolita sau prin analogie au a.lte situatii.
'bare are un caracter sintetic, stimulind pe copii sa fiaca lega,turi
Din punot de vedereal volumului de cunostinte la care se refera
'mai cuprinzatoare, in oadrul unui grup rnai mare de fenomene.
int!ebi'irile folosite de edurcatoare ele pot sa fie generale si de amii~
In oonvorbire se folosesc, de asemenea, intrebari care eer din
-partea copiilor generalizari. De pi\lda: "Cum se numesc pe scurt
nunt. In!;rebarile generals se raporteaza 113 un -numar -m~e cIe-
eu:'
nostinte, de pilda : Dupa "ce reeunoCl$tem--ea a venit-to;~.na-?-Ce
'tramvalul, automobilul, autobuzul, trenul, vaporul si avionul?" munci depun oamenif in timpul verii, primaverii seu tO~1nei?
-.,De oe le numim noi mijloaoe de calatorie T", RaspunsUl include ~roase aspeo~ aloe- activi1Jatii oamenilor
In eursul unui anotimp sau stabilirea principalei caraoteristici
128
, Cuno~terea mecnutut inoonjurAtor ~i dezYoLtarea vorbtrtt
12!},
lit ~o8tre. Prin int • 'Ii 1 lor, copiii sirut sprijiniti sa-f?Uamin-
a1 unui anotimp, De multe ori, raspunsurile copiilor 1 ~lf 1 d II 'f mai bin vazut, auzit sau trait, sa oompletese
inrt.r b' i generals nu sint complete. In aceste situatii II un ca IIIII[ riul raspuns, L ze singuri 0 greseala faouta fie in con-
dUClaitoareasa [ntervina cu 0 rntrebare de .amanunt. In' rbirea 111I ul, fie in for • spunsului. Numarul si oontinutul intre-
eu tema: "Animalele care traiesc pe 1inga oasa omului", duca- II'l~' 'l r ajutatoar \ d mai ales de particularitatile individuale
toarea poate pune inrtrebar.i de arnanurrt, in legatura, d \ mplu, II \I' piilor,
cu hrana animalelor (Ce maninca vaoa ? oaia ?). Pentru pr ciza II ucatoarea p Inceapa activitatea cu 0 intrebare princi-
UI1Ieleoaracteristici aleiernU -ca~e ~u fost ~mise de copii, educa- II t cu ajutorul r sa-i orienteze pe copii in problema ce ur-
toarea poate folosi urmatoarea inrt:rebare de .amanunt r ,se in-
j, III Z sa fie dis utat , apoi peate recurge si la intrebari ajutatoare.

timpla eu apa de pe strada in .timpul iernii ?" sau "Cu c se im- 1"01. irea intI', barilor ajUltMoal'e trebuie facUlta·cu multa prudenta,:
II
braca oarnenii si copiii in tirnpul iernii ?" Folosirea intrebar ilor de 111lt1ai in funotie d omisiunile sau greselile f'acute de copii sau oind
amanunt este deci in f'unctie de raspunsunile copiilor. 111,1 barea principala este prea cuprinzatoare. '
Dupa criteriul importanJei pe oare 0 au in convorbire il1.ltr:ebarile 'eriniete cu privire la coniinutui si [ormuiarea i";trebi'irilor.
pot fi principale~au ajutat~!::e. Jr:!r~barile pr~n~pale in .ge~eral nLl' barile educatoarei trebuie sa aiba un coniinut accesibil, In
reflecta ideile [n jurnl vcarora se sistematizeaza intreg materialul I II ul d~trebuie sa corespunda volumului si nivelului de curios-
convor19i:di,Numarul aoestora este restriris : oel mult 4-5 intreoari. t I ~ al grupei de copii, careia i fie adreseaza, Este de La sine inte-
intr-o activitate. ' . , ' I prescolarii pot raspunde numai Ia acele intrebari, pentru care
In unele cazuri, intrebarile principale au si un caracter general, n numar suficient de reprezentari concrete. De pilda 0 irrtre->
nu Insa orice intrebare generala este in mod oblig.atoriu si 0 iritre- I II' a: "Ce fel de avioans ati vazut ?" faoe apel Ia cunostintele
bare pr-incipala, Astfel, in convorbirea cu temai.Cestirn despre la11.O- IIIH't~ te bazate pe experienta de viata a copiilor, Datorita acestui

timpul iarna ?" mtrebarile principale folosite de 0, eduoatoare au I IpL, opini raspund prompt (am vazut avioane de pasageri, avi-
I) II arniltare, avioane agricole etc.). Sigur . ca aceeasi intrebare
fO~pa ce stim noi o1:ia venit iarna ? (Caraoteristidle' anotimpului 11111 \ ta -uneigrupe de copii dirrtr-un sat sau eras mic, fidnd yorba
- •... _ ..- ..
iarna). " . ." ?
dl'\'1 copii 'care nu au 0 experienta acumulata in aceasta directie,
Ce se int:impla cu planteile si animalele in timpul iernn : (viata , I rlmi un raspuns la intimplare (dupa culoare, marime), omitind
plantelor f?i animalelor i,arn,?).. - ~, I I ~ esrte esential - modul lor de utilizare.
Ce munci' indepIlnes.c oamenii numai in timpul iernii ? (cur~~ TItr barile trebuie sa se ref ere prin urmare numai la cunostinte
tatul ziipezii, al gheVi,ide pe straz! f?i din cur ti. faoutul focului, Ul:-;, JlI re grupa respective de copii si le-a insusit bine. Este, de ase~
iatul lemnelor). IIII'I ,necesar ca irurebarea sa fie legata direct de tema corzzxir-
Ce jocuri organizeaza copiii numai in .timpul iernii ? (jocu:H: f?! II I'tt. In eaz eontrar, copiii deviaza de la tema propusa si uneori
activitatile copiilor [arria). In aceeasi activitate se pot Iolosi 111.sa t.. desbul de greu sa fie readusi la firul discutiei.
si alte intrebari cu caraoter general, care nu sint insa 9i priricipale. II' rmularea simpla, clara, precisa f?ieorecta are un rol hotaritor
De exemplu in aceeasi convorbire, edueatoarea rnai poate sa adre- II T t Iegerea Intrebarii de catre copii. Daca grupa nu intelege sau
" .... '" . . ?'
seze si intrebari generale de tipul : Ce plante ramin l~rn~ verzi " 11\ 1 ge gresit rntrebarea, raspunsurile vor fi eronate, de oele mai
Ce S'i=irbaHJori.
au loc numai iarna ? etc. ' 1IIIIILt ori fara legatura cu intrebarea pusa. De exernplu in convor-

Pentru a ajutaoopiii in formularea unor raspunsuri complete, " I cu berna "Animalele care traiesc pe linga casa omului" intre-
eduoatoa.rea utilizeaza In cursul eonv.orbirii 0 serie de intrebari
131
] 30
\
b rJ pr ise oa : ce ~titi despre oai ?, oe are ealul ? d ,I ,~L re la r \II' r i . nvorbirii trebuie stimulate ~i intr _
J' spunsurile cele mai variate si neasteptate. Daca Ion lIJ este ('VI 111 1', ) 11' .uriozitatii Eli spiritului lor de berce-
PI' Isa, clara, copiii vor putea raspunde eu usurinta. rll I I I I~I \111,\' Iuc loarele se feresc de intrebarfle eopiilor
Prin intrebarile puse, educatoarea trebuie sa on l1JL 'I. 'il1Jdirea 1I1I111I1 ('01 VOl'III'I!, t1, I ce ar impune explicatii neprevazute,
eopiilor catre partioularitatile si aspeatele esentiale ale ,L J j i discu- Illul sL/'('1 ell' III L( n
I propusa in oorivor-bire. Dar, eduoatoarele
tate. Din aceasta cauza este indicat sa se evite intrebaril d ama- I' ri n f( lo: ('," iritrebarile copiilor pen tru a Ie satisface
nunt prea numeroase, pentru ca farimiteaza continutul nvorbirii III 1111. fl L a I I' rl!' , fara a dauna bunei desfasurari a lectiei
si conduc pe copii spre discutarea unor Iucruri cu totul n ntiale. 111'1 ntr-o (IOIlV rbire eu tema "Mama", un OO~il a enumerat
Astfel, la convorbirea cu tema "Animalele care triiiesc pe lingii casa , IIII 1'1 '1 'U car I u reaza bucatareasa, amirutind si de ceas, Un alt
omului", intrebar! de tipul : Cite picioare are vaca, porcul, citi ochi • ,II' I \ iniJ('I' .nlt intrebind : .Dar deee are nevoie bucatareasa
are oaia, cite ureohi are calul etc., sint contraindicate pentru ca in 01, II T", l.Cduatoarea a ajutat pe copil sa gaseasca singur ras-
loc sa sistematizeze cunostintele, le fi'i!rimiteaza,in 10csa stimuleze I IIII III 1 Intr barea pusa printr-o noua intrebare : "Ce s-ar intim-
gindirea le-o indreapta catre elernentele concrete, neesentiale pen- I I ( d II' tovarasa bucatareasa de la noi n-ar sti cit e ceasul ?".
tru activitatea de oonvorbire, .Prin urmare, mtrebarile trebuie sa I III I'll a obtine raspunsuri potrivite educatoarsa trebuie 'sa se gin-
vizeze ce este esential in cunostiritele copiilor despre 0 anumuta eate- II l ainte de activitate ElU sa s!e oonoentreze in tot cursul con-
gorie de obiecte si fenomene. 'II I I I supra forrnularn Intr-ebarflor. Numaiastfel va dobindt
Trebuie sa se eviite, de asernenea, Iormularile lungi, greoaie,
" I I I' do a conduce QU maiestrio 0 activitate de convorbire
pe care copiii nu le pot percepe in intregime. lata un astfel de ---/;hI' - ---
It! IL rtc, f - - .L-'-Q CE _.-
r
. _
exemplu : in cadrul convorbirii "Cu ce ciiliitoresc oamenii?" a fest
I, IIII/('a jolosirii intrebiirilor
Iolosita irrtrebarea greoaie "Cum se numesc oamenii care au mers
la 0 inaltime foante mare, un drum lung, dar care n-au folosit I'll rlp I" a activa a ccpiilor la convorbire este condi tionata nu
avionul ?" perrtru a obtine raspunsul - cosmonauti. , 1111 I I continutul Eliforma intrebarilor, ci si de felul in 'care sint,
Trebuie evitate intrebarile duble, deoarece copiii nu reusesc de 01" III' , . ducatoaro pe tort parcursul aotivitatii. In aceasta pri-
obieei sa aoorde atentie decit celei de-a doua intrebari. In aceste IJI~/l t) prima cerinta se refera la imbinarea diferitelot feluri de

cazuri, eduoatoarea este nevoita sa revina cu prima parte a intre- 1/11, /1 ri, 5n functie de continutul discutiei Elide particularitatile-

barii pentru a obtine raspunsul solicitat. Departe de a adue~ 0 eco- I. II' t ~i individuale ale copi'ilor, In genere, incursul unei con-
nomie de timp in desf'asurarea activitatii, aceste imtrebari au, dim- 'I h 1'1, d catoarea trece treptat de la intrebar] principal.e la intre.,
potriva, oonsecinte nefavorabile in sistematizarea continutului. I .!lIlt oar, de la intrebarj generale La altele de amanurrt, de Ia
Uneori intrebarale duble pot sa apara din lipsa de precizie a edu- Iii I I'll 1'1 d verificare 1a intrebari oauzale El'ide sirrteza. Important
catoarei, care dindu-si seama pe parcurs de neolaritatea mtrebarii t. H' ns este caeducatoai-sa sa le rninuiasca bine si la timpul
introduce 0 alta, fara sa mai astepte raspunsul. I 1111 (. P fiecare in parte.
In praotica, unele educatoare fara experienta pun increbar! 'care d[. rinta importarita eu prrvire la tehnioa folosirii intre-
nu dau posibilitatea unor raspunsuri coerente, de exemplu intre- -onsta in asigura.rea unei suecesiuni logice iritre intrebart,
bari de tipul : "Ursul are coada 7" irrtrebari care solicits un ras- III \' nMntuiri firesti, astfel inctt 0 intrebaro sa deourga in mod
puns monosrlabic - "Da" sau "Nu". r din preoedenta. De exemplu, in convorbirea ou terna "Pri-

132 133
m 1~". di cutind despre oaracteristicile anotirnpulul, ~ icoesiunea
II 'I, I' pr g l,\l'l ~ "01 J1I I' pentru tema convorbinii, de fe}ul i~
r al1Z'8i1;b\ de o educatoare ou experienta a fast urrn It II' III . Ij; PU}\l\ 1\1(.1' I I' ~ , precum 9i de maiestria educalt~ar.el'
Dupa oe se vedJe caa venirt primavara ? (intreb 1" l'indpaIa). , I 1In uril I () I' I I 'Ime ca satisfaoatoare daca indeplinesc
Cum este tirnpul primavara ?
1111111 1\ 1'1n\,(' \' \I' \ H \ r .f, ra atit la continutul lor clot 9i la modul
De ce este mai cald prirnavara ? , I 'I' U io~L rormu! to. In primul rind, raspunsurile trebuie sa
- Ce se Intimpla eu pomii datorita lncalzir'ii timpului ? III III 'on ordan] 'll lntrebarea pusa. Ele trebuie apoi sa S'2 inte-
- Cu ce se acopera pamintul ? 'uno I~L . 'a si rntelegerea faptelor, sa nu fie rnecanioe.
Cum ne imbracam in timpul primaverii ?
I 111111111 r ,a I I' H n clara 9i precisa, corecta din punct de vedere
Cine soseste idin tfuile oalde ?'
tical,
Oe 19i construiesc pasarile dupa ce s-au intors la noi in talra ?
mod de 'xpunere, copiii trebuie obisnuiti sa raspunda sufi-
De ce se bueura oamenii si copiii de sosirea pasarelelor ? , I III tar' , fara ezitare, astfel incit toata grupa sa-i poata ami.
In muite cazuri, dator ita faptului ca unii copii au raspuns cu 1, I I~ Idl in care copilul raspunde prea incet, educatoarea poate
prea mu1Jte amanunte La intrebarea principala, educatoarea trebuie 1'1 It' copilului sa repete raspunsul mai 'tare, rnotivind : "Nimeni
sa-si resisternatizeze sucoesiunea intrebarilor. Astfel, la mtrebarea : 1\ I I I uzit oe-ai spus, repeta mai tare raspunsul".
Dupa oe se vede ca este primavara ?, se pot obtine raspunsuri care I', L \ foarte important ca presoolarti Sa fie obisnuiti sa oomple-
precizeaza principalele caraoteristici aLeanOitimpului. In acest caz, j I I ,'spunsuri1Je colegilor lor. Aoest Iucru este pasibil numai daca
intrebari1e ajutatoare se vor referi nurnai la aspectele care n-au II rt, t antrenati sa urmareasca aterrt raspunsurile colegilor lor. ,
fosrt suficient sublimate (de pilda, cum ne imbracam in tirnpul pri- TII impul convorbirii, copiii trebuie sa raspunda pe rI.nd, nu in
maverii) sau la legaturile care au foot ornise de oopii (de oe se to- t I II, N irnai in mad exceptional, atunci cind educatoarea pune a in~
peste zapada ? de ,oe se bucura oamenii si copiii de sosirea pasa- I' I l' care cel'easentimJentul sau replica intregii grupe, se pet-
rilor ?). II I 'piilar sa raspunda in cor. De pilda, in convorbirea cu tema
In momentul oind se pun irstrebarile se impune participarea ac- " It/, am sarbatorit pomul de iarrui t , la intrebarea pusa de educa-
tlva a tuturor oopiilor, Irstrebarea trebuie pusa intregii grupe, nu- l"lt -a placut M09 Gerila ? copiii au raspuns afirmativ in cor.
mindu-se copilul care trebuie sa raspunda, numai dupa oe s-a lasat II I Il'\ip11 convorbirii nu trebuie abuzat de aoest prooedeu, deO'Eb1'1€Ce
pumn ltimp de gindire ; copiii nu trebuie numiti in ordinea in care I IIJl' jung la un moment dat sa raspunda in cop si La intrebarile
sinlt asezati, deoareoe in aoest caz a buna parte din ei pierd inte- , It ' I1U solieita raspunsul tuturora.
resul perrtru urmarirea intrebarilor, fie din cauza ca au raspuns, fie r gula, copilul care raspunde n.u trebuie intrerupt, deoarece
din oauza ca mai 'au rnult de asteptat pina le vine rindul. Acelasi rde firul expunerii. Numai in cazul in care raspunsul dove-
Iuonu se intimpla atunci oind educatoarea insasi vorbeste prea mult lipsa cuno9itintelar necesare sau cunostinte eronate, educa-
despre lucruri binecunoscute copiilor, sau cind repeta fara nici un trebuie sa mtervina prin irrtrebari ajutatoare, pri!l cornple-
rest oele spuse die copii. I II 'au prin numirea altui copil care sa raspunda cored. In situ-:
De asemenea, nu este indicat sa fie iritrebati unii si .aceiasi copii. \ I in oare copilul nu poate sa-si stapineasca tilffiiditatea. nu este

. Riispunsurile copiilor , , I , I iandabilsa se insiste cu orice pret pentru obtinerea unui ras-'
Este de La sine inteles ca de calitatea raspunsurilor copiilor de- JlIIII,' omplet, In asemenea cazuri, poate fi considerat' satisfacator
pinde reusita convorbirri. Calntatea raspunsurilor depinde, la rin- u raspuns Ioarte sourt chiar dirrtr-un singur cuvint, daca, bine-
I \ ,cuvinrtul reda idee-a oeruta de eduoartoare.
134
135

·~
I
I
. bi mel metodiee cele rnai dificile care se n I' L galturil PI' nuntarea r. it a unor sunete mai grele din ouvintel
'U r punsurile copiilor sint legate de rezolvar ea d, vi 'I'll r de la It (\ ;
t ma propusa si coreetarea raspunsurtlor gresute Atitu lln duoa- tncorectitudln fn structura gramaticala a vorbirii;
toarei fatii de devierile copiidor de la terna trebuie SL rI diferita, lip a de 10 I ~l 0 renta a raspunsului ;
. "in raport cu imprejurariie ce le-au deterrninat. In un 1' zuri, de- I uficier»t s,l .p~nire a mijloacelor fonematice, ca : pauza •
vierile pot fi 'totu91 legate de firul oonversatiei. De pilda Intr-o con- nlul verbal, rltrnic etc.
vorbire despre anotimpul ierriii, un copila inceput la un moment 'I' deele folosit de edueatoare pentru corectarea raspunsului
dat Sa povesteasca cum a cEizut el pe derdelus, Ceilalti copii s-au IIl,t in fun ti de felul greselu (forma SIClJU fond), si mai ales de
distret ascultindu-i povestea si au inoeput sa-si orienteze atentia II I t1ll1aritatil individuale ale copiilor (interes, atentie fata de ac-

spre alte intimplari hazlii din propria lor viata, Educatoar a a sirn- t I " sensibilitate sau indiferenta fata de colectiv),
"tit la .timp tendinta copiilor de a devia si le-a pus intrebarea : De I ,dnta de baza in corectarea raspunsur-ilor la copiii de virsta
oe 'cad oarnenii asa de des iarna ? Copiii au ineeput la rmdul lor sa I "" I ra este de a 0 face eu mult tact, fara a jigni sau ironiza
caute explicatia : gneata este neteda, zapada este alunecoasa si pe '1IIul, fara a sublinia greseala fata de ceilalti.
aceasta baza s-a putut treoe La alte intrebari in legatura eu oaracte- I \ procedee verifioate de practica pozitiva a educatoarelor, se
I' d I ocomanda :
.risticile iernii.
In alte cazuri, cind educatoarea simte irrteresul puternic al co- l' petarea raspunsului in mod cored de catre educatoare ;
piilor pentru un subieot deosebif de eel propus si nu es,te mo- I' P tarea raspunsului corect de catre copilul care a gresit, la
mentul sa angajeze 0 disoutie in regatura eu el, se poate arnina •d I t r a eduoatoarei "Poti sa spui mai bine?";
discutia pentru mai tirziu seu eventual pentru 0 alta eonvorbire. p tarea raspunsului eoreot de catre un alt eopil din grupa,
I

De multe oriaceste devieri de La .terna convorbirii se datoresc III ltarea eduoatoarei : "Poti sa spui si altfel oeea ce s-a spus",
modului in care educatoarea conduce activjtatea si pune irutrebarile. /Ibitirea conciueiilor. Continutul si succesiunea intrebarilorl4P~
In aceste imprejurari se impune oa eduoatoarea sa-9i revizuiasca ,II I 1 a raspunsur-ilor copiilor constituie, dupa ,cum am vazUitpina
I 111111, partea esentiala a oricarei convorbiri, desfasurarea ei pro-
.atitudinea 9i felul in oare pune intrebarile. Uneoni, devierile copii-
I I \1 zi a. 0 aUa parte importanta a convorbirii este stabidirea con-
lor, neavind 0 importanta prea mare, pot :sa nu fie luate in seama,
tlII7 lor,
'trecindu-se pe nesimtite loatema propusa. Alteori insa copilul tre-
buie oprit ou mult tact pentru 'a nu se simti jignit. S1nt putine ca- '!'in onoluzdi se urmareste sirrtetizarea discutiilor, sistematizarea
J
I J unsurilor copiilor, sublinierea ideilor principale, precum ~i sta-
zurile cind devierile pot fi valorif'icate in folosul desfasurarii con-
1.11 I unor legaturi intre cunostintele actualizate ou ajutorul intre-
1;inutului
I I'll r.
Corectarea riispunsurilor copiilor de catre educatoare este irnpusa
J upa looul pe care 11 ocupa desf'asurarsa oonvorbirii, exista doua
de greselile pe care le fac copiii,atJ)t din cauza inexactitatii unora I 'llll'! de concluzii : concluzii parti:ale si concluzii generale. Conclu-
din cunostintele lor, cit mai ales din cauza exprirnarii gramaticale J \ riilala este 0 sinteza la sf'irsitul fiiecarei idei principale discu-
incorecte inttilniltii adesea la prescolari. Greselile tipioe ale copi'ilor tit I I, oncluzifle partials se trag numai in cursul desfasurarii con-
111'1 trii. Aetfel, in convorbirea eu tema : Primavara est~ necesar sa
se pot grupa in urrnatoarele categorii :
confuzii, inexactitati in continutul raspunsurilor; I tr ga 0 concluzie par"\ialadupa ce s-a vorbrt despre fenornenele

136 137
ct ristioe anotimplliui respectiv, iar alJUiconcluzl VI ,t pla- j) ivestirii. in, concluziil 'P' rtiale,
.~, dar mal' 'ale's 1'1" cone1uziile finale.
I
II :;a\%l. dupa ce se discuta despre activitat€1a oamenilor. A~uncl cind eopiil f rmuleaza concluziile, educatoarei ii revine
Conduziile generale se trag La sfirt9it'lllmnvorbirii p rYil'1l face ircina ..de a intregi, d a scoate in eviderita esentialul din cele spuse
o sinteza mai ,amrpla asupra celor discutate, cit si pcntru sublr- (I \ cOP:l..In aces~ caz, ' foloseste prooedeul de a completa sau de
ntarriai pregnant iJdeile principale. I aublinia anumite asp cite prin intermediul unei scurte expuneri.

Stabilinea conctluziilor se poate face de ca.ltre copii sau d catre ~,entru oa momentul concluziilor sa aiba 0 valoare oit mai mare,
eduoa:toare. Este de prerflerat ca educatoarea sa deprinda p copii sa , impune respectarea mai rnultor cerinte :
formuJiezesinguri eoncluziUe, extragind ceea ce a fast mai important - In ,conc1uzdis~ se evite repetarea mecanica a celor discuJtate,
eSential, in discutie. La 'ineeputul anului, in majoritatea ,cazurilor, ntroducindu-se un velement nou in sistematizarea raspunsurilcr
edU!catoar'ea este aceea care sinbetizeaza in conctluzii dare 9i concise 111 ordinea ideilor ; ,
aspeotele mei importanrte din dtrscutie. Atuncioind copiii au dob[ndit ,~. oonoluziil: sa as~gure un puternic efect educativ, d:ar fara sa
ooareoa're pricepere in desprinderea esentialului, ooncluziile sirit \ transforme m sentinte moralizatoare seci '. '
trase de copii cu ajutorul edueatJOarei. Chiar atunci dud copii'ipot - sa fie prezentatc rntr-o forma atraotiva 9i pe cit posibil vari-
face lucrul acesta indiependent, este necesar ca educatoarea sa III I de la 0 oonvorbire Ia alta: ,
completeze, sa intregea80a sau sa sublinieze anumste luoruri. eopiii sa partioipe in mod activ la stabilirea lor. ,
. .
,

Modu] de formula,re a concluziilor trebuie sa difere de la 0 con- "


vorbire La alta, in functie de subieot 9'i de eel care le expune. In
majorrtatea eonvorbirilor, concluzii1e se prez1nta sub forma unei t1, lncheierea convorbirii
oxpunen simple, a laspecteLor esentiale diseutate. De exemplu, in
convlOtbirea cu tema: Cum am siirbiitorit pomul de iartui ? Dupa laheil~lfeaconvorbirii reprezinta un moment de fixare a be .
I

Qes-,8. discutet in prima parte despre M09 Oerila, educa,toarea a ontinutului ei intr-o forma noua Iata de cea Iolosita i ti mul
sintetizatin oadrul ''blnei conduzii par,tiale, r'a..spunsul copiilor in
II i I .
v '. . 1 am, Imp
1< tatll.. n acea!St~parte se urrnareste mati ales declansarea unor
felul urmatcr : . II I I afective pueemice In legatura cu continutul convorbirti, De
';;La serbarea rioastra a venit M09 Ger ila, mult asteptat. Voua v-a I 1'1 nea, vse poate pune in fata copiilor 0 perspectiva de viitor
placut pentru ca avea parul alb9i frumos si 0 barba Iunga. Era III I Eitura eu eele discutate, oa, de pilda, in convorbirea Mama'
~mbracat cu 0 manta rosie, lunga, iar pe cap avea 0 diGiula mare. 1111 I . se poate preciza ce VOl'face copiii cu ooazia zilei de 8 Marl' '
Pe spate purta 0 desaga uri asa, asa cum se spunein poezia pe care < 111 I. SVb'Vt
ar ~~oreste ziua femeii. Uneori, inoheierea a[\e drept soap
ie,
voi ati invatat-o In mina avea un toiag perrtru oa sa se sprijine, 1/11 copiilor cum trebuie sa aplice ~n praotica cele discutate
deoarece mosul ena batrin. Cu totii ne~am buourat de sosirea lui".
.I,n l, In convorbirea cu terna : Cu ce ciiliitoresc oamenii inche~
. Cea mai atractiva forma de prezentare a conduziilor 0 constitute
I; II • printr-un ,joc .de~a calatoria ii ajuta pe copii sa apUce'regulile
povestirea.· Binie'inteles ca etanu poate fi Iolosita la orice convorbire. I portare in timpul unei calatorii ICU trenul sau cu ,.aUlo
•. bUZu.L.
"".~,;
1C I
. .
Terna conV'orbirii trebuie sa se preteze 1a 0 astfel de modali!tate.
11 tiThal, se apreci~za de oatre educatoare, mai ales la grupa
De .pilda, temele eonvorbirilor Jocurile noastre,Cum am siirbatorit
III tt·, zultatele obtinute rde copri, partieiparea deosebita a unor'
t 'Mai?', Ce-cinn viizut la scoaui", Cu. ce ciilatoresc oamenii ? sau Ce
I Ilpl convorbire.
mi.a pliicut maimuU la griidinitii ,etc.sin:t 'potrivibe pentru tolosirea >. "

1.3~
U(lsfa~urarea
.!I'
adivitatiL..,:'.,l: " _
deele prin care se poate incheia 0 convorblr \ stul
1

<t.1 variate. Important este ca eduoatoarea sa-l aleag J mai .-


Introducerea in a tlvltat \ se va realiza prin prezentarea unei Ilustratii
potrivit cu continutul convorbirit desfasurate si cu niv 11Il ~i sen- I' prezentind pe Mos 1'11. cerindu-se copiilor sa raca legatura cu sarba-
stbilitatea grupei date. Astfel convorbirea se poate indH i prin: area pomului de iarn ta are l-au intilnit.
- Iolosirea un or ghicitori adecveite continutului disc-uti I (ghi- In continuare se va comunica tema sl felul actlvitatii, cerindu-se copiilor
citori despre fruete ;;1 legume) la sfirsitul eonvorbirii cu 1 ma Ce lI-;;i aduca arnintc ('11m au sarbatorit venirea lui Mos Ger-ila in gradinita
I apoi in familic. Li se vor da citeva indicatii, vor trebui sa vorbeasca
stim. despre toamnii? II spre Mos Geril, d spre darurile primite la gradinita si acasa, des pre
- folosirea unui material literar, fie a unor versuri rccitate de ircmisiunile facule.
copii sau de eduoatoare, fie a unui text scurt citi't de educatoare Discutia se va axa in prima parte pe descrierea cadrului si a lui Mos
(la convorbirt eu teme din natura) ; ; rila folosindu-se ca puncte de plecare urmatoarels intrebari :
- executarea unui ointec de daltre copii sau de catre educatoare unde ati sarbatorit voi pomul de iarna ?

t
Cine a venit la serbarea pomului de iarna ?
(prooedeul este potrivit 'in majoritatea temelor de convorbire) ;
Cum a fost pregatita sala pentru serbare ?
- organizarea unui joc simplu, cunoscut, 'in strinsa lega'tura cu Cu ce era irnpodobi t bradul ?
'tema oonvorbirii (acest procedeu se poate aplica la teme ca : J1(C(I- Cum era imbracat Mos Gerila ?
rime noastre, Cu ce ciiliitoresc oamenii?, Ce stim. clespre toamnii? Pentru descrierea amanuntita a lui Mos Ger ila, copiii vor fi stirnulati sa
etc. rbeasca despre mantia, cactula, barba, desaga si toiagul acestuia.
analiza raspunsurilor eopiilor, aprecieri adresate coleotivului Dupa ce se va epuiza subiectul pus in discutie, educatoarea va sintetiza
sau individual asupraconttnutulut si a calitatii raspunsurrlor date I' punsurile copiilor subliniind ca la serb area pomului de iarna care a avut
in sala grupei mici a venit Mos Gerila eU 0 desaga mare in spate. Mos
de oopii, , rila avea 0 barba mare, alba, era imbracat cu 0 mantie lunga de culoare
In continuare prezentam doua planuri de Iectie. I'o~le, iar pe cap purta 0 cactula si In m ina tinea un toiag. Copiii s-au bucu-
t t roarte mult cind I-au vazut,
A In continuare discutia se va referi La darurile primite de la Mos Ger ila
PLANUL Nr· 1 poi la contlnutul serbar ii organizate in cinstea Iui. Pentru stimularea •.
'I'oplilor se vor folosi citeva intrebari in acest sens : d. (, e if' t \ a
Denumirea activitiitii: Convorbire e ce a venit MO$ Gerrla la serbare ? ,",0-;
"I'ema activitatii : Cum a m s arb a tor i t Porn u 1 d e i a r n a ? Ce daruri a adus copiilor ?
Scopul ; Sistematizarea impresiilor dobindite cu ocazia sarbatortrtt pomului urn a impat-tit el darurile ?
-de iarna ; retrairea sentimentelor de bucurie avute cu aceasta ocazie si rea- Ce i-ati promis Iui MOl;> Gerrla ?
~ I
.mintirea promisiurrilor f'acute de catre copii in Iata lui Mos Gerila ; consoli- Ce ati facut dupa ce ati prirnit darurile?
'darea depr lnderi i de a formula propozi ti i corecte din punct de vedere .gra- poezii ati spus la serbare ? Ce cintece ati cintat ?
.matical.
entru Intrebarrle care presupun raspunsuri complicate (darur ile primite,
. Materialiii didactic: 0 ilustratie reprezentind pe Mos Ger ila.
1)1'misiunile facute) vor fi antrenatl 3-4 copii.

fOrganizarea activitatii Educatoarea va aprecia ca Mos Ger ila a ad us daruri rnulte copiilor, iar
t'oplii s-au stradui t sa Invete cintece si poezii frumoase si au promis sa fie
Se va aerisi bine sala de grupa, se vor aseza scaunelele in partea centrals uiut cuminti, mai harnici sl mai ordonati.
.a salii de grupa in forma de semicerc, iar mesele Iinga perete. Se va urmari In ultima parte disc uti a se va purta in Iegatura cu felul in care a fost
:i'ntrarea copiilor ~i asezarea lor pe scaunele. Se va controla tinuta si disci- rbatorit Pomul de iarna in familie. In acest scop se vor pune urrnatoarele
;plina la inceperea activitatii. ntrebari :

:140

,\
, t va r'eguli de comportare : sa astepte pina ce educatoarea terminr de spu
utrebarea, sa se gind as a bin si, numai dupa aceea s~ ridice degetul,
Aces a venit Mos Gerila? Succesiunea intrebl!dlol' $i concluziilor. In prima parte a convorbirit sa
urn l-ati asteptat ? Cum l-ati primit '? 'V r reactualiza car ct rlsticile principalelor animale domestiee cunoscute,
e daruri v-a adus ? I ntru a' asigura stst matlzarea riguroasa a cunostintelor si a evita deserierea
II parti componente ale fiecarui animal, discutia se va desf'asura cu aju-
Ce ati facut cu jucariile primite? ," I \11 s~Hr
II In flnal se va pune 0 intrebare mal larga pentru a cere e
I'
loru! unor 'intrebari care soli ci ta de 1a inceput unele comparatii $i clasificari.
exprime sentimentul de reeuno~tinta, " ?
Se VOl' discuta insUi,;irile caracteristice ale pisicii, ciinelui, ale calului, ale
D e ce i'I iubim si-l a~teptam pe Mos Gerila cu at Ita bucune , . ~cii !Ii porcului, p rnlnd de la unele elemente comune : toate au corpul for-
, t' identa c una din u t din cap, git, trunchi si patru picioare. Apoi se va cere copiilor sa VOr-
In concluzia generala educatoarea va scoa e 111 evi tlfl
cele mai frumoase zile este sarbatoarea pomului, d: iar~i'L ~entt·u ceasts l> sea despre ceea ce Ie diferentiaza :
, .. , se precratesc cu poezii, cintece si dansun, 111 grad inita ~t acasa se Care este eel mai mare dintre aceste animale ?
:1 COdPlbIle_te Do;;ul de iarna Copiii sint rasplatiti de Mo~ Gerj]/1 pentru Care este cel mal mie ?
irnpo 0 ~ • '
harnicia si cumintenia lor, , Care este eel mai gras c1intre ele ?
In incheiere se va cinta un cintec cunoseut despre Mos Ger ila. Ce .stirn ca are fiecare din ele mai deosebit Ia cap? (Pisica are mustati,
'tinele are dint] puternici, vaca are coarne, porcul are rit, iar calul are 0
~'()ama care porrieste de la cap si acopera gitul) ,
Cum este gitul aces tor animale ?
PLANUL Nr. 2
u ce este acoperit trunchiul lor?
e au la fel la picioare, vaca, poreul si calul '? (Toate au copite), dar pisica
Denumirea activitiitii - Convorbire, iinele '?
anima 1 e 1e car e t ra i e s c p e
Tema activitiitii: C e ~ t i m des tJ r e Tn corrtinuar e se va diseuta eomparativ despre oaie si capra apellnd 1a
1i n g a cas a 0 m u 1 u i ? ." ,:', ' ' _ ('IL va intrebarr aiutatoare :
Seopul ' verificarea si s:istematizarea cunofitin1;elor despr'e amma!ele, ~omeds, aia seamana cu capra ?
, , 'modului lor de rngrrJlre e
tice insistindu-se asupra foloaselor :;>1 asupra 1 ifi e dupa un rin co "se deosebeste oaia de capra ry
itatii
catre om; formarea capaci a ,II copn r "10 de a efeetua , 0 c aSI rear
In concluzie 1a prima par-te a convorbirii, referitoare 1a infa1;i~area diferi-
eriteriu dat ; eultivarea exprimarii eoerente, II In' animale dorncstice educatoarea va sintetiza esentialul pornind de la as-
11I1(·telecomune color sapte animale $1 ajungind la direrentieri. Se va sublinia
C' toate aceste animale domestice au corpul format dintr-un cap, un trunchi
Organizarea activitlitii 1.ioare, capul fiind legat de trunchi pr in git, iar trunchiul terminindu-se
I'll 0 coada, Uncle (vaca si calul) au corpul foarte mare, pe cind altele (oaia,
, drti ile eorespunzatoare "
desfasurarIl 't"t"
".. ae tiIVI si anume·
a II...·
Se vor asigura con 1,11" '"' de l'llnole, pisica) il au ,mult mal' mic, in sfirslt porcul este foarte gras, Calul
" 1 de grupa se vor aranja scaunele in forma de semicerc
se va aenSl sa a , " min- /11' gitul lung sl mal subtire, acoperi t cu par. numit coama, vaea a1'C gitul
catre eopiii de sor-viciu. Se va da semnalul de intrare pen~ru copn, '~luorI'ln' I'O!! si scurt, ciinele, pisica $i oaia au gitul de 0 lungima potriv ita, porcul
, "ocupe de aranjarea copn
du-se dinainte un r-espon sabrl care sa se " 11'\ gitul Ioarte scurt- 'I'oate anirnalcle domestlce au patru picioare, dar la
rind, de intrarea lor oi'ganizata 9i ?e afiezo:trea lor pe scauriele. 1111lie S2 termina ell copitc (calul, vaca, oaia, capra si porcul), iar altele eu
II ete si gh sare (pisica).
DesHhjurarea activitlitii ln partea a, dou a a convorbtrji, discutia s? va centra pe Ioloasele aduse
.Ill anlmalele domcstice. Pentru a sintetiza cunosttntele copiilor se VOl' stabili
a) Introdueerea in activitate, La ineeputul activit~~~i, se va pune 0 tntre-
IIllll intli care sint toloasele si se va cxemplifica. In aeest seop se va discuta
bare cu scopul de a orienta copiii catre ten:a convorblrn .
.II pre foloase intr-o anumita ordine :
Ce animale traiesc pe Iinga easa omului ? • puza casei ;
b Se va preciza apoi tema eonvorbirii, aratirid e~ s"e va discuta, ~espre·
- stirpirea soarecilor.
,) .' ," d s re animalele care traiesc pe Iinga .casa omului in le-
';:~~r~e c~LI~nf~~~;~reael~r, foloasele si modul lor de ingrijire, Se vor reamintil
143

142
ntru rl ntarea copiilor in aceasta parte a convorbirii, se VIII r( I ,I n- / III' I de joc, am de atr ' it v ntru prescolar. In felul aoesta pToce-
tr rl j £ Iul celor de mai jos: ce foloase ne aduce ciinele 'f dill' I I I ? II asimil'arii si adt ' 1rl1 .unostintelor este adaptat l!a cerfntele-
" ullm n te obtinem noi: de la animalele domestice ?
specifioul virstul lare.
se poate face din laptele lor? Dar din carne? La ce s
slm a'!
La ce poate fi folositii Una animalelor ?
Ce se poate face din pielea de pore, vaca si capra ?
Ce obiecte se pot face din carne, din oase, din par si din piel ?
Concluzia partiala va fi stabilita cu ajutorul a 1-2 copii, pentru 1\ II II Ilnla
principalele foloase aduse de animalele domestice.
hi ultima parte a convorbirii se va discuta despre grija pe car tr bule
s-o aiba oamenii fatii de animalele care traiesc pe Iinga casa sa, grij J usti-
ficatii prin nenumiiratele foloase pe care le aduc.
Se va insista mai ales asupra urmiitoarelor aspecte :
- oamenii Ie fac adapostul (precizind denumirea adapostului Iiecarui
animal) :;;iIe fac curatenie in adapost :
- oarnenii Ie asigura hrana necesara (exemplificind cu ce sint hriinite
diferite animale) ;
- oamenii Ie curata, Ie spala, Ie tesala etc- ;
- oarnen ii aduc medicul veterinar atunci cind animalele se imbolnavesc.
In concluzie se va spune copiilor ca animalele care traiesc pe lingii cas a
omului si-i adue foloase se numesc animale domestice. Apoi se pun urrnatoa-
rele intrebarr :
- De ce se numesc vaca, porcul, calul, oaia etc. animale domestice? Joe didactic "Siiculetul fermecat" (grupa copiilor de 3-4 ani).
- Unde traiesc ele ?
- De ce au grijii oamenii de ele ?
In incheiere se vor expune 2-3 ghicitori in versuri de catre educatoare, f rin introducerea 1?ifolosirea jocului didactic ca rnijloc de-
pentru a crea copiilor satistactia dezlegiirii lor. I I~ in cunoasterea mediului inconjurator si dezvoltarea vor-
Illl'l! s realizeaza una din cele mai importante cerinte ale edueatiei
fll' • lare, aceea de a-i invata pe copii destul de multe Iueruri
D. JOCUL DIDACTI,C 111 nu prin metode scolarestn, ci sub forma de joc.
1. LOCUL $1 1MPORTANTA JOCULUI DIDACTIC

J,.?cul didacl\c constituie un_mjjloe valoros de instruire si edu- I, Locul jocului didactic printre celelalts mijloace de cunoastere-
care a copiilor de virsta prescolara, d~oarece rezolra, intr-o forma I mediului inconjurator si de dezvolrare a vorbirii
cu totuf adecv81tavirstei, saroini instruotive compleXJe~progran;ate
in graldiinita de oopii. Erficiente, jocului didactic in raport cu .J ul didactic oeste 0 activitato oare se deosebesto prin struc-
celelalte mijloace practioate in gradinita de copii e~te cu a.tit~ai
't II' a specifica de celelalte activitati cu un continut asemanator ..
mare au oH realizam 0 ccncordanta perfecta intre J?f~$.lJ.Ld~- IllIftJ t a deplina irrtre sarcina didactica si actiunoa de joc, forma
noastere 'a mediului inconjurator, procesul de'-i-;-~atare si actiu-
"---~-- .. ------ --.~--------" II tr ctiva pe care 0 irnbraca si 0 pastreaza permanent, trebuie

144 ,. unoasterea medtutut inconjurator ~i dezvoltarea vorbimi


145
C' " 'L rlz ze jocul didactic. Aotivitate: organizat I \ 1t , truire I
<'opI11 r, carle se desfasoara sub conducerea din'('L \ \ IUlCa- Il (' construim?, 2 denumirile diferitelor unelte si mate-.
L 1" 'i si antreneaza, in majoritatea cazurilor, irtrtreaga 1\1'\111 ,Jocul 1111 folosite La L,u t a unei .cltiidiri; prin joeul didactic Cine
11 otic se poate desfasura atit in cadrul activitatilor hi torii, ", , aceeCL$ifigu7'l1?, otualizeaza reprezentarile de forma: cere,
ott si in afara lor, atunci oind este repetat de copii, 1 lnl~iativa II Lost, d.!:.~p!unlhi triunghi, oval; de asemenea, prin [ocul Ce-a
unuia dintro ei sau la sugestia educatoarei. Sfera de utillz I' a jo- ,~tt papu$a 7, s Livizeaza un:ele cuvinte care denumesc ju~
culud didactic este foarte larga, deoarece jocul didact] te fi mare parte dintr jocurile didactice recomandate in tematica
jJr,actlcat in drterite momente din programul zilei, puoind ri xtins I t' ramei au dl' pt scop sistematizarea cunostiritelor copiilor, CIa
-ohiar .'?iin viata de familie a copilului.
d pilda, [oourlle didactlce Cu ce calatorim?, Spune uiuie triiieste ?,
,In timpurile sau Dupd mine cine vine? "
Valoarea jooului didactic nu se restringe insa mumai la atit. El
.0. Raportul dintre jocul didactic :~i celelalte jocuri \1'0 contributie mai ou seam a in stimularea .'?idezvoltarea
1,aJ:'lga
ituror proceselor psihioe. 000 rnai mare parte a jocurilor didac-
.Iocul didactic este oreat de pedagog. Specificul Iui consta in Llo ouprind valoroase exercitii senzoriale fiiimateriale, Astfel, jocu-
.f'aptul ca ~i este subordonat in isensul 2,a intra in f'ondul mijloace- I'll didactice influenteaza in mod nemijlocit activitatea tuturor
malizatorilor, .De pilda, jocurile Spune cum face? sau Cine face
lor sale pedagogice, este insusit treptat de catre copii .'?i'poate
,deveniapoi' ccntinutul activitatii • lor individuale, Comparat cu u$a? contribuie La d,ezvoltarea sensibililtatii auditive .'?iin special a
iuzului '1onematk, .slab dezvoLtat laprefiioblarulmJ.c. JocUI Ce ~a
-celelalte jocuri cu subiect .'?i reguli stabilite de educatoare, jocul
,1Isit ursuleiul ? contribuie la dezvoltarea sensibilitatii vizuale ~i
didactic s~ deosebeste prin continutul peoare-l dezvaluie si prin ( otile ; in joculGhic€$.te ce-ai gustcifi"accentlil cade ~ perfectlO=-'
iaptul ca "accentul cade pe rezolvarea sarcirrilor educatiei intelec- n e,a sensibiljtati! gustative ~i olfactive. , .•.
.tuale, respeotiv pe cunoasterea rnediului inconjurator, pe dezvol- Un deosebit aport 11 au jocurile didaotioe in"~r~a calitatilor
tarea Iacultatilor salle' intelectuale, pe dezvoltarea vorbirdi sau il}- 'e.m.o.riei. De exemplu, [ocurile de tipul Ce s-a schimbat? sau Ghi-
:su!?'ire"a:.
numaratului si socotitului. , ste ce lipse$te? 'solidta copiiii sa retina felul obiectelor ~! "aseza-
Intre mijloacele mstructiv-educative.: jocul didactic ooupa locul I lor, pentru a putea apoi ,&ata modifioarea fawta die oonduca-
cel mai important prin influenta pe care 0 exercita asupra oelor torul [ooului - oeea ce implicit duce 130 dezvoltarea memor~ei volun-
mai profunde laturi ale personalitatii copilului, prip rolul sau in Ire. '"
f ormarea unei gindiri oorecte. Spiritul creator, imaginatia 8im, stimulate intens 'prin jocurile
Jocul didactic, asa cum am subliniat inainte, r~zolva prin con:.. l S1';- pun in fata copiilor sarcina de a oompune 0 ghidtoare, de a
tinutul S~!lLQ"_m.~r:~~ ..l2¥l~ din problernele educatiei intelecrttiale" ,lasmui 0 povestire. De pilda, .jocnrile Ghiceste cine este?, Tele-
Desi , rolul lui este mai neinsemilla't-in'~ivint~t~'~M~iterirnoilor . .
...
jonur, Giiiceste la ce ne-am. QW~~t? antrenea,za in ~~d.,"?e.~~:~i.!_~ma-
cunostinte, in sehimb el are 0 contrfibutie l.arga in pr~izar~ea, in~ia pre.'?colarului. ~'" " - -
consolidarea, adincirea, sistematizarea si verifioarea cunostintelor.
I ,--,-,
..
"~'A'. • •• , •.••• ~ ----""-' ~_~"'_" __ n'''''_'~''_ .••• -.-".------ •..---'----------, -- •• --- ...••••
'Jo:curi1~didaotice
,
solicita in mare
,
masura aetivij:;Blteagindirii,ele
~.,

De pilda, prih-'jooul didactic Gase$te aceeasi culoa~; Sf? precizeaza t'olJamind-1nJt6tdeaunarezolvarea unor probleme in mod dndivi<1ual.
:~i se verifies' invater~a, denurnirile diferitelor" culori : prin jocul Astfel, <'inoadnul unor jocurfdidactice.vcopifitrebuie 'sa' de~sebeasca
"» bieotele mari die cele mid (Este mic, este mare?), pe ~~e lungi de

147
- '

j
f' I' curl (Panqticuielet ; sa compare obiectele in f uru-th- tll' I )I'Jl1 I
J 11'1ca de excmplu, j curIl : Spuru: cum face? pentru pronuntia
,eI -uloarea lor (Coutii-t: ciisuta]. Alte jocuri didaotl ('I I I lit pc or eta a oons n.,[ "', ,h, r, ;/Ce face Andrei? pentru pronuntia
pii in sutuatia de a efectua clasifioari ale obiectelor dill .I tit I' 'l'il ('0 eta a cons anel I' 1', H, s, t, t. ai,t si a unor grupuri de consoane
.crbterii concrete (Ce se potriueste Y}; clasificari ale LIllO" I I' L 'Oc. Alte jocurl did II rczolva problerne mai oomplexe, si anume
-dupa anotirnp, olasificari ale unor animale dupa mcdiul I I ul 11 legMura u formal' a unor reprezentari generals ~i notiuni, cum
amde traiesc ele (Spune un de triiieste] etc. In aceste 'azI11'1, • piii r fi : animal,' <c1011 bee, anirnale sMbatke, imlbracaminte, tncal-
I sint deprinsi sa efeotueze generalizari si abstractizari In L j uri ~ minte, mobil , v s l'c1 etc. (Loto ou animale, Low cu plante etc.).
"I
..didactice care presupun judecati si rationamente simple c.liI P rtea In sf~r:~it, contributia unor jocuri didactioe consta 1n obisnuirea
<'opiilor cu £'01'0 it' a diferitelor constructii gramatioale bunaoara,
parttcipantilor. Asttel, in jocul didactic Cine a trimis scrisoarea ?
'~I torrnarea pluralului (Eu zic una, tu zici multe), cu aeordul co-
-copiii trebuie sa deduca dupa produsul sau unealta desenata pe a I' ct rntre pr dicat si subiect (Riispurule repede si bine), cu Iolo-
.Ilustrata ce meserias a trimis scrisoarea. ilrea de fraze in a caror componenta sa existe propozitii subordo-
In strfnsa legatura cu dezvoltarea gindirii, jocul didactic contri- ate cauza1e sau tempora1e (in jocul didactic Cind se intimplii ?).
;buie si la dezvoltarea limbajului. In aoest sens, in afara de joeurile Efortul intens intelectual 181 copiilor este posibil in oadrul joou-
, ~ - ,
.didactioe prin care se fixeaza, se precizeaza si se aotivizeaza voea- I u didactic, numai cu conditia de a meritine treaza atentia lor. In
'bularul copiilor, se planifica si joeuri speciale, care ajuta 1<3, imbuna- ,1 nere, actiunea de joc, prin caracterul ei distractiv, Iavorizeaza
lparitia!?i mentirierea atentiei in mod spontan, Faptul aoesta are
-tatirea pronuntarii unor consoane mai greu de rostit pentru presco-
) deosebrta importanta intrucit pnin particlparea atentiei involun-
L re, energia nervoasa eoonomisita foloseste in activizarea gin-
(.Ii rii.
Analiza fikurta ne duce la concluzia ca bazele unei gindiri clare,
Isternatice, a unei minti bine organizate, a capacitatii de a intelege
III rurile, de a le folosi in conformitatecu sernnificatia si utili-
t L a lor, se forrneaza treptat prin intermediul unor variate mijloace.
T ure aoeste mijloace, jocul didactic are un rol deosebit.

Valoarea educativa a jocurilor didactice pentru cunoasterea


mediulul mconjurator si dezvoltarea vorbirii

Jocul didactic oontribuie He direct, fie indirect si la educarea e.mo-


t 1100r,
.- --
a sentimentelor moraLe ~i a trasaturilor po;iti;'e de vointa
caracter. Jocuri ca : Cine $tie mai bine Y, Ciiliitori« prin tara
IlL a, Cine a trimis scrisoarea? s.a. rmbogatesc reprezerrtarrle oopii-
Joe didactic: "Gase!ite un eartonas asemanator" (grupa de, 4~5 ani). I r despre 'patrie, 'despre m'uruca oamenilor. ..••.
-.---------

1.48 1H
Pedagogia prescolara fundamenteaza bazele teoretice ale jo u-
Mult \ jocuri didaotice stimuleaza cinste§, rabdarea,
lui didactic, ocupindu-s de:
tj sl utocritic, stapmirea c:l€ sine. Bunaoara, in jOCUl'
, s-a schimbat? sau Unde a zourat pasiirea ? se cere c U) I' - continutul jocului ;
cinstiti, sa nu priveasca in timp ce edueatoarea schirnba SUU I unde - sarcina dida ti a ;
jucariile. 0 situatie asemanatoare se creeaza si in jocul (hid otic - actiunea de jo , elemntele de joc ;
Gaseste $i taci, in care regula impune copilului sa se r tln I la - regulile jocului.
orice manifestaro spontana cind gaseste' obiectul ascuns, p intru a Esenta 9i specificul jocului didactic consta in mtrepatrunderea
nu influenta pe ceilalti [ucatori, In unele jocuri, regula ii L rzice sl interactiunea acestor componente, cit si in echilibrul dintre
", copiilor sa se uute La vecini sau sa copieze dupa ei. sarcina didactica si actiunea de [oc. Ponderea mai mica sau mai
Jocul didactic a:rreun aport valoros in inohegarea colectivului si mare a uneia dintre aceste doua componenrte poate duce la dena-
la fonmarea disciplinei constiente. In joc, copilul este obligat sa res- turarea jocurilor didactice, la schimbarea profilului lor. De exem-
peate initiativa colegilor lui, sa le apreciezs munca si sa Ie recu- plu, jocurile didactice in care elementul de joc este slab, accen-
noasca rnerhtele ; de asernenea sa respecte regulile jocului, sa reac- tul cazind numai pe rezolvarea sarcinii instructive, i9i pierd ca-
tioneze fin oonforrnitete cu ele, sa-si aurtoregleze propria activibate. racterul ludic, se transforms pur si simplu in exercitii cu mate-
Trebuie sa subliniem, de asernenea, influenta pe care 0 au jocurile rial, in convorbiri sau in convorbiri dupa imagini, si invers,
didactics in eduearea estetica a copiilor. Minuind dif~:QtE! ..materlale atunci cind actiunea ludica este cu totul predominanta, [ocul di-
artistic realizate, facind aprecieri asupra lor, copiii invata saapre- dactic se transform a intr-o activitate pur distractiva, i9i pierde
cieze frumosrul, i$i dezvodta simtul estetic, caracterul instructiv, si nu mai serveste scopului pe care i9i pro-
lt Din cele aratate reiese ca jocul didactic este aotivitatea cea :!lai
I pune sa-I atinga,
fireasca, care oorespunde ceriQkl..Ql:.!.de_.de~voltJare
a copilului, ~n-
telor lui de a fi i[1oontact ell adultii ~i ~ll, de a per,cepe.ac-
tiv, de a Intelege si a oglindi lumea inconjuratoare, dorintei lui d~ .8. Continutul si felurile jocurilor didactice de cunoasterea
a-9i .expnma .g~. Influenta joeului didactic asupra ·oompor":' mediul inconjurator si dezvoltarea vorbirii .
ta"rii oopilului in coleotiv, asupra diseiplinei, asupra caraeterului si
vointei este perm anerrta, directa $i de 0 intensitete mare, ceea ce-i Varietatea mare a jocurilor didactice practicate in gradinita de
mareste considerabil valoarea educativa, copii pentru cunoasterea mediului inconjurator si dezvoltarea vor-
birii, .spiritul creator si' inventivitratea educatoarelor care imboga-
tesc rezerva de jocuri prin creatii noi, impun gasirea unor cri-
terii de clasificare ale acestora. eel mai important criteriu in acest
Pentru a scoate mai bine in evidenta specificul jocului didactic sens 11 constitute continutul jocurilor didactice. Din acest punct
nu este suficient sa-I analizam numai sub raportul contributiei sale de vedere distingem urmatoarele jocuri didactice:
la dezvoltarea multilaterala a oopiilor. Problema 'principala care se
pune in acest sens consta in deterrninarea 'piilliilor sale cornponente, oJoeuri didaetiee eu referire ~nimale (Telefonul. 9tii uncle traieste ",
a trasaturilor sale caraoteristice prin care i9i mentine esenta sa de: Ia eUDo-;tinte· despr e natU7°u Animalele si hrana lor, Al CJi pui este?,
Roata animalelor, Ce foloase aduee?)
joc si in aeelasi timp specificul sau de activiltratedidactics.
I:; I
150
plante(Loto cu flori, Ce-a ('1II11)1 1'111 111,11111 ..rocuri didactice pentru dLI- jocuri de atentie.' Ce Iipseste ? ge d 0 -
de la piata 7) carea proceselor ~i c IIts\~llor biri exista ?
anotimpul'i (Ce se potrivesto 111111 IIIII\( psihice, Jocuri car rue ap I jocuri de memorie oizualil : Ce s-a schlrn-
cine vine 7, Postasul, Stop) Ia diverse operuti i ul gin_ bat?
J curl didactice referitoare la dirii. jocuri de memorie $i atentie auditivii_ Cine
obiecte de uz individual ( ('III ~\l1 f 1_
unostints despre mediul am- mecat. Sa servim papusa) l-a chemat pe ursulet ;
blant apropiat juciirii (Ce-a gasit papusa v) jocuri loqice : Ce se afla in sac?
mobiZier (Sa facem ordine in CIII1l 11'11 Sa aranjam [ucarl ile dupa culoare (dupa
pusi i) marime sau dupa forma), Cuvinte con-
imbriiciiminte (Sa imbracam pap L,Il, Mu- trarii (alb-negru) jocuri de identitate,
gazinul de imbracam inte). jocuri de reconstituiri
Jocuri didactice reieritoare la
corpuZ omenesc, principalele lul p I'P el'
cunostints despre om si acti- de acesta ( (' r c
vitatea lui.
actiunile indeplinite Din punet de vedere al sarcinii didactice, majoritatea jocurilor
papusa 7)
didactice urrnaresc fixarea cunostintelor copiilor, care au fost pre-
activitatea piil'intilo1', a personalului din
gradinita sau dinafara ei Ghicesto ce date in activitati anterioare. De pilda, jocul didactic "De-a libra-
face mama 7, Spune ce face?) .ria" se organizeaza dupa activitatile de observare " $00 ala" si "Li-
uneltele $i produsul muncii (Cu ce a fost 'braria" si dupa convorbirea cu tema "Ce-am vazut la scoala ".
lucrat, Ghice~te 1a ce ne-am gindit 7), pentru a preciza si consolida vocabularul copiilor cu privire la
meserii sau meseria.si (Cine a trimis.

I
I' -Jocuri didactice pen tru cu-
scrisorea ,7) .<

ruloare (Cu ce min ge rie juc~m 7 Care-


_ •

~ -
denumirea rechizitelor. De asemenea, jocul didactic "Ce-a cumpa-
rat mama?" de' la grupa mijlocie se organizeaza dupa observarea
~
noasterea ~i precizarea insu-
este culoarea ta 7) -. ,
magazin'41u~ de {rude si zarzavaturi cu scopul de a fixa si pre-
sirilor obiectelor lumii incon-
miirimi (Este mic, este mar~ 1':;Pang!lCU-- ciza insu~ir~~~caracteristice ale acestora si de a activiza vocabu-
Juratoare
tele) \
forme (Cine are aceeasi ' figura 7 Cauta-tn
Iarul corespunzator.
11,; ~ ••

Jocuri didactice pentru Insu-


casuta)
reprezentiiri spatia le
, ..
(Unde sind juca--
o mare paTJ:e dip jocurile didactice se grupeaza in jurul sar-
sirea reprezentarrlor spatiale cinii didactice de a verifica sau de a sistematiza cunostintele in-
riile 7 Unde a zburat pasarea ? Spune-
~i de timp unde sta 7) susite de copil. In acest caz, jocul constitute 0 activitate de ve-
reprezentiiri de timp (Cind se infimpla 7' rificare si control a modului de insusire a cunostintelor si de-
Ziua noastra, Anotimpurile)
J ocuri didactice pentru exer [ormarea pronuntiei corecte (Spune cum,
prinderilor de catre copii. De pilda, jocul didactic "Ce culoare
sarea vorbirn face?) Cine face asa ? Ce face Andrei?' are balonul" are drept soop verificarea culorilor ounoscute de copii,
Ce face Marioara 7, Un de s-a oprit roa- .. iar prin jocul didactic "Cine are 0 poza ca mine?" se urma-
ta 7 Ghici cum face 7) reste verificarea insusi.rii de catre copii a denumirii obiectelor
formarea unei vorbiri corecte din punct
cunoscute de ei.
de vedere gramatical (Spune mai departs,
Don numar mai restrlns de jocuri didactice au drept scop pre-
Gaseste cuvintul potr ivit, Eu spun unul,
tu zici mai multi. Raspunde repede ~L .darea unor cunostinte noi sau largirea vocabularului copiilor re-
bine) ieritor la insusirtle obiectelor, indeosebi : marirne, forma, insusiri

!'I 152

III

1I1I
lip Otd \ I,i d timp. In acest sens ne referim la Jo It! d Planificarea jocurilor did, tice. Inscrierea [ocurilor didactice in
" ; IWl;lt \ 0 panglicuta la fel" in care se urmareste in, \I 11'1 planur ile anuale ~i al I d ristice trebuie sa se Iaca intotdeauna
1I 11 r lung-scud. in functie de seop 1 t ra (precizarea, verificarea sau predarea
Un alt criteriu de clasificare a jocurilor didactice de ('IIIH
unostintelor, cor ,t I' pronuntiei copiilor, insusirea structurii
a mediului inconjurator si dezvoltarea vorbirii il constltui gramaticale a Iimblt .). Jocurile didactice care urrnaresc fixarea
t nta materialului in cadrul jocului. Din acest puncL dl' V
cunostintelor tr bui planificate, cum este si firesc, dupa activi-
se pot deosebi jocuri didactice cu material si jocuri didactk- \ ~atile in care au f st predate cunostintele respective. Bunaoara,
material (orale), prima categorie fiind cea mai Iarga. [ocurile didacti ticuietut cu jucarii sau Ce-a gasit piipusa ?
tI'ebuie sa fie planlfioatedupa aotivitatea de obser:VaI1e.sa« de grupa
o pondere din ce in ce mai mare incep sa 0 capete JOC"L1I'it u
~i dupa convorbii a dupa imagini cu tema Jucariile, raspunzind
caracter formativ care urrnareso dezvoltarea gindirii copii lcr.
stfel scopului urmarit prin aceste jocuri, si anume precizarea si
Cunoasterea continutului si variatelor feluri de jocuri didactice- ctivizarea cuvintelor care desernneaza diferite jucarii.
ajuta pe educatoare sa se orienteze cu mai :mare usurintg in ale-
, Aceeasi grija trebuie avuta si in planificarea jocurilor didactice
gcrea $i in conducerea lor metodica. .
are urrnaresc verificarea si sistematizarea cunostintelor copiilor.
stfel, jocul didactic Magazinul cu jucarii de la I;{rupade 4-5 ani,
3. PREGATIREA JOCULUI DIDACTIC
prin care se urrnareste verificarea cunostintelor, trebuie Sa fie pla-
sat dupa toate activitatile in care se precizeaza cunostintele eo-
Intrucit problemele metod ice cele mai complexe Ie ridica jocu- iilor despre culoare, marirne, insusiri spatiale (sus, jos, pe, in
rile didactice incadrate in activitatile obligatorii, se va trata in ub). ~
v

.continuare metodica unor astfel de jocuri. Alte joc:.:ri didactice au drept scop predarea unor cunostinte
Jocul didactic, ca orice alta activitate obligatorie, trebuie pre- i si largirea vocabularului copiilor cu 0 serie de cuvinte. Ase-
gatit din vreme si au multa atentie, pentru a se asigura condi- I ' nea jocuri trebuie planificate in raport cu celelalte activitati
tiile bunei lui desfasurari. Dintre masurile prealabile, care pot hligatorii de predare astfel incit sa se asigure transrniterea gra-
fi luate in acest sens, amintim pe cele mai importante, si anume; I, t~ a cunostintelor.
planificarea [udicioasa a jocurilor didactice ; JocurHe didactice care au ca scop corectarea defectelor de pro-
cunoasterea lor terneinica ; IIuntie ale copiilor sau insusirea struoturii gramaticale a limbii
intocrnirea planului de activitate ; LI' buie sa fie planificate si ele cu multa atentie, avindu-se de data
Ill' asta in vedere cresterea treptata a ceriritelor adresate copii-
- asigurarea (procurarea sau confectionarea) materialului di-
dactic necesar: I( I', De pilda, jocurile didactice care presupun completarea unor
pi' pozitii eliptice de subiect vor fj organizateinaintea celor : care
---.:.pregatirea copiilor in vederea desfasurarii jocului didactic.
1)1' r.;ipun completarea uncr propczitii eliptice de predicat sau jo-
Dupa cum se vede, 0 parte dintre masurile de mai .sus sint co-
t lll'i 1 didactics care presupun pronuntia unor sunete mai dificile
mune tuturor activitatilor 6bligatorii. In subcapitolul de fa~a, ne
II -ntru copii trebuie sa urmeze dupa cele care cer pronuntia unor
vorrr opri numai asupra aspectelor lor specifics in cazul prega-
I rupuri de sunete mai usor de articulat.
tir ii [ocului didactic.

-154
155

--=-- ~ J
I 1'\ (' reiese ca, tn p] III r t' U" I .I
1(' - t va exernple prezentate /1(' -stuia, Ia adaptar a lui la grupa cu care lucreaza si, mai m It'
'l'l' lor Ii I tice, educatoarea trebuie
sa se orient z \ ,!luld, \1\1\ II \ -It atjt, sa creez n i jocuri prin oare sa rezolve sal1ciD'acli.d
~ rcina didactica pe care ele 0 cuprind, si sa tin tI 'a prevazuta in program . lata un exemplu concludent d~ apli-
tura lor cu celelalte activitati care se desf'asoara 11 'are creatoare a un 11.10 didactic la conditiile existente. J ocul di-
unoasterea temeinica a jocului didactic, ; Avind o ,I I'll - \II' , clactic Ghiceste c fa mama?, de la grupa de 4-5 ani, are ca
II omplexa, jocul didactic trebuie studiat cu multa at n~1\ sarcina didaeti i:l r unoasterea, denumirea ~i descrierea actiuni-
de a fi executat cu copiii. Educatoarea trebuie sa cun I lor prezentate in Ilustratii. Acestea infati9'ealZa diferite ocupatii
sarcina didactica urrnarrta in joc, actiunea lui si reg tlll \ 'I'-t ale mamei. Regulile jocului precizeaza ca plicul in care este cite-
reglementeaza, astfel, Incit sa-l poata preda corect in acu vll l a, o ilustratie, este dat din mina in mina de la un copil la altul pina
pe care 0 desfasoara cu copiii. se aude semnalul educatoarei ("stop"). Copilul la care s-a oprit.
Nerespectarea uneia din cornponentele jocului, cunoast r a in- plieul, in momentul semnalului, il desface, arata celorlalti ilustra-
suficienta a actiunii sau a regulilor sale afecteaza buna Ind pli- tia gasita in plic, apoi 0 descrie. In cazul cind actiunea redata in
nire a sarcinii didactice sau chiar duce la schimbarea profilului ilustratie se preteaza la mimare, ,toti copii trebuie sa irnite acti-
activitatii. De exemplu, in jocul didactic Ce se potrioeste t , o unea respectiva. Jocul, ca atare, nu reclarna 0 participare sufici-
educatoare, necunosdnd suficient regulile si succesiunea actiunilor, nt de activa din partea copiilor; elementul de joc, trecerea pli-·
cului din mina in mina nu are darul sa-i mobilizeze in vederea.
a inceput activitatea eu intrecerea intre copii in cornpletarea 10-
tourilor cu jetoanele respective. Trecerea directs la ultima fazi'i realizarii sarcinii didactiee. 0 edueatoare eu experienta, analizind
51 jocului a avut drept consecinta nerespectarea sarcinii didactice. jocul, a intervenit eu 0 serie de modif'icari care n-au afectat cu
Copiii au fost preocupati indeosebi de actiunea de joc, sa aseze- nimic sarcina didactica insa au schimbat fundamental actiunea
repede jetoanele spre a deveni cistigatori, neglijind rezolvarea co- lui. Imaginile au fost prezentate pe 0 banda care se derula in Iata.
recta si in mod independent a sarcinii didactice si anume, selec- eopiilor pe un eeran. In felul acesta ei n-au mai fost solicitati sa.
astepte pina cind plicul s-ar fi oprit la ei. De asemenea s-au creat.
tionarea jetoanelor dupa criteriile date. Mai mult, la a doua si a
treia repetare a jocului, nu au mai respectat regula de a ames- conditii Iavorabile pentru peroeperea olara a imaginilor de catre
teca jetoanele intre ele, rezolvind sarcina didactics cu jetoanele· t oti copii i si, in oonsecinta, pentmi rezolvarea optima a sarcinii.
I I'I
in aceeasi forrnatie, Daca educatoarea ar fi studiat mai bine didactice incluse in joe.
structura jocului si ar fi retinut regulile care reglernenteaza com-· lata, asadar, un exemplu din care rezulta felul cum educatoa-
portarea copiilor (ei trebuie sa amestece bine jetoanele Ia termi- rea poate aduce modificari jocului didactic, facindu-l mai inte-
narea fiecarui joc, Sa rezolve sarcina cored si in mod indepen- resant pentru eopii si totodata sporindu-i eficienta,
dent), jocul didactic nu s-ar fi limit at la 0 simpla actiune de mi- Mai ales pentru educatoarele iricepatoare este foarte important:
nuire a materialului si la intrecere. sa studieze structura jocului didactic analizata in materialul aju-
Din exemplul aratat ne putem da seama ca joculdidactic tre- tat~r pentru aRli}:,area prog.ram..-€-i
g-l'actinit@lorde .copii (in volu-
buie cunoscut temeinic -inainte de a se tine activitatea. Este in-
dicat ca educatoarea, pe masura ce are mai multa experienta,
mul II). _ "'f--- "tJ.-p.
Pregatirea materialulul didactic. 0 mare parte din materialul
sa aplice creator diversele recomandari cu privire Ia jocul didac- necesar joeurilor didactice exista tiparit, El trebuie proeurat din
tic, sa contribuie activ la imbogatirea si imbunatatirea structurij vreme si selection at potrivit jocurilor care se organizeaza. AstfeI,.

156 157'
\

\'II
II otice : A cui mincare este? Posto; ut, ;( S ste un
mani'itor se pot utiliza ilustratii'le din 'uLl, 'H d sene
rLOII(J$ o \It' iilor. Astfel, educatoarea trebu~e s.a.
('0
1 nlf'u fnvatamintul prescolar, Exista si material dld ' t tiparit 'I' L'ulori si marimi pentru jocu1 Panglt-
, 1 pentru jocuri didaotioe, de pilda : Mobila din (' m Ta pii- c/l' tol', 1 ptnza, de rnatase pentru jocu: ~e~a
pU$ii, Vesel a papu9ii, lmbriicamintea piipu9ii, imaginl rude I ',,'( tl', r hizite scolare pentru jocul De-a librtiria
$i zarzavatu-j pentru jocul Giiseste un c'artona$ la f l, tratii "
despre mUnca mamei in familie pentru jocul Ghicest face l' v nienta lui, materialul Iolosit i~ joc~rile di~
mama? De asemenea, pot fi folosi,te ilustr-ati] tiparit Minis- intruneasca si unele cerinte speciale, m. a~ara
terul invatamintulUi pentru jocurile :Cu ce calMorim? PO$tOi$ul, unos ut (accesibilitate, aspect atragator, calitati ~rtls:lc~),
• Cu ce a fost lucrat? Ziua si noaptea, r 'Citui. se intimpli'i? Ce [o- 1I\lI)11e : materialele, indiferent de natura lor, nu. ~r:bme sa fie-
loase aduce si Cine are aceeasi figurii? "
I1II II" t greoaie din punct de vedere al compozitiei, fapt ~a~e'
Pentru grupa mare au fost tiparits ilus'tratiile necesare desfasurarii II
I
llple. dilca copm
,
... s~a. rezolvercorect
, sarcina did 1 actilca.
~. D e pilda
. ,
un or jocuri ca: A$eazii la locul potriiri; (mobilierul din camera I '11 ru [ocul Cu ce -eiiliitorirn ? trebuie desenat ,numai u~ smgur
papusli), Giiseste aceeast culoare (culori si nuantsj, Cu ce cori- III J I de locomotie pe jeton si acesta sa fie redat pe, pr,lm plan,
struim v, Sa' facem uti tablou de toa~n5,. Cu ce ciili'itorim? Ghi- M L rialele - didactice trebuie sa fie corespunzatoare 91 din punc:
ceste cine este ?, Ce se potriueste; Oqlindo, iermecata, Anotimpui etc. I, v· dere al dime'lllsiunii.' Sint joclJ,ri~n care se foloseste .numal_
Sint activitati la care se pot adapta ilustratiile jocurilor de masa 1111l'L'liial . 'D
demonstrativ.: ilda 1a JOc
e puna, '. urile'. 'Ce face Aruirei ? '. Ce
din cornert ca, de pilda : Animalele siilbatice, Domino ilustrat etc. J It ' M· a servim piipusa
wara .? , S~ , , Spume ce face?, Ce .. s-a schim-
. .
In jocurile didactice se mai folosesc si diferite jucarii sau obi- /1 L? In acest caz, materialu1 trebuie sa aiba dimenslUm. mal man
ecte special confectionats, Educaboarea trebuie sa pastreze si j,u- ntru a fi bine perceput de copii. In-alte jocuri didactice, mate:-
carii didactice special pentru aceasta categorie de jocuri. Astfel de 1'1 1ul e minuit numai de catre copii, fiecare ~rim!nd.' ~nu~ sau :na~
jucaru sint : • • f

multe exernplare. Materialul distributiv trebuie sa al~a dlme~slUm


- 2-3 papusi cu trusa lor de imbracaminte pentru toate ano- mai mici. Cu cit numarul exemplarelor pe care Ie pnme9t: flec~re
timpurile si din materiale de diferite culori; opil este mai mare, cu atit dimensiunea .lor se micsoreaza. In JO-
- casa papusii - cu mobilierul necesar, proportion at ca ma- cuI Cautii-ti perechea, fiecare copil primesta cite _un semn ~e o-
rime 9i corespunzato- din punct de vedere a1 colorttului ; forma geometrica 9i de 0 culoare anurnita. Matenal~l poate. fi de
dimensiuni rnai mari. In schimb., Ia jocul Ce se potruseste, f'iecare-
- saculetut "fermecat", cu diverse truse de obiecte: vesela,
obiecte de uz individual, jucarii in miniatura etc.; copil primeste cit~ 10-12 jet?ane ~i ~ l~~,ane, fapt pentru care
materialele trebuie sa fie de dimensiuni mlCl. • .
- animale domestice si salbatice din material plastic;
In majoritatea jocurilor didaotice se utilizeaza ~.tlt maten~l de-
- diferite mijloaoe de Iocornotie ;
rnonstrativ, cit si material distributiv. De cele mal mul~~ on,~ ma-
- toneta pentru vinzarea diferite10r produse etc. terialul minuit de educatoare difera de eel pe care-I utilizeaza co-
Slut jocuri didacticecare presupun fo1osirea unor materiale ... D pilda in jocul Sti"! unde triiieste Y, materialuL demonstra-
pIll. e 1, , ' ~. . . d'3'
.simple ca deseuri, obiecte marunte, materiale care contribuie prin tiv este format dintr-un disc cu mai multe despartl~un 91. in _.
.cJifedtele lor Insush-i (culoare, marimo, grosime, latime),' la precl- machete, reprezentinddifcrite medii in care traiesc. am~ale:e : ma-
terialul copiilor consta din 1-2 jetoane reprezentind diferite ani-
J58

1591·

\
-' ,

ir , ar stinjeni sau ar incetini rit-


I m lice sau salbatice cunoscute. Pregatir ~a 111 t ,I I II \I nr )

.i dupa cum se vede, 0 atentie speciala din p "I \ I dill' ( jocului, a


1 L In af'ara de grija pe care trebuie sa 0 aiba In s 1 '~It)l\ \1(1 II
I
copiilor in vederea parti-
-eonfectionarea materialului didactic necesar unui joc, (I, 1\'
ca ea sa gaseasca si solutii interesante de prezentar n
.astfel incit prin procedeul Iolosit sa trezeasca nu num t
4. NDUCEREA JOCULUI DIDACTIC
_pentru material ci si pentru jocul In sine.
Pregatirea copiilor in vederea desfasurar'ii jocului didactic, U I 1" C),, mizur a jo ului didactic
jocuri didactice sint mai complexe, presupun precizarea, v rifi ar a III II jocului didactic depinde, de asemenea, de felul in care
sau sistematizarea unui numar mai mare de cunostinte si in con- \ {ll 'a
conditiile necesare bunei lui desfasurari, de organiza-
secinta pentru buna lor desfasurare, se simte nevoia pregatirii .uia. Organizarea jooului presupune IUn complex de ma-
prealabile a copiilor. In repetarea unor jocuri didactice In etapa labile, care, in majoritatea cazurilor sint aceleasi ca la
.rezervata jocurilor si activitatilor alese, copiii I~i reactualizeaza, tivitate obligatorie, ~i anume: aranjarea mobilierului, pre-
'cuno~tintele necesare desfasurarii jocului didactic. De exemplu, I I' ~ lID terialukn didactic necesar, adunarea oopiilor si asezarea
j0Cl11 didactic Magazinul de imbriiciiminie, de la grupa mijlocie, 1111 It II cerintele jocului.
poate fi pregatit la rindul Iui prin jocurile Ce imbriiciiminie poartii? fit ,\ a ce priveste aranjarea salii de clasa, aceasta trebuie sa
.si De-a magazinul. I I' , totdeauna potrivit [ocului didactic care urmeaza a se des-
.In af'ara de respectarea jocurilor cu un continut sau cu 0 sarcina I 111. Astfel, la [ocurile didactice care presupun miscare (Cauta-ti
didactica asernanatoare, pregatirea copiilor pentru [ocul didactic , ,wpa, A~aza la locui potrivit, De-a magazinul, Animalele $i puii
se poate realiza si prin exercitii cu material ilustrativ, efectuate 101' notimpurile etc.), este necesar sa se creeze in clasa un spatiu
eu grupe mici de copii sau individual. Bunaoara, jocul didactic (' mai mare pentru ca jocul sa se poata desfjisura in voie. In acest
Oglinda [ermecatii, presupune recunoasterea unei scene dintr-o po- I mobilierul trebuie strins ~i asezat intr-o parte a salii, lasind
S,
vestire (basm) si red area episodului respectiv. Punind la dispozi- I b 1'a cea mai mare parte a ei. Scaunelele se pot aseza pe 0 sin-
J!:iacopiilor diferite jocuri de masa (Basme in bucatele, cuburi u1'a latura a incaperii, ling a peretele la care au fost strinse me-
flustrate pentru reconstituirea basmelor) sau imagini separate din le (eventual suprapuse pentru a ocupa mai putin spatiu). In
povestile cunoscute, se asigura familiarizarea copiilor cu imaginile p rtea opusa se VOl' face, dupa caz, amenajarile neeesare, de
din povestile la care va face apel "oglinda Ierrnecata". Calitatea Ilda, aranjarea magazinului, a machetelor etc. Unele [ocuri di-
raspunsurrlor copiilor poate fi imbunatatita intr-o masura si mai actiee trebuie sa se desfasoare la masute, fapt care necesita, de
mare daca ei VOl' fi familiarizati chiar cu imaginile care VOl' fi semenea, unele amenajari. De exemplu, jocul: Ce se potriueste.?
folosite in joc. Cunoscind bine ilustratia, copiii pot povesti In mod In aoeste cazuri, cea mai buna distribuire a rneselor si a scaune-
.independent, fara sa fie necesare intrebari ajutatoare care fa,ra- lelor este aceea in sistem Iiniar (ea la scoala), deoarece copiii pot fi
rniteaza actiunea jocurilor si face sa scada simtitor intensita- supravegheati usor de catre educatoare, La fiecare masa sbau 1-2 co-
tea lor. pii. 0 alta posibilitate de a aranja rnesele si scaunelele este in
Procedeul de a face cunoscut 'in prealabil materialul didactic forma de unghi asoutrt cu virfiul. opus mesei educatoarei sau in
-este indicat numai atunci cind acesta, prin complexitatea continu- careu desohis.

II Cunoa.:;;tereamediului InoonjurMor ~i dezvojtarea vorbarn (rnetodica)


160
r
1 j urile la care se foloseste nurnai material demonstrativ, iar
are are in acela.;;i timp menirea de a crea 0 atmosf r
, I L s afla pe masa educatoarei, copiii pot fi asezati pe sca~nele.
prielnica desfa9urarii jocului, Felul in care se realiz z
! micerc. In fata semicercului se va aseza mas~ educ~toa:el. D~
Introducere depinde de tema jocului 9i de virsta copiil T' 'U '\1'1'
)Jilda in jocurileChici ce face piipusa ? Cu. ce se zmbraca papusa .
lucreaza educatoarea. In general, se pot folosi povestiri S 'UI' (',
e f~ce Mioara? Sa servim piipusa, Unde s-a. oprit roata? e~c. I.n
,hicitori, veraur-i, convorbiri. De asernenea, poate fi pr Z I Lul
felul acesta copiii pot percepe mai usor materialul care va fi rm-
copiilor materialul care va fi utilizat in activitate. La grup 1 \
nuit in joc. . .
de 3-5 ani, data fiind virsta copiilor, este r.ecomandabil sa s
La asezarea mobilierului, pot fi antrenati si copiii de serviciu,
Ioloseasoa povestirilo, foarte scurte, pentru a nu se rapi prea mu IL
sau, du~a caz, un grup mai mare de copii. 0 atentie spec~ala n~-
din timpul activitatii, Prin povestire, educatoar.e.a poate familia-
cesita si aranjarea sau distribuirea materialului care va fi folosit
riza copiii cu tema jocului Sa sertsirn. papu$a), poate stimula ll-
in joc. In majoritatea cazurilor, in jocurile didactice de. cunoa~~ere
a mediului inconjurator, rnaterialul distributiv poate fi reparbz~t riozitatea copiilor f'ata de materialul care urmeaza sa fie prezen-
la mese mainte de inceperea activitatii, Atunci oind nu este nevoie tat (Ce-a giisit ursuietut» eu ce imbracam papu$a?) sau fata de
ca el sa fie intuit, sau atunci cind prezenta lui ar stinjen.i urm~- actiunea joculuj (Chici cum face. ?). De pHda, in jocul didactic
rirea atenta a explicatiei de catre copii, materialul poate fi pus m , e-a gasit ursuleiul ? care se organizeaza cu grupa de 3-4 ani,
plicuri sau in cosulete acoperite. Acestea pot fi pas~rate ~e masa educatoarea povesteste copiilor ca in gradinita lor a venit in vizita
educatoarei pina Ia inceperea jocului sau chiar repartizate, m prea- un ursulet-jucarie. El a gasit in sala de joc mai multe jucarii,
labil, la mesele copiilor. , re i-au pla cut multo Le-a strins intr-un saculet si acurn a venit
Materialul demonstrativ trebuie sa fie astfel aranjat Inert sa poata
fi vazut sau minuit user de catre toti copiii.
o alta sarcina care revine educatoarei pentru a asigura buna
desfasurare a jocului 0 constituie adunarea copiilor si asezarea lor
1a locurile indicate. Educatoarea poate sa scoata copiii din sala
de grupa inainte de aranjarea mobilierului sau, in caz ca n~ are
unde, se asigura 1:1 clasa un spatiu anumit pentru recreere ~1 re-
organizare. Inainte de a incepe activitatea poate sa faca cu copiii
un mars cu cintec in jurul salii de grupa, dupa care S€ vor aseza
la locurile lor. Aceasta pregatire a copiilor are scopul de a marca
trecerea de la activitatile lor libere la cele care se desf'asoara
sub ccnducerea directa a educatorului.

b. Desfasurarea jocului didactic


Pentru a scoate mai bine in evidenta conduoerea metodica a
jocului didactic, vorn analiza pe rind principalele Iui momente.
Introducerea in joc, Inainte de a se incepe activitatea, _8'7folo~
seste, de obicei, 0 scurta introducere cu caracter pregatitor ~l
Joe didaotic : "CLne ane un tlInitmal la fel" (@rupa oqpiliJor de 5-6 <Lni)

162
163

I
1\ Il
f
~lIt
r copiilor. Dupa aceasta, eduoat~~.r C-
I r I trecerea la tema jocului carf ur-
)
eul tul si anunta jocul pe care copm 11 Tn ntroducerea jocului Citui se intimpla,
11 , 0 scurta convorbire in care sa se
tinuare.
La grupa' de 5-6 ani, pot fi folosite in i~trod.u ) portante ale zilei. In Ielul acesta se re-
. '1 Utrlizarea ghicitorii se reeomanda mal cunostinte la care se face apel in activi-
~l versun e. . .' " '\
tru familiarizarea copiilor cu titlul Jocu1Ul s~u cu m l ) I tr lu r a jocului De-a maqazinul, se pot reaminti
~ sa~fie prezentat. De pilda, la jocunle: pO$~a~uL, ine a .oplllor dobindite cu ooazia observarii magazinului,
urmeaza . hi 't "e
trimis scrisoarea? eotivitatea se poate incepe printr-o 1 oar a centul pe relatiile dintre vinzator si curnparator.
despre postas sau despre scrisoare ; 1a jOCU~Roat~ toamnei "e poate III 111\ '1 jocuri didactice, educatoarea poate prezenta in intro-
spune copiilor 0 ghicitoare despre toamna ; la jocul Telefonul, 0 t rialul cgre url}},eazasa--.!!e folosit in joc. Aceasta mai
ghicitoare despre telefon etc. . _ _ . tunci cind materialul este mei complex. 'In felul acesta
Astfel, in jocul Roata toamnei introducerea poate fl facuta prm II d If, z~ economie de hmp, deoarece atuii0i eind introduce-

ghicitoarea : j e se face' prin alte modalitati, este necesar sa se rezerve


Frunzele pe ramuri IIII1" p ntru' .. uirea meterialului de ciilbre copii,
" Au ingalbenit. III Iuzie, introducerea are ro1ul e a crea copiilor dispo-
Ploua, ploua-ntr-una, sara pentru activitate, de a le suscita interesul pentru
Cine a sosit?" a-i familiariza cu tema respectiva. ' _
PI' Z ntarea si intuirea materialului. Dupa partea introductiva,
La jocul Telejonul se poate folosi ghicitoarea : cesar sa se prezinte copiilor si Sa se intuiasca materialul
I' \1 v~ fi utilizat in j~c ...(in cazul in care nu'" s-a fa~t acest
"E un lucru nazdravan 111\'1' in introduc~ Materialul poate fi intuit in intregime sau
Dacii pui in el un ban; 1111111 i artial, in ftliI1!C1;ie de natura, de cantitatea si de dificultatea
Si-nvirte$ti de sese ori

--
IIlf uirii ui in joc. Astfel, in jocurile in care se foloseste numai
Poti vorbi la ~epartari". III trial demonstrativ, el poate fi intuit in intregime, operatie
In jocul Oglinda [ermecatii pot fi spuse in introdu~ere .versuril~
(' \1'

ul : Sa a$ezam jucariile. ~
-
necesita doar citeva minute. De pilda, materialul folosit in
... urmeaza sa le utilizeze in cursu1 acestuta, ~l anume .
pe care copin La alte jocuri, prezentarea si intuirea in intregime a materia-
lului ar duce la marirea considerabila a duratei activitatii sau la
"Ogl~nda [ermecaiii
Te rog sii-mi spui pe data, micsorarea considerabila a timpului destinat executarii [ocului de
atre copii. De exemp1u, la jocuri1e Anoiim/purile, Cu. ce trebuie
Ce-i in spatele tau,
Cii vreau sa $tiu $i eu". sa lucreze ? De aceea, la astfel de jocuri pot fi intuite numai ilus-
tratiile care cuprind imag~ni mai putin.l,amiliare copiilor. -Celelalte

o . ~ te 1
parte dintre jocun1e prevazu a gr
upa de 5-6 ani pot sa
...'
tnceapa cu 0 scurta convorbire. Scopu1 convorblnl _poa;e sa fie
_.

diferit: fie de a actua1iza cuno:'lti;nte1ecopiilor in legatura cu con-


--
irnagini, cuprinzind e1emente foarte cunoscute, vor fi-vazute de
copii in timpul desfasurarii jocld.lui. 0 pr.ezentare, ~i 0 intuire
partiala a materialului este necesara si la [oourile in care scopul

165
164
f

tlvlt ~ii prevede verificarea denumirii unor obie l \\1 ~n l~iri


11 tiunea jocului si apoi treoe la f~xarea
un rute. De exemplu, la jocul Ne jucam cu baloan('l(' u-
rupa de 5-6 ani, educatoarea poate recurge
loare are?
La unele jocuri didactice, mai al~s 1a. grupele de 3 ,~:, c,! d 'l v , ~i anume arata copiilor regulile si apoi exem-
ocazia prezentarii si intuirii mat erralului , educatoar a pr 1Z aza ~1'-=;;.;.,;:;.:;.;;;.;;otl;..;·:;.;a_z;;;;a
partial acele aspecte ~le jacului care ar
unele ounostirite pe care se axeaza continutul jocului. In azul in l'n~1 se mai gr~u ~ !

care cuno~tintele respective, de pilda, reprezentari de. timp, ~e I I I I'U d 5-6 ani educatoarea poate descrie la inceput Iazele
spatiu, dimensiuni etc. n-au fost predate in mod siste:natlc in .actl- lit 1111 j ului si apoi sa treaca la precizarea :g!,llilor.
,vitati anterioare, acest moment al intuirii materialului poate fl va- I", mplu, 'in' jocul OgUnda r r
.iermecata, educatoarea descrie ur-
,lorificat de educatoare pentru a reaminti sau explica copiilor cu- I 111111 (I faze ale jocului :
'nostintele corespunzatoare. -+- .-,.,. . . . I I .cr a "oglinzii" din mina in mina ;
'Anuntarea subiectului act@tiitn. Dupa intuirea materialului, edu- 1'( , L r a versuriior •• de catre copii ;
,-cataare:--anunta cq;illa-;;"titlu~ului, simplu si concls !.$lrmulat. 01 I'J a "oglinzii" 1a copilu1 la care s-au terminat versurile ;
.Astfel, el poate sugera fie actiunea jocului., de pild~: Gase.$te un I '1'1 rea "oglinzii" si povestirea episodului ilustrat pe ima-
ocartona$ la fel, Cauta-ti casuta, Sa imbracam papu$a etc. f,te ma- I n oglinda.
ierialul folosit in 'joc, de exemplu, Ptmqlicuieie. ajuta pe copii sa mteleaga cea mai complexa sarcina
Explicarea jocului este a sarcina mai dificil~ c~e revine ~~l- I'" III rl, ~i anume povestirea episodului din ilustratie educatoa- ')
~toa.sei. In explicatiile pe care Ie ~a, ea .trebuie ~a fa~a pe deph~ I' I I'PIl \ r urge la exemplificare; deschide oglinda si povesteste- 1/
intelese atit actiunea jocului, cit ~1 regul1le care 11 reglementeaza. 111 1111 I • ugerat de ea. Apoi se precizeaza regulile [ocului.

Explicarea [ocului, metodele si procedeele la care recurge educ~- III 1 jocuri, in timpul explicatiei si exemplificarii, educa-
\Ill
toarea pentru a-l face in.teles variaza dup~ natura ~1 complexi- 'ieaza si la copii, de pilda in jocurile didactice orale de
oJ
tatea lui, ca ~i dupa posibilitatile grupei. In general, la grupele de 5-6 ani, in care sarcina didactica cere sa se gaseasca
.de 3-5 ani .metodele f olosite §h1t ~xplicatia,..~i ~monstraw,. co u sens contrar, sa se completeze propozitii eliptice de
ajutorul ace'star metode, ed~cataarea arata-in I.amanunt Ielul cum I'" II t' au de subiect, ,sa se compuna ghicitori despre ' obiectele
.decurge actiunea jacului si regulile care trebuie respecta:e~ 11\ :,'1 l t etc. lata cum se poate\ explica jocul .in care se cere
.Sint 'jocuri la care actiunea paate fi prezentata paralel cu re- IIJI II l' gase~ cuvmte cu sens contrar celor date de educa-
gulile. be pilda, in jocul ~ asa ? J ocurile bazate pe ~ ~n~.- 11/11 " ~ buie sa ascuItati cu a€.€EiJ Eu am sa va spun un cuv~nt
mita aotiune cu malteria'l. dris:tributiv trebui.e. demonstrat,; ~al l?tn, II V 1 tr buie sa gasiti inversul UJ.i,I De exemplu, eu ,am, sa va spur}
iar dupa aceea se trece la precizare~ ,ree;1,!.lilor.Ace,asta situatie a nul : oi ceotrebuie s~ raspundeti 'l.: Astfel copiii sin! antrenati,
intilnim, oe pilda, in [ocul Sa impodobim bradul, m care educa- in timpul explioatiei, la rezolvarea problemel jhdactjce puse
toarea trebuie sa arate in prealabil copiilor felul cum vor 2l~e~a ,,~ 1 g •din exemplele concrete date de educatoare felul cum
glaburHe 1:1 brad, unde si in ce moment. Dupa ce a .~:npodab~t I sfasura activitatea, ....
bradul educatoarea prectzeaza regulile, si anume: copin trebuie r" n Ie jocuri c~ a aSliunemai. comp~icata, ed?catoarea poate
~ , . ~. de aceeasi ouloare cu cea aratata de educatoare loneze explicatia in mai multe etape. De pilda, poate sa pre-
sa aseze 0 J i;.carie . .' d
~i numai 1['.locul iridicat de ea (sus sau JOs).Deci, educataarea e- 111\ 0 serie de reguli Iii in timpul ' desfasurarii jocului. Aoest

167
166

.\ .\
r didactic ,.
IIlllfoL
t d este nimerit Ia jocurile Ce se potriueste ? d 1 I I' 11 I In
u 'o,
ere e te culoarea ta? de Ia grupa de 3-4 ani, Pa?toll'up 'l 10' care nu r U
j I /I t'

1 grupa de 4-5 ani. 1IIIIIIll ssa aIm nt 101'


In concluzie, trebuie sa retinem di indiferent de gru 1
1111111 drm vioi J
11111" ('1 1 ci . 1·,
se face explicatia 9i de modul in care decurge, ea trcbui
prind~' urmatoarele : Iilil ; introdu r a
-g"escriere.c;,,!ctiu2!!l<rr, ~ocuDlor, in ~u.c;~esiuneaIoI" fir S 11; /1, /11 tear a at
It It 'L'i' a tr bul . . 0 i constat a
- indicatii cu rivire Ia folosirea materialului ;
1 I d ete actmmle respective
- precizarea sarcinilor copiilo . ,! t Plio~ coreot; Nurnai astfell. jocul Isi atinge scopu. '
- formularea clara a regulilor jocului, precum si a rezultatu- • II L .. 1'1 dldactice Ia care educatoarea poate grada sarcinile
lui ce trebme urmarit de catreC' ii. ,111, piilor, J poats cere treptat eforturi sporite (se ;-
/" II t ru in put . d~ creesza
Explicatia trebuie facuta in mod precis si concis, evitindu-s ~ perroa a de acomodare in care sint date sarcini
exoesul de vorbire, cuvintele de prisos care ar mgreula intelegerea :"11, lrnple, ~POI ele se complid in limitele oerute de joc). De
oelor aratate. Educatoarea trebuie sa foloseasca in aoelasi timp un I III Iu, in jocul Roata animalelor copiii VOl' denumi 9' d .
limbaj simplu, insotit de gesturi si mimica adecvata, III I 1 bH imaginile care Ie sint foarts cunoscute a' 1 escrie
/ I' 1 d '. . ,pOl se va trece
Pentru bun a desfasurare a jocului nu este insa intotdeauna su- II I \~ a enurmraa 91 descrierea unei imagini sau juca .. .
IIII n '1'
rurm rare or. 1 I rn mal
ficient ca educatoarea sa enunte regulile. Ea trebuie sa se asigure /' ~ J

daca toti copiii si le-au insusit corect. De multe ori educatoarea 1/1 ('ce priveste urmar-i
, f 1 1'·
, arirea e u U1 cum rezolva copin sarcina
19i da seama inca din timpul explicatiei dad. copiii a.u inteles sau lid lI'tI· , a.ce~sta depinde de specificuj fiecarui joc in parte. In
nu regulile [ocului si in consecinta ia masurile necesare. Astfel, 1/ ,II J .uri dldacfice, in care copiii trebuie sa aduca un anumit
intervine cu unele sublinieri Ia sf'irsitul explicatiei, inainte de a IIIItI"I' 1 Ia m'asa eduretoarei, sau sa plaseze un jeton pe un anu-
Incepe jocul propriu-zis. Cind acesta es e mai dificil, fixarea re- I ,/1 PI ~lu d I pe loton (de exemplu, Ia jocul didactic Ce se potri-
gulilor se poate face prin intermediul ,jocului de proM', in des- I', 'J t sufici
ICIent ca educatoarea Sa riveasca cu ate-•••tie
~---- 1
fa9urarea caruia educa oarea dirijeaza 91 exp ya co mOl' fiecare
actiune. Jocul de proba permite educatoarei sa constate masura in III I III r z~Ivat ractic r:ciDa respectiva si sa intervlna in joc
care copiii au retinut succesiunea actiunilor si pot sa aplice corect 111111I azul nerezol var ii corecte a 1'0blemei date 1 . .
~~~~~~~~MP~~~~~~'~ n JOCU-
regulile transmise, in care corpiii nu minuie&c permanent si alrect mate-
Verificarea insusirii regulilor poate sa se Iaca si prin intermediul
I.
I lu atoarea controleaza e cale veWa1a rezolvarea pro-
unei scurte convorbrri sau al unor intl'€lbari adresate copiilor. xemplu, in jocul didactic Cine face -asa ? sau Ghici
Dupa ce educatoarea s-a asigurat ca regulile jocului au fost insu- II,,, II "?
,
sint pus' . . It· .. ~
,1 mal mu 1 copn sa repete raspunsul cores-
site bine de catre copii da semnalul de inceper. a iocului.
r in anumite jocuri didactke, in special in cele de
Executarea -jocului. In aceasta etapa, care are lac sub conduce-
roea eouca oarei, tre uie sa se urrnareasca mai multe probleme :inde- pronuntie], se poate alterna raspunsut individual cu
plinirea actiunilor in succesiunea ata i respectarea regulilor; I binelnteles nurnai dupa ce s-a precizat cu unu-do] copii
reamintirea lor atunci cind este necesar; indeplinirea corecta a orecta a cuvintelor respective.

168
169

Ii .\
sa urm l' ! res- Ipula sursa de d zor in ~i de confuzie in joc 0 constituie necu-
I
ulilor de litre toti co iii. Abaterile de la 1 tre- 1111 isterea
si ner sp t r a r gulilor elementare de comportare.
mnalat de fiecare data iar copiii in cauza vor f1 ajutati Hitmul si intensit t a jocului trebuie sa creases treptat. In aces!
s 1 pH c corect. 'I'oata atentia -irebuie Insa acordata desfa- 11m; se impun vital' a pauzelor si interventiilor inutile, de ase-
sur 1'1i jo ului In primaetapa. Daca inca de la inceput s insists III n a, dupa az, introducerea unor variante noi, complicarea sar-
C I' gulile sa fie respectate, iar apoi copiii sint indrumati sl ajutati
,'Inli didactice, a ee, in general, ridica pulsul jocului.
. '~l aplice coreet i (ucru care se poate face in jocul de proba),
I, lncheierea jocului
actlvitatea evolueaza fara dificultati de natura sa necesite intre-
I ntru ea incheierea [oculut sa nu scads brusc dispozitia copii-
ruperea jocului, fara explicatii s~~limentare sau atragerea aten-
I,)!" mai ales ind este verba de cei rnici, este bine sa se Ioloseasca
tiei. In genere, educatoarea trebuie sa-9i dozeze la maximum in-
III' dee atractive prin care sa se anunte incetarea jocului. De
terventiile pentru ca jocul sa nu-si piarda cursivitatea si inten-
p I ,w in jocul A cui mama este?, la semnalul educatoarei, fie-
sitatea - fapt care ar face .ca prescolarii sa nu-l mai urmareasca
I' 1I \ "pui" 19i cauta "ma.ma" si pleaca in rind cite doi ("mama"
cu interes. Interventiile prea nurneroase, conducerea rigida a jo- I II " opilul-' ei).
cului se soldeaza I,intotdeauna cu rezultate slabe.
I I' edeele cele rnai frecvente folosite in incheierea [ocului di-
Educatoarea trebuie sa y:r;:msle ca erma,u,er.:t a~~ ,1/ 'ti sint :
furor- cor:.i.~+,')l:
i~~~. E~ista .j~curi di~.actke. care: ~rin s:ruc~ura
joc liber cu jucarii1e folosite (de pilda, in jocul didactic:
lor, asigura 0 participare activa a copiilor, el trebuind sa rmnu- ••" cu: tul fermecat);
iasca permanent material distributiv, sa-I selectioneze, sa actio-
miscari imitative 'cu jucarii sau fara [ucari; (imitarea trenului,
neze cu 21 Intr-un anumit fel, de pilda Ia jocurile Giisesie aceea$i
culoare, Cautii-ii semmul, Ce se potrlueste ? :;;titi uruie traiesc ?
In alte [ocuri didactice, copiii acticneaza pe rind
=
cu materia-
IIllomobilului la jocul didactic Ghici, cum face?);
l' producerea unor onomatopee (in jocul A cui mama este '1
"

(',. ,'(!-i dam de rnincare?); ..


Iul demonstrativ. In aceste cazuri, educatoarea trebuie sa gaseasca
s tabilirea ci9tigatorilor jocului, aplaudarea celor care au
procedee potrivite prin care sa mentina atentia si interesul copii: 111)(11 lit rezuItate bune (Cine $tie mai bine?);
.Ior chiar si atunci cind ei nu actioneaza direct in joc. In aceasta
ndepl~nirea actiunii finale, consecinta fireasca a actiunii jo-
privinta, introducerea unor elemente de intrecere, cresterea rit~
I I tillinc~lderea rnagazinuluj (in jocul didactic De-a magazinul),
:
mului desfasurarii jocului, folosirea unor amendamente pentru cei
I,II /' I" papusilor Ia plirnbare (in jocul didactic Sa imbriiciim. pa-
neatenti pot sa ac;tivizeze copiii care au, la un moment dat, un l'It,II) , ,
rol pasiv.
/,Olosi~ea unei ghidtori sau a unei poezii adecvate, in cazul
In aceeasi ordine de idei, este important ca educ~ Qa,:neasa sti-
" I' II' \ ac .st procedeu n-a fost utilizat in introducere (in jocurile :
muleze co~iii timizi, coP~t:ra~;a, ' "ndu- e saI10ini atra ive in joc. IIIJl/lmpurzle, Telejonul, Oglinda iermecata etc.).
DI:i pilda, sa-i puna sa rninuiasca materialul demonstrativ (Roata r 11 -on Iuzie, conducind jocul, educatoarea trebuie sa creeze cele
animalelor], sa plaseze jucariil~ la locul potrivit (A$aza in locui
'" t 'In conditii de desfa9urare a Iui, astfel incH [ocul dida t.
potrivit) ete.
, t
~'eze speer'f'icitatea
'.
9i sa-9i mareasca eficienta. c ic
.
I~ timpul jocului, educatoarea trebuie sa fie atenta si in ceea III ' tinuara, prezentam citeva planuri de lectie, cu titlu ori-
ce priveste stabilirea unor relatii corespunzatoare intre copii, Prin- Id tI V :

170
17]

___ -11..-;, _
PLAN DE LECTIE !IV 01\\,11 P su lml Und In acelasi timp zgomotul produs de el in men!
III, 11[1 I). S va r pillor sa precizeze cu ce a venit papusa $i cum
rup« copiilor de 3~4 anz •• 111Il1I1.

III 1'1111 tlnuar a joculu! se prezinta pe rind si celelalte mijloace de loco-


III LI' nul, .amlonul, motocicleta, fiecare purtind cite 0 papusa, De fiecare
Denumirea activitiitii : Joc didactic
I, 1'1I1)lll vor PI' ciza mijlocul de Iocomotie prezentat de educatoare $i vor
'1'ema : G h i c e s tic u n;i
fa c e ?
1111111110 zgornotul pe care acesta 11 face in mers.
Scopul : Perfectionarea pronuntarti unor consoane si a unor grupuri de
consoane mai greu de rostit ; conso1idarea deprinderii de a actiona in colectiv a a doua a jocului se va introduce 0 varianta. Se aleg trei, patru
III IlIll't

Sm'cina didacticii: Recunoasterea ~i denumirea unor mijloace de locomotie I Ii vor forma "un ttren". Gnupuj respeotsv va circula 'Prin alJasa
I III

l?i imitarea zgomotului produs de aces tea in mers. 1IIIIiI zgomotul respectiv (f-f-f). Intreaga grupa va reproduce aceleasi
Materialui : 5 papusi, 5 jucar ii : masina, camion, avion, caruta, motocicleta Illlllllo£, '. Apoi se alege 0 alta forrnatie care va imita avionul s.a-m.d,
(sau alte mijlcace de locomotie existente in gradinita).

Organizarea activitatii
111111111 VOl" fi aliniati in sir cite unul (vor forma un tren) si se va da
Sala de grupa va fi bine aeristta, iar scaunelele vor fi asezate in'semicerc, 1IIIIlIlil de plecare din clasa, Toti copiii vor imita zgornotul trenului in
Jill I
intr-o parte a salii, lasindu-se spatiu suficient pentru executarea, ,. jocului. I

Materialu1 va fi asezat mtr-un colt al easel, acoperit. r La. grupa copiilor de 4-5 ani se poate desfasura un joc asernanator
Se va avea in vedere intrarea ordonata a copiilor w:
as; 's;cog,'ins'a folosindu-se magnetofonul pentru redarea zgomotelor
I' I II ' . roduse de: diferite mijloace de locomotie pe baza carora copiii sa
asezarea lor pe scaune.
I uuon ca ~iculul. Ei imita apoi sunetul respectiv, educatoarea urrnind

Desfasurarea activitatii ..
~
~
.
1111 'l'vin' •
1111
111111'1'
mai in cazul in care copiii nu pot sa-I imite corect. La inceput
~Int~ C.9ncomitent sunetul si vehicu lul, iar apoi recunoasteroa

.
.se jjac ,fara prezenta acestuia din urrna .
si repro-

Introducerea in se va face prin intermediul


activitate unei povestir i. Se
I ,
va spune oopiilor ca lPapill1i.leau pleoat departe, intr-o calatonie, )3-aru Iplimbat,
au vazut multe lucruri, iar acum, fiindu-le dor de copii, s-au, in tors la gra-
dtnita. Fiecare a venit cu un alt mijloc de locomotie,
In continuare se va face cunoscut copiilor ca se vor juca cu papusile si
irttp« de 5-6 ant
ell. vor trebui sa spuna cu ce s-au tntors ele din calatorie si sa imite zgo-
motul produs de fiecare mijloc de locomotie in parte. III numirea activitiitii : Joc didactic
Se va comunica titlul jocului. 'l'llma : Cu ce calatorim ?
Explicarea :;;i demonstrarea [ocului se vor face in timpul jocului de ~'I'(mul: Consolidarea cunostintelor despre mijloacele de locornotie cunos-
proba. Educatoarea va prezenta copiilor 0 masina-jucarie in care este insta- III. ; p rfectionarea odlepri.nJderilide :a constmri lPI'opozi;tii dezvo1'1!a1te~i fraze
lata a papusa "Va conduce" masina, imitind zgomotul produs de aceasta 11111 I ; obisnui rea copiilor cu respectarea ordinei in joc.
(tuu ! tuu !). Dupa ce a inscrls 0 traiectorie scurta, se va opri in fata copiilor .1/17' 'tna didacticii: Descrierea mijloacelor de locomotie dupa aspectele lor
!Ii le va cere sa spuna cu ce a venit papusa din calatorie si cum face masina. I 111'1 are.
Copiii vor fi lasati sa repete de mai mu1te ori onomatopeele respective.
IWlt rial: Imagin] reprezentind diferite mijloace de /ocomotie cunoscute
Executarea jocului. Se va da semnalul de incepere a jocului. Se va pre- tli II 11 (caruta, bicicleta, motocicleta, automobilul, autobuzul, avionul, vapo-
zenta la inceput avionul in care este Instalata 0 papu$a (educatoarea u~ 1111 It.), [ucarti din gradinita reprezentind diferite mijloace de locomotie,

172

/
___ .i\
Or/! niZIlI"1) jocului 1!H1ll 11 ncoperita) st sa-l rid ice in tata grupei,
1'11,)0 poate sa aplaude. .. . ,
P ntru buna desf'asurare a jocului, educatoarea va PI' 'Il. Il -u [utorul d'.lcnt area va citi coprilor citeva ghicttort simple
.optilor de serviciu. sala de grupa. Scaunelele vor fi as zut fl1 £ rrna dr- motte discutate, cerindu-le sa ghiceasca despre ce
semicerc in fundal salii de .grupa, lasind spatiu pentru a crea c ndl~lile n ce
sare exec ..nlrii unor rniscari imitative. La masa educatoarei VOl' £1 asezau-
imagini Ie cu fata in jos. Inainte de inceperea jocului educatoarea va avea
gr ija ca grupa de copii sa se a~eze Ilnistita pe scaunele.

I II/ t de 5-6 ant


Desfasurarea jocului
," ,III/l trea activitdtii : J oc didactic
Intl'odttcel'ea in se va face prin intermediul
joe unui dntee despre unul C Iipseste ?
I', ",11 : ,
din mijloacele de Iocomotie cunoscute de copii. Facindu-ss Iegatura cu subi- ., . 1 a spiritu1ui de observatie,
, !! /ItIL' educarea atantiei I?i memorrei vizua e, c "d
ectul jocului, se va trece in mod firesc 1a titlul jocului- " . ".. d +" ona prompt de a sesiza rap1
1 11111111'(1\ la copii a capacitatii e a reacu ,
Demonstl'area $i explieal'ea joettltti. Educatoarea va in cepe cu expunerea >llIlIllllt. rlle ce se aduc unui cadru dat, educarea cinstei in respectarea regu-
actiuriii jocului si anume :
- un copil va veni la masa educatoarei, va lua una din Ilustratirle In- II1II1 t di tabloul dat, sa aseze
""I/Tina didactiea: sa observe ce element Iipses e 111
toarse cu rata in jos, se va uita bine la ceea ce reprezinta ~i va spune ce vede
pe imagine fara sa spuna cum se numestc. I, II ntul la locul potrivit.
primavara cu elemente deta$abile: flori, pomi,
Educatoarea va demonstra cum trebuie sa descrie copiii imaginea subli- l\I(lt'rialttl: un tab lou de
niind ce trebuie sa cuprmda descrierea. Ii 1'1,miei, oarnen i etc.

Copiii trebuie sa fie atenti la ceea ce spune colegul lor pentru ca sa poata
ghici ce este desenat pe imagine. Unul din copii va da raspunsul.
• II' nizarea activitafi!
La semnalul educatoarei toti copiii VOl' imita zgomotul si, daca este cazu l,
mersul mijlocului de locomotie descris. In .cursul expl icar ii se va insista _ Scaunele vor fi asezate pe doua rincluri fata in fata pe directia perpen-
asupfa regulilor :
ill iulara fata de mas a educatoarei. _
- copilul care clescrie ilustratia n-are voie s-o arate celorlalti copii :;,i
_ Tabloul va fi asezat pe un supor t -in Iata
, copiilor in dreptu1 mesei
n-are voie sa spuna denumirea mijlocului de locomotie ;
- .raspunde numai copilul inclicat de conducatorul jocului ; , cI u ca toarei.
- copiii trebuie sa irnite, fara sa Iaca dezordine, mijlocul de locomotie _ Copiii vor intra si se vor aseza pe scaunele in mod or donat, Ei VOl' fi
descris. »>:
1 par titi in 2 echipe egale ca numar. 0 e~hipa. se va a~eza pe un sir de
Aunele iar celilalti in fata primei, pe al doilea rind de scaunele,
Executorea [ocuiui: .: Educatoarea va da semnalul de incepere a jocului ~i va
_ Se va controla tinuta pe scaunele.
chema unul db copi i ca sa dcscri e ilustratia, cerind mai ales sa insiste
asupra partilor componente si asupra rriaterialului din care este facut mijlocul
de locomotio, In cazul ca descrierea este incompleta se poate arrtrena inca
un copil care sa intregeasca descrierea. 1)esfa~urarea activ itatit
82 va urrnar i ca in prima parte a jocului sa se realizeze imitarea mijloa-
celor de locomotie descrise intr-o modalitate organizata, eventual la un sem- a, tntroaucereo in activitate se va realiza prin prezentarea continutului
nal de incepere $i pina la u n semnal de incheiere. tabloului sl intuirea lui sumara cu ajutorul mai ultor co,pii. Se va arata
[ocului : Ce
n:
In partea a doua a jocului li se va cere copiilor sa nu spuna denumirea .ca elementele lui sint deta$abile. Se va preciza $1 denurntrea
mijloculul de Iocomotie, ci dupa descrierea f'acuta de educatoare- sa-I caute Jipse$te ?

175
174
1, '. 'pH a1'ea $i demonstrarea jocului. Pentru a se <1SlgUI'\
III t n~i i), a Iimbajului sub toate aspectele sale,
1 r jocului se va imbina metoda demonstrarii cu metodu , 11 I III :a~ia m r 1 ~i tetica a copiilor. ,-
v ar ta c.9.vifret cum va fi detasat un element de pe tablou (I 1) 1 in scoal povestirea este metoda prin care invatatorul sau
p rfsul casei, coroana copacului sau intreg copacul). Apoi . v I'
sarcinile f?i regulile jocului si anume: copiii trehuie sa retinl1 bl1
111111' orul transmite unele cunostinte care nu pot fi dobindite de
tele de pe tablou si locul lor, apoi la semiiroul educatoarei sa in hid I lip I prin experienta personala, povestirile folosite in gradinita de
sa nu priveasca decit atunci cind Ii se va penhite. La sun tul I upll sint forme de activitate organizata, care ocupa un loc
lului, copiii vor deschide ochsi l?i vor privi cu atentie pentru s slzu 1/1'1 rtant, cu 1'01 formativ in ansamblul mijloacelor de realizare a
elementul ce Iipseste. Cop iii care descopera elementul Iipsa vor ridica deg -
II' .lnilor instructiv-educative.
tul repede, iar unul dj.n cei numiti va spune si va arata elementul !ipsa pu-
nindu-l la locul lui. TI practica invatamintului prescolar din tara noastra, aetivitatile
(Educatoarea va intreba in mod alternativ cind un copil dintr-o echipa, ti,' povestire au fost grupate in doua mari categorii: povestirile
cind din cealalta echipa. In cadrul unei echipe ea va alege copiii pe sarite nu I Iu atoarei si povestiri1e copiilor.
in ordinea asezar ii lor pe scaunele.) Copilul care va raspunde corect va primi
o bulina cclorata. Daca cel intrebat nu raspunde sau greseste, va fi solicitat
n cele ce urmeaza, pentru 0 mai usoara intelegere a proble-
sa raspunda un copil din cealalta echipa si va primi 0 bulina daca ras- m lor, vom trata separat cele doua categorii de povestiri.
punde corect, tara ca echipa sa sa piarda dreptul de a-i fi adresata intre-
barea urmatoare, La sfirsitul jocului se VOl' numara bulinele fiecarei echipe.
Va cistiga echipa care va avea cele mai multe buline.
c. ~lui. In prima parte a [ocului, rolul conducator n va de- 1. POVESTIRILE EDUCATOAREI
tine educatoarea, alegind elementele si copii care raspund. In acest scap, va
avea grija sa gradeze efortul copiilor pornind de la elementele mai usor vi- Locul si importanta povestirilor educatoarei in
zibile Ia elemente mici sau la parti comporiente ale acestora sau la mai activitatea instructiv-educativa in gradirrita de copii
multe elemente. Paralel, va avea gr ija sa se respecte regulile [oculul si anu-
me ca toti copiii sa fie cinstiti l/i sa nu deschida ochii in timp ceoeste ascuns
Povestirile educatoarei sint activitati de expunere orala a unor
un element. Educatoarea va avea permanent grija sa ceara copilului intre-
reatii liter are (povestiri, povesti, basme). Ele se organizeaza cu toti
bat sa redea verbal actiunea efectuata 9i sa puna iriapoi elementul detasat.
copiii grupei in cadr ul activitatilor obligatoril' sau in atara acestora,
d. Incheierea jocului se va realiza prin desemnarea echipei cistigatoare,
in timpul rezervat jocuri.lor si activitatilor alese fie cu toata grupa,
respectiv a aceleia care a obtinut cele mai multe buline.
fie cu grupe mai mici de copii.
Daca ambele echipe vor avea acelasi numar de buline VOl' fi laudatt
Rolul si [mportanta povestirilor adultului in instruirea si educa-
toti copiii pentru ca au fost atenti.
rea copiilor sint de mult cunoscute. Inca din antichitate, Aristotel
le recomanda ca mijloace insemnate si potrivite primei copilarri,
pentru ca ele plac si nu obosesc copiii. Frobel le foloseste pe scara
E. POVESTIREA larga in sisternul sau de edueatie pre~colara.
Prin oontinutul lor, povestirile educatoarei Iurnizeaza copiilor cu-
Un mijloc instructiv-~ducativ cu eficienta ill gradinitele de copu nostinte privitoare la cele mai variate aspecte de viata si domenii
il constituie povestirile. Ele contribuie la largirea orizontului co- de activitate, Ii familiarizeaza cu natura inconjuratoare (lumea
animala, lumea vegetala, cea a fenomenelor fizice).
piilor, la dezvoltarea proceselor lor psihice (a gindlrii, a rrremoriei,
12 Cunoa~llerea rnediutui inoonjuIiitoT ~i dezvolzarea vorbiJIii 177
176
fll'l v d L t a, bogatia ~i noutatea ideilor pe ar II' I III I I ii, \I 111'11 'LII!'I I 1111 , 'li be gilitia formelor sale gramaticale; cu fru-
I r 11' i 1 s prin fel ul in care scrii torul ~i apoi p v, I II III II 11111 I~I -xp:: ,:
I'~(I a Iimbii si oorrtribuie astfel 1a d1zvolta'i-ea
, :.dnt- ~i reusesc sa-I emotioneze si sa-l convinga p I 'Iill H, 111111 ' .i ulul ~l ir dirii lui.
P v stirile contribuie 1a cunoasterea mai adinca a vietll, " rin pov tiril spuse de adult, patrund in limbajul copilului
1

r ll'm d xprimare atit :ale limbii Iamiliale sau populare, cit ~i


tI \ 1 i literare. Copilul i1;>ipoate insusi astfel expresii precise,
tin ori poetice, epitete artistice, formule stereotipe specifice stilu-
11I1 povestilor si 0 data cu acestea diverse forme flexionare sau
I!'upari sintactice, care, in masura in care sint corecte in limbajul
ultului dezvolta vorbirea corecta a copilului si li transmit diverse
mijloaoe stilistice din vorbirea aduktului. Dar, -ceva mai mult:
Jolosmd cnijloace verbale sistematizate de aduilt, in naratiurrile
r spective, cuvinte cu anumite forme gramaticale, expresii, sin-
tagme ca atare sau chiar propozitii, capilul prirneste 0 data en
aceasta si un oontimrt de gindire glalta organizat" 1.
Copiii, ascultind povestiri sau basme, mtilnesc noi 9i noi expresi'i
care odata cunoscute, devin un bun al lor. Ei memoreaza cuvintele
cu care incep si se incheie basmele, cit si expresiile care se repeta
in basme si astfel limba (Iiterara 9i populara) -cu expresii1e ei pro-
prii intra in lirnbajul curent al copiilor.
Povestirile au 0 deosebita valoare etica. Ele contribuie la for-
Povestirea educatoarei marea constiintei morale, a unor trasaturi pozitive de vointa si
caracter. Ch. Perrault, vorbind des-pre rolul educativ al basmelor
In procesul ascultarii unei povestlri esteantrertata intreaga ac-
pe care le-a creat cu atita maiestrie, arata ca haina plina de vraja,
tivitate psihica a copilu1ui. EI iese din pasivitate, urrnareste cu de mistere si de farmec a basmului ajuta pe cei mid sa-si insu-
atentie cele povestite, memoreaza, cornpara si analizeaza mate- seasca treptat notiunea de bine si de rau. Citam : "Oricit de simple
rialul furnizat, face une1e legaturi de cauzalitate, stabileste anu- si de usoare ar parea aceste POV€9ti,ele nasc, fara indoiala, prin-
mite relatii intre fapte si personaje. Astfe1, gindirea copilu1ui este tre copii dorinta de a fi asemanatori cu cei buni, care ajung ferr-
viu stimulata si face posibila intelegerea sernnificatiei faptelor citi, si in acelasi timp se naste in sufletul lor teama Iata de neno-
rociri le toe Ii s-ar putea intirnpla daca i-ar urma pe oei rai ... Este
eroilor.
de necrezut cu cita sete primesc aceste inimi pure si inca necoapte
Un rol deosebit de important n au povestirile in dezvoltarea morala ascunsa in haina basmului ... Ii vezi tristi si disperati atita
vorbirii. Pe linga faptul ca ofera copilu1ui posibilitatea de a in- ' vreme cit eroul sau eroina povestirii sint in impas si indura
vat a sa inteleaga gindurile ~i sentimentele' oamenilor, povestirile,
1 C a z a c u S 1a m a - Relatiiie dintre gindire $i limbaj in ontogenezii.
prin folosirea cuvintului si a imaginii artistice, 11 Iamiliarizeaza pag. 417.

17:1)
178
II' isc mai intens 'i • t . 9i alte
poi striga de bucurie cind vine Intorsatur r ,,'1 1l I • : II 'tia si harnicia, n (1 mund,
j 1 iubite sint salvate ; 1a fel, dupa ce suporta . I t r b-
( pot f,i sesizate din po i I: " 1
tot timpul cit le merge bine personajelor hide, se st l f rl ltt
III Ie, "II 'l baber si fata mosului", "Plici :;;i PH i- llci",
ctnd le vad pedepsite dupa cum merita'",
n Z 1" van", "Cenu:;;areasa") pre-cum :;;i Irurnusetea fap-
Intr-adevar, oricit ar fi de simple, povestirile si basmele pe care
Ie adresarn oapiilor, prin continutul lor S1m pline de invat;aminte.
Ele scot in evidenta oalitatile eroilor pozitivi (fie ei animale per-
sonificate sau oameni) si influenteaza pe aceasta cale formarea per-
sonalitatii copiilor, purtarea si atitudinea lor in diverse situatii,
Multiple sirit aspectele de viata si de comportare a personajelor
pe care ni Ie ofera povestirile si basmele din care midi asculta-
tori invata sa deosebeasca binele de rau, 1:;;igasesc in eroii pozi-
tivi modele pentru propria lor comportare in viata si iau atitu-
dine fata de faptele si eroii negativi.
Din povesti ca ,,$ortu1etul", "Ce-a uitat Fanica sa spuna" copin
desprind cu usurinta necesitatea unor bune deprinderi igienice si
de comport are civilizata si-si forrneaza astfel convingerea ca trebuie
sa le respecte. De asemenea, copiii pot fi convinsi de necesitatea de
a asoulta cunoscind consecintele neascultarii asa cum reies din
povestirile "Malina si ursuletii', "Scufita rosie', "Coco:;;el-creasta
de aur" etc., pot Sa-9i insuseascg dezaprobarea pentru necinste.
viclenie, lacomie, zgircenie si minciuna, Infatisate in "Gainu:;;a Amditie de basme
cea urita", "Ciripil eel lacom", "Coliba iepurasului", "Ursul pa-
calit de vulpe", "Punguta cu doi bani". telor eroice, a luptei:;;i jerlfei pentru 0 viata mai buna (Vasile
Prin intermediul altor povesti cum sint, "Manu:;;a", "Caciulita Roaita, Olga Bancic, Din viata lui Lenin), infati:;;ate prin eroii si
rosie - :;;iCadulita albastra", "Iepurele :;;i ariciul", "Ridichea uri- faptele din povesti, fac pe copii sa traiasca puternice emo~ii, sa
a:;;a" etc., copiii ~ prilejul Sa aprecieze frumusetea p-ri<eteni..t~~4 gindeasca si sa ajunga la conduzii practice privind propria lor
ajutorului reciproc :;;i a vieW in colectiv. - - comportare,
- -
Dragostea nemarginita si grija parintilor fata de copii, buna- Activitatile de povestire consti tuie si mijloace de educatie es-
tatea si sacrificiul lor, ajutorul si dragostea intre sora :;;i Irate,
t

tetica, fiind un exemplu de exprimare aleasa care mtluenteaza pu-


bine subliniate in povestirile "Nuielu:;;a de alun", "Inima ma- ternic vorbirea copiilor si estetica comportarii lor.
mei", "Lebedele", "Scoru:;;ul", "Nori:;;or" sensibilizeaza sufletul Prin ascultarea povestirilor si apoi prin reproducerea lor, copi-
lul prescolar are prilejul sa-si insuseasca expresiile fr~o~e,. ar-
1 S tan cull i e - Cartea $i copilul, Bucuresti, Editura didactics ~i peda- tistice, irnbinarea armcnioasa a cuvintelor, precum :;;1 diferitele
gogica, 1958, pag, 43-44.
181
180

, I
care due implicit la formarea deprinderll de So verbs
1111111'1 de stil 1111111 1'1"11111110 IH'u!,11 un lac mai restrins in programa gra-
ixpresiv, H\UI il" popll, It WI 11 principal revenind povestilor 91' basrnelor,
Valoarea estetica a povestirilor este cu atit mai marc cu. ctt IJut flIl f IwtlllnL !nlotdeauilia copilaria tuturor generatiilor.
reflect a si frurnusetea morala a oamenilor, cu cit pun mai clar- Immobit, copiii prescolari de toate virstele mdragesc
in Iata copiilor idealul concret si precis spre care sa tinda. Prin Imale, Aceasta preferinta a lor trebuie sa fie pe
infatisarea a tot ce este mai frumos, mai uman in viata, poves- Il:jjllil Ti'~olcu!:llt de adulti si satisfacuta, cu atit mai mult cu cit
tirile influenteaza estetica comportar-ii copilului. Ei invata ca e ull Ilt'l.lwMt haina simbolica copiii descopera personaje tipice,
frumos sa fii politicos, sa fii cinsti't, curajos sau h:rnic - ea eroul 11I11'I1('Lo ~i sentirnente omenesti, lupta si nazuinta poporului ca-
din poveste. Ill' tJ v1at! tot mai buna, A9a cum s-"a relatat mai sus, prin in-
Rolul si lmportanta povestirilor consta, asadar, in' valoarea lor 111I'111('(11u1 multor povesti cu anirnale, copiii invata sa dispretuiasca
cognitiva, etica si estetica, in influenta multilaterala pe care ele inl'lIlnla, zgircenia, rautatea, lasitatea, samavolnicia '1i multe alte
a exercita asupra intregii personalitati a copilului. Ilfi'1t1LLll'i urite de caracter intilnite la personajele negative. In
11'1'ltI~i timp, ei admira bunatatea, demnitatea, cinstea, curajul,
, c. Tematica activltatilor obligatorii de povestire Pt'l'Hcverenta personajului principal, pe care il indragesc si alaturi
t IL" care se bucura, se intristeaza, pentru a carui soarta sufera sau
Copiilor Ie sint accesibile, inca de J:~.3 ani,""i!iit povestlrile re-
",.g.lisJ;edt si cele fantastice, respectiv povestile 9i basrnele - fi- nL satisfacuti.
re9te daca eIesfDt---aIese la nivelul de intelegere specific virstei, ,_in basme, sub forma alegorica a imaginilor fantastice, copiii
Povestirile realist~,_~.rise anume pentru copii, satisfac in buns «nnosc multeaspeete ale vietii, starea de oprimare a poporului
masura dorinlal:;; de a cunoaste, Ii introduc in sfera relatiilor din trecut, lupta lui pentru mai bine. Ei simt ca zmeii, balaurii,
sociale si le influenteaza sentimentele si comportarea. Haba-Cloanta si alte personaje pe care trebuie sa le infrunte Fat-
T'ematioa acestor povestiri prevazute de programa este variate. rrumos, simbolizeaza fortele opresoare, in timp ce acest personaj
o buna parte dintre ele au ea tema centrala copilul, lumea co- intruchipeaza Iupta si izbinda binelui impotriva raului,
pilariei cu tot ceea ce are ea mai semnificativ. Tematica povestirilor, fie ele realiste sau fantastice, se diferen-
Dator ita faptului ca in aceste povestiri, conflictul este simplu 'tii8izade La '0 grupa la a~rt:a oorespumzator sarcinilor instructiv-edu-
~iinspirat din viata obisnuita, cotidiana, asemenea povestiri cap-
cative ce se cer rezolvate iar temele recomandate de programs nu
tiveaza atentia copiilor, le sbirneso interesul, atrag simpatia lor
sint limitate. Educatoarele au latitudinea sa selectioneze materi-
pentru personajele pozitive, sint un izvor de trair i emotive in-
tense. alul Iiterar si sa aleaga acele povestiri sau povesti care Sa fie pe
Prescolarilor mai mari le sint accesibile 9i povestirile _dtn viata deplin accesibile,
a~;Lul~ilor. Astfel, chipul mamei, exemplu de dragoste nemarginita Astfel la 3-4 ani povestirile ce vor fi prezentate copiilor vor fi
fat a de copiii ei, sau pilde de 'eroism in munca, figuri de lupta- scurte, cu continut 9i Intriga simple care sa irufa~i~ezea lurne cu-
tori pentru 0 viata mai buna, faptele lor eroice, munca de zi »oscuta, sa trezeasca sentimente si stari afective placute, sa educe
cu zi a oamenilor constituie temele multor povestiri pe care le atitudinea pozitiva fata de cele expuse de educatoare. ("Ridi-
asculta cu interes prescolar ii din grupa de 5-6 ani si pot fi aju- chea uriasa", "Unde a zburat rindunica", "Malina si ursul" "Cei
tati sa traga invatamirrte valoroase. doi arici", "Ce-a patit iepurica" etc.

182 183
nl povestirile educatoarei vor familiariz f,(ori de povestire, organizarea
te de viata si domenii de activitate si eu d I' I tL LI' I' Ii

("
r('cLlv care sa le influenteze sentimentele si comp , 11 I Lnl
uta din oala", "Coliba iepurasului", "Puf alb ~i 1 uf tt't",
" cufita Rosie", "Tapul, vulpea si lupul", "Ursul pacalit d v Ip ",
)

'du. atoarei pentru activitate. In sistemul activitatilor


'llvitatea de povestire este in general consacrata co-
\
"Mama lui F'anut" etc.). ntru a-si ajunge telul, ea trebuie bine pregatita si
La grupa de 5-6 ani, prin povestirile eduoatcarei se va r aliza II '/' sur l!i u toata atentia.
familiarizarea copiilor cu aspecte mai complexe din natura si viata II,d l area trebuie sa aleaga si sa planifice povestile accesibile,
inconjuratoare, cu expresii poetice; epitete, formule specifice stilu- II un ontinut moral, cu elemente narative care Sa mentina viu
lui povestirilor precum si educarea unor trairi de valoare etica si '"l I' sul si atentia copiilor.
estetica care sa influenteze in masura si mai mare sentimentele si lanul de invatamint si programa stabilesc numarul, temele si
~lnutul povestirilor si activitatile obligatorii de povestire pe
comportarea copiilor ("Punguta cu doi bani", "Cen:u~areasa", "Cu-
It'.P de virsta. A'la cum s-a aratat, povestirile, povestile, bas-
vintul fermeeat", "Inimioare, Inimioare", "Pliei si Plici- Plici",
In 1 prevazute in program a se deosebesc din punctul de vedere
"Oopiii in cring" etc.). 11 cluratei si continutului lor, de La a grupa la alta,
Povestirile, povestile si basmele pot fi spuse copiilor in diferite Problema care rarnine exc1usiv in sarcina Iiecarei eclucatoare
momente ale zil.ei. Data fiind valoarea lor educativa, ele sint pla- te aceea a fixarii locului povestirii in planul calendaristic tri-
nificate si in activitati obligatorii. mestrial. Planiftctndu-si activitatea, educatoarea trebuie sa se asi-
In vederea insusirii temeinice a povestirilor (povestiior, basrne- gure ca la data respective copiai au formate rsprezentarile la care
lor) pr~date, se organizeaza in afara activitatilor de comunicare ~i va face ape1 povestirea si au suficiente cunostinte care sa le per-
activitati de repetare. Acestea, in mod freevent, se desfasoara in mita perceperea ei fara prea mare dificultate. Deci educatoarea
trebuie sa coreleze povestirea cu toate celelalte activitati tirrute in
afara timpului rezervat activitatilor obligatorii, in special in etapa
gradinita si s-o planifice in consecinta. Numai pomind de la cu-
activitatilor distractive. De asemenea, educatoarea trebuie sa ve-
noscut, de la un anumit fond aperceptiv, va avea un ecou in su-
rifice in,..,fe mas~ra copiii si-au insusit, in mod constient, povesti-
fletul lor.
rea (povestea, basmul) si sa le ofere posibilitatea de a 0 reproduce Pe de alta parte, educatoarea trebuie sa stabileasca 'in orarul
integral sau partial. In acest scop se organizeaza activitatt de po- zilei locul povestirii, momentul expunerii ei. Tinind seama ca as-
vestire sau se initiaza, sub forma de joc, dramatizarea povestirii. cultarea si perceperea unei povestiri oere copiilor un efort sus-
In cadrul acestor activitati, 0 data eu verifiearea gradului de 1011- tinut, se recomanda ca activitatea respective sa fie prevazuta in
orar Inainteaoelorlalte aotivitati, pentru ca ei sa poata ficapibili sa
susire a povestirii (povestii, basrnului), se exerseaza vorbirea co-
urmareasca cu atentie ideile in inlantuirea lor logica. Altfel, i~i vor
piilor, formarea deprinderii lor de a povesti independent, c:eea ce
insusi superficial paves tea.
contribuie la marirea posibilitatilor lor de exprimare corecta, coe-
o alta sarcina importanta oare revine educatoarei este aceea
renta si expresiva, de a studia cu toata atentia textul povestirii inainte de a-l expune

184 185

\
I r l~I-oplilor, eventual de a-l prelucra, de a-I ade l Ib 1 l - I I I, Iii I po sttrilor artisti mai subli-
~11!)I' I intelegere si de asimilare ale acestora, II II t 1111· tl tr r ~i persistenta atenrt;i'1 p 11 , ntt· na-
I II ill II • 101' psihice si deci integrarea lor total I in aC'-
up ce stapineste bine textul povestirii si medit az supra
v ntualei lui prelucrari, educatoarea procedeaza la intocmlr a pLa- II d,',
'I II' L i'il stiintifice au dovedit ca in procesul audierii unei
nului de lectie. Cu acest prilej, stabileste succesiunea episoade-
lor care vor fi narate, pasajele pe care va trebui sa le mernoreze,
I'" I' llel, opiii se manifesta in mod diferit, de 1a 0 grupa La alta
II I ib aspectul concentrari i si pcrsistentei atentiei cit si sub as-
pentru a Ie reproduce textual (dialogurile, versurile, eventual mo-
mente umoristice sau dramatice). De asemenea, i1?iva nota unele III 1'1111 int grarii in continutul celor povestite.
expresii literare cu care sa imbogateasca vorbirea copiilor. I'U 1, copiii mai mici, in general, sint oaptivati user de cele
I II stlte si asculta tacuti pina la sfirsit cind ad~es"ea:a educ~-
Interventia educatoarei in text trebuie sa fie facuta in sensuI
Ij) II' i iritrebari sau insista sa li se mai povesteasca mea 0 data.
as~gurarii unei depline accesibilitati a acestuia, al favonlzarii in-
cele maf m:ulte ori insa, neavind fermata deprintderea de a
telegerii de catre eopii a ceea ce se povesteste. Astfel, inlocuirea
I~ .ulta, copiii vorbesc, pun intrebari, repeta unele formuUiri. ri-
unor expresii, eliminarea unor elemente fantastice care ar depasi
~l t sau fac completari cu impresii sau trairi similare din viata
posibilitatea copiilor de a le percepe sau introducerea un or ono-
roprie.
matopee, a unor repetari si a unor amanunte din viata animalelor
Adeseori insa, distrasi de ceLe petrecute in jur - tind sa se
care atrag pe copii, sint interventii care, atunci cind sint bine
joace f/i parasesc chiar activitatea, . . . ~
gindite si plasate, fac mai accesibila povestirea si deci mai efi-
oCo,piiiide 5-6 ani sint capabili de a mai mare 1?1 m,mP~liSl'stenta
cienta.
concentrare a atentiei si prir] urrnare participarea copilului la con-
De orice natura ar fi prelucrarea textul i, ea nu trebuie sa tinutul povestirii este mult mai activa.
stirbeasca insa integritatea continutului, unitatea lui Iogica, sau Expunerea facuta de educatoare are efect evi~ent as~pra co-
sa duc.a la diluarea povestirii.
pilului, 'I'raind din plin intimplarile relatate: copll~l devine s~n-
Pregatirea minutioasa a activitatli obligatorii de povestire este sibil chiar la amanuntele neesentiale si reactlOneaza prompt prm-
necesara chiar atunci cind povestirea (povestea, basmul) respective tr-o mimica potrivita, printr-o evidenta modificare a respiratiei,
este cunoscuta de educatoare, dar n-a fost predata recent. Reim- prin exteriorizarea nestapinita a emoti.ilor pro~ocate" d~ ce1e. p~-
prospatindu-sj continutul, stabilind in amanunt planul expunerii, vestite, Nu rareori, copiii pling ascultind tragicul sfirsit al leZl-
educatoarea va evioa irnprovizatiile, omisiunile, ezitarile care 0 lor neascultatori, ca apoi sa rida si Sa se bucure cind lupul !?i-a
influenteaza in oazul neounoasterii suficiente a textului si care luat binemeritata pedeapsa.
au ecou nefavorabil asupra copiilor. Spre sfirsitul perioadei prescolare, copiii dovedesc o. si mai
Organizarea activitatit (Pregatirea grupei de copii pentru per- mare capacitate de a urmari cu atentie incordata povestirea ex-
ceperea povestirii). Fregatirea eduoatoarei in vederea expunerii pusa. In general, in procesul asoultarii .povesti~ii, aten:i~ presco-
textului nu este singura oerinta pedagogics ce se impune in or- Iarilor mari se concentreaza asupra oontinutului povestiru, asupra
ganizarea !?i desfasurarea activitatilor de povestire. elementelor care creeaza contextul ei esential,
Educatoarea trebuie sa mai aiba in vedere si sarcina asigurarii Ca urmare ei devin mai putin sensibili La excitatiile exterio.are
perceperii constients si depline de catre eopii a celor povestite. ~i Ie rezista' iritr-.o masura m.ai mare. Urmarind eu perseverenta

186 187
I II'
pinde in ~ 1 'I. In aceste situatii, inainte de in pe-
r l~tate, p.~rsonajele si situatiile creat, 1i 1 r U$ SC ovestirii, t r poate angaja eu copiii 0 cony rsati
asca reactiile, sa-si retina in parte manif 'sl rfl x- 11 troductiva, lib u pe baw-uno;iIustratiLln acest scop, de
mimice - sa-1?i amine dorintele. -x mplu, avind xpus Pll.Yestir.ea-;'Unde -~ zburat rmdunica",
.~noscind aceste particularitati manifestate in proc sul ascul- necesar sa s r actualizeze unele ounostinte mai veehi ale co-
t 1'11unor ~o.:estiri, educatoarea trebuie Sa ia masuri m nite sa' piilor, prin it va intrebari: Cine pleaca toamna in tarile calde,
creeze conditiile favorabile ascultarii povestirii. 0 prima masu - rindunica sau vrabiuta ? Dece pleaca rindunica in tarile calde ?
care trebuie l~ata_ ~te a:r~s~rea si stabilirea ordinei si curateni: Expunerea povestirii de catre educatoare. Dupa eventuala con-
1a Ioc~l des:a9urarn activitatii, Prin punerea [ucariilor la locul vorbire cu copiii, educatoaI'ea anunta titlul povestirii (pove1?tii,
lo~, pnn, str=n?ere~ materialelor de constructie precum 9i a altor basmului) si incepe expunerea. Acest moment al activitatii tre-
o~lecte Indragite 91 folosite in mod curent de copii, se va evita buie sa msemne stabilirea unui contact viu, a unei strinse legaturi
cli~tragerea a~enti'~i copiilor ~e 1a activitate. Asezarea din timp a a povestitoarei cu cei care 0 asculta. Pentru realizarea acestei Ie-
scaunelelor 1?1chiar organizarea grupei de copii eonstituie de gaturi este necesar ca educatoarea sa se adreseze copiilor cu in-
a:emenea 0 cerinta care trebuie respectata. Practic s-a dovedit telegere, cu dragoste si cu toata convingerea. "Ca sa poti povesti
ea asezarea cea mai convenabila pentru ascultarea povestirii este copiilor, spune G. Cosbuc, trebuie sa-i iubesti, trebuie sa cauti
agez;area. i~ semioerc, careu deschis pe doua rinduri fie pe sea- sa pricepi firea si lumea aparfte in care traiesc, sa 9'tii sa cobori
~nele, fie JOs pe covor. Educatoarea va avea in vedere sa repar- pina la nivelul personalitaW lor, considerindu-i ca 1?ipe oamenii
tizeze Iocurile tinind seam a de copiii care au auzul mai slab dez- in virsta. Trebuie sa iei parte impreuna cu dinsii Ia toate mani-
voltat sau tali~ mai mica. Intre educatoare si copii se creeaza Iestanle lor sudilete1?'ti,intr-un ouvirrt raminind om mare, sa fii
~t.~el 0 com~mtate. mai mare, care Iavorizeaza ascultarea poves- cit se poate de copil." Expunerea eduoatoarei trebuie sa fie cit
t~rll. Un ama~~nt. Important in organizarea activitatii de poves- mai plastica, cit mai oxpresiva. Pentru aceasta ea trebuie sa Io-
tire este estetica 91 corectitudinea tinutei copiilor si educatoarei : loseasca, ca 1?iin art a actoricea:sca, 0 serie de mijloace, prin care
un sortulet :nur?a~ sau rupt, 0 fata nespalata sa ~arul nepiepta~ sa sublinieze intelesul cuvintelor, al propozi~iilor, al frazelor, sa
nat - pot impiedica ascultarea atenta a povestirii. imprime povestirii un caracter atractiv emo~ional.
Vocea, tonul. constituie unul din mijloaceLe cele mai importante
de care trebuie sa se rotoseasca edudatoarea pentru a da relief
Desfasurarea activitatii spuselor sale si mai ales pentru a sublinia unele stari afective.
Intensitatea timbrului si inaltimea vocii trebuie sa varieze con-
I~~ro~ucerea copiilor in activitate. In mod obisnuit _ indata ce form cu continutul povestirii. Un ton monoton, 0 voce indife-
COpUl Sl au t I '1 ' ...._..
.'.~ . ~cupa ~cun e pe scaune, educatoarea anunta titlul renta in orice imprejurare, sau vorbtrea cu patos despre lapte
p~vestIru 1?~mc~ s:_o expuna direct. Practica a dovedit ca ter- marunte actioneaza negativ asupra ascultatorilor. Eduoatoarea
giversarea inc~putului activitatii, observatiile si apelurile repetate trebuie sa adopte deci un ton potrivit au importarrta faptelor
a,le educ~toarel pentru stabilirea linistii si a asigurarii disciplinei
povestite.
sint obositoare si, chiar mai mult, dezorganizeaza grupa.
Schimbarea ritmului vorbirii, rostirea mai rara sau mai gri'i-
Slnt. ~~zuri i~ c~re copiii trehu~RregatiJi_2el}tru intelegerea bita a cuvintelor, ridicarea sau oo-borlI'ea glasului in timpul,
povestirii, trebuie sa.Ie fie reamintite sau precizate unele date de
189
188

, I
111/111 , r Ii tl tn
care acoentueaza un cuvint, 0 propozl] , \I: , 'I 1'j, 't' III -II III 1 gate de sublinierea elementelor figura-
lilt> I I \' II'tlrnbrului
'\ vocii sint mijloace prin care du atcar a d vorbir I, 'urn sint epitetele, metafora, hiperbola, - compa-
ptl II - I' Imprirne povestirii mai multa expresivitate si sa mareasca r petar a, enumerarea etc. Folosind repetitia, eduoatoarea
I~ LC '1 starea emotionala a ascultatorilor. Modelindu-si vocea, edu- asupra un or actiuni mai intense 9i. de durata - asa cum
• L ar a: imita vorbirea prefacuta a lupului din Capra cu trei iezi r te sublinia in textul: ,,$i Coesa vezi! Plici lucra de zor,
sau a vulpii din Coliba iepurasului, vorbirea calda si plina de uipungea ~i tragea, impungea si tragea" (Plici $i Plici-Plici de
dragoste a rnarnei sau a bunicii. De asemenea, poate reda diferite I lill. Vladescu). Alteori, poate insista asupra repetarii unor ad-
stari sufletesti traite de personaje, cum sint tristetea, mini a, du- I II 1 v pentru a subilinia unele calitati deosebite: "Clnd se uita
iosia, regretul, frioa, bucuria, mirarea, amenintarea etc. Astf'el, po- IIlilt bine intr-o vale, vazu un om mare, irralt de vreo douazeci
vestind copiilor Coliba iepurasului; cuvintele : "Cum sa nu pling ? tI" 'o~i si care cu 0 ghioaga lovea stincile si muntii" (Nuieiusa
Am avut 0 coliba din coaja de tei, iar vulpea una de ghiata. Pri- tic' alum. de C. Gruia).
mavara, coliba vulpii s~a topit, Vu1pea s-a rug art s-o primesc in
In expunerea povestirilor, educatoarea trebuie sa mai folo-
coliba mea si acum, uite m-a gonit !... vor fi rostite cu tristete
9i cu revolta in glas. Sau, povestind Capra cu trei iezi, educatoa-
, ca mimica si gesturile. Fiecare gest sau miscare, cea mai dis-
I'" ta schimbare a expresiei fetei, atunci cind sint potrivite situa-
rea va trebui sa redea minia si amenintarea legitima a caprei,
tlet, cind vin sa lnsoteasca si sa intareasca mijloacele verbale de
atunci cmd afla ca cei doi iezi au fost mincati de cumatrul lup,
( prirnare, sau sa sublinieze situatii, peripetii etc., contribuie la
rostind cu intonatia cuvenita cuvintele: "Ia lasa ca l-oi invava
marirea expresivitatii povestirii, la stabilirea unui contact mai
eu l Daca ma vede ca-s vaduva sarmana, cu 0 casa de copii, apoi
vlu 'intre povestitor si ascultator 9i mai ales, la asigurarea per-
trebuie sa-9i bata joc de casa mea ~i pe voi sa va puna la pas-
peril afective si constiente de catre copii a textului.
trama ? Nici 0 fapta fara plata! 'I'icalosul si mangnositul !..."
Un rol important in expunere n au pauzele $i accetitele. Folo- Pentru a rnari efectul expunerii povestirii, educatoarea poate
sirea atenta a pauzelor determinate de punctuatie, de sensul lo- Iolosi 0 serie de mijloace intuitive - cum ar fi diafilmul, silue-
gic al propozitiilor sau al frazelor, sau de diferitele situatii p8i- tele, machetele,
hologice ce se degaja dintr-o anumita parte a povestirii, face ca Deosebit de eficient, sugestiv si captivant s-a dovedit procedeul
povestirea sa fie rnai vie, sa poata fi urmarita mai user si cu mai folosirii unor siluete care sa reprezinte personajele ~i unele ele-
mult interes, mente de decor (pomi, case, oovor, cusca etc.). Cu ajutorul unor
Prin pauze bine marcate (fie prin ridicarea sau coborirea vocii, asemenea siluete educatoarea poate inscena povestea pe masura
fie. prin intreruperea pentru un timp scurt a expunerii), eduoa- xpunerii ei, fie pe flanelograf, fie pe 0 masuta din Iata ei.
toarea reusests sa dea un anumit sens spuselor" sale si mai ales Mmuirea aoestor siiuete concomitent eu expunerea povestir ii,
sa atraga atentia copiilor asupra celor ce urrneaza sa fie poves- In mod cit mai sugestiv si corespunzator situatiilor face sa spo-
tite. Asteptarea li obliga pe copii la 0 ascultare 9i mai atenta. "
reasca interesul copiilor pentru povestire, sa urrnareasca expu-
In expunerea povestirilor, educatoarea trebuie sa f oloseasca, do
nerea cu atentie marita si sa traiasca stari emotionale deosebite.
asemenea, in mod just si accentul. Prin accerrtuarea unui cuvinr
Aceleasi efecte le poate avea diafilmul in rnasura in care edu-
din propozitie sau a un or propozitii din fraze - dupa sensul lo-
catoarea asigura 0 concordanta deplina intre expunere 9i secven-
gic pe care 11 au - educatoarea pune 'in valoare tot ce ajuta la in-
telegerea povestirii. tele vizionate.

190 HIl
, I luzle, povestirea educatoarei trebuie Sa dov \ I I II (' pii a fragmentelor semnificative
In d calitati. La acestea se poate ajunge nUIDIai n 1 11'\
u atoarea intelege necesitatea de a-~i perfectiona contlnuu t h- I '~luni caracteristice personajelor din poves-
ni a povestirii si cind depune toate eforturile in acest s ns. x- j

punerea clara ~i pe intelesul copiilor constituie conditia d baza It. n, 1a alegere, a unor elemente din poveste
IL pe copii in mod deosebit.
a reusitei activitatii, dar aceasta nu este totul. '['inind seama de
urn, cu caracter orientativ, planul unei activi-
particularitatile individuale ale copiilor, de faptul ca stabilitatea
atentiei variaza de Ia un copil La altul, chiar in limitele aceleiasi organizata la grupa de 4-5 ani.
virste, educatoarea trebuie sa vegheze ca in timpul expunerii
toata grupa sa 0 urmareasca cu atentie, In eazul celor distrati este
util Sa recurga la diferite procedee care sa le stirnuleze interesul PLAN DE ACTIVITATE
si sa le capteze din nou atentia, a simpla privire indreptata spre
copilul neatent, adresarea unei intrebari in legatura cu povestea 111/ ( piilor de 4-.-5 ant
prin care sa-i trezeasca curiozibatea si dorinta de a sti ce se va
intimpla mai departe, ridicarea sau coborirea tonului, imprimind II, ,,'IIII/I'lla activitiitii : Povestire
povestirii 0 mai mare expresivitate, sau introducerea unor scurte I II'tt'lAtl1tii: S c u fit a R 0 f?i e de Ch. Perrault.
lilli,

pauze, sint procedee care pot elimina seu preintimpina fara di- "/1/111/: 'unoasterea consecintelor vneascultarii celor mari si a lipsei de
" 11011 II \ I ducarea dragostei f?i atitudinii atente fata de-bunica ; imbogatirea
ficultate manifestarile negative ale atentiei copiilor. 11I1I1'IIIII'ului: zapuseala, siret,
Important este ca in situatia in care copiii manifesta lipsa de 111/ltM (£Z,' 4 -ilustratii reprezentind principalele momente din poveste.
atentie, educatoarea Sa nu-si piarda calmul, sa nu dea semne de
enervare, sa nu ridice tonul. a asemenea stare nu ar face decit
sa influenteze negativ procesul de ascultare - ~i nu ar putea
" t tru a se asigura buna desfasurare a lectiei inca de la inceput se vor
decit sa dauneze activitatii,
I urn conditiile corespunzatoare, si anume :
Incheierea activitatii - Incheierea activitatii marcheaza etapa aerisirea salii de. grupa ;
fixarii continutului principal al povestirii predate. In acest scop, - aranjarea scaunelelor in forma de semicerc in imediata apropiere a
potrivit virstei copiilor si povestirii (povestii sau basmului) pre- \' iunului educatoarei ;
- a~ezarea materialului ilustrativ ~a indemina educatoarei ;
dat, pot fi initiate urmatoarele procedee:
- intrarea i?i asezarea ordonata a copidlor ;
- Prezentarea ~i discutarea unor' Ilustratii, reprezentind mo- - controlarea tinutei acestora.
mentele principale ale povestirii si care sa :permita concretizarea
diferitelor episoade. Astfel se consolideaza reprezentarile ·,pe care
U sfli~urarea activitatii
copiii si le-au format ascultind povestea si se imbogateste expe-
rienta lor cognitive ~i afectiva. a) Introducerea in activitate. In scopul crearii unei atmosfere prielnice
nceperii povestii, se va prezenta sub forma de surpriza papusa Scufita
- Conversatia in legatura cu tema, continutul sl personajele Jto~ie, folosita in teatrul de papusi. Se va trezi prin aceasta curiozitatea
principale ale povestirii. opirlor pentru urmarirea povestii,

13 Cunnasterea mediJului tnoonjuraeor st dezvolearea vorbtl'ii 193


]92

1
I.
I), 11\111tUl' £I activitatii. Se precizeaza numele povcstii ~I 11'11,,111 1'lIpllllll
do II II C ita povestea pentru a putea s-o reproduca si ei.
sau un fapt trait, auzrt de La altii
" Expunerea povestii de catre educatoare. Dupa anuntare, iI(' vn LI'((.( II )
I'C area povestii, respectindu-se succesiunea momentelor ei prln II' Ill'. TIlIIIIlI
d a se incepe expunerea propriu-zisa se va face prezentar a p I'll t1u,l('II)!' I prinderi Ie este necesara copiilor in procesul
~i a cadrului in care se va expune textul prelucrat al povestii Scul!ta HO$/(', fin jur, in procesul insusirii cunostintelor si
scotindu-se in ovidenta urrnatoarele momente:
vlltoarea lor activipate scolara, Aceste deprin-
1) Scufita Rosie pleaca cu mer'inde la bunica ei bolnava, dupa ce mama
II 11111 \~ mai ales prin interrnediul activitatilor de dez-
i-a dat sfaturi cum sa se poarte pe drum.
2) Scufita Rosie se Intilrieste cu lupul si se abate din drum, in urma sfa- I I( I' f)fl'il, printre care, un Ioc insemnat revine povesti-
tului dat de acesta. 111
"'1 111': I' producerea unor povesti sau basme cunoscute
3) Lupul .vine la casa bunicii, 0 maninca, apoi se travesteste in bunica, I '"101 1'1lrn .. expunerea intr-o forma inchegata a un or In-
4) Scufita Rosie ajun ge la bun ica ; lupul 0 mghite. Ii'I I, I ,cl sau fapte din experienta lor personala, din viata
5) Scufita Rosie si bunica sint salvate de catre vinator ; lupul i$i primeste
II II f IIll' vietui toarelor din rnediul mconjurator.
pedeapsa meritata,
In cursul povestirii se va pune accentul pe consecintele neascultarii sfatu- n ratiuni libere sint repovestirile. In repovestiri, ei
rilor primite de catre Scufita Rosie de la mama sa, cu ocazia plecarit la "III It I~i sa expuna, intr-o forma mai simpla sau mai dez-
bunica. Se va sublinia, de asemenea, dragostea Scufitei Rosii fata de bunica I, 'n~inutul unui text Iiterar. In aceste activitati, contri-
ei, precum si ajutorul primit din partea vinatorului. 1)( 'I'sonala a copiilor este restrinsa. Ei reproduo textul mai
Se va avea grija sa se povesteasca in mod expresiv, nuantat, folosindu-se III ill III mai putin exact, imprumuta sau se straduiesc sa re-
un ton $i 0 mirnica adecvata.
1"1" III' , In mod liber si constient un text literar, respectind
Pentru a colora expunerea, se vor folosi si unele cuvinte $i expresii lite-
111'(', II a logica a faptelor.
rare ca: zglobie, zapuseala, siret, sforaia de se cutremurau peretii- ..
d) Fixarea povestii. In scopul fixarfi momentelor principale ale povestii VOl' I 1'1 Intermediul repovestirilor, patrund in vorbirea lor cu-
fi pre zen tate pe rind copii lor patru ilustra'tii, reprezentind urmatoarele scene: xpresii, forme verbals specifice povestirii, care imboga-
1) Scufita Rosie i$i ia ramas bun de la mama ei; i infrumuseteaza exprimarea prescolarului,
2) Scufita Rosie se intilneste cu lupul in padure ;
3) Scufita Rosie discuta CU lupul travestit in bunica ; Wi grupa de povestiri libere sint acelea prin care copiii ex-
4) Bunica !?i Scufita Rosie multumesc vinatorului ca le-a salvat de lup. I III, intr-un mod relativ personal, Intimplart, aspecte sau fapte
Educatoarea va cere citorva copii sa recunoasca in ilustratie momentele II' (ill de viata, de preocuparile sau de cunostintele lor. In aceste
respective si sa arate in crteva propozitii continutul acestora.
PUy stiri,contributia personals ~ copiilor este rnult mai mare.
In incheiere, se va da copiilor posibilitatea sa priveasca in voie ilustratlile
IIII int pusi in situatia de a inchega 0 naratiune, de a expune fap-
si sa comenteze povestea in mod independent.
t 1 [ntr-o succesiune logica 9i de a gasi forma de exprirnare po-
Id yj,ta..Felurile si caracterul acestor povestiri, in functie de rna-
Ierialul pe baza caruia se realizeaza, at si de gradul de partici-
2. POVESTIRILE COPIILOR
.ecreatoare a copiilor, sint urrnatoarele :
Inca de la virsta prescolara, copiii trebuie Sa dobindeasca de- Povestiri dupa rnodelul educatoarei.
prinderea de a-9i exprima cu usurinta dormtele, impresiile, gin- Povestiri dupa un inceput dat.
durile si de a reda in mod tnteligibtl, cursiv si logic 0 poveste, Povestiri dupa un plan (alcatuit cu ajutorul ilustratiilor sau
/;.
verbal).
194
195
ov tiri dupa 0 tema (sugerata de un tablou s 1I I [u ·il). ni, tinind seama de posibilttatilermal- mari
, piilor, le putem cere sa reproduca povestiri
In gradinitele noastre, in conditiide cuprinderii copill r nu~ai
n are irrtiridere, cum ar Ii : "Scufita R09ie",
pina la 6 ani, sint prevazute in programa, in cadrul a -t~vil tll~~
y
lti,p" ~ lupul", "Copiii din cring", "Gainu9a de aur",
obligatorii la grupa de 5-6 ani, numai povestirile dupa ilustratii
/' '1 i zi" etc.
si povestirile cu inceput dat, cu toate ca la aceasta virsia pot
fi Iolosite, cu mai mu1t succes dealt acestea din urma, povesti-
rile dupa modelul educatoarei deoarece 1a 5-6 ani ei pot povesti
ou, usurinta evenimentele traite de ei. Celelalte tipuri de poves-
tiri ~ot fi' incercate cu copiii de 6 ani, in afara activitatilor obli-
gatorii si cu grupe mici, in scopul de a stirnula creativitatea co-
piilor si de a le exersa vorbirea in masura mai mare.
In cele ce urmeaza, vorn examina pe rind fieoare tip de poves-
tire aratat mai sus, prezentind totodata, cu titlu orientativ si unele
.nlanuri de activitate.

a. Repovestirile

Repovestirile au ca scop principal forrnarea deprinderii co-


piilor de a expune cursiv si logic povestiri, povesti sau basme
si exercitarea vorbirii sub toate aspectele : fonetic, lexical, gra-
:natical. ,. ~ Repovestire

Numarul repovestirilor cuprins in activitati obligatorii este fixat repovestire este conditionata de modul
prin planul de invatamint. EI este mai mic decjt numarul po- u insusit copiii povestirea educatoarei. Cunoscind-o
vestirilor, povestilor sau basmelor. Astfel, la grupa copiilor de gind-o pe deplin, ei 0 vor reproduce, cum e si fi-
4-5 ani, la care introducem pentru prima data activitatile de t 9i cu mai multa usurinta. De aceea, educatoarea
repovestire, putem cere reproducerea povestilor cu actiuni simple igure in prealabil insusirea constienta si temeinica
mcare, in desfasurarea intrigii, se repeta. De pilda : "Cocof}el, II I I /'11 r de catre copii. In acest sens se recomanda repeta-
creasta de aur", "Casuta din oala" etc. tirllor in afara actrvitatilor obligatcrii si expunerea in
Asemenea povestiri, pe linga faptul ca plac foarte mult copii- J'upa a tablouri lor care coneretizeaza continutul acestor
lor pot fi U90r reproduse de ei, deoarece cuprind 0 intrriga sim- 111'1,
pla si unele situatii si dialoguri foarte asemanatoare, uneori chiar II I copiilor de a reda oontinutul unei povestiri s[nt di-
identice. Deci copiii au de retinut un material accesibil $i res- II II 1 0 grllipa la alta. De aoeea, in organizarea repovesti-
trins CIavolum. II I I II I' toarea va tine seama de nivelul grupei la care lucreaza,

..196 191
I t t ~ lc de repovestire pot fi realizate in forme diferite, in I'll interesul, favorizindu-se astfel participarea mai vie Ia a
flillt ~ • d scopul urmarit si de mijloacele folosite. Astfel se pot II itate. Pe linga aceasta, trebuie sa adaugam si f.aptul Ica un
IH menea plan, adresindu-se direct copiilor, este mar user inteles
11'1111\ Z :
I) r povestiri dupa un sir de tablouri reprezentind episoadele 1 catre ei, data fiind virsta la care ne referim.
l'i cipale ale povestirii, Dam mai jos un exemplu de plan verbal prezentat sub forma
b) repovestiri dupa un plan verbal (care imparte povestirea in Ie intrebari folosite la activitatea de repovestire Piiicnu: ursului
aieniu.
fragmente logice),
c) repovestiri libere (din memorie), Planul cuprinde unmatoarelo intrebari :
d) repovestirea unui text citit. Cum a fost primit ursul cafeniu de ursii albi?
La inceput, pentru a mvata pe copii sa respecte principalele mo- Ce sfat Ii da pinguinul ursului cafeniu ?
mente ale povestirii (povestii, basmului) si suocesiunea lor, este Cum reuseste ursul caf'eniu sa se imprieteneasca eu ursii albi?
indicat sa se Ioloseasca primele doua variante : repovestirea dupa Cum se poarta in continuare ursii albi cu ursul cafeniu?
tablouri si repovestirea dupa un plan verbal. In aceste oazuri, Aeeste intrebari Ii ajuta concret pe copii sa:'~i reaminteasca in-
tablourile si planul oonstituie pentru copii puncte de sprijin care tregul continut al povestirit ei sa-l poata reda in ordinea lui logica.
lnlesnesc reprcducerea cit mai exacta a textului literar. La grupele de 4-6 ani educatoarea poate stabili in prea-
Repovestirile dupa tablouri se organizeaza, in general, astfel: labil fragmentele care urmeaza sa fie reproduse de catre copis
dupa ce educatoarea anunta subiectul si reaminteste pe scurt 'co-
piilor continutul povestirii, le cere sa reproduca povestirea pe .' (ce episoade se vor povesti, de unde incepe si pina unde con-
tinua fiecare episod) .
episoade, in ordinea prezentarii tablourilor. Fiecare episod cores- De exemplu, la repovestirea Capra cu trei iezi, educatoarea
punzator unui tablou, este povestit de catre alt copil. In cazul poate fragmenta textul in patru unitati Iogice :
in care expunerea unui episod este incompleta, educatoarea poate - Capra i~i sf'atuieste iezii cum sa se poarte dupa pler-area
cere altor copii sa completeze povestirea. Dupa ce povestirea (po- eide acasa ;
vestea, basmul) a fost reprodusa pe fragmente ea este redata Venirea lupului, cornportarea lui cu iezii ;
in intregime de unul sau doi copii. De data aceasta, ei se spri- - Intoarcerea eaprei aoasa ;
jina mai putin pe tablouri ~i repovestirea devine mai Iibera, - Pedepsirea lupului.
Repovestirile dupa un plan verbal fac trecerea catre povestirile Fiecare episod este povestit de catre un alt copil, La urma,
libere. Planul verbal prezentat de catre educatoare consta in de- povestirea este reprodusa in intreglme de catre unu sau doi
Iirnitarea episoadelor care urmeaza sa fie red ate de copii. In f'unc- copii (in limita timpului ramas),
tie de grupa careia i se adreseaza, planul poate fi mai mult sau
In cursul desfasurarii activitatilor, de la grupa de 4-5 ani,
mai putin amplu. De exemplu, la grupa de 4-5 ani,' planul tre-
repovestirea copiilor stimulata fie de tab1ouri, fie de planul ver-
buie sa fie mai amanuntit (sprijinul dat copiilor fiind deci mai
bal oat, trebuie sa fie sprijirrita indeaproape de c atre educa-
substantial), pentru a-i ajuta sa-~i reaminteasca intreg continutul
toare deoarece la aceasta virsta prescolarii nu reusesc sa fadl
povestir ii si sa-l expuna cit mai exact. De asemenea, planul ver-
o expunere inchegata.. logica. De regula, ei povestesc dezorgani-
bal poate lua, dupa caz, si forma interogativa, Formulat sub
zat, fara prea multa ordine si legaturi intre idei, omit lucrurile ,
forma de intrelbari, planul d~tiga mai repede pe copii, le sus-
)99
I' ,
libera, pe llnga f'aptul ca poate sa verifice $i s 1 v; _ 11
sau trec peste anumite episoade ale povestirii casa· masura si-au insusit contiriutul povestirii, cum 1- U fl ~lll)l, 1'1111
jungi1 mai repede la partea care Ii intereseaza mai mult, care inter'Pret~aza unel~ fapte, cum apreciaza personajele, proftlu! I
t-a impresionat mai putermic. De aceea, atunci cind eduoatoarea ob- moral.
erva la oopii ornisiuni sau inversiuni de text, este necesar sa-i
In general, prescolarii de 5-6 ani, reusesc sa reprodu li 1
Intrerupa !?isa le reaminteasca ce anume tr ebuie sa expuna, in ce
intregime multe din povestirile (poveiltile, basmele) pe car 1
ordine, Acest lucru este bine sa se Iaca cu ajutorul 'intrebarilor,
cunosc. Reproducerea este insa uneori meoanica, tradeaza 0 sim-
C8JI1ereactualizeaza unai user datele povestirii si ajuta copiii sa
pla mregistrare a datelor, tEira a prelucrare a lor, copiii neputind
reproduca indeosebi momentele principale ale povestirii. La gru-
sa-!?i explice intotdeauna intrig:a cu toate implicatiile ei. De a~eea,
pele mijlocie si mare, se poate insista, cu ajutorul intrebarilor,
si ~n cazurile 1n oare copidi sint lasati sa repovesteasca liber,
~i asupra detaliilor, sernnificative insa, ornise de copii. De pilda,
~ducatoarea trebuie sa intervina ori de cite ori considera ca este
in repovestirea Capra cu trei iezi, daca povestitorul uita sa spuna
necesar, pentru a inlesni reproducerea constienta, logica a poves-
unde .anume s-au ascuns iezii de teama lupului, .educatoarea Ii
tirii respective.
poate mtreba : Ce-au Iaout cei doi iezi dud fnatele lor mai mare
In ceea ce priveste metodica desf'asurarii repovestirilor, edu-
a tras zavorul ? Unde S-3tU ascuns ?
catoarea se orienteaza in Iunctie de nivelul grupei cu care lu-
La aceasta virsta sint necesare si unele iritrebari de natura sa creaza'si de textul care urrneaza a fi repovestit. Daca este yorba
ceara explicarea faptelor relatate, logioa lor. De exemplu, refe- de un text mai scurt, el poate fi reprodus in .intregime de un
rindu-se -Ia aceeasi poveste Capra cu trei iezi, educatoarea poate singur copil. in continuare, n repovestesc pe rind ~i alti copii:
interveni cu intrebari de genul urmator : De ce !?i-a ascutit lupul In cazul povestilor sau basmelor cu dezvoltare ampla, ele pot :h
limba si dintii ?"De ce trebuia sa aiba vocea mai subtire ? De ce fragmentate pe unitati logice!?i repovestite de catre mai multi
s-a speriat capra inainte de fl. intra in casa ? De ce a fa cut capra copii. La urma, povestea (basrnul) este redata in mtregime de
soaunul din ceara ?etc.
" ',. . un singur copil.
Asemenea Interventii mijlocesc 0 reproducera constienta a po-
vestirii si Ii invata pe copii de timpuriu sa oaute si sa patrunda
sensul mai adinc al lucrurilor.
PLAN DE ACTIVITATE
Edueatoarea trebuie sa urmareasca cu atentie si exprimarea
copiilor, pentru a-i ajuta sa-s] insuseasca un limbaj viu, colorat .
.Intrebarile ajutatoare si orice alte interventii din partea edu-
catoarei trebuie dozate insa cu multa grija, pentru a nu stin-
Cru pa copiilor de 4-5 an:
jeni sau chiar a ingradi povestirea copiilor. Abuzul de intrebarl Denumirea actitlitapii: Repovestire.
'Ii obisnuieste cu timpul sa astepte un sprijin continuu din par- Tema activitatii: Co lib a i e pur a ~u 1u i - basm popular.
tea educatoarei, .sa raspunda numai la intrebare, deci se ajunge Scopul : Formarea deprinderii de a nara cu ajutorul tlustratrilor episoade
Ia un efect contrar celui urrnarit de noi prin repovestiri. scurte dintr-o poveste, respectlnd succesiunea lor; consolidarea deprinderii
de a se exprima in propozitii. scurte si corecte din punct de vedere grama-
In a doua jumatate a anului la grupa de 5-6 ani, copiii pot fi
tical; educarea sprritului de intr-ajutorare,
lasati sa repovesteasca si liber, fara un plan sau indicatii prea- Mnterial : 6 Ilustratii reprezentind principalele momente .din povestire,
labile. Educatoarea Ie ofera astfel prilejul sa-si exercite vorbirea
2(H
200
Pentru a se mentine treaz interesul grupei, atunci cind s v, r I J InUI'
" 1111 "",' Ictlvitlitii nirea iepurasului cu ciinele, cu lupul si cu ursul, copiii VOl' {i solicltQtl sb
imite glasul acestor animale. I
In incheiere, copiii vor iesi din sala de grupa imitind saritura iepul'a~ul\JJ
n '1 1 se VOl' aseza in semicerc in timp ce se aeriseste bine sala de. si pronuntind onomatopeea tup-tup !
I'llI'll, Ilustratiilo VOl' fu asezate pe tabla 1?iapoi VOl' fi acoperite. Se va ur-
I rl intrarea ordonata a copulor si asezarea lor pe scaunele. Se va controla
ttnuta copii lor pe scaunele.
PLAN DE ACTIVITATE
Desfa:;;Untl'e:a' activitatii

a) Introducerea in activitate se va realiza prin prezentarea primei ilustratii Grupa de 5-6 ant
~i analiza rea ei surnara, cu scopul de a se reaminti titlul povestii care ur-
meaza sa fie reprodusa. Dupa ce copiii recunosc povestea, educatoarea le va
Denumil'ea act-ivitiitii : Repovestire.
spune ca VOl' trebui s-o povesteasca dupa Ilustratii, in ordinea prezentar'ii lor.
Pentru a veni in ajutorul copiilor, educatoarea va incepe povestea, prezen- Tema actiuiuitii : S 0 are 1e 1?i 0 m u 1 e t i ide zap a d a.
tind cadrul in care se desfasoara actiunea si amintind personajele; apoi se Scopul : Precizareamomentelor principale ale povestirii. Formarea deprill/
trece la reproducerea ei de catre copii. derii de a respecta succesiunea episoadelor. Intelegerea sacrificiului fa cut dt1
b) Reproducerea povestirii pe parti va fi facuta de un numar de 6-7 copii, omuletii de zapada pentru a salva viata animalelor paduri i.
urmarindu-se sa se respecte succesiunea momentelor pri ncipale : Material : 0 macheta reprezentincl principalele elemente' ale povestirii (ca/
1) Construireaunei cas ute solide de catre iepuras :;;i a uneia de gheata de dru, personaje).
catre vulpe.
2) Topirea casutei vulpii, adapostirea ei in casuta iepurasu lui.
"3) Alungarea iepurasului din casuta lui de catre vulpe. Organlzarea activitatii
4) Solicitarea ajutorului de catre iepuras tuturor animalelor intilnite: cii-
nele, lupul, ursul.
5) Succesul cocosului, care reuseste sa sperie vulpea si s-o scoata afar a din Seaunelele VOl' fi a~ezate in semicerc, copiii Val' intra in Iiniste ~i se vot'
casuta. aseza la Iocul lor. Se va control a tinuta. In fata copiilor, pe 0 masuta, Va fi
16) Bucuria iepurasului, prietenia lui cu cocosul cel curajos. asezata macheta acoperita.
Peatru a ajuta copiii sa reproduca continutul povestirii, VOl' fi folosite in-
trebari legate de intimplarea reprodusa sau care sa le sugereze ceea ce ur-
meaza, de exemplu :
- Din ce era facuta cas a vulpii ?
- Ce-a Iacut vulpea dupa ce i s-a topit cas uta ? Se va descoperi macheta si va aveav loc 0 scurta convorbire pentru recu~
- Ce-a patit iepur asul ? noasterea povestii si a personajelor.
- Cum au incercat ciinele, ursul 1?iIupul, sa-I ajute? Dupa aceasta, educatoarea va anunta copiii ca in timp ce ei povestesc, ner-
- Cine reuseste sa goneasca vulpea din casuta iepurasului ? sonajele povestir-ii VOl' prinde viata,
c) Reproducerea basmului in intregime. Dupa ce se terrnina povestirea pe Planul repovestirii :
fragmente educatoarea va cere unui copil sa reproduca basmul in intregime, 1) Aparitia eelor 5 omuleti de zapada si descrierea infatillarii lor .
ea intervenind numai atunci cind este cazul. 2) Discutia lor despre soare si p'lecarea in cautarea lui.
"In tot timpul activitatii se va avea grija ca eel care povesteste sa se ex-
3) Intilriirea Cll ciocanitoarea, veverrta, iepurasul, eioara, discutiirle Care
prime corect, pronuntind bine cuvintele ; sa reproduca dialogul dintre perso-
au avut lac.
naje' ; sa respecte succesiunea logica a intimplartlor.

.20~
) :t lldtul soarel!!i, topirea zapezii, disparitia omuletllor, arttia ghio- ) ite desfasura 'dupa urmatorul plan:
e 1101'. \ pillor In tema povestirii, trezirea' interesului
, In timp ce copiri VOl' repovesti, personajele povestirii se VOl' mlsca in ca- ~i formularea cerintei de a asculta cu' atentie
'drulmactietei. Astfel, la plecarea dupa soarast iritilnirea cu crocanrtoarea pe
un pom din macheta VOl' aparea intii ciocanitoarea si apoi celelalte anlmale.
Aparttia soarelui va fi realizata cu ajutorul unui bec. tului j
Educatoarea va interveni daca va fi cazul cu mtrebari legate de intlmpla-
o vorbire prin care sa se analizeze oontinutul po-
rea reprodusa pentru a Ie sugera episodul care urmeaza, De asemenea, se va
Interveni pentru a corecta indirect greselile de exprimare. s stabileasca momentele si personajele principale j
Reproducerea integrala a povestirii va fi realizata de 1-2 copii. textului de catre educatoare in scopul fixari] lui.
Lncheierea activitiitii. Copiii VOl' fi solicitati sa spuna ce le-a placut mai
I' III III/ I JOB un exemplu de felul cum se poate organiza repovestirea tex-
mult din povestire,
II II \ 1'1 h,Z qi iepurele.
La grupa ropiilor de 5-6 ani se pot organiza si activitati de
1111 introduce copiii in tema activitatii
II si a le trezi interesul pentru
citire de catre 'educatoare a unor (povesrtiri) texte literare, Prin
1\111111,111 v stirii, educatoarea poate sa procedeze in mod diferit;'
aceste activitati Ii Iamiliarizam pe copiicu frumusetea 1imbii Ii- I II Int textul povestirii si cere copiilor sa fie atenti sa asculte si sa
terare, le imbogatim aria limbajului, le dezvoltam interesul ;;1gus- III IILI I citite.
tul pentru Iectura si totodata Ii pregatim pentru scoala, I, I'/{llnizeaza 0 scurta convorbire cu privire la cele doua animale (In
III t lid stnt cunoscute de copii), in scopul de a le reaminti unele carac-
In programa actuala, un astfel de gen de activitat; obliigatorii nu
II 11••1 are Ie au si la care se face apel in povestire : iepurele are picioa-
a fost prevazut, E1e pot fi.organizate cu grupe mai mici de copii Ii II II I' 'tll mai lungi :;;i fuge iute ; ariciul are picioarele scurte 9i fuge mai
in diferite momente ale zilei, dar mai ales dimineata, pina la so- 1 I I aceasta urrneaza anuntarea temei: "Va voi oiti azi 0 poveste
srrea tutror copiilor, sau dupa amiaza in cadrul sezatorilor. 1"1 II rici si un iepure. Ea se numeste Ariciul $i iepurele".
Texte1e literare care urmeaza sa fie citite de educatoare trebuie I) 1'1 v.int~ un tablou care infati~eaza cele doua an imale ~i intreprinde 0
.1111 (' nvorbire despre ele. Apoi anunta titlul povestirii si forrnuleaza ce-
sa fie alese cu grija, intrunind doua conditii esentiale : valoare
,111\11 I( a fi ascultata cu atentie pentru a putea fi repovestita.
artistica autentica ;;i accesibilitate. Citam in acest sens citeva din 111111 se realizeaza 0 asemenea pregatire urmeaza citirea textului, cit
piesele Iiterare care pot fi citite copiilor : La scaldat, Pupaza din "II I' II' ~1mai expresiv.
tei de Ion Creanga, Bunica, Bunicul de' Stefanescu Delavrancea,
Ariciul ;;i iepurele etc.
Urmartrea unui text literar citit este mai dificila pentru copii, ARICIUL $I IEPURELE
se face in conditii mai grele. De aceea, asemenea activitati presu-
pun 0 pregatire mai atenta si 0 metodica mai diferita de cele ara- " 1 III' 1 n intilni pe arici, 91-1 spuse:
tate pina acum. 'I'on.t le ai frumoase, ariciule, numai picioarele ti-s strimbe si se cam
O·prima cerinta este aceea ca educatoarea sa-;;i insuseasca te- '"'lIit I.l c.
meinic textu1 ales. Pentru .aceasta, ea va trebui sa-I citeasca ';;i ul se supara :
I 1('1

sa-I analizeze cu atentie si sa reflecteze asupra experesiilor si I g aba rtzi, picioarele mele strimbe sint mai Iuti decit ale tale cele
III ill, II tree numai 0 clipa pe acasa si-apoi sa ne Iuarn la intrecere.
cuvintelor care ar necesita 0 explicatie, 0 astfe1 de pregatire cree-
1'1 'Iul trecu pe acasa si spuse nevesti-si :
aza posibilitatea unei 1ecturi sigure, convingatoare ;;i expresive,
m avut 0 neintelegere cu iepurele si vrem sa ne [uam la in tree ere, ca
favorizeazii ascultarea, intelegerea si retinerea de catre copii a
I\dll care din noi alearga mai repede.
celor citite.
, 205
204
I c ti-ai iesit din minti, Ii spuse aricioaica, Cum t Iet Ia In-
u iepurele ? E1 e iut~ de picior iar labe1e tale sint sLl'tmb st parca
I f III lit' 'st
int!' bari; educatoarea atrage atentia asupra rnomcn-
t it.
- 0 fi e1 iute de picior, dar eu sint mai iute Ia minte, spu rlciul. Ioc 1111 pili' ilpal 1 povestirii si ajuta pe copii SEt retina contlnutul
tu sA faci ce-ti spun eu. Hai Ia cimp, I si un a data.
Sosira pe aratura, ariciul ii spuse nevesti-si : I "~'t"~l'1LL a Intlpari mai bine in mimtea copiilor ccntinutul si sut-
- Tu aseunde-te 1a capatul asta al brazdei, iar iepurele si eu mine vom 11111 'n mom ntelor povestirii, educatoarea 0 mai citeste 0 data,
porni din capatul celalalt ; cind iepure1e i:;;i va fi luat bine vint, eu 0 sa
I I Inlel asupra dialogului, La repovestirea ei se va proceda CIa ~i
ma intcrc 1a loeul de ple care ; iar cirid va sosi el la capatul dinspre tine.
, PIIV istirile spuse de educatoare,
iesi de dupa brazda I?i spune-i: "De cind te astept". N-o sa te poata deosebr
de mine si va crede ca sint eu.
I /I stirile copiilor dupa un plan dat
Nevasta ariciu1ui se ascunse dupa brazda, iar ariciul si iepurele 0 luara I
1a fuga din capatul celalalt, I 1 uFara de repovestiri, Is grupa de 5-6 ani se f'olosesc si po-
Cind iepurele i:;;i lua bine avint, ariciu1 se intoarse 1a locu1 de p1ecare :;;i , t I' 1 dupa un plan dat de educatoare, Prin aceste aetivitati
se ascunse. Iepure1e sosi in goana mare la capatul celalalt a1 brazdei si ce
III m reste f'ormarea deprinderii copii1or de a compune scurte
sa vezi: Nevasta ariciu1ui astepta acolo, Cind il vazu pe iepure ii spuse:
- De cind te astept ! 11I~lllni pe baza unui plan dat in prealabil, Acest plan poate
Iepurele nu 0 deosebi pe aricioaica de arici si se gindi "Mare minune! /1 1'IIil1unicat copiilor prin iritermediul imaginilor sau forrnulat ver-
Cum de m-a intrecut ?" I, II I \ oaltI1e educatoare, Si intr-un CCi2 si intr-altul, planul tre-
- Daca-l asa, spuse el, hai sa mai alergam 0 data. /1Ii1I' /oj sugereze actiunea care urrneaza a fi dezvoltata, sa pre-
- Hai! II tll' rsonajele princi pale ale ternei si sa orienteze gindirea si
Iepurele 0 Iua inapoi dt putu mai repede, ajunse la celalalt capat, si ce
11I1I111t tia copiilor in directia unor situatii, intimplar.i sau fapte
sa vezi ! - ariciul era acolo.
- Ehei frate abia acum ai venit! Eu sint de mult aiel. 11111), xrte.
_ Ei ~inunatje! - se gindi iepurele - doar a~ fugit strasnic, Cum de
m-a intrecut ?
- Hai sa mai alergam 0 data, acum nu ma mai intreci.
- Hai!
Iepurele fugi de-I scaparau calciiele. insa degeaba. Ariciul sedea in fata
1ui si-l astepta.
Si asa a tot fugit iepure1e dintr-un cap at intr-altul, pina is-au sleit puter ile.
In ce1e din urrna, iepurele se dadu batut si spuse ca de acum inai nte nil

va mai infrunta pe nimeni.

Dupa citirea textului, educatoarea adreseaza copiilor urrnatoa-


rele intrebari : Despre cine este yorba in povestirea pe care v-am
citit-o ? De ce iepurele si ariciul s-au hotarit sa faca intreeerea ?
Cum s-a sf'atuit ariciul cu aricioaica sa-I pacaleasca pe iepure ?
Cine a cistigat intrecerea si de ce? Ce credeti voi, a merit at
iepurele pacaleala ariciului?

206
Povestire dupa Ilustratii
207
I nului prezentat. Acest plan este dat prin-
• I' 'in ompunerii un~i povestiri dupa un plan p' ipun
l' 1 '_5 (sau mai multe) ilustratii necunoscute co-
mu: creatoare cu atit mai dificila cu cit copiii sint m i 1<'1 I
I' inf l~l~ za momentele succesive ale unei povestiri. Ele
~i m i putin exersati in acesta directie. De aceea, planul, prtu
stl..~ctura si continutul sau, trebuie sa constituie un sprijin In- oplllor personajele si momentele principaTe ale acti-
tuitiv, concret, care sa orienteze copiii spre 0 povestire limitat II 11,
ca intindere, 1111 tr \iile d stinate povestirilor trebuie sa posede reale cali-
I tl din punet de vedere al continutului cat si din punct de
. ~entru_ Inceput, cind introducem acest tip de povestir, est
indioat sa ne servim de ilustratii. Cu ajutorul acestora, copiii l'1i
I"
\

II III Ii
I' al realizarii artistice, Sub aspectul tematicii, ilustratiile
Sa fie simple 9i accesibile copiilor, sa infati9eze aspecte Cll
:eamintesc. mai usor caractEfristicile personajelor din povestire ~i
inteleg actiunea ce trebuie narata. ipropiate de exper ienta lor de viata si in acelasi timp Cll
lIti 1I eduoativa, raspunzind scopurilor urmarite in gradinita.
Povestirile dupa un ..sir de ~ustratii. In practica gradinit lor
noastre, povestirile copiilor dupa un plan comunicat cu ajutorul I r '1, ele pot irifatisa diferite aspecte din viata copi.iloi., initia-
ilus:~atiilor sint cunoscute sub denumirea de povestiri dupa ilus- II • luate de ei, iritirnplari hazlii, pataniile copilului neascultator

~ratn. ~.le trebuie deosebite de repovestirile, realizate cu ajutorul multe altele, De asemenea, pot sa cuprinda elemente din lumea
Ilustrafiilor, in care copiii reproduc continutul unei povestiri cu- I'"v(),'tirilor cu anirnale sau pasari cunoscute de catre copii, de
nos-cute. In povestirile dupa Ilustratii, copiii, asa cum am aratat I i-mplu : Ciisuia iepurasuiui de Clelia Ottone, Biiiatut $i baloa-
mai sus, sint pusi in situatia de' a-9i imagina, de a crea scurte 111'/(', Pescarui amator de Gion etc .
•'ub aspectul realizarii artistice, ilustratiile trebuie sa impre-
IOl ze puternic oopiii, sa cornunice direct cu ei, in acelasi lim-
illJ, asa cum s-a mai aratat 9i la activitatile de convorbire dupa
II istratii.
In ceea ce priveste dimensiunile Ilustratiilor folosite cu acest
pril j, practica a dovedit ca ele trebuie sa aiba un format mare.
Numai astfel se poate retine mai usor atentia copiilor si deci
• poate asigura 0 intuire atenta a continutului tablourilor.
In compunerea povestirilor, folosirea planuluf prezentat sub
r rrna de imagini impune anumite cerinte :
- valorificarea, pe cit este posibil, integrala a elementelor date
tl"\ ilustratii (infati9area cadrului actiunii - unde si cind se pe-
t I' ce ea -, prezentarea tuturor personajelor si a intrigii, start-
1 r sufletesti, intentiile, actiunile personajelor a98 cum se desprind
lin expresia fetei, din tinuta, din gesturi) ;
- in~e1egerea 9i interpretarea continutului tematie in succesi-
unea data ;
- incadrarea totala a povestirri copiilor ]n tema si continutul
pa ilustratii ilustratiilor date;
206
·209>
p te fi folosit este acela al prezentarii,
'. pun rea celor percepute sub forma de naratiun I,
, ontinutului primei ilustratii din suita d
I{ ISp tarea acestor cerinte presupune irrtocmirea L nUl., 1111 folosite in activitate. In acest caz, esIucatoa-
n. Iti asa a planului dupa care urrneaza sa se desfasoar acti i opii cu elementele esentiale ale ilustratiei, Ie
tatea (precizarea momentelor ei principale ; alegerea metod 1 I' Z I dul cum trebuie observata si interpretata a ilus-
~i procedeelor de lucru cu copiii, corespunzator fiecarei verigi in hiztndu-le perspectivaintuirii adecvate a eelorlalte ta-
11,
parte; formularea planului povestirii si a intrebarilor ajutatoar.-
adresate copiilor). "I"IVIr 111 ntul
III •
pregatitor al activitatilor de povestire dupa ilustratii
Din practica educatoarelor noastre desprindem, ca mai adc '- 1"1 rip i realizat si printr-o conversatie cu copiii. Edu:atoa~e~ face
vata si rnai eficienta, urrnatoarea structura a activitatilor de po- I I 1 xperienta lor, evocind acele date care VOl'inlesni inter-
vestire dupa ilustratii :
1"1'1II' tablounilor, desprinderea mesajului pevestirii. .
a) prezentarea ilustratiilor si pregatirea copiilor pentru pere _ II 1'-0 Iaza mai avansata de lucru cu copiii se pot cia numat
perea lor; 11111.1 indicatii referitoare La atcntia cu care ei trebuie Sa analizeze
b) observarea atenta a Ilustratiilor de catre copii ~i discutarea IIII tl' tiile, la grija lor de a respect a in povestire succesiunea fap-
lor; sintetizarea de catre educatoare a celor observate :, t, 11)1' de a se exprima corect, curgator.
c) compunerea povestirii de catre copii pe parti si in intre- 1 ro edeele care pot fi iritrebuintate de educatoare sint desigur
gime; II I lilt mai multe. Am aratat numai oiteva, cu titlu de exemplu.
d) incheierea activitatii, Observarea atenta a Ilustratiilor de catre copii, discutarea lor.
Pentru a intelege mai bine aceasta structura a activitatii , ,
ne r" ceasta etapa a activitatii, educatoarea indrumeaza copiii sa
vorn opri asupra fiecarui moment in parte. IH' v ascii cu atentie ilustratiile prezentate si ii ajuta, prin inter-
Pregatirca copiilor pentru perceperea Ilustratrilor. Acest mo- III diul mtrebarilor, sa dezvaluie contintrtul acestora.
ment al activitatii trebuie sa asigure, in primui rind, buna dis- e obicei, prima ilustratie cuprinde elementele esentiale ale po-
pozitie a copiilor, sa le stirrieasca curiozitartea ~i interesul pentru i stirii - cadrul in care are lac actiunea, personajele principale,
activitatea care urmeaza. In acelasi timp, el trebuie astfel orga- I tentiile lor. De aceea, in aceasta etapa, analiza primei ilustratii
nizat incit sa pregateascg intuirea clara a tablourilor si intele- ()'upa 10cu1 eel mai insemnat. Ea trebuie Iacuta cit mai amanun-
gerea actiunii infatisate in succesiunoa ei logica. .. ~t. Pe baza mtrebarilor, copiii sint condusi sa observe in mod
Procedeele care se folosesc in desfasuraroa acestui moment al nrganizat scena reprezentativa. Astfel, sa remarce personajele, Ie-
activitatii sint strins legate de continutul tablourilor si de gra- lul cum ele aotioneaza, unde si cind se petrece actiunea, si sa
dul de experienta a copiilor in directia povestirilor dupa ilustratii. oxplice cum au dedus acest lucru.
Astfel, in momentul pregatttor al activitati] se poate face 0 Observarea ilustratii lor caret urrneaza este mai putin amanun-
scurta introducere in care sa se arate cadrul povestirii si perso- ~ita. Copiii Val' exam ina mai ales ceea ce este nou fata de tabloul
naj.ele cuprinse in tablouri (manifestartle acestor personaje, acti- analizat anterior, Val' sesiza modificarile survenite, in special in
umle pe care ele le intreprind etc.). In acest fel educatoarea actiunile si in atitudinile personajelor.
Iamiliarizeaza pe copii cu terna care va fi tratata in continuare Dupa analiza fiecarei ilustratii, la care pot fi antrenati 2-~
le stirnuleaza asociatii, idei legate de tema respectiva, fapt care !?l chiar mai multi copii, educatoarea sintetizeaza cele observat "
va influenta substantial rntelegerea oontinutului tablourilor.
2J. J
2]0
Lt. eopiilor nu este corespunzatoare, 0
urt cadrul In care se destasoara povestir
~ l'lndu-leastfe1 un exemplu de f,e1u1.cum
j 1 ~i cum decurge actiunea.
Astfel planul dat prin intermediul imaginilor cap t ~i 0 In-
1 toarea poate cere capiilor sa gaseasca un
i fire verbals.
In concluzie, momentul ounoasterii directe a ilustratiilor de ditl" 11111 I t dvH V tirii create. Se analizeaza titlurile propuse si
copii ate scopul de a contribui la mtelegerea continutului imagi- III' \ 1 m 1 bun dintre ele.
nilor respective ~i la redarea verbala cit mai completa si mai In- 11111. 1t m mai jos un oxemplu.
.chegata a acestutcontinut,
Compunerea povestlrii de catre copii. Trecerea la compunerea
independents a povestirii constituie veriga prindpalaa activi-
tatii. Acum se urmareste valorificarea si , interpretarea de catre 111I pa CO piilor de 5-6 ant
copii a datelor observate, Inchegarea,' pe baza acestor date, a
unei povestiri. ,), Iwmil'ea activitiitii : Povestire dupa ilustratii.
Aceasta veriga a activitatii se poate desfasura In doua momente : ','mna : 0 in t imp 1are h a z 1 i e. . v

• 'f' p : Consolidarea deprinderii eopiilor de a crea 0 povesbr:, .dupa ta~lo-


povestirea pe episoade (pe parti) oorespunzator ilustratiilor anali- 1111, p strind suecesiunea momentelor; valorificarea reprezentanlor copi ilor
zate, cu partioiparea mai multor copi!i,; povestirea integrala (reali- .It I r animale salbatice.
wta de un singur copil), Matel'ial: Patru tlustrattt reprezentind momentele suecesive ale poves-
Pastrind ilustratiile In f'ata copiilor ~i reamintindu-le planul I,ll II. Ele vor fi fixate pe tabla si acoperite.
verbal expus, educatoarea nurneste pe 'unul dintre ei sa poves-
teasca primul episod (infatisat In prima Ilustratie). In cazul In
It anizarea activitatii
care copilul numit nu a cuprins intregul continut al Ilustratiei
- respectiv al episodului vizat -, educatoarea cere altor copii . d COP1'1'lorin sala de grupa si asezarea lor pe
,Aerisirea C1asei, a ucerea
si'l intregeasca cele povestite de colegul Lor. Celelalte episoade vor une.
fi povestite pe rind de catre alti copii. In tot acest timp, educa-
toarea" urmareste ca povestitorii sa nu se departeze de subiect,
I .

sa respecte succesiunea logica a ideilor, sa-s; imagineze dialogul esfai?ural1ea activitatii

dintre personaje, sa se exprime cored. In acest scop, atunci cind Se deseopera primul tabolu. El va fi intudt cu ajutorul tntrebarilor :
este cazul, ea poate interveni cu iritrebari, cu explicatii sau cu - Ce vedeti in tablou ?
observatii. De asemenea, interventia educatoarei mai poate fi de __ Unde sint acesti ursuleti?
natura sa intregeasca cele povestite, In oazul In care copiii nu reu- _ Ce fae ur-suleti i ? Unde se due?
Se va urmari obtinerea unor raspunauri eoreete.
sese sa fad 0 expunere completa.
La urrna, edueatoarea va sintetiza eele observate: doi ursuleti se due
Dupa ce povestirea este redata pe fragmente, cu participarea
spre casa cu un cosulet de ciuperei. ....
mat multor copii, ea va fi reprodusa In intregime de catre unul Dupa intuirea primului tablou va fi deseoperit eel de-al doilea. Copm VOl'
sau doi copii, dintre cei mai buni povestitori. De data aceasta, . Iiniste
v A POl' 11'se vor pune urrnatoarele mtrebart :
A
fi lasatt sa- 1 pnveasca m v' .n.

interventiile educatoarei vor fi, pe cit posibil, mai putine, _ Cu cine s-au intilnit ursuletii ?

213
212

~I
1'1 Est vesela sau trista ? Ce credeti ea le-a spus ursu-
11\11111 '/ :f atiunii incepute de catre educatoare. ActivitaL a solicita elOr-
1111\1 I' III vor raspunde la aeeste Intrebari, edueatoarea va sublinia uri speciale din partea copiilor. Ei trebuie sa urmareasca cu
tell e I pl'II'j 111: ursuletii se Intilnesc eu vulpea ; ea este sireata ; le spurie
multa atentie expunerea educatoarei, sa sesizeze si sa retiJa toate
III III (II' eiupereile nu sint bune de mine at.
• 1 V proeeda la fel si eu eel de-al treilea tablou. Se vor pune urrnatoarele elernentele date, ca apoi sa-~i imagineze felul curn pot evolua
IlLI' b 1'1 : lucruri le si finalul lor. /
fae ursuletii ? Inceputui dat de catre educatoare trebuie astfel intocmit incit
- Cum sint ei ? sa trezeasca copiilor un viu interes, sa le impulsioneze imagina-
- Dar vulpea ee face ?
tia. Conditia principala pe care trebuie s-a indeplineasca ince-
Si la eel de-al treilea tablou se va sublinia ideea principala : ursuletii spe-
rioti arunca eiupereile jos si 0 iau la fuga. putul pavestirii este aceea de a sugera subiectul, de a marca per-
Se va deseoperi cel de-al patrulea tablou- Se VOl' pune eopiilor urrnatoarele spectiva dezvoltarii lui. Inspirat din viata cotidiana a capiilor
intrebari : sau a adultilor, din viata animalelor ori a pasarilor, subiectul
- Ce face vulpea ? trebuie sa fie accesibil intelegerii copiilor, Sa se apropie de in-
- Dar ursuletii ? teresele firesti ale virstei lor si sa corespunda in acelasi timp
Dupa primirea raspunsurtlor se seoate ideea principala : vulpea se intoaree scopurilor educative unmarite in gradinita. Programa prevede ca
si aduna eiupereile in basma, in timp ee ursuletii merg spre casa eu cosu-
berne pentru povestirile cu un inceput dat urmi'i'tJoareLe: .Scri-
letul gol. Se vor cere copiilor sa povesteasca ceea ce au vazut in ilustr'atii ,
F'iecare tablou va fi povestit de catre un copil. soarea lui MO$ GerilO.", "Jucaria-.Eierduta" si ,,0 jata bumii", Se
. Dupa ce au fast red ate cele patru momente ale povest~rii, 2-3 0 vor expune pot realiza si alte teme, de pilda, teme in care sa se dezvolte
in in tregime, respectind suecesiunea episoadelor infati$ate in tablouri. Ei ideea bunelor deprinderi, a cornportarii capiiLar fat a de parinti
vor fi ajutati sa 0 redea cit mai complet $i sa 0 interpreteze cit mai bine. sau prietenii de joe, a ingrijirii animalelor, sau terne in care sa
se puna problema ascultarii si neascultarii, a harniciei si a le-
lncneierea activitatri rieviei, a invidiei, a ingimfarii si a consecintelor acestora.
Inceputul povestirii dat de catre educataare trebuie sa schiteze
Se va cere copiilor sa gaseasca un titlu povestir ii create. Va fi ales un anumit cadru de desfasurare a actiunii ; de asemenea, con-
titlul cel mai potrivit.
flictul (in linii mari) si persanajul (persanajele) principal cu tra-
Se vor face scurte aprecieri asupra felului cum a decurs activ itatea.
satur ile sale caracteristice.
Deci, copiii vor fi ajutati sa se incadreze in atmosfera poves-
c. Povestirile eu inceput dat tir ii, sa cunoasca pe erai, sa-si precizeze atitudinea fata de ei,
. sa intrevada conflictul si rezolvarea lui.
In aceasta activitate, copiii au sarcina de a inchega cu mijloace Inchegarea unei povestiri cu un inceput dat de educatoare
proprii 0 povestire al carui inceput (original) le este dat in prea- este conditionata nu numai de calitatea acestui inee-put dat, ci
Iaoil de catre educatoare, \ si de momentul in care eduoatoarea mtrerupe pavestirea pentru
Asadar, caracteristic genului respectiv de povestire este Iap- a fi continuata de catre copii. Acest moment tl'ebuie Sa eores-
tul ca in timpul aceleiasi activitati, copiii trec de la situatia de punda cu schitarea intrigii, deci cu mobilizarea oopiilor in di-
ascultatori Ia cea de povestitori, au obligatia de a continua firul rectia dezvoltarii ei. In acelasi timp, trebuie sa se favorizeze con-
tinuarea pavestirii in directii diferite, de multe ori chj.ar opuse,
214
215

l
I II III\ "I I cit mai personal (stiut fiind faptul ca la activi-
ipa mai multi copii).
11111 I \I'Li "Intr-o zi frumoasa de prirnavara, cind iarba lnvcrzf I lllll)" I

de floare, iar copiai veneau la gradinita cu haine mai subtlrt, (\ ./) l\ dill III
I 1'1 II' I -1 ajuta sa continue povestirea, este necesar ca edu-
calde un stol de rindunele. Ajunse aici, la noi, rindunelele zburau 'III;' fllt "I III
I I 1/' I, intreruplnd-o, sa Ie adreseze citeva Intrebari ajutatoare sa-s! gaseasca cuibul parasit, in toamna. Una dintre ele s-a tndr Dill III I
III le dea citeva indioatii suplimentare asupra directiilor in casa de lingii un pare. Ajunsa Ia cuibul ei de sub streasin ('1\ ,·1,
It' poa~e fi s'peculat subiectul, De asemenea, se va pr~ciza ca apucat sa-l repare, caci ploaia si vintul il cam stricasera intr LIIIIJl
fI are dintre el va trebui sa-l dezvolte in chip personal. alergat dupa pamint, dupa apa, dupa paie si in citeva ore ~i-a r 'COIl II'\lI~
un cuib moale ~i calduros, Peste citeva saptamini, rmdunica a flicllt 1 •• 1
Powvestirea creata de fiecare copil trebuie sa fie apreciata critic, oua din care au iesit trei puisori mici si golasi. Ii iubea foarte mur:
d. catre educatoare. Ea va sublinia calitatile povestirii si in acelasi rmdumca. Dis-de-dimineata pleca dupa graunte $i gindacei, cu care II I
tlmp. va arata unele lipsuri de care sufera naratiunea ~a. In ace~t hraneasca. Puisorii 0 asteptau in cuib cu pliscurile intinse. Cind s-au I' ut
fel. sint ~jut~ti copiii care urrneaza sa povesteasca. Ei se stra- mai martsori, rindunica a inceput sa-I tnvete sa zboare.

d~lesc sa ev:.te. greselile semnalate la colegii lor si primesc in- Intr-o dimineata, cind puisorii inca dormeau, rindunica a plecat dupl1
mincare. Unul dintre ei, eel mai nazdravan, s-a sculat sl a incercat s
dIrect, SUg~stll asupra Ielului cum pot sa dezvolte subiectul dat. zboare singur. A dat, de citeva ori, din aripioare dar nu a reusit sii zboar
1:" znc~e:erea activitiitii este indicat sa se arate care a fost cea prea mult ~i a cazut [os pe iarba, in parcul din apropierea casei- Piu ! Plu t
~aI reusita povestire si de ce trebuie considerata astfel. In cazul Piu ! Am cazut, ajutati-ma - parea el sa spuna ...".
in c.are plasm~irile copiilor nu corespund cerirrtelor, educatoarea, Aid povestea este intrerupta. Se dau copiilor citeva indicatii asupra felu-
reluind povesbrea de la inceput, compune ea sfir9itul, oferindu-Ie lui cum trebuie continuata : sii povesteascii ce i s-a putut intimpla puiului
astfel un model pentru activttatile viitoare. de rindunica, daca l-,a. gasit cineva si. cum 'l-a ajutat,
Se da timp de g'indire copiilor. Apoi se va numi un copil, dintre .cet
Sa analizam acum structura unei activitatl de povestire cu in- care stapinesc mai bine arta de a injgheba povestiri, spre a continua in-
ceput dat. Tema acestei povestiri este : 0 jaW burui, timplarea ielatata de educatoare. In continuare vor fi numiti pe rind si
alti copii care sa povesteasca, 'in maniera lor, ce s-a intimplat cu puiul
SCO~Ul U1'1nal'it: crearea unui sfirsit logic intimpliirii de rmdunica neascultator.
date; valorificarea
c~no~tmte:or dobindite despre viata piisiirilor ciiliitoare In timp ce copiii povestesc, educatoarea Ii urmareste cu atentie si inter-
(rindunica); inta-
rrrea sentJmentului de dragoste ~i de gr ija latii de piisari. vine [n cazurile 'in care constata cii relata rea lor este lipsita de logic ii, de
sens, ca se abat de la tema data (0 tapta buna) sau ca se exprirna necores-
punziitor.
Organizal'ea activttatjt
Dupa fie care povestire, educatoarea apreciaza sfirsitul povestirii creat de
fiecare cop,]l' in parte $i subliniaza ceea ce considera cc1 a corespuns mai
Introducerea copiilor in sala de grupa, dupa ce in prealabil s-a asigurat bine inceputului dat. In acest mod stimuleaza imaginatia creatoare a copiilor
aeristrea ei ; stabilirea ordinii si a atmosferei prielnice activitiitii. care urmeaza sa povesteasca si sugereaza 0 noua directie in care va putea
fi continuata povestirea.
In incheierea activitatii este indicat sa se fad aprecierea motivata a
Desfli~urail'ea activitatl]
celui mai bun sfirsit creat. In cazul cind modul in care a fost continuata
povestea de catre copii n-a corespuns contiriutului $i ccrIntelor expuse, edu-
Se ariunta activitatea cu tema respectiva '. 0 t tii b w
ap a una si se atrage aten-
tia copiilor cii nu este yorba de 0 activitate obisnuita ci de 0 t catoarea construieste ea doua sau trei variante posibile ale sfirsitului poves-
• . ~,poves e pe
care 0 va mC,epe educatoarea, iar copiii 0 vor termina asa cum vor dori ei. tirii oferind copiilor un model pentru activitatile viitoare,
Se expune mceputul povestirii : Stimulator este ~i procedeul consemniirii in albumul grupei a celui mal
bun sfirsit creat.
216
217

l
fl (IC) llnu~re darn un exemplu de Ielul cum peat It ()I'g'
Il'. It Introducerea activitatii Ia tema: Martine; eel zburdai1L/( 111111 IH nta s-a tr zIt eu laba lupului
pe el!
!, copiilor urmatorul inceput de povestire: ul , nu tl-am Uieut nimic, de ce vrei sa ma maninci ?
I,ll!
N\I t maninc, dar spune-rni, nu ai vazut vreo capra sau un eerb, ca
III I 1111' :foame!
.Tntr 0 'pad~re mare IIi deasa li)i avea bir-logul un urs IIi 0 ursoair-d. 1':1 All vazut in partea stinga ..1a izvor- Lupul i-a dat drumu1, iar Martine1
avea~ do] pui .. Cel mare se numea Morrnaici. Cel mic, MartineJ. Morrn "('1
/1 ra foarte curnints III ascultator, Martine! In schimb, se tinea num i (iI' I I "'~I eu sic ca l-a pacalit si a luat-o la fuga. A alergat ce a alergat st
pozne. till d easa padurarului, unde se auzeau cotcodacind gaini.
Intr-o zi ursoaica i-a lasat pe amiridoi la zmeura iar ea ili-a vazut I. fel de animale or mai fi 9i astea? se gindea el. Si a luat-o iar la
treaba pe llnga casa, Martinel a Inceput sa f'aca tumbe, sa alerge prin p _ IIII mat departe pina a ajuns intr-o poiana care i se parea cunoscuta- A
dure dupa ginganii. La un moment dat nu l-a mati vazut pe Morrnaici. A 1111 I' utat pina a gasit birlogul lor si frint de obosit s-a dus si s-a culcat.
inceput sa-I strige dar degeaba. Pesemne se departase mult de frate!e lui. lid s-a trezit, mama lui i-a tras 0 urecheala si I-a certat zdravan pentru
Incotro s- apuce ?..." I r cut-e sa alerge si sa se sperie atrt".
Povestea se intrerupe aici. Educatoarea cere copi ilor sa 0 continue
dl.ndu-Ie urmatoarele elemente de sprijin: Ce a patit Martinel ratacind priJ~
padure? Prin ce in tirnplar] a trecut ? I in aeeste exemple se poate aprecia ca inceputul dat si indi-
'~Iil educatoarei au irnpulsionat imaginatia copiilor. In poves-
Din cele doua exemple date se observa ca inceputul de poves- ei au valorificat multe dintre reprezentarile si cunostintele
I'l',

tire prezentat de catre educatoare are In vedere: personajele cu pare .le au despreanimalele padurii si au reusit sa prezinte
trasa,turile lor specifice !i\i schitarea conflictului. Indlcatiile educa- uitr-o succesiune logica 0 serie de intimplari, gasind naratiunii
toarei la intreruperea povestirii mareheaza directia In care trebuie 1111 sfirsit corespunzator,

continuata povestirea si deschid perspectiva dezvoiltar-ii subiec-


tului.
Darn mai jos citeva exemple de Ielul cum a Iost construit d. Povestirile copiilor dupa rnodelul educatoarei
sfirsi'tu] povestirii Martinel cel zburdalnic:
o
data deprinsi sa repovesteasca, copiii pot ~i trebuie stirnu-
Paruieiaq (6 ani IIi5 luni) - "Martinel merse prin padure si vazu ceva mare. I ti
sa povesteasca in mod liber, independent, anumite fapte, In-
Era cerbul si Martinel se sperie si 0 lua 1a fuga. Si a dat apoi peste un Llmplari din experienta lor personals.
pui de vulpe cu care s-a mai jucat putiri pin a cind a venit vu1pea si I-a tri-
mis acasa. A dat apoi de casa iepurasului si de acolo a auzit mormaitul 1ui Un mijloc eficaee ll eonstituie povestirile dupa modelul edu-
Mormaici care il cauta. De bucurie ca s-au gasdt s-au imbrati9at si s-au

atoarei. Oferind ca model povestiri cu mtimplari din viata per-
sarutat ferlciti".
sonala, eu intimplari de acasa, sau din gradinita, educatoarea re-
Ady (6 ani si 7 1uni) : "Martine1 s-a pierdut si a p1ecat la intimp1are, actualizeaza impresii asernanatoare din viata copiilor, f'apte con-
departfndu-ss de casa lor. A vazut 0 scorbura in care sedea sarpele, pe
crete traite de ei si Ie trezeste dorinta de a le povesti. De aserne-
care l-a rntrebat : "Pot sa stau si eu cu dumneavoastra ? Sarpele a suierat,
"A, ma fluiera ca sa ies din casa l ? Bine, am sa plec". De aici a tot nea, modelul educatoarei poate s'a reflecte 0 mtlmplare din viata
mers si dupa un copac a vazut 0 umbra de care s-a speriat. Era chiar vina- altor copii, din viata animalelor etc.
torul. Martine1 s-a ascuns intr-o scorbura 9i copoiu1 nu l-a gasit, Modelul oferit de educatoare serveste copiilor drept exemplu
A pornit maa departe I?i a gas:i.t 0 tufa cu fragi, a mincat bine ~i s-a cul cat practic de alcatuire a unei povestiri In care trebuie sa existe,
\,i a visat ca era acasa in patutul 1ui, cu parintii la un loc. asa cum se stie, un inceput, 0 intriga si 0 incheiere. Edueatoarea,
prin modelul prezentat, Ii invata deci pe copii, In mod intuitiv,
218
219
, n tl'uiasca
povestire. De asemenea, prin felul cum. poves-
0
t I ~i ovestesc ca si cum totul s-ar fi petrecut in viataIor, "I'rep-
t '.:t '. prin ~ij~oacele ve:-bale folosite Influentoazg Iimbajuj
cepit-
ILl oererea mereu reinnoi ta a educatoarei de a nu repeta ceea
1 I, l~ Inva:a sa SElexprUl1e corect, expresiv, fara cuvinte de pri-
t· • 'a spus ea, ci de a povesti intimplari din viata lor, copiii incep
sos ~1 pe intelesul celor care asculta, Copiii imprumuta de la
povesteasca ceea ce Ii s-a intimplat lor. Uneori, incepu~ul ~~
educatoare modul de expunere si de selectionare a mijloacelor-
verbale. , tirii ramine la fel cu eel prezentat de educatoare, ca apoi copni
,l\ intervina cu elemente noi, personale. Alteori, l.;;i incep poves-
. Povestirile dupa modelul educatoarei se pot organiza cu copiii
tlrea in chip original ca sa abandoneze ideea .;;isa ramina tributari
din grupa de 5-6 ani. Structura acestor activitat] este in gene-
ral urmatoarea : modelului.
a) anuntarea temei; Pe masura antrenarii copiilor in asernenea povestiri, ei reu-
sese sa se desprinda tot mai mult de model, sa povesteasca
b) expunerea povestirii model a educatoarei :,
urgator si logic intimplari, aspecte care i-au impresionat mai mult
c) povestirea de cafre copii a unui fapt trait de ei;
Aceasta este etapa catre care trebuie sa tinda educatoarea,
d) aprecierea povestirilor copiilor.
Prezentam mai jos, pentru a ilustra cele relatate, 0 povestire
ph. °
.Anuntarea. ternei este bine sa se faca in termenii cei mai sirn-
atentie specials in pregiHirea si desfasuraroa acestui gen
model si citeva exemple de povestiri ale unor copii de 5-6 ani,.
ompuse in astfel de activitati :__
de povestiri trebuie sa se acorde alegerii si expunerii textulus
care serve.;;te copiilor drept model. Povestirea model a fost intitulata ,,0 irrtimplare din viata mea"
~i e adresata copiilor din grupa de 5-6 ani,
Pentru ca povestirea educatoarei sa poata servi copiilor ca
model .;;i deci sa influenteze pozitiv compunerile lor libere, ea E mult de-atunci ! Eram si eu copil putin mai mare decit voi. Abia intra-
trebuie sa indeplineasca anumite cerirrte. Din punctul de vedere sem in scoala. Imi amintesc ca era 0 iarna geroasa, asa cum a fost ~i anul.
al ccntinutulut, povestirea model a educatoarei trebuie sa aiba un acesta. Peste noapte viscolise zapada si din loc in loc ramasese numai gheata
~1dQ~ctsi.£1 lu, cu valoare educativa, .;;i sa cuprinda elemente eft sticloasa 1?i alunecoasa. De dimineata am pornit spre scoala i?i mama mi-a
spus :
mai apropiate de experienta .;;i interese1e copiilor. Fie ca poves--
Sa fii foarte atenta, pe drum este alunecus, mergi mai mult pe locurile
teste fapte cotidiene, momente traite cu prilejul unor calatori! cu zapada, ocoleste gheata !
excursii sau Intirnplar] amuzante din viata scol.ii, educatoarea, prirx Asa am fiicut, cu toate ca tare mi-ar fi placut sa-mi fae vint pe gheata.
~OId1el~1sau, ~r~huie sa orienteze povestiroa copijlor catre fap:te In rata mea mergea 0 femeie batdna care tinea in miinile sale inghetate
91. actiuni pozitivs. Povestirea trebuie sa fie corespunzatoaro 9t un cos mare. Abia inota prin zapada, tragindu-si cu greu picioarele obo-
din punctul de vedere al formei. site de ani.
Mergeam in urma ei si chiar ma gindeam s-o rog sa ma lase sa-i ajut
. ~ovestirea model trebuio expusa clar .;;~expresiv, pentru a rno- la cos, cind deodata, batrinica aluneca si cazu pe spate cu cosul peste ea.
biliza atentia copiilor 9i a le crea 0 stare afeetiva pozitiva. Dintr-un pas am fost 11nga ea, i-am pus cosul de 0 parte si m-am aplecat
Dupa ce expune povestirea, educaf;oarea cere copiilor Sa re- s-o ridie. Sarrnana gemea greu. La prima incercare, am alunecat si a~
dea si ei unele intimplari pe care le-au trait. cazut si eu linga ea dar m-am ridicat intr-o clipa. La indemnul meu, ba-
trinica si-a pus miinile in jurul gitului meu si a izbutit sa se ridice putin,
La inceput, cind introducem pentru prima oara acest fel de a urmat inca 0 incercare; eu m-am asezat in genunchi 1?i ea, sprijinin-
povestiri, copiii, aproape fara exceptie, irnita intocmal modelul: du-se de data aceasta de umerii mei, a izbutit sa se ridice. T-am luat
eduoatoarei, adica .;;i-l insu.;;esc, se trans pun In situatia respeo- cosul din mina, am rugat-o sa se sprijine mai departe dElI'umarul meu.
$i am condus-o pina acasa. Locuia foarte aproape.
220
221
.opii sa se detaseze de mcidelul pre-
1111 l acum cum mi-a multumit urindu-mi
/11111 •. nor c $l sanatatc,
11111111111 I II 'I', te recomandabil ca educatoarea, dupa
II dill 'n' mi-a adus un pumn de prune dulci afumat. La inceput
II litH vrut sa le primesc dar ea m-a rugat mult ~i... le-arn luat! Am 1 d 1, sa dea copiilor 0 serie de iridi atii :
pJt. 'ut spre scoala cu pasi repezi ca sa nu irrtirz ii, Eram tare multumita d cit ceea ce le-a spus educatoarea ; sa se
Cl'tcusem0 fapta buna !" de a incepe sa povesteasca ; sa expuna
H.
Acest model de povestire - pus in valoare de educatoare prin- sprijin trebuie acordat copiilor in timp ce po-
tr-o expunere vie, intonatie si expresivitate corespunzatoare situa- toarea trebuie sa-i ajute, prin intrebari sau com-
tiei, a stimulat dorinta copiilor de a povesti intimplari din viata xpuna limpede ideile, sa lege faptele Intre ele,
lor, cu teme variate. III1J logic, sa gaseasca un deznodarnint povestirii cre-
Astfel copiii au povestit: I' 'IHL , mai cu seama in etapa iriitiala, bineinteles E?iin
flllli \ I' I posibilitatile povestitorului. Este necesar, de aseme-
Ioana - "Era iarria si mama mi-a spus sa nu ma dau pe gheata, ca
sa nu cad. Si eu n-am ascultat-o pe mama, m-am dus pe gheata si mi-am
I intervina atunci cind eel care povesteste se refera la
lovit piciorul. AWl data, mama ma tragea cu sania, 9i eu faceam fel de fel I II I
I a tiuni reprobabile, fara a le condamna. Intervenind cu
de figuri pe sanie si mama alerga inainte si cind am trecut peste un I, I (I I atoarea trebuie Sa schimbe evolutia povestirii, sa suge-
dimb eu am cazut, din sanie, :;;i mama mergea inainte. Cind s-a intors ,'I pllului 0 modalitate adecvata de interpretare a lucrarilor.
sa vada ce mai fac, mama m-a gasit mototol in zapada si a spus: «Ma
11\ III lima parte a activitatii, educatoarea trebuie sa fad apre-
miram eu de ce era sania asa de usoara»".
tsupra Ielului cum ea a decurs, sa arate cum a povestit
Anca - "Eram mica de 3 ani. Mama calca in bucatarie. Acolo avea un
scaun. M-a trimis pe mine sa pun 0 rochie calcata- Mama a pus fierul ), I II \ opil, care este cea mai reusita povestire. Este bine sa se
pe scaun :;;i eu cind am trecut am dat peste fier si mi-am fript piciorul. I 11'\' Z in mod deosebit compunerile mai personale si cu 0
Am inceput sa tip. Aoleu, aoleu! Mama a sarit, m-a ridicat de pe fier f I lit'( !l'a mai inchegata.
:;;i m-a dus in casa :;;i mi-a pus ceva - nu stiu ce ca eram mica si nu
mai tin minte· A doua zi nu ma mai durea, dar aveam un semn mare".
Florin - ,,0 data cind am fost la bunici, aveam 4 ani. Linga noi era F, MEMORIZAREA
un vecin care avea un dine mare. A sartt peste poarta si m-a muscat
de mina, Eu am tipat. A venit mama si m-a certat : 1. VALOAREA INSTRUCTIV-EDUCATIVA
s: A POEZIILOR
- Ce-ai cautat in curtea vecina ?
- Nu am fost eu, a sarit ciinele gardul.
morizarile constituie activitati obligatorii special organizate
Atunci mama m-a luat si m-a dus la doctor !Ii mi-a facut inject ii".
1\ I r dinita de copii pentru insusirea constienta a poeziilor de
Cristina - "Cind aveam 4 ani, m-am dus la bunica si am gasrt un
I It)' prescolari, pentru repetarea sau veri~icarea lor. Ele au 0
pui de vrabie. L-am luat :;;i l-am dus in casa, Tata m-a certat si mi-a
spus ca puiul de vrabie 0 sa moara daca-l tinem in casa!li s-a dus :;;i ,Ie 0, bita valoare in educatia iritelectuala.
I-a pus in cuib. Puiul s-a bucurat cind a ajuns in cuib si a ciripit". tin intermedlul poeziilor ascultate ~i invatate, copiii iE?ilar-
treptat orizontul de cunoastere, iE?iprecizeaza si iE?iimbo-
A9a cum se observa, copiii redau diferite fapte reale. Poves- c reprezentarile despre obieote si fenomene ale naturii si
tirile lor au 0 constructie simpla, dar sint inchegate si in buna orturi sociale. Astfel, multe dintre poezii iniatiE?eaza copiilor
masura motivate logic. Fiecare copil s-a straduit sa gaseasca po- nimente cu sernnificatie social-politica (de exemplu, poe.!liile
vestirii sale 0 introducere, 0 oarecare intriga si un deznodamint.

222
!I
I ')H Au • t, 1 Mai de P. Razvan, Copii, vine Intii Mat 1 M \I" l III, 1'"1)' l -1 viata, toate fiintele oare-i sint Iavorabile,
J3 nus etc.). sau prezinta noua infatisare a oraselor p tri i (II I dill I III d nv t
sa se joace toti copiii etc.). I
I xemplu Bucuresti, Ne-a 'injlorit orasui de Elena Dregos t ,) ; If III 1·1111 nt 1 folosite pentru a da imaginea patriei, elemente
d asemenea sint poezii care dezvaluie copiilor un 1 spc 'U I It -oncrete, in fraza rirnata si ritmata devin p mtru copil
I caracteristice ale anotimpuri1or, frumusetea lor (de pilda, lama I I lid IL dar apropiate fiinte vii, prin intermediul carora incep
pe ulita de G. Cosbuc, Primiiuara de V. Alecsandri); sint poezli I IIJllll l': primele reprezentari despre patrie, sa-si concreti-
care infatiseaza aspeote de munca la nivelul de intelegere a1 co- 1111\ \1 a de patrie.
piilor (Gospodina, Micul constructor) sau surprind trasaturile ca-
racteristice ale unor animale indragite de copii (Pisoiul, Puiul,
I" \II' I \I~l poeziilor la eduoatia estetica a copiilor este de ne-
t! I I t, 'u ajutorul poeziei, copiii invata in bun a masura sa
Melcul, Ciiluiu; etc.); tot poezia Ii ajuta pe copii sa-si apropi
II , n~ leaga frumosul din arta, din natura, din viata
f'igura legendara a lui Mos Gerila (Scrisoare de O. Cazimir etc.)
I II d \I , sizeze muzicalitatea si frumusetea limbii materne.
s.a.m.d.
I I, motioneaza, Ie dezvolta perceptia estetica, sentimentele
Sub influenta poeziilor incep sa apara si sa se dezvolte la copii
I 11II 1 stimuleaza creatia.
.0 gam'a bogata de sentirnente moral-sociale ;dragostea fata de
parinti (TatcH meu de V. Porumbacu, Mama mea de V. Anitescu,
" I ~ uel ~i recitind versuri, copiii descopera in cuvinte sensuri
III l t ptate, i;;i insusesc expresii literare, figuri poetice care
Familia de E. Dorian etc.), fata de educatoare si adultii care-i in-
I v cabularul lor, colorindu-l;;i
II nuantindu-l. In acelasi
grijesc (Tovariisa educatoare de T. Constantinescu), dragostea fata
I 'II, 11 1 sura in care copiii au inteles versurile intentia si sen-
de patrie si de popor (Sterna tarii de M. Beniuc, Patria de R. Mu-
I resan, 23 August de El. Dragos), dragostea fata de munca (Zidarul
III 111« I 0 tului, tnvata Sa reciter expresiv, sa respecte ~auzele

I de N. Cassian, Micul mecanic de Aurel Rau, TimpZarul de M. Teo- ""d C' 1 , logice si psihologice marcate de punctuatie, de seri-
II I"" P 1.1ti i sau al frazei rimate etc.
II dorescu etc.), dragostea faija de nature patriei (Somnoroase pasa-
rele de M. Eminescu, Pentru tine primaoarii de O. Cazimir) etc. I" '1II II L ntainstructiv-educativaa activitatilor de memorizare
II 1,1 IIlInumai in educarejLunor sentimente morale si estetice
___ _ t ,

De a irnportanta deosebita este apropierea copiilor de frumu-


I II cJ zvoltarea unor procese psihice ca: memoria, imagi-
setea Iimbiu noastre, PrI'I\' vers, perscnificare si fictiune poetica.
~I I, I I Ir a. Activi atea ae inefnorizare.Tprin structura ei, so-
Desi, in general, poeziile pentru copii sint scrise in cuvinte obis-
II l0l'tlul sa memoreze in mod constient a seams de ver-
nuite, simple, sensul nou pe care-I capata acestea in context de~-
I r produca atunci cind este necesar. Insusindu-si in
chid perspective inve[egerii unor imagini artistice simple, ca de
tic poezii, accesibile, copiii capata deprinderea de a
pilda comparatia, metafora, hiperbola, create cu ajutorul cuvin-
stient, se familiarizeaza cu procedeele de memorare
telor. De exemplu, analizind .poezia "Patria" de R. Muresan, pu-
st sens, sint exersate Iunctiile memoriei si educate
tern desprinde 0 larga posibilitate de a trezi in mintea copiilor opilul pregatindu-se pentru procesul de invatare din
:imaginea v~e a acesteia. Poetul se suostituie copilului si -in vi-
ziunea acestuia, prin versuri simple dar care fac sa vibreze, in- timp, sub influenta imaginilor poetice, activitatea
.cearca a sinteza a continutului notiunii de patrie (patria e gra- opiilor (jocurile, desenele, povestirile) lsi largeste con-
din a si Iivada, e vara 9i iarna, uzina, mina si tarina pe care creste

.224 1111111\.1
,'0[1 m dbul ui tnconjurator ij>i dezvoltarea vorbtrtt
225
I at fiind influenta poeziei asupra dezvoltarii tuturor laLuI'I111'
r onalitatii pre~colarului,memoriza!'ea ocupa un loc import I I I II. I '1111, I nt a poeziei : 10 j
I in activitatea instructiv-educativa a gradinitei si constitui un I I" I \ ill'l 1111. srilor de a memora si reproduce voluntar
mijloc pretios de cunoastere, de dezvoltare a vorbirii, de Lilli 1"11 "I,,, I prinderii de a le reda nuantat si expresiv ;
yare a sentimentelor estetice si morale, de exersare a mem r\(t
\ 1\ IIwc1 practic a continutului si frumusetilor limbii
1?ide stimulare a imaginatiei creatoare.

" 1111 11101' \" , unui material oarecare si cu atit mai mult
I" I [ I l'
sar sa se educe la copil dorinta de a 0
2. PARTICULARITATILE INVATARII POEZIILOR DE CATRE COPII f';ll
I .,,' 111111 LI' buie sa-i placa poezia, sa sesizeze 'mijloacele
SARCINILE PREDARII ACESTORA IN GRADINITA DE COPII
I I" "I po 'LI 'u. Cu cit copilul este mai mic, educatoarea
I II Ii 'I in activitatile de memorizare la procedee mai
Predarea poeziilor la prescolari se realizeaza in Iunctie de par-
I I I IIII I - ele de joc, sa bata din palma la un anurnit
ticularitatile pe care le prezinta procesul de Invatare si in SpL'
/" 1\ ~ I '. HI X cute miscaroa de leganare in tirnpu] re-
cial memoria acestora. Pornind de la considerentul ca intreaga
, I" III il or anumite onamatopee etc. Pentru Iiecare
activitate psihica, de la procesele cele mai simple pina la cell'
III. Ii II 11'1' I tr buie sa gaseasca mijloacs si procedee prin
mai complexe, se bazeaza in mare masurape memorie, educa-
III ,I, invatare a poeziei sa <:ievinaplacut ~i atragiitor.
taarea trebuie sa urrnareasca in cadrul activitatilor de memorizare
aotivizarea acestui proces psihic prin stimularea copilului sa par- I II IIv Itilor de memortzara
ca si interesul copiilor
ticipe cit mai activ la invatarea poeziei. Din aceasta cauza ln II Ilt'll"ita~i depind in mare masura de sentimentele
stabilirea sarcinilor principale ale predarii poeziilor trebuie sa St' I" L,. zeste la copii. Poezia trebuie valorificata din
tina seama de caracterul concret, plastic-intuitiv al memoriei, de I" '~l prin intermediul ei cele mai nobile senti-
tendinta copiilor mici de a mernora pasiv si involuntar, ca ~i de
stapinirea insuficienta de catre copii a procedeelor de memorare. /11111)11'111importanta a care se pune in predarea poeziei
Totodata este necesar de avut in vedere ca procesul memorarii /I 'III/'lL 'onclitii.!e insusiris. constienie a poeziei, Insusi-
unei poezii depinde in mare masura de interesul si ernotia pe care III / 0 ziei se sprijina pe intelegerea depling a tex-
le suscita poezia. De asernenea, este cunoscut' Iaptul ca un copil I , rll I' t sens se desprinde cerinta cu privire la ale-
invata mai usor 0 poezie care reflecta actiuni simple, usor de " " port cu puterea de intelegere a copiilor, la Io-
reprodus in timpul invatarii, pre cum si poeziile care le dau po- I I I I I II (II I' potrivite pentru a asigura intelegerea ei de
sibilitatea sa se transpuna in situatia unui personaj. II I. /111 C'lll si la realizarca Iegaturii dintre continutul poe-
Principalele sarcini ce revin educatoarei in cadrul activitatii de I" I" 1/ I I( I' xperienta,
memorizare sint : Idl /, 11'1' 1 ontinutulul poeziei, a sensului cuvintelor ca
- dezvoltarea interesului copiilor si a dorintei lor de a memora 11111111 e1(' 8tH folosite de poet consti1tuienumai 0 prernisa
o poezie; Iii tit nsusire constienta a acestuia. Important este de
.'- imbogatirea continutului vietii afective a copiilor prin in- /i 1'111 I prinderile necesare pentru a memora si re-
terrnediul poeziei; /'1 I voluntar poeziile predate, ca si necesitatea'insu-
" I lit I I )" memor.are constienta,
226
227
I JI II ill I if I' producerea lor, fara prea mare
In procesul ~nvatarii poeziilor educatoarea trebuie .sa. Ioloseasca . ; .r

m tode ~i procedee corespunzatoare l?i sa acorde atentie pronun-


tarii clare, corecte si expresive a cuvintelor. Nu trebuie admis
ca in timpul invatari] copiii sa recite monoton, uniform, into-
II II' lr la activitatea de predare
nind in acelasi fel fiecare cuvint, indiferent de semnificatia con-
textului. Cu cit copilul este mai mare, educatoarea poate recurge
La cai mai variate pentru a-l face sa inteleega cum trebuie sa
recite in functie de continutul poeziei.
In procesul de invatare a poeziilor copilul i~i insuseste forma
de redare expresiva a unui text literal'. Treptat cu ajutorul edu-
catoarei copilul se deprinde sa ~nteleaga sensul Iigurat al figurilor
de stil folosite de poet.
Alegerea uncr poezii a carer forma corespunde cerintelor unei
arte adevarate, cu un limbaj simplu dar plin de poezie, contri-
buie nu numai la imbogatirea vorbirii prescolarilor, dar ~i la for-
marea unui gust artistic autentic, a capacitati! de a sesiza si a
reactiona pozitiv in fata frumusetii limbii literare.

3. ORGAN1ZAREA ';;1 DESFA';;URAREA ACT1V1TAT1LOR


DE MEMOR1ZARE

a. 'I'ipurjle de activitati de memorizare

Dupa sarcina didactics urmarita activitatils de memorizare &eim-


pant in:
- aetivitati de predare, prin care eduoatoarea face cunoscut co- pr dar a unei poezii cu-
piilor textul poeziei si procedeaza La invatarea lui de catre copii ; i multe verigi :
- aotivitati de fixare, cu ajutorul carora se asigura insusirea te- tiviJti:1tii;
ntinutul poeziei ;
meinioa a poeziilor predate si se consolideaza deprinderea de a le
reproduce constient ~i expresiv ;
-' activitati de verificare a exactitatii reproducerii, a trainiciei
memorarli poeziilor.
Aceste tipuri de aotivitati drebuie privite ca Iacind pa~e ~intr-un
sistem oare asigura in ultima instants, memorarea oonstienta a poe-
229
228
prezentarilor si cunostintelor coprilor, cuprinse in textul
Proeedeele care se pot folosi In acest sens sint variate. Pro p~ cum s-a comunicat si s-a explicat intr-o
mai des mtrebuintat n constituie a scurta oonvorbire iritr d 1I 'UV , 1 poeziei, se arrunta titlul acesteia si se Jtrece
De exernplu, pentru a facilita mtelegerea poeziei larna pe uLt~a III onsta in recitarea model de dlitre educatoare.
G. Cosbuc, educatoarea poarts cu copiii 0 sourta convorbir pt'l'l( I r siva, cu respectarea pauzelor, C'U 0 intonatie
titoare, axata pe urmatoarele intrebari : trebuie sa puna in valoare atit continutul, ~it
ttc a poeziei.
poezia die doua-trei ori, urmarind sa fie ascul-
In ce anotimp siniem ?
Du.pii ce cunoa$teti cii este iartui ?
De uruie vin fulgii de ziipadii?
Ce [ac copiii iarna citui ninsoarea inceteazii ?
Cum sini. copiii in timpul stiniusului ?

Printr-o asernenea convorbire, eduoatoarea reuseste sa ouprindn


si sa explicc unele aspecte la care se refera poezia, inlesnind astl.l
mtelegerea ei. Procedeul poate fi folcsit mai ales In cazul poeziilo: 1

descriptive (Toamna, Iarrui, Griuiiniia etc.). i de catre copii. Dupa ce educatoarea recita poe-
Copiiipot fi familiarizati ou textul poeziei si printr-o scurta naru i ventua~ poanta 0 scurta oonvorbire C'U copiii,
versurilor de catre aeestia.
tiune. Intr-o forma simpla, atractiva, eduoatoarea prezinta continutu]
poeziei ~i Ie explica expresiile 9i figurile poetice, f'acindu-le asLII·1 " nt~nUltulpoeviei, de numaru] strofelor, tnvataree
aliza pe fragmente sau in intregime (global),
aocesibile intelegerii oopiilor. Asa se poate proceda, de exemplu, Iu
predarea poeziilor patriotice, oare a:u un continut mai abstract, un continut atragator pentru copii, pot fi In-
globala. De exemplu, poczia Educatoarea de
Tiriind searna de partacularstatile gindirii, vorbirii si imaginaticl
copfilor, mai ales a presoolarilor mid, educatoarea se poate sprijin i
in predarea poeziilor, pe materialul intuitiv. Astfel, in partea intro- J () 'uTi, poezii ne invata
duotiva a activitatii, se pot folosi ilustratii oare sa reprezinte frag- In
mama grijulie
0
mente seu momeIlite ale poeziei, sau sa eoincida ell strofele acesteia. rba ei ne-e povatii
De exemplu, se pot gasi usor IiluS!tratiipotrivite pentru predarea ,,'t izuor de bucurie
poeziilor : Eucure$ti, Bucurestiui in zort, Tree pionierii, Tincuia $i
, I uu III' , po zia Pisoiul:
Azorel etc. Prezentind ilustratiile, educatoarea organizeaza scurt
convorbiri prin care explica textul poeziei. Un pisoi cit portocala
La grupele mici, se pot folosi si [ucarii, obieote S8I\l accesorii care , Ie juca de-a alabala
sa sugereze terna poeziei (de exernplu, in activitatile Piipusa, Pisoiul, minge de hirtie
'"" 0
Ursuletul, Ciiluiul], I $ie si al biistrie,
Mi a cum imi place mi'e.
230
231
, pat prezenta diferite ilustr:atii sau judirii ce-i '7:;.-
Poeziile respective si altele asemanatoare, fiind alcatuite dintr I -~i aminteasoa sl sa recite 0 poezie in care se ':vor}";""
singura strofa ell inteles deplin, se pot preda prin metoda gl I (I , L
Poeziiile ou mai multe strofe si care se preteaza la 0 fragm nt 1'1' i
grupei determina
in unrtati logice, se vor invata pe parti. Educatoarea tr buic ,"
stabileasca eu grija aceste fragmente, mai ales cind ele nu or
pund strofelor poeziei, Pot fi predate astfel poezii1e: Sommoroosc
piisiirele de M. Eminescu, lama pe ulitii de G. Cosbuc sau altet«
care au cilte 3-4 sau mai multe strofe, fragmentate in doua, trr-l
sau patru unitati logice.
Dupa oe eduoatoarea recita poezia sau fragmentul, numeste P"
rind oitiva oopii sa repete versurile ascultate cu glas tare, in tirnp
.ce restui grupei urrnareste textul.
In cazu1 folosirii metodei globa1e, copilu1 chemat repeta in mtr«
gime paezia, ajutat fiiind de educatoare, In invatarea pe parti a po •
.ziei, educatoarea recita 0 data sau de mai multa ori prima strota ~i
cheama unul, doi copii sa 0 repete. Se trece apoi la recitarea strof'c-t
a douavimpreuna cu prima, 9i la repetarea 10; de catre oopii. Tn
-continuare, se procedeaza Ia fel 9i cu celelalte strofe, pentru ca JI.l
!,
sfir",i.it~a se repete toarm pcezia. Astfe1, copiii mernoreaza in mod
sistemattc si temeinic poezia, datorita asociatiilor care se stabil 'SI'

.prin repetarea strofelor in ordinea data. Recitare


Partea a doua a activitatii de memorizare 0 constituie repetareu
sau verificarea unor poezii invatate anterior. Prin aceasta se urma- " III I I [1 tEl a poeziet
"
pre d ate (fie de cat:-e
~ educa'oare, fie
reste invatarea temeinica a poeziilor predate,' formarea deprinderit llII11i d I pin care au memorat-o mai bine) ;
copiilor de a recita expresiv si constient. De exemp1u, educatoarca I (I I I I ) 'it.i i (0 singura data) de catrs intreaga grupa ;
II III I IIIWI· misca .. it ti ' .
propune copiilor sa recite anumrte poezii pe care le-au invatat ina- v. . 1~irm a 1ve sau a unor onomatopee (in lega-
linte : reaminteste titlul poeziilor respective si continutul lor fie prin- IIII( 1IIILId 0 ziei), de pilda : imitarea sarioturii iepurasului
" III 1111 \11' ului etc.) ; ,
tr-o scurta expunere sau oonvorbire pregatitoare, fie prin recitarea
poeziilor respective. \I, ui cintec care saaiba 0 tema asema11.a.tO.are
eu
Un a1t prooedeu folosit in practica ourenta este aoela de a pre-
I' I tiv 9i individuals asupra felului in care a fost
zenta oopiilor prima strofa a unei poezii din cele invatate, si de a I,
Ie cere sa 9i-o aminteasca si sa 0 recite.

232 233
PLAN DE ACTIVITATE MAMA

,,'oare, azi de ziua mamei, )

Gru pa CO piilor de 4 - 5 ant Mat frumos


"i
sa straluce$ti.
din eerul eel albastru,
fJ toti norii sa-i qonesti !
Denumirea activitatii: Memorizare.
Vl'eau sa fie ziua mamei
Tema: Invatarea poeziei M a m a; repetarea poeziei I a r n a.
'ea ma'i mindrii dintl'e toate,
Scopul : Educarea dragostei si a recunostintei copiilor fata de marun
I ntl'u clragostea ei mare
Perfectionarea pronuntarli cuvintelor, respectarea pauzelor dintre versur! ,
$! nespusa-i buruitate.
tntelegerea unor imagini artistice (nol'ii sa-i gone$ti) ; precizarea mtelesu!ul
cuvintelor : a straluci, a goni.
Material: 0 ilustratie Infati~lnd 0 fetitii imbr-atisindu-si mama. f 1111111 l' ill trebuie sa asculte cu atentie versurile deoarece
III III J' Z

de doua-trei ori versurile, pronuntind clar cuvin-


Organizarea activttatit
fi antrenati si ajutati sa recite
Se vor asigura coriditiile necesare pentru buna dsstasurare a activi t ati i :
aranjarea scaurielelor in forma de semicerc (cu ajutorul copiilor) ;
pregatirea ilustratiei necesare in lectie ;
VOl' face citeva aprecieri asupra felului cum au
organizarea intrarii copiilor in mod ordonat;
apoi se va trece la partea a doua a activitatii 'in
imprimarea unei tinute corecte.
va versuri din poezia "Iarna" si li se va cere s-o-
l' spectiva va fi recitata de 5-6 copii, urrnarindu-se

Desfasurarea activitatii
copiii au recitat poe-
Int-roducerea in Se prezinta copiilor ilustratia
actiuitate- in Iegatura ell lectiei.
care vor fi puse urmatoarele intrebarf :
- Pe cine vedeti in tabloul nostru ?
:::-: Ce face fetita ?
~ De ce imbratiseaza fetita pe mama?
- vot va iubiti mamele ? PLAN BE ACTIVITATE
- De ce le iubiti ? Cum sint ele ?
- Cum va purtati cu mamele voastre ?
Dupa convorbirea purtata, educatoarea va sublinia bunatatea, rabdarea,
grija pe care 0 manifesta mama pentru copiii ei.
. .
10/ ill r de 5-6 ant
De asernenea, va arata ca peste putin timp, se sarbatoreste Ziua femeii,
ziua mamelor tuturor copii lor- Ei vor trebui sa Invete 0 poezie pentru a Mernorizare-
o . recita .rnamei, de ziua ei. p e-o b un a dim i n eat a de Otilia 'Caz imir (pre-
Anuntorea temei, Se va comunica copiilor denumirea poeziei (Mama).
Recitarea model a educatoarei. Va fi expus in intregtme textul poeziei aspecte caracteristice ale anotimpului
de mai jos : artistice: gindacelul cu mustatile de

234 23.5
pll. Ei vor fl ajutati la nevoie de educatoare. Dupa
~ , gtndaci care-si poarta fiecare ochelarii pe spinare, carabus eu hili I soltcitati 3-4 copii care s-o
in hAinuta aurie s.a, ere copiilor din grupa sa fie atenti pentru a. corecta
Material: 0 ihistratie corespunzatoare temei.

Organizarea activitatii

Vor fi antrenati copiii de serviciu pentru asezarea mobilierului (a H(' II


nelelor) in forma de careu deschis. Se va urmari intrarea si asezarea conuhu
1a locurile lor, in ordine.

Desfii~urarea activltatil

.a) Introducerea in activitate se va realiza printr-o scurta convorbire <1('11111


prtmavara, precizindu-se semnele care indica sosirea ei.
b) Anuntarea activitiitii. Copiii vor fi insttintati ca vor asculta r;;1 VIII
in.v.ata 0 poezie in care este vorba de sosirea primaveru. Ea se numcsu- /I metodice ell privire la activitatile
pe..,o buna dimineata.
a poeziilor
c) Familiarizarea copiilor cu textul poeziei. Educatoarea va recita 0 dill
poezia. 0 va explica apoi, spr ijinindu-se pe irnaginile oferite de ilustrn]!
(0 pajiste cu flori, verdeata, gize ; pe prim plan, floarea denumita "buna duul --a aratat moo sus, pe llnga activitatile de predare, se
neata" pecare se afla un gindacel ; 0 papadie pe care suie un car; I.II¥ I ~i activitati de fixare a poeziilor.
in jur, gindacei somnorosi).
a de fixare rezolva problema memorarii temeinice a
. Recitarea model a poeziei de ciitre etiucatoare, Se va recita de 2-:1 1111,
.rar si expresiv poezia De pe-o buna dimineata. Redam textul : a insu¢.rii deprinderilor de recitare clara si expresiva

De pe-o buna dimineata


Cu tulpina de circel, 11\1 \1' desfasurarii unei astfel de activitati cuprinde :
A sosit un gindacel It untarea activitatii ;
Cu mustatile de ata.
Alti gindaci, marunti $i 1'o$ii,
11\ inti rea poeziei ce urrneaza sa fie repetata ;
Cm'e-$i poarta [iecare II -cducerea poeziei (poeziilor) propuse de oatre educatoare;
Ochelarii pe spin are,
II 'I Ierea aotivitatil.
Dorm la soure, somnoro$ii !
Iar pe un fir de piipadie ',&troducereaactivitatii, educatoarea poate folosi diferite pro-
Ce se-naltii, drept, din ia1'bii, w:1, activitatea poate sa ineeapa prin reeitarea unui frag-
Suie-un ciiriibu$ cu barbii, poezia invatata. Copiii trebuia sa ghiceasca tirtlul si sa 0
In hiiinutii aurie.
III . ~i la aotivitatile de predare, poate fi prezentata oopiilor
Suie, mindm $i griibit,
Sii oesteascii-n lumea ma1'e :
Iltl,t r ti care sa sugereze oontinutul poeziei sau se poate po-
- Prea cinstitii ad un are, l I curt poezia respectiva, cerindu-se oopiilor sa-9i amin-
Primiivam a sosit. LIt1,liul.Dupa oe s-a precizat tjtlul poeziei, eduoatoarea arata
Reproducerea poeziei de ciitre copii. Pentru a se asigura insusirea poozl I t \11' opul repetarii ei $ da unele indicatii ou privire la modul
'de·catre· intreaga grupa, se va folosi procedeul invatarii pe fragmente, r H tit' r urare a activitatii
pectiv pe strofe. De fiecare data se reiau ~i strofele dinainte. VOl' fi antr •
237
236
anunta activitatsa si se dau explicatiil no H' 1'(1 I III I
II
I
1n
r'lLlllli care Viadecurge, este necesar ca poezi, s~ fi 1 ·l.LII III IIII,iI lilllLl' copii. .r

il, duoatoare, in soopul reamintirii ei. Uneorl aoest lucru fl I OItll


)
f ~i un copil care recita expresiv, Recitarea model are 1 C I 1111' II - Priti nameti in fapt de senT ;J,
I o singura data. Dupa aceasta, poeiza va fi recitita de mai multi ('(lllll, II pl'ecat catre ora$,
111()$ bCitrin cu-n iepuras
!llMmat la siinioarii.

Uite-o casa colo in vale


'u [erestre luminate,
MO$ul s-a oprit din coie,
u toiagu-n poarui bate.

II do I L copil (interpretul lui Mos Gerila) :

- BUM seara, Burui seara :


lata vin cu sanioara
Si cu daruri proaspete
Bucurosi de oaspete ?

Recitare pe roluri

in scopul insusirii ei temeinice, Copilul care recita trebuie sa spuna


poezia clar, sufioient de tare si fara sa se gri=iheasdi.Copiii care-l
asculta, pot sa recite si ei in g~nd poezia, deci fara sa deranjeze pc
eel care 0 expune, sau sa-I urmareooca aterrt ~i sa-l corecteze cind
omite sau greseste vreun cuvint.
A retine atentia si iruteresul copiilor in conditirIe .repetarii aceleiasi
poezii, mai cu seama atunci cind ea le este cunoscuta, nu este user-
De aceea., eduoatoarea trebuio s~ oaute forme atraotive de repetare
a poeziilor. Unul dintre procedeele mai des practioate in gradinite1e
noastre .;;i.ou bune rezuLta:teeste recitarea pe roluri, -_. cind poezia
Se preteaza 1a aceasta. De exemplu, poezia "Uite vine Mos Gerila"
de Otilia Cazimir poate fi repetata in modul urrnator :
Recitare pe roluri
238
23~
ilib\ grupa tntreaga : I." I 11'1'i I Iiau aratat ca sub aceasta virsta copiii nu pot povestr

- Bucurosi, bucurosi !
Striga glasuri de copii.
! 111111111 I

lit I V II'
zHlor). Povestind poezia, copilul este obllgatsa Iaca
IIv III 1 L nta 'a acesteia, sa 0 inteleaga deplin si s~ Iaca 0
ontinutului sau intr-o forma noua. Aceasta operatie
I

II I II impoptanlta i]. Via ajuta pe copil mai tirziu in scoala


Redia al treilea copil : I. I I II r a idedlor principale ale oricarui text. Pentru a
II I I' L lucru tI'ebuie insa sa se procedeze metodic. Practioa
MO'$ule de unde vii? I I I 1\ in general copi ii nu stiu sa povesteasca 0 poezie daca
II III nvatati sa Iaca acest lucru, S-a constatat de asemenea
Reciita interprebul Iui M09 Geri la : J II I I I' sporadica a poeziei nu duce la nici un rezultat.
II~ II '1 mult repetarea de catre oopil a povestirii pe care. a
I

- I aca vin din mosi-siriimosi III II 'Illi toarea, De aceea pentru a avea rezultate bune trebuie
1ncarcat cu jucarii I (I II Lli de activitati in care sa se oeara oopiilor sa povesteasca

Pentru voi, iubiii copii. I t. I ,£ surarea aotivitatii sufera in acest caz unele modifica:,i.
\II I II' ,1 uie sa se afedeze doua activitati pentru Iiecare poezie,
Acela9i prooedeu de recitare pe roluri se poate aplioa si alllil iii J I: lilLi'll memorarea te:xt:ului si alta pentru povestirea continutu,-

poezii, ca : Alb iepura$ de O. Cazirnir, Ttiui! meu de V. Porumb.uu, II II II (I rimentele facute s-a constatat ca oele mai bune rezultete
Spune gradinita de Titel Constantinescu, Sjatul jucariilor de M. II i II\, "II~ II tl ~ prima aotivitate este desbinata n:e~o,r-arii si cea de ,ex
II puv tirii (si nu invers) si ca poeziile descnphve sau cele care
Toamna de M. Micu etc. I,

Un alt procedeu care atrage si aotiveaza grupa de copU (',;11 II III tl stra tii nu pot fi povestite de copii, ci numai cele eu
acela al imbinarii recitarii individuale au recitarea in colectiv. I II I' 11. rativ.

Repetarea atractiva a poeziilor se poate realiza si prin inte-r I II I \Itt de vedere al desf'asurarii oelor doua aotivitati destinate
mediul teatrului de papusi - mai ales a celor bazate pe dialog Sill I I 110 zli putern spune di prima (memor:area :textuala) se desfa-
a poeziilor care se preteaza la recibarea individuala si colectiv.i I I 1 eu cele descrise mai sus. Cea de a doua activitate
In incheierea activstatilor de fixare a unei poezii sau a mn ) nu .mai euprinde explicatii referitoare la text (deoarece
multora, educatoarea poate face aprecieri asupra Ielului in car; l fost date in activitatea anter ioara), ci va incepe eu
au recitat copiii ,9i s-au comportat in activitate. De asemencu, poeziei 0 singura data de catre eduootoare (sau de unul
poate fi asoultata la magnetofon sau Ja picup 0 poezie recitat I v pii). Apoi se angajeaza 0 discirtie in care educatoarea cauta
de catre un artist. 111 ( in evidenta elemeUltele din oare va fi mchegata povesbirea,
In aotivstatile de memorizare desf~urate in modul descris mat
I J 111n le poezii (1-2 la grupa oopi ilor de 5-6 ani 9i 3-4 la
I

sus se realizeaza cu precadere dezvoltarea memoriei copiilor.


dl' 4-5 ani) povestirea trebruie falOuta de educatoare si repetata
Daca ins'a edtroatoarea doreste sa foloseasca aceste aotivitati '.
pentru dezvoltarea gindirid lor ~i sa se asigure ca mvatarea poezic ( p ntru ca ei sa-si dea seama care este deosebirea intre a
s-a Iacut in mod con9ltient ea poate incerca sa obisnuiasca pe copil I povesti 0 poezie si pentru a se obisnui eu ace Sit nou
incepind cu virsta de 4 ani sa povesteasca textul poeziei, (Experi- primare.

\I I 111111"i r mediulut tnconj urator ~i dezvoltarea vorbi.rii 241


240
I I. I II,' c/(' $ oolii}; poeziile despre ' familia (Mama, Tattil. meu}
I
1 .Ll~U aoe~na se imparte p~ezia in fragmente lag~ e (2 :I) II I, WL de verificare pot fi ouprinse, de asemenea , poe-
S c1rtade catre educatoare prirnul fragment apoi ea 11pov st . I,',
v r fi recitate La serbare, cu scopul de a-i pregafi mai
ovestirea ei se repeta de 1-2 copii. Apai se treoe La fragm l1L111
urrnator si se procedeaza Lafel. Dupa epuizarea tuturor fragm ntclo: )11 ('l, Ii.
1111111111(' rase poate realiza prin aceleasi procedee ca la ac-
se povesteste poezia in intregime de oatre educatoare, apoi d ('(ILrl'
1,1 \111 I fixare (prezentarea unui fragment dintr-o poezie,
1-2 oopii. Cu tirnpul, povestirea f'ragmentelor va fi facUita dir ,tL II'
III I' I on tinutului unei poezii, prezentarea unei imagini, a
catre copii, eduoatoarele povestind la sfirsit intreaga poezie, 0 iii
,11(' rll care aminteste a anumita poezie sau poeziile care
repeta povestirea, 'I'reptat, si sarcina de a povesti pcezia in L'grill
I I It~I il fie verificarte). De esemenea se poate organize a scurta
revine numarcopiilor, educatoarea rezervindu-si doar sarcina de tI
till II' asupra poeziilor invatate seu asupra acelora oare au
recita f'ragmentele pe rind pentru a le delimita. La nevoie educatoa
III 11/1\\ mult copiilor, cu scopul de a se arata trtlurile poezii1or
rea ajuta pe oopii si prin ionJtrebari. Cind copiii s-au obisrsuiu ('II
'Ii' 1'1v rifioate in oadrul activitatii.
povestirea poeziei, se poate renunta la fragmentarea ei, povestircu
Ii rill/ ntar'ea actiuitaiii, educatoarea trebuie sa comunice co-
integralti a poeziei paate fi Iaouta de la inceputul aotivitatii. Eldlu
I 1110 lul cum aceasta va decurge si poeziile care VOl' fi repetate,
catoarea trebuie sa antreneze pe rind pe toti copiii sa povestea 'C'iI
I I I,· I principala a activitatii a constitute reproduoerea poe-
astf'el inoirt fiecare oopil sa povesteasca intr-un an cel putin 2-:1
I", ,II' ('Hir corpii. In acest sens, pot fi antrenati, la inceput, mai
poezii si citeva fragmente.
, "I 1\\ care se ofera sa recite. Educatoarea tr ebuie sa aiba
I .I in aceste activitati sa srtimuleze copiii pasivi, care
d. Indicatii metodice ell privire la activitatile 1 p: I de interes, din timiditate sa:u comoddtate nu participa
de verificare a invatarl] poeziilor
Ii II II \( . IJa grupa de 3-4 ani perrtru activizarea copiulor ti-
I \ P rmite sa-si aleaga singuri poezia pe care doresc s-()o
In gradiriitele de oopii se organizeaza Ia intervale mai mari do I I' deul poate fi folosit 11ila oelelalte grupe, in partea a
timp activitati de verificare a modului in care au fast insusitc l'l1Livi,tiitii, dupa ce a avut loc verifioarea poeziilor propuse
poeziile in cursul unei etape mai indelungate de timp sau chiar a ~I~I respectiva.
'intregului an. Scopul activitatilor de verficare este de a da posibili- II er a urmaresto cu atentle Ielul cum recita copiii, exac-
'tatea eduoatoarei sa stabileasca oalitatea msusirii de catre copii I I (II are redau textul si iritonatia, ajutindu-i ori de cite-
a poeziilor predate in cursul anului ~i sa insjste asupra Iorrnarii I II' I voie. Pentru a stimula copiii in vederea unei recstari'
deprinderii de a recita expresiv. I II I 'X' cte 111mai expresive, se recornanda ca educatoarea sa
Activitatile de verificare se deosebesc de activitatile de fixare, III I I i ri asupra felului cum recita fieoare copil, ceea ce de-
prin sarcina lor didactica. In activitatile de verifioare se repeta 1111 lndioatii pentru cei care urmeaza sa participe La aotivi-
numai acele poezii care au fast invatate temeinic in activitatile I' n hu a activiza un nurnar mai mare de copii in lectie,
anterioare. Numarul poeziilor repetate pot sa fie patru sau cinci, III ,1\11111' poate reourge uneori La recitari pe strafe, ficare co-
grupate eventual dupa tema lor. De pilda, se pot repeta, la grupa I I I I I I numai a singura strof'a. In acest caz, copiii trebuie sa;
mare, poeziile despre anotirnpuri (Toamna, MO$ Geri:lii, Iarna, II II I'i u mulrta atentie pe oel care recita, pentru a putea con-
Prlmiivara); poeziile patriotice (Patria, 1 Mai, 23. August, Pentru I t pIH'~l'a la solicitarea educatoarei.
toii copiii etc.) sau poeziile despre gradinita [Griulinita, Adio grii-

242
tn partea a doua a activitatii de verificare a poezlllo ,
Capitolul III
pU a diferite prooedee de joc. De pilda, se poate folosi I It t
tul de joo "reaitii rnai departe", care Indretine vie atentia . I If '. 'UNOA~TEREA MEDIULUI INCONJURA!I'OR.
ei asteptind cu nerabdare sa fie numiti pentru a continua p< ( 1'1 ~I DEZVOLTAREA VORBIRII •
inceputa de educatoare sau de alt copil. De exemp1u, la 1.1 • IN AFARA ACTIVITATILOR OBLIGATORII
Dragoste de mama, de la grupa de 5-6 ani, fiecare copil r ,('\,
numai cite un singur vers din primele strofe.
Frumotise-s jlorile-ti cimpii
Frumoase-s stelele aurii
I I") I U familiarizarea copiilor eu mediul inconjurator si pentru
Frumos e soarele-ri asfintit I. (I L r a vorbirii se Iolosesc, in gradinita de copii, dupa cum
Frumoasii-L piatra tiestematii
, doua forme principale de lucru : pe de 0 papt~ ~.!~.!tati~e
Frumos e tot in astii lume,
orii (atit cele care vizeaza direct, oit si cele oare realizeaza
- Frumos, [rumos, un singur nume. t dezvoltarea vorbirri) 9i pe de aHa parte aotivitatea oopiilor
Ultima strofa se recita de catre un singur copil in intreglnu- , I. urata in Jestul zilei (sub forma convorbirilor, a jocurilor, a
1'11111rilor, a programului distraotiv, .a splIatu1ui, a mesei etc:).
- Dar orice-am spune rll C' ltolele anrterioare a lost pre?entata- metodica organdzadii si
C-un cuvint I II r, urarii activitatilor obligatorii de dezvoltare a vorbir ii, In conti-
NU-i mai frumos pe acest pamint lire . , vorn analiza Iocul pe care-I ocupa in dezvoltarea vorbirii
Decit soptirui [rumos a$a d rC'I' t momente din viata copiilor, formele de organizare a acestor
Maicuta mea, miiicuia mea. 1111)1 nte in scopul intensificarii procesului de dezvohtare a vorbirii,
I 111m si unele oerirrte metodice in legartura cu aceasta.
Procedeul de joc devine si mai antrenant daca copui, care III
meaza sa recite, sint instiiritati de educatoare prin procedeul alill
gerii umarului, In situatia in care unul din copii este neatent SUII
.nu stie sa recite versul respeotiv, se trece 1a un alcul, In recitau I A. LOCUL ACTIVITATII DE DEZVOLTARE A VORBIRII
pe strofe sau pe versuri trebuie sa se tina seama de Iogica ideilnr, ·IN DIFERITE MOMENTE ALE VIETII COPIILOR
sa nu se intrerupii poezia decit atunci cind 0 idee a fest epuizat,
In incheierea activitatii de memorizare oare are ca sarcin • ntaotul permanent a1 educatoarei eu copiii se realizeaza prin
didactica verificarea invatarii poeziilor, se fac aprecieri asuprn lret rrnediul lirnbajului sonorv cel enai important mijloc de comuni-
rezultatelor obtinute de copii, evidentiindu-ss cei care au recitul II' din viata copiilor. Folosind limbajul in practioa vietii, copiii
oorect si frumos poezia, precum si cei care au fost atenti in Lot uu numai ca-si f'ormeaza mai bine capacitatea de exprimare, dar
cursul activitatii,
III onditii sa-l imbogateasca, sa-I corecteze si sa-I perfectioneze,
In cazurile cind activitatea se tine inaintea unei serbari, edu
I dezvolta in acelasi timp Importanta calitati \ necesare oricarui
catoarea poate oomunioa grupei, in inoheiere, numele copiilor
1/1\), ca: spiritul activ, initiativa '~i independenta in vorbire. Tre-
care VOl' recta pe scena, motivind alegerea f'aouta.
bill Sa avern in vedere ca in practica ourenta, situatiile firesti de
244
245

II
/
!
" PI' 1111' tI II LIS P ntru rezolvarea diferitelor trebuinto II
'I ,ItI , Il s'· vorbeasca libel' fara tensiunea specific a ce se sosirea si plecarea copiilor;
I'll III' " II l11 aotivitatilor obligatordi, Acest oadru mai intim timpul destinat rezolvarii trebuintelor copilulul, I": II II
, II (I V~)' nul nu-si sirnte vorbirea urrnarita de intregul colec- tul, rnasa, culoarea si soularea etc. ; #
I t I \ 11 din care face parte ~i uneori nici de educatoarr, il - jocurile si activitatile alese in class si in aer lib 't" ;
'.III L sexprimo spontan si cu mai multa usurinta dar une- - plimbarile ~i excursi ile ;
'"' • '\I un autocontrol mult mai scazut . Este de l'a siIne
' " IDuees
,/-1 ca~
- munca;
1,1 II I ste c.azuri, educatoarea nu va neglija sa amelior~ze ex-
- programul distractiv.
fll'JI'liSl~ a copilului sa-i sugereze un cuvint atunci cind copilul
11, , sti C ~. . , In oorutinuare Yom ara:ta ce coniinut poate sa aiba activit LVII
'r ~m sa-~l exprirne gmdul, sa-I corectezo atunci cind
eduoatoarei in aceste momente in legatura ou dezvoltarea vorbirii ~i
! I C grl~~:h, sa-i indrepte tanul daca vorbesto prea tare.
ce forme de organizare poate sa ia aceasta,
~~lonf'lcarea tuturor momentelor si sitoatiilor favorabile din viata
.opiilor oonstituie de fapt 0 sarcina permanents a educat oar,.'e1 pen-'
Iv

tru a obtine rezultatele prevazute in programa gradinitei. Care' sint B. CON'fINUTUL l'.'lUNCH EDUCATOAREI PENTRU
aceste moments. favorabile DEZVOLTAHEA VORBlRH COPHLOR
dezvoltarii vorbirii ? In princi- IN DIFERITE MOMENTE ALE ZILEI
piu, vorn raspunde ca fiecare
clipa din viata copiilor, ince- 1. SOSIREA $1 PLECAREA COPIILOR
pind cu sosirea lor in gradi-
nita, cind saluta pe educatoare La sosirea si la plecarea copiilor nevoia de a sbabili un contact
si raspunds Ia solicntartls le- intre copil ~i educatoare, grija de a ajuta pe oopil la sosire sa se
gate die adaptarea la viata de desparta de parinti, de a-I integra i:lJtr-un grup de copii si irrtr-o
gradinita, si pina la plecarea anumita forma de activitate da ocazie edueatoarei sa discute ell
acasa, creeaza prilej favorabil aproape fieoare copil 'in pa rte , mai ales abunci cind venirea copiilor
pentru activizarea vorbirii, se faoe intr-un interval mai indelungar de timp, In acest moment,
pentru practicarea celor mai formele cele mai potrivite pentru dezvoltarea vorbirii 0nt convorbi""
variate forme de exprimare. r~,libere §i po::.:~tirile copiil~~ Prin aceste discutii, care incep in
Totusi, vom cauta sa grupam. prezenta parintilor~i continua si dupa pleoarea lor, educatoarea
momentele cele mai eficiente· se informeaza asupra evenimentelor din viata copilului, de care va
in jurul actiunilor, care prin tine seama 'in tot restul zilei sau pe care le va valorifica dedi sint
insa~\i natura lor impun copi- interesante si pentru restul colectivitatii, Astfel, se intimpla. oa
lului fie comunicarea cu adul- lntr-o zi un eopil sa DU \SIB sirnta bine, fapt pe care poate sa-l relateze
tul, fie comunicarca cu gru- singur sau cu ajutorul parintilor. Cauzele pot fi multiple: fie ca
pul de copii din care face par- s~a speriat acasa, fie ca a avut un somn agitat, este in oonvalescenta
Munca iridividuala te. Astfel se pot valorifica: etc. In aces-tieoazuri eduoatoarea va avea grija sa nu insiste prea mult
in fixarea aoestor impresii neplacute si va indruma activitatea copilu-
246
247
1111 I"" J ) 'III'! linistitoare- Ea va cauta prin discutii Iibero axate pe
II 1111 II' IIlL ~i interesante sa oanalfzeza prreocuparile copilului in existe si cazuri in care unele educatoare preocupate de 'ig II' II'
IIt I I ' ~i , i,ar daca este cazu] sa-l ajute in rezolvarea trehuinte- disciplinei interzic oopiilor sa-st exprime impresiile in 1egatLid. 'U
II I' ('UI' nte. In acesta sirtuatii trebuie evirtata suprasolicitarea copilu-
fe1urHe de minoare aduse la masa. In genere este necesar sa ,'seim-
I\I JJ forturi, in special in ceea ce priveste vorbirea, Alteori, copiii prime 0 anumita ordine, cerind ca 1a dormitor si chiar la rnasa sa nu
u Itrait 0 in1timplare care poato fi Ira rindul ei sursa de invataminte se vorbeasca cu glas tare seu cu gum plina, dar interdictia de a
liL pentru intreaga grupa, Dupa ce educatoarea a ascultat-o si vorbi prejudiciaza bunei dezvoltari a Iimbajului copilului. In aceste
a chdbzuit asupra felului in care S-o comrunioe si celorlalti copii, momente influentarea sistematica a
vorbirii copiilor se poate rea-
poate interveni in acest sens. De pilda, sugereaza grupei "rugati-l liza pe mai multe cai, a carer eficienta depinde de modul in catTe
pe Cornel Sa:va povesteasca ce i s-a ineimplat ieri cind S-a Intors sirrt folosirte :
acasa". Relatarea unui fapt de viata trim, produce 0 deosebita
- educatoarea indica verbal copiilor oe au de faout eu obiec-
irnpresie asupra copiilor, cu atH mad mult cu cit vorbirea copiilor
tele, in unele oazuri demonstreaza ea insa~i actiunea, insotind-o de
in aceste situatii este mulrt mai colorata ~i saturata afectiv. Ea are
explicatie. In aoest oaz copilul are posibilitatea de a percepe a vor-
L~ndublu efect : pe linga influerita ei educativa directa, se da posibi-
bire coreota, din arl oared continut i!?i]mbog:ate~te pe oale de imita-
htatea exersarii vorbirii ~i perceperii unor constructii verbale
variate. . tie propria-i vorbire- Este. 0 etapa de insusire relativ pasiva a vor-
birii.
educatoarea descrre actiunile executete de copid, subliniind
in mod deosebit euvintele sau constructiile pe care copiii ~i Ie in-
2, TOALET A, lVfASA
suseso mai greu, De pilda : "priviVi oopii, ce frumos a minoat Sarin
ciorba, nu avarset nirnic din lingulI'a, a tinut farfuria in Iata lilli,s-a ,
,~'

Un alt prilej de exersaro efioace a vorbirii, de imbogatire a voca- aplecat user si a inghitilt imediat". In aceste cazuri educatoarea se
bularului copiilor, de activizare a vocabularu1ui pasiv 11 constituie refera la 0 aotiune pe care fieoare copil a irideplinit-o, iar prin in-
timpu1 petrecut Ia spalat, masa, culcare, sculare etc. Astfel, in timpul termediul. cuvintului Iixeaza ceea Iceeste pozitiv si obligatoriu pen-
spalatului rat.fteducatoarea oit si copiri folosesc denumirile aciiumilcn tru toti, Cuvinbul este subordonat impresiilor lasate de' perceptiile
executate - a se spala, a spala, a-~i sapuni mina, a se freca, a se anterioare.
$terge, a desohide, a inchide robineoul, a stropi, a s;e p[eptana etc. _
- copiii raspund 1a intrebarile educatoarei relatind actiunile in
De asemenea se face apel la denumirile obiectelor de toaietii si de Uz curs de efeotuare sau actiunile efeotuate anterior. In aoest Iel co-
I
casnic: sapun, clabuc, sapuniera, prosop, apa, robin.et, chiuv~ta, 00- pilul depaseste etapa peroeperii vorbirii adultilor ~i practica in
ier, peri uta de dinti, pasta de dinti, pieptene, perie de cap etc., la mod nemijlocit vorbirea insusind-o in mod activ.
denumirile piirtilor [eiei si ale c~1'pului: frata, frunte, obraji, barba,
nas, ureohi, git, miini, degete etc. - precum !?i Ira den.umiri ale J
I
unor insusiri : rece, cald, ourat, rnurdar, ordonat, ud, uscat etc.
3. JOCUR1LE $1 ACT1V1TAT1LE ALESE
Posibili1Jatile de imbogatire a vocabudarului in rtimpul mesei, cu
cuvinte referitoare Iravesela, Ia alimente si ila diferite feluri de min-
Jocurile si activitatile alese reprezinta unul din momentele cele
care sint tot atit de numeroase ea si in timpul spalatului. Pot sa
mai favorabile pentru exersarea li15era a vorhirii oopiilor, 3!tit prin
248 situatiile care se oreeaza in mlnuirea materira1elor, ait mai ales prin

249
II
comunicarea intensa si vie ce se stabideste intre c0E.!ii. J ocurile de de atitudine fr:in.e.az1L.p ICOpii, Ie inhiba vorbil'ea e>incuraj,~aza
I
orioe fel, dar mai ,wes cele de creatie presupun in general doua-; lnceti~ :reactiUe lor venbale, lipsa de incr edere in proprrile lor
situatii tipice de oornunioare : posibiljtati. Aspectul educativ [mporoant -oare' sle poate---:rezOl,:a---cel-~
~I - Comunioarea intne oopiii in v,ederea orgamzarii jocului, im- mai bine la copii in aceste momente, este de a-9i coordona actlU.nea,
par'tirid materialului, a stabilirii p anu ui si regu i1or-joculUi, a in-
de a vorbi [n funcj;ie de !oeea oe sQun ,cei1~JJ~ de _a~sc~h ~e
drumarii copiilor de caiLe_C:Ond.lldltorul..jgcului, a rezOlvarii un or
spune de a permite __si _alto: _c~pii _~a participe la. ~is~u~ie, comba:

r
conflicte aparute
Comunicarea
in destasurarea joou1ui etc.
intre capii determinata
--
de tema 9i actiunea pro-
pnu-zitSa a [oou ill, pentru a refleeta raponturile oe s~z~ intre
tlnd tendinta unor copii de aoaparare a dialoguhui m JOc. To~odata
e mare drnportanta este de a-i obisnui pe oopii sa-si regleze inten-
(}.fJJ
adulti in situatia-res:perOtiva. De pild?i, in jocui~.de-a policUnica"
m~ma merge-c~ copiilul (papusa) la medic, ea trebule sa poarte 0
discutie in legaturo en scopul venirii ei, au forrnele de manif'es-
tare a bolii, iar rnedicul trebuie s-o Intrebe in legMura eu cauzele
care au determinat ianbolnavirea copilului, sa indice tratamentul,
s!a dea sfatuni. Pe linga nurneroasele aotiuni oare sint implicate in
acest joc, ca si de alifel in majoritatea dintre jocuri, jocul pre-
supune un dialog mai mult S8m mai putin bogat. Antrenarea 00-
pirlorvstimularea lor de a exprima relatiile dintre ei in dialoguri (

sau chiar im monologurr are-a n::tar=eiITh""portanta nu numlai pentru


I I
dinamismul jocului, rei mai ales pentru dezvoltarea vorbiriilOr. Din
I
acest punct de vedere al doilea tip de cornunioare este mult mai
valoros [entru dezvoltarea vorbn-ii copiilor, deoarece presupune
f'olosirea unui vocabular mai variart si irruplici t, construirea unor
fraze mai complicate.
Rolul eduoatoarei, in aoeasta privinta, COJ1sta in :
- Asigul1area unulcoii!tecCOlr fmn-\l'arlctt -8:1-:copiilor ou viata so-
ciala, cu activitatea oarnenilor ca sursa principals a comurnoarn
dintre ei in timpul" ja:C-ulUr:--~---------~- - -
- Participarea directa la aotivstatrle 9i in situatiile in care dia-
logul intre copii este foarte sarac, eu soopul de a-i antrena pe copii
I in acest sens. .

I - tncunaj,~rea eopiiJor ~i aP:2:cierea joc':lrilor a oaE.?r d::.s~~urare


a fost vie $i interesanta.
Reiese clar catendirite unoreduoatoare de a cere copiilor Iiniste,
disciplina excesiva in timpul jocurilor si activitatilor alese este de-
parte die a fi corespunzatoare cerintelor dezvoltarii vorbirii, a astfel Observarea bradul ui

250 251
'1\ " ntru a nu deranja pe ceilalti in [oc, bineinteles si. Temabitca principalelor plimbari este prevazutOOin programa gra-
hi 'r \1 L' buie facut in functia de continutul jooului ales si dini~de copii la fiecaTe grupa 9i cuprinde :
111 III t ~ul aotiuni] la care s-a ajuns. Facem aoeasta mentiune, _ plimbari in jurul gradinitei pentru -cunoa9terea ltnprejurimi-
, ~inti;momente de trairi intense in oare nu purtem pretinde lor ei, a sira:milor 9i cladirif(;~ apropiart;e;'
lJ 1 . sa vorbeasoa in soapta (~~slli animalelor in jocul de-a vi- . _ plimbari prin localitate cu scopul de a cunoa9te obiective, ins-
1, d -a pesc,::itul, circulatia vehiculelor in cadrul jocurilor ae.:a- titutii importiante specifice acesteia;
I toria). _ plimbari penfru cUnoa!;>terea-circulatiei din localitate, a mij-
Din ce1e aratate rnai sus putem sa conchidem ca forma de organi- loacelor de locomotie ;
zare c:a mai pO.tri:iffi pentru dezvoltarea vorbirii copiilor in tirnpul ---: plimbar i pentru f.§I]l.~liari~~r..€.a
copiilor cu munca variata a
[ocului 0 constituie convorbirile fie cele desfasurate sub forma dia- adultilor pe strazi, in magazine ~i in art;eliere;
logului intre copii, flie cele desfasurete i.ntre eduoatoare ~i copii. _ plimbari pentru cunoasterea plantelor, a animalelor, a Ieno-

-
mene or s~cifice diferitelor anotimpuri.
- inafara
Dar -- de aceste observari i'IlcadI'ate in plimbari, sint nenu-
4. PLIMBARILE 1;)1 EXCURSIILE. ACTIVITATEA IN NATURA rnarate mornente in care oducatoarea poate orienta copiii spre cu-
noasterea medsului ambiant, in cursul unei deplasari obisnuite-
Plimbiirile si excursiile organizate l~radinita de copii aduc de Pentru reusita, plimbarilor ~i exeursiilor este neoesar ca educa-
asemenea un aport insemnat in insusirea unor ouvinte- nor in- for- toarea sa-9i aleaga- dinainte Un anumit numar Iimibat de objeotive
asupra carora sa ,art;ragaatentia oopiilor si sa discute cu ei, pentru a
marea c:~pac:i.~atii
copiilor~e a descrie ce~ ce vad, de a se exprirna
nu suprainoarca memoria acestora cu prea multe ouvinte noi. De
c?rec~_~~?~. Prezenoind in Iata copiilor multiple fenornene
si orhede, 11 punern in situatia de a intreba "Ce este ?" sau "Cum altfel, repetarea pnmbarilor permite completarea continua a voca-.
se numeste ?" Satisfaoindu-le curiozrtatea, educatoarea introduce bularului copiilor eu denu..!ItirL!!-oige obiecte, fenomene sau ac~iuni.
treptat si sistematic cuvinte noi care, datorita suportului lor senzo- De asem~e recomanda ca activitatea _de insusire a cuvintlJlui
nou sa He asociata cu activitatea de peroepere a obiectului respec-
rial, patrund mai adinc in constainta copiilor, se pastreaza mai bine.
tiv de citre copii. ..-
lar daca educatoarea are bUD!UI obicei de a reveni la un anumit in-
Intrucst plimbarrle constituie oele mai bogate surse de introdu-
terval de timp prin locurile respective, are posibilitatea de a fixa cere de noi cuvinte in vooabularul copiilor, ed-ueatoarele trebuie sa
cuvintele insusute de copii intr-o plimbare anterioara, de a preciea organizeze eel putin 2 plimMri saptarrrinal 1a gradinitele cu-ora'r
sensul Lor, de a le aotiviza. normal si 3 plimbari la gradinitele cu program saptaminal:' De a8€-
De altfel_ observa:rea acelui~i obi.ec.tin diferirtJeconditii imboga- menea trebuie -valorificat din plin tiiIiPUr petr,ecut in colonie, prin
teste nu numai voeabularul copiilor, dar le provoaca un interes ac- • org&lizarea zilnica a unei plimbari , iar Ia 4-5 zile a unei excursii
de oiteva ore (4-5) in scopul fa.miliarizarii oopiilor au specifioul na-
tiv si le Iormeaza spiritul de cercetar-;:-cw.iozitatea, in sensul" ca
ajung singuri sa diferentieze ceea ce le este cun:oscut intr-uri 10-c turii si mediul ambiant.
In cadrul pHmbarH9r si eX£,illsiilor, forma ye organi:z;are speci-
anumit si ceea oe le este necunoscut cerind lamuriri eduoatoarei in fioa a aotivitatii de dezvoHare ~ vorbirii 0 oonstltuie observarea in-
legatura cu aceasta. otita de discutii dirijate sau libere asupra obiectivelor intilnite.

252 2&3
" , ,II proprietati ale acestora, actioneaza intr-un anu-
111\1'/'
II~OI r d Iucru 0 eons tit
I uie munoa eu grupa intneaga sau alternati v
I / 1 s este pus in srtuatia de a Iolosi cuvintele 'cores-
111l1"II~
I! H~f '1 in timpul ingrijiri! plantelor si animalelor de la
cu He 0 ~u~a.tate din grUPa,~U~i cind conditiile 0 permit (exis
III I d 111'1', .opiii i1?iactivizeaza vocabularul referitor la fenome-
t ~n~a unei l~l.rmiere. in timpul plimbarii). Dupa efectuaroa plim
I "I 11'1'11 ~i volutiei pLantci(saminya, ins armntea incolt~1te ia,
barilor, VialonflOarea Impresitillor si ·a vocabularului lnsustt se poato I III I, \'\111;1, ,muguDe, boboc etc.), Ia unehtele fo1osite (stropitoare,
face
~
Iflititprill1 convorbi In OJ.
,At··
1?1pnn povestiri. sau descrieri
.
a celor I I, ~1111' '. , 1a insll1?irileronstatJa,te (lucrtor, neted, aspru, zgruri-
vazute, II 'l'1t inchis, verde deschisetc.).
I I III \1 diferitelor sarcini in oadrul serviciului zilnic sau al
I 1/ ~ luntare, obliga pe copd:isa foloseasoa 0 serie de formu1e·
I"d 11'\', .~ exprime clar 0 anumtta rugaminfte fata de alti copii
I r 1\ I dulti, sa justifice verbal anumite oerinte.
I III I,ID I' a poate interveni prin intrebari 'penJtliU'astirnula vor-
I IIiP 1 r, pentru a-i pune in situatia de ·a relata rezultatele ob-
1111, I I" urn si operaniile executate in acest scop.

6. PROGRAMUL DISTRACTIV

1I1 distractiv sub variatele lui posibilitati de alcatuire,


II I 1111, I asemena 0 ocazie buna pentru activizarea vorbirii eo-
I '

~i p ntru perfectionarea peroeptiei fonernatice. In cadrul,


III Iii \I 1 papusi, a reprezentarii unor diJafilme sau a1 audierii,
( UTi, accentul cade pe asculterea vorbirii model a adultilor
" usir a in aeest mod a unor oonstructii verbale. In schimb in
Observarea automobilului.
:0 torilor, 081joourilor distractive, copiii reproduc poezii,
I tate, povestesc sau iau parte activ la dialogul scenetei,
I nstructiile verbale auzi'te anterior.
\ lid
5. MUNCA
IIIIJl um a rei~.iLdin eL tl ez~e pina acurrn~iata copiilor
o alta forma de ,activirtaJ1Je
cu implicatit bogate in ceea ce priveste II I (I I 1~ ofera nenumarate ocazii pentru imbogatirea si Iargirea
vocabu1arul copiilor OCo'l1sti;tuiemunca desfii$urata de copii in ~i- II\ 1IIIIllllli vorbirii, pentru~perfectioll'area capacitatii de exprimare
v~I1Sele~momente ale vietii lor. Fie ca este vorQ~_de munca gospo- I 1\ co renta. Totodara s-au putut desprinde mai multe forme'
dareasea, de munca in natura sau de forme-mal complexe de munca 10 III/ II lz J.' a dezvoltarii vorbirii in aceste momente.
mtelectuala, copilul vine in contaot cu uneHele, cu materialele

.254
· l"ORMELE DE ORGANIZARE A ACTIVITATII DE DEZVOLTARE
A VORBIRII, IN AFARA ACTIVITATILOR OBLIGATOR II

Activitatea de dezvoltare a vorbirii se poate organiza in timpul


libel' al oopiilor prin forme asemiinartoare cu activi1;iitil~obligatorii,
uneori chiar cu oontinut asemanator. Astfel educatoarea Iolosestc
Intr-'lln cadru nou :
_ convorbirile, de data aceasta libere,_ cu copiii;
_ ob;ervarile spontane ale coprilor si observar ile dirijate ;
- po~e -libere a1ecopiilor;- -
- l_e~ educatoaref;
_ repetarea jocurilor didactice, povestirilor si poeziilor ;
inviitirea [ocurilor distractive si a jocurilor didactice noi;
- drarriatizar ile ;
, I
_ anditiile de discuri, benzi de magnetofon si a emisiunilor
radiofonice ;
_ vlzlonarile de diafilme, filme pentru copii,de spectacole de
teatru de papusi-
Teatru de papusi

libere se axeaza pe 0 tematica strins legata de eveni-


din viata copiilor ~l pM "avea loc in orioe"rnoment
In 1 cu seama la sosirea si plecarea copiilor.
I llbere se organizeaza au grope mid sau cu um sin-
"II, I I ~l tiva educatoarei sau la aceea a copiilor, avind drept
1"llfjl!!1I' 'I oopiilor noi veniti in ambianta gradinitei si sti-
1,,1 I t ru a-i impartasiceea ce-i fdimima, ii bucura sau li
''1 "I It acestor oonvorbiri IOU un singur copil sau ou un
II II oopii este determinata de faptnl ca educatoarea
i indeaproape de vorbirea lor, poate
-r
sa urmareasoa
• - ..•.•

II . bine irrtirnplarrle prin oareau trecut, preocupa-


1 ", unele calitati si Iipsuri ale oopiilor, §tind d,e
II t 1'11'1 pil din grupa, educatoarea poate studia toate as-
111, stabilind progresul Iacut sau constatind rami-
Poveste dramatizata

256 III II tlll lnoonj,urAtol" /ill dez\,olitarea vorb1li1 257


1111 I~ II tora, In .afara de interesul si atentia cuoare
~ 1\'
In functie de aceste constatari, eduoatoarea isi fixeaza apoi dd-
.~""nll''('11 I, hul sa '8seuJte Intrebari1e eopiilor,
serecomanda
r ctia in care trebuie Sa-9i indrepte etentia, pentru a dezvohta vor- III lid 1111' Tn ,. spuns. Totusi nu Ia tcate intrebi'irile se poate ras-
birea copilului, peritru a-I apropia si a-i cistiga increderea. ~adrul ll1lpltl ~ r, pe !intelesul copiilor, In oazul in care intre-
acestor convorbiri individuClJlese oate duoe munci:i de inlaturare a II I"' t \ urtere;ade intelegere a copidlor, educatoarsa le va
defecte or e vonbire si la greselilor gramaticale. 1111 I IL Intrebarea p-ysa de ei este Ioarte -grea si ca vor
Tematica acestui gen de convorbire P2ate sa fie foarte~rariatiL S(' Pill, \1l atunci cind vor inV'ata 113 scoala, Uneori educa-
pot alege ~teme i~Jeg~tu~~ ~;- v~~ ~opiilor din Iamihe, au jocurilc II n I unoaste raspunsul la lnttrebaroa pusa de oopii
si istraotiile lor, cu prietenii lor de joe, au jucariile, cu tablourile ~i , II II It I I numirea unei plante). Ln aoest caz Viaraspundr. co-
ilustratiile vazute cu evenimentele traite, cu poveetirile ascultatc- /I 'C' uL in cart; sau va intreba .alte persoane ili Ie va
In unele oazuri se poate disouta despre cornportarea copilului, fa- l mai sourt ,timp raspunsul avind grija sa respecte
I

cind 0 scunta analiza. , UDa.


Cerinte eu privire Ia organizarea convorbir ilor Iibere, Cu toatc- III Ii I I 1'( I V rbirilor libere constituie in consecinta un mijloc
eel educatoarea nu este obligata sa-si intocmeasca un plan pentru
III I .,11m dezvoltarea vorbirid copiilor sub toate aspectele ei,
acest gen de convorbiri, care prin specificul lor au loc in mod spontan,
II I (. , acestea sa fie asociate si au alte forme de organi-
in functie de imprejurarile ivite, e~trebuie sa reflecteze la intre-
I, I vH ~1i din gl'adinita de copii si ma] ales ou observarils
barile pe care le Viapume si la rezasltatele pe care le urmare9te. III II1I '\1 prilejul plimbarilor sau ,al excursiilor. .
Reusnta acestor convorbiri depinde in mare masura nu numai
de pregetirea lor 9i de alegerea momentului desfasurarii lor, cit
,Ill q(. ranizate in diferite momente ale unei plimbari res-
de ambianta pe care 0 creeaza educatoarea, atentia si mteresul pc II II
l'l"l'aristructu@ unei ra:ctiviltatioblilg:9-to~'ii
eleau insa
oare-I manlfesta fa'tJi'ide raspunsurHe copiilor, taobul cu care coree- 1/11 II I
i putin did~tic _9i'~~eori mai putin sistematic.
II

teaza greseltle de exprimare. 0 mare .irnportanta 0 au cunoasterea I I IIjl) I ,in parcun, In colonie copiiLsin.LaJtOO9LcL diferite as-
si respect area particularttatilor individuale ale oopiilor arlit pen- II II' inft rvenJi~~~ucaltoarei este totdeaun:a necesara. Ei li
tru ~'1egerea temelor eelar mai atrarctive:-cirt si pentru continutul II t de a sesiza ce es~- ~ai
interesant- ili-mal :atragator
lntrebarilor formulate de edueatoare. III t J I I pomind de la aoeste date sa gaseasca procelCf~eprin
De :0 valoare educativa considerabila sint convorbirile dintre t I I J z ~i sa sistematiz€lze cuno9tintele insusite. Intrebarile
copii, ivite mai ales in timpul jocurilor. !gterventia educatoarei in , I II f' It, buie sa axeze discret dar cu precizie desiasurarea

cadrul acesbui gen de oonvorbiri trebuie ·f,acuta cu multa grija, II lilor. ~ ,


deoarece atunci cind lipseste taetul, disoutia se poate destrama, I· I( libere , aLe copiilor se organizeaza cu grupa intreaga
j I

copiii pot sa-sf piarda firul ideilor 9i sa renunte. II I t din ea, in genere dimineata, In momentele de treeere
II JI

I i Convorbirile organizate au un grup de copii prezinta mai multa I III t t 1a alta, oit 9i Ia asteptarea servitului mesei, in rno-
culoare 9i dinamism, dartoriw· unor oontroverse care pot sa apara I It t II ihna din itimpul jocurilor si :aotivitatilor in aer liber
in parerile copiilor 9i datorita nevoiri de a argumenta ideile sus- 11\ I 11'1 11 plimbarilor 9i exoursiilor. '
timrte- t 1111 I 1 ( to~.povesriri se p<;:ate.referi la intlI1}rpla:rjdoiI].
viata
In cadrul conoorbirilor organizato de eduoatoare sau la propu- 11111 I I I presdliledOihilnditedin plirnbari, cu ooazia organizari i
nerea oopiilor, l.ntrebarile puse _ die copii au un ro~ important in tllftll, liafilme sau ernisinin] de televiziune (cu conditia sa fde
dezvaluirea aspeetelor care n-au foot ilntelese de ed sau ln saJtisfa-

258
---~----

ibil 9i just orientate din punct de vedere eduoativ) sau eudl 1'1, 11\ I b 1'i care determina pe copil sa repete singur fraza,
lilt l'
unor povestirT.l~ g;;;r~, prezinta interes mai mare povestirile in - lid i> baza orientarii date de intreb~re.
t) '--
dite redate de copii cu expresivitate in vorbire, ~p'roducere~yov '., ".flllll, chI(' lioarei se integreaza in acelasi momente ca 91 oveii>':"
trrilor cunoscute se organtzeaza ou eficienta mai mare atunci cind Io , piilor, l"€lSipectiV1;';
timpul ~nei asteptari si in mo-
partrCIpa: numaCr-=21B-H:-rntfT-1ln-~;n;~{imJFact pot
fi antr ., . In timpul unei lecturi sint antrenati toti copiii
narl;imai ales 00 ii care nu a'll curaj sa povesteasca in public sau II'
copiii care prezirrta deficient~ Yn pronuntare saii exprimare. Ca si in II Lilt l' pentru lecturile facute copiilor prescolarireste pe
alte activitati de dezvo'ltare a vorbirii, edlUloaitoar~ebuie sa ga- III 'l'I\1~1a populara, ~e..1c:;..alt(parteJ. creati1:iliterara..£11lta
seasca momentul potrivit, respectiv urn i~terval dg ...J:agruz in care .11111 crii,1Jorilorcontemporani. Alegerea textului pentru
nimic nu tulbura concerrtr'area copilului care povesteste si aceea I II Ilih I U numai de bagajul de cunostinte ale copiilor ci si de
a oopiil;;--;-:e~asculti In g;~ ;-";,:e.cm:na~daca educatoc::~easa 1111 1\ eeste integrat (respectiv urn text seurt, cu actiune:
I

dea ,p'asll:?i~itate,~piilc::..!~~~ exp~~e_li ..~er ~i~l ~ind~rilor si sa nu 111111111/1 pentru moments de trecere, un text reflectind as-
intervina decit in cazul aparitiei unor confuzii sau inconsecvente. II tI. II IlL sau anotimpul observat in oazul unor momernte de
Si in acest oaz, folosirea unor mtrebari ajuvatoare poate rezolva im- I II" I pul plimbarilor sau al excursiilor).

pasul ~n 'care a irrtrat oopilul. Corectarea exprirnari i gresite se face I I " rl, tl buie sa fie in legatura cu evenimentele traite de
prin reluarea fI€i:cei r.~sP':.~i~~:. oatre~d~:.o~oare ,sau prin inter- I' 1 I I I I , in perioada de asteptare a pomului de iarna se pot
I III Mos Gerila (Otilia Cazimir) sau povestiri ·adecvate
I II ,II J rituri de Andersen).
j
tI'l I' ~nltrt} lectura trebuie avut 1m vedere ca n-:..
It xtelor j
11111 I ilL itirea unei bucati numai 0 singuradata, ci l~tura
II II I II, repetata dupa un anumit interval, pentru a asigura
It I 'I r mai frumoase expresii literare si a continutului. In
• I I L't"li1ede selectionare a bucatilor folosite pentru lecture
• III II L are cu acelea ale alegerii povestirilor si anume asigu-
1'1' I lilitatii, a continutului atractiv si interesant, .':1. valorij
I, d logico-politioe si artistice. Spre~~~~!Ee ~e"p,9vestiri,
I llli aZiasa fie citite trebuie sa fde mai scurte, deoarece
I II 1111 1 oturi este rn.lai oi:iositclare, datorita neo€sltatii ~d'e

III t II IILL d
.
II1I t I 1\ lrIl i mare. din' paI~ea copiilor, Eidu'oatoarea este' preocu:":
~~ .
cHi,t, privirea ei fiirud atintita mai mudt asupi-a
II 11111 1'1 II' iteste. Din aeeasta cauza cornunicarea cu grupa se f!ace
I I II II, It 1a povestire, la care educatoarea are permanent in
I I I I I figurile copiilor, putind sa constate cu usurinta pulsul
11111 ~11 foloseasca 0 mimica si gesticulatie mai variata pen-
Leetura literarl' I II III lItH a rnesajului textului, Lectura-se axeaza in principal

260
rp modulatia ~i nuantarea vocii, rnijloc efieace, dar insuficient pen-
tru copil, la care vazul este reoeptorul cu influenta cea mai puternica. I 1111II< L upa gustare, d~oarece odihna de' zi mareste
Ca structura, lectura Iiterara se desfasoara dupa verigilesi in Iunc- I I I I l' d a m~Il}Q£asi de ~'re12rodruce. oelilrrl di~
ie de cerintele l!EleC,~tIVita i de _poyestire. ,Le1dturaunui texttre- I II 'I \~ t eu grupe mici, dirnineata in perioada sosirir
buie sa fie Insotita de explicarea sensului cuvintelor noi si se incheie I' ,I it ~i in etapa destinata jocurilor si activitatilor
eu discutii sumare asupra textului ascultat.
Discutia pe marginea celor citite este un mijloc pentru Iixarea si se port;r¥ta
l' la .9~rinta copiilor sau la suges-
c:rist~e.a impresiilorpicidusede textul Iiterar asupra gindirii si 1111 \1 \1. rima situatie apare atunci oind li se da pcsibili-
~~rii copiilor. Disoutiilc pot fi orientate in mai multe directii. I II aminte de joc prin intermediul materialului pus
Astfel se poate conversa in Iegatura cuproblerna pusa de text, cu 1\ I I zlua respectiva sau printr-o discutis scurta despre
Intrebarea pe care 0 foloseste in final autorul. 12.e pilda, la sfrrsitul 111 ugestia educatoarei va fi diartain oazul in care un
Iecturii textului "CuV'intul fermecat" de N. Oseeva, se pune intre- I II I,ti(' Iungat oopiii n-au manifestet dorinta dea repeta ast-
barea : "Care este ouvinrul fermeoat cu ajutcrul caruia se poate ob- 1111'111' , altfel se reoornanda ca eel putin de 2 ori pe
tine bunavointa celor din jur". In alte eazuri, bineinteles ce!.e mai repete de.,..£i'iitre
copii jocuri didaotica invatat« an-
frecvente, educatoarea pune intrebari in Iegi'itturaau continutul tex- Invete joeuri didactice noi si jocuri distractive in
tului citit. t' d masa.
-In sfirsit, discutia poate sa porneasca de la cele citite de edu- ului didactic sau la jocului distraotiv se face dupa
catoare, dar sa f,aca apel la impresii personale sau intimpJ.ari ase- l'ii curente a oricarui joc in oadrul unei activlttati
mam.atoare· din viata copiilor, d osebirea eli in aceste irnprejurari nu este reco-
Intrueit pl asarea lecturilor se face in rnomentele de trecere de I) IIILroducere9i 0 explicatie prea amanuntita, Jocul s~
la 0 activitate la alba sau in momenta de odihna, durata lor nu Ill! user, in aoest oaz, in procesul practiclirii lui, dupa 0
-trebuie sa depaseasca 10 minute. Rem:oducerea
~ .. --- --
textelor ascultate
--.......,- in
aceste ocazii se poate faoe dupa repetarE;a eel putin inca 0 da:tlaa
'8 regulilor, inain'te de executarea lui, De a1tfel acest
sar, deoarece educatoarea nu se poate dedica prea
lecturii si este recomandabil sa se faca individual sau cu grope II 1111 I III ut singur grup de eopii, trebuind sa fie disponibila pen-
mid de copii. Reproducerea textului de catre copii trebuTe stimu- 1111 I V i acolo unde apar probleme educative de rczolvat.
lata cu ~jutorul' intrebarilor, atuncT d';d copiii nu au retinut ell III III 'I. rlle reprezin~ punerea in scena a povestirrlor cunoscute
exactitate contfiititul bucatii, Dad este nevoie, eduoatoarea 1-12 "I' I '\1 S opul de a adinci impresiile dobindite prin povestire
aminteste singura ceea ce copiii eu uitat, citind chiar unele pasaje II' I' 1 viata si fdimi'llltari1e personajelor, Dramatimreaare
din buoata. Important es,re insa de a mentine dispozitia afectiza.pe- 111'1 tant in dezvoltaroa vorbirii, deoarece ii deprinde pe
zitiva a copiilor fata de textul citit, de a asigura panticiparea lor r 1 asca Iimba, sa-;;'i stapineasca miscarile si-i invatd
activa, I I I 'izeze sentimentele, sa exprime intentiile ;;i actiunile
Repetares jocurilor didactice a povestirilor sl poeziilor, organisa- unui anumit persona].
rea jocurilor' distractive reprezinta a forma de activitate Indragtta de
copii. Repetarile se organizeaea cu eficienta rnai mare in pauzele tizarile au un cagcter intens de [oc, el·" nu trebuie
dirntre jocurile in aer libel' sau dupaactdvitatile obligatorii. In gra- u jocurile de creatie cu subiecte d~ pove9tC oare se
dinitele eu oral'_no.-:.mal,ele i;;i justifiea organizarea in conditiibune La initiativa si dorinta copiilcr, fara obli~ia de a
na iritreaga poveste in succesiunaa ei. .- ~
262
263
are parcicipa actor] profesionisti
In al gerea p2.YestiIjlQccare sa fie dramatizate, este necesar su iuficienta in aceasta directie ;
e respeote ci~eva cerinte e~ntitale: rezentata pe un fond rnmzjcal 9i
oontinut simplu; r cirrtece, bucati muzicale.
povestire ou actiune multa, cu dinamism; \ alta depinde de nivelul grupei. De
dialoguri suficiente, simple si expresive. ste mai user sa audieze pavestirea fa-
In cadrul unei dramatizari, educabaarei Ii revine sarcina de a
organize intreaga desfasurarea jocului, respecbind o anumita succc- \11' I'll unei auditii de basm este necesar ea
siune a momentelor, si anume: I I' .unoscut de catre copii, 'in special cind este
- 'pregatirea materlaluhii, a Iocului desfaeurarii dramatizarii : II I J Hi sub 5 ani.
discutie cu privire la continutul povestirii ; I II limo f ra auditiei trebuie faouta cu multa grija
distribuirea rolurilor ; I 1 IIionsul prezentarii pick-upului sau a magne-
indicatii SCUI1tecu privire la ipuneooa in scena ; I III Imularea atentiei copiilor pentru ascultare.
'I

reproducerea dialogortlor l;d a actiunilor de catre copii cu tlld ~I 'i s recornanda oa educatoarea sa evite ab-
. ajutorul si sub indrurnarea directs a educatoarei ; IIdl(' l~lile, deoarece prin aceasta se conturba grupa
- repetarea dramatizarii cu aceiasi copii sau cu alti copii (dacii III t 11 alta direotie atentia copiilor,
timpul permite 9i dac a textul nu este prea lung). III' rt incheiate, la fel ca si lecturile, cu a scurta dis-
La repetarea unei dramatizari in aoeeasi zi seu [n a1ta zi decit . ontinutului celar--as'cultafe sau asupra ..iIDpreSiilar
aceea in oare si-au IIlISu9itcopiii pentru prima oara textul, li so , piilor 'in legatUl:a .au terna respeotiva. Atunci cind
aoorda mai multa independenta in. organizare 9i desf'asurare. Do I I, lorinta sa mai asculte a data discul sau poves-
asemenea este bine. de retinut ca. folosirea costumatiei prezintii 11'lt P banda de magnetofon, se poate repeta auditia.
ci
multe avanteje, in 'seI1JSul ajuta La introducerea oopilului 'in I d diafilme, -de. -filme _pentru copii, de emisiuni de
rol, la crearea ambiantei unei anumite povesti. Totodata insa p sctacole de teatru de papusi
- -
aduc a contributle
costumatia poate &t'injeni pe copil in invatarea rolurilor, fiind mai I zvoltarea vorhirii. prescolarilor, 'in masura In care
preocupati de imbradirrninbe decirt; de re:spunsul ee-l au de dat 'in
" 111\ m ntariu interesant si accesibil sau in cazul filme-
suocesjunea aotiunilor. Din aceasta oauza se reoomanda ca intra- 1111111' , u al teatrului de papusi, prin dialogurile ce le cu-
ducerea .costumatiei sa se faca numai dupa ce rolurile au fost 'in- I I )1" in timpul auditiilor si al vizionarilor atitudinea co-
s~be intr-o anumita masura de catre copii, dupa ce acestia s-au I II' r lativ pasiva din punctul de vedere al practicar ii vor-
familiarizat in Iinii generale cu reproduoerea actiunilor intr-o anu- d deosebita a acestor mijlaace rezida 'in faptul dl
rnita ordine. ;-.lnta a sursa inepuizabila de cuvinte noi, de constructii
Auditiile de discuri, ale benzilor de magnetofon 9i ale emisiunilor expresivitate in varbire.
radiofonice au. a valaare iIlcantB.stabila in formarea unei vorbiri 1111\ '8! ~cauza 'in ·alegerea diafilrnelor, a filrnelor 9ia spec-
corecte 9i mar ales nuantate. Din discuri si benzi de_ magneto- 111,101' d teatru de papusi trebuie pus pe prim plan criteriul
fan intereseaza an mad deosebit inregtstrartle de basm"e. Aceste I 1111 ml terialului verbal, bineinteles fara a neglija valoarea ar-
.lnl'egistrari prezinta mai multe forme: t II I V loarea educativa si accesibilitacea.
expunerea povestii de catre un povestitor ;
26S
264
M todica desfa~urarii vizionarii unui diafilm ridica 0 scri I\
probleme a carer tratare nu este strins legata de obiceiul mete II ,It
de fata. Din aoeasta cauza vorn valorifioa numai aspectele at' \
sint direct in legatura ou stimularea vorbirii copiilor in cursul uncl
vizionari, Astfel dupa ce s-au creat conditiile necesare vizionarl i
diafilmului, fara alrta introducers dectt anuntarea titlului pov sti l,
educatoarea trece Ia prezentarea fiecarui cadru, insotindu-l de
punerea dialogurilor, de motivarea unor actiuni. Este recoman lat
oa eduoatoarea sa-~i dozeze bine volumul de explicatii in expuner ,
pentru a lasa pe copil sa desprinda din imagine logica actiunii. In
genere educatoarea trebuie sa se orienteze dupa textul care inset $-
te fiecare scena prezentata, prelucrindu-I si adaptindu-l la uiv -
Iul grupei, Din oind in cind este bine sa antreneze si copiii 1a sta-
bilirea unor momente importante din poveste sa~ l~?.::.~crminareD
urmarii unei Inbirnplari, unei aotiuni.
Dupa vizionare se pot organize discutii asupra continutului dia-
filmelor, tinind oont de ceea oe a fost mai atractiv, de ceea ce a
de diafilm
placut mai mult copiilor.
Vizionarila de filrne si de emisiuni de televiziune se deosebesc !ilia sa fie prezentata, .pentr-u a usura procesul de intele-
intr-o anumita masura de vizioriarea unui diafilm, deoarece in colului.
aceste conditii ritmul si suceesiunea oadrelor nu depind de educa- u rezultate bune a acestor forme variate de activitate
toare '9i nu pot Ii adaptate unei grupe anumite. Comentariul, dialo- genere in programul distractiv al gradinitiei estecon-
':
gurile insotesc actiunea prczentata si trebuie unmarite cu multa aten- "ll Ii, Ipa cite s-a aratat pina acurn, de citeva cerinte gene-
1I!lIlIin :
tie pentru ca nu exista posibilitatea reluarii oelor vizionate. Din
aceasta oauza interventiile eduoatoarei se fae numai in situatii ex- /II 'a unui program cu un continut valoros pentru dez-
Iii 1\ y, rbirii ;
ceptionale. Accentul cade pe aslgurareaatentiei in cursul emisiunii
III justa a diferitelor forme de activitate in programul'
I' \1'
~1 pe discutiile organizate eu scopul de a stabili ce au inteles copiii
tI r a si ianbinarea lor armoriioasa, asigurindu-so varie-
t),
:;;i cum au desprins esentialul din eele vazute, la termirrarea vizionarii.
I \'P ctarea particularitati lor de virsta ;
Panticiparea la un spectacol de teatru de papusi are un specific iltl.· \I' hibzuita a cuvintului educatoarei cu celaH:e mijloace
asemanator cu vizionarile de filme, deoarece ~i in acest caz educa- 111111111 r pe care le presupunacestea.
toarea trebuie sa obtina 0 conoentrare buna . a atentiei copiilor
asupra acti.unii si dialogurilor dintre personaje, fara a putea inter-
veni efectiv cu explicatii in timpul spectacolului. Din aceasta caUZ3
se recomanda sa se comunioe in prealabil subieotul piesei de teatru

2G6
Capitolul IV u le de ordin semantic, de fapt mai ..numeroase.
ROLUL EDUCATOAREI IN EDUCAREA VORBIRII din cauze organice, functionale sau psihpsociale
CORECTE LA PR~COLARI tulburari de vorbire care in re~aza sau im iedica
•••."~Ij ••,lilil·I 1IIlIb juJ.,ui.
II I ill ~ II' fir ti ale procesului de insusire a limbii materne
II 1111 I' V rbirii sint invinse treptat de catre copii, sub
I I 1'1111 lnua a metodelor de vorbire oferite de catre adulti
Capitolele precedente pun in evidenta, intr-un context mal iarg, I II II I '~lunii de oorectare din partea acestora. ~tunci dnd I
!
cerut de continutul tematic 1Cl1 fiecaruia, deosebita inserrmatate si II I 11. Lotal indreptarea gregelilor observate in vorb~ea
necesitate a educarii unei vorbiri corecte la presoolari. Aprof'un- I I 111 tnd aceasta se face sporadic ori necorespunzator,

darea acestei probleme intr-un capitol aparte l~i gaseste justifica- \1 I II' lmt in vorbirea lor, care poate pastra timp indelun-:
rea toomai in importanta ei, in ponderea pe care 0 are in siste- I I Ill'> 'cut'i infantile, poate fi greoaie, improprie, contuza
mul ide influentare sistematica a Iimbajului la prescolari. I II 1111111 roase greseli gramatkal.e etc. De altfel, trebuie sa
lit I multe dintre greselile de limba observate in vorbirea
1111111 U radacina in copilarie.

A. SPECIFICUL EDUcARII VORBIRII CORECTE scolarii l~i petftec 0 bun a parte din timp la gr~di-
LA VIRSTA PRE~COLARA rei ii revine un ~ rol deosebH in eduoarea ---vorbirii
tora,
Am retinut din cele studiate Rina acum ca la virsta prescolara , I I / n't sa 1:ncirepte consecvent si competent gre$elile de vor-
se inregistreaza 0 dezvoltare intensa a 1imbajului-~:;';'btoate aspec- tI/1 /'I'I'ate la copii si paralel so, foloseasca cele mai corespun-
t~ale : f~ic, lexical, semantic, gramatical. Copiiii9i insu~es(' III IlIljl ace $i metode pentTu dezvoltarea Lexicului lor $i pentru
progresiv limba si tehnilca vorbfrii p.e baia imitarii modelelor de "'/111 1ft procesuiui de insu$ire a sensuiui exact al cuvintelor.
~rbire ale celor care se ooupa de cre9te-;;ah~i--edu'ca:tia lor 9i,)n l'dtanta cu•. specificul 9i evolutia limba;i..uJJJLpI1€9'colari-
general, 'ale oelor cu care ei intra in relatii. rizat prin imperfectiuni pe latura fone.tic.a, semantica,
Prooesul insusir.ii Iimbii si al tehnicii vorbirii nu decurge insii ducarea vorbirii coreota nu trebuie sa se restringa_
atit de sirnplu, Imitarea nu este 9i nici nu poate fi perfects la I I 'III se i-ntimpla, uneori, dintr-o intelegere in compIeta a
aceasta virsta. Avind capacitate articulatorie restr5ns.;1 (aparatul
verbo-motor fiind in plina formare), posibilitat; incipiente~a.li-
1III II/ 1 =- numai la indreptarea pronuntiei ori a greselilor de
I ramaticala, ci trebuie sa aiba in vedere porfectionarea
tl£q-sintetioe";-de 'compa.rare, generalirzare, a!?..Straeti~are'si if ge-
I &j 11III1 in toate aspectele sale.
neral, ' atentie, memorie, vointa in curs de-dezvoltare, oopiii nu-si
hll II liJ·cutie privitoare la cultivarea limbii, T<=Vianu ~
pot insusi r dintr-o data forme corecte de vorbire, folosindu-le ca
t uvn : ,,0 greseala de limba nu es~e n~o incalca..re-.a
atare. A9a se ex lid!, in buna masura, gregelile in pronuntarea
II I I dintre regulile precise de gindire logica, de simt lite-
¥-nor sunete ale limbii la antepre9colari 91 a pre9COlafti-rnici;-'al-
I tll' 'ivilizatie in raporturile sociale. 0 Iormulare incorecta,
ter~rea'-,.inl~c~ire~ ~au inversm:ea lor; la. fel se eXIi!-ca, i,n marc
"tllI~ , [mproprie sau triviala alcatuieste 0 a1::atere de la norma
parte ~1 diticultatile fonematice, greselile ,ramahcale mtilnite

268 - -I 269
II I III I II I toarea tI1ebuie sa urmare-asca concomitent tog:iJe
imbii literare tot 't dad! nu mai mult decit 0 greseal de I" II 1(,1l) ._ Mai mrult, educarea vorbirii corecte nu trebuie
aoord sau decit 0 forma corupta de Iimba">, -
I It./ problema aparte, speciala : eCLtrebuie integratii. per- ~
In acest sens trebuie intelese greselils de limba, iar combat '. H .1111' mul de influen re ozitiva a limba 'uluL~
rea lor trebuis sa fie timpurie pentru a se prevent instalarea unor II /11/ 1 "te1ea:si:j ca a pade a acesltui sistem.,
. defeote oare se dezradikineaza mai itlrziu cu mare efort.
Educarea unei vorbiri corecte '€ste 0 cerinta de prim ordin 711
g:vadinita. 0 vorbire coreCta -inlesI1le9te cornunicarea --funC1i(' 1. INSU$IREA PRONUNTIEI CORECTE
principals a limbajului -, face posibila transmiterea exacta u
ideilor. Vo.r:l?irea gre~ie, nesigura, ~mpiedica comuni'carea, fan' / I /III/{& Jiziologica. In conditiile dezvoltarii psiho-Iizice norrnale
qgnfuz meiSaj~J De altJiel, ceroetarile dernonstreaza ca 0 vorbir« Ii. IIIH' ducatii corespunzatcare, dificultatile de natura fonetica
neolara, confuza tradeaza 0 gindirre asemanatoaro. II III , in marea majoritate a cazurilor, la anteprescolari si la
Stirn din experienta ca -oricine vOIlb~tegreoi, confuz ori pr _ • 1\1' mid sint invtnse pina 13 4 maxim 5 ani. In jurul
zi~ vorbire evi..'!..a
eu :!iJ:n.pulcomunicarea c~~l-altl, 1 t se constata mazurizarea c:ap<1!citatUde articulare co-
devenind suprasensibil.. timid, retras, traind complexe de infc- 1\ ~ 1 gindu-se prin aoeasta perfectionarea posibilitatilor de
rioritato. Defectele de vorbira nu se rasfring asadar numai IX' I'IIP)' auditiva, de reproducere verbals si de autocontrol al
planul giindirii, ci se resimt in inereaga personalitate. II I. rbale.
Aceeasi grija care se manifest a in directia educarii vorbirir I III de pronuntis observate 'Lntre 1 si 5 ani (deci pina
I

c~cte, bazata pe cunoasterea particularitatilor de dezvoltare a II 1I111'1%8rea


posibilitatjlor articulatorii 9i La automatizarea deprin-
Iirrnbajuhr] legate de vfrstta, trebuie avuta in vedere ~i in legaturi'i' I III. I V rbale coreote) si care au la baza oauze [unctionale, firesti
cu eventualele tulburarl de limbaj. In acest sens este necc- I 1111' III ui de dezvoltare a vcrbirii, sint cunoscuto sub numele de
sar oa eduoatoarea sa cunoasca formele de rnanif'estare ale a'ees- I I'I/It f~ztolog.~ce.
tor tU!lburari, precum 91 masurils speciale ce trebuie luate pen- /1/ I Ua fiziologica trebuie sa [ie tieosebitii de dislalia propriu-
tru inla.turarea lor. • I' ware 0 etiologie (dlte cauze determinante) si intra in cate-
I II/II Iulburiirilor de vorbire asupra carom ne vom opri mai tirziu.
e I III 1 aii difiiC1[.e-siUnete-
'ale litmbii mateme, care provoaca in ge-
B. METODE ~I MIJLOACE PENTRU PREVENIREA ~I INLATURAR'EA I II dlCi ultati -d; -pron~ntie copilului mic, sin1._GonsQanele,_de_9:i.
GRE~ELILOR FONETICE. GRAMATICALE ~I DE SENS
L parte din repertoriul .ginguritului. Copilul este insa obli-
I 1IIILr-O noua etepa sa le reinvete, neputind utiliza in mod spon-
12ata fi'ind complexitatea pI'oblemati>Ciipe care 0 abordi'lim,yom
III I I mentcle ginguritului. Oonsoanele au un grad l!,l-aLmi~ de
~ua if- diseutie peEk inee. t -insusirea pronuntiei corecte de 11'1'1 tibilitate auditiva, in comparatie cu vocalele. Acestea din
cilitre oopii. Apoi vor fi tra-tate modalitatile de interventie a ed~- 111111 /'lint favorizate,avind 0 mai mare intensjtate sonora si, in
e:ato arei pentru iil's~irea de catre copii a formelor g~amatic.al\· I III I \1, 0 durata mai mare, ceea oe face ca ele sa fie mai usor per-
/corecte 9\ a "semntfioatiet arlecvate a cuvintelor Se intelege ca, •• 1'1111 auditiv 9i mai corect pronuntate de catre copii in raport cu
IIIIPIC n le. Cuvintele in a carer struotura predomina vocalele sau
1 Limba rornana, IX, 1960, .nr. 1, p. 36.

270 271
(' r U 0 componenta vocalica sint, totdeauna, din acest mollv,
III putul cuvintului, fie lntre vocale, fie urmat
m i usor retinuto si mai coreo; pronuntate (de exemplu, cuvintoh-
ou, caie, miau etc.). .
vocala , fie la sfQqitul cuvintului. Dupa ce secon-
pozttii, se pronunta corect si in cuvintele in oar:
Datele cercetarilor scot de asemenea in evidenta si faptul cil I,I' u doua consoane. De exemplu, s)JI1ie!tul r ~~ sa
retirre mai lesne si mai cored structura vocalica a cuvintelor 111 1/ II III I irutii l!L9:!~gl rac, rosu, iepure _arici etc., iar
oomparatio cu ce.a- consonantiea. la care port interveni modificarl.
I III vinte oa : tren, are, albastru, strada s.a.
De exemplu, la ouvintul ~- Se inregistreaza corect componontn
1'01 u'll d 3-5 ani putern constata greseli in pronuntar~a
vocalica, modifioindu-=-Se-
cea co~nantic('(se- pronunta pouii in I()!'
II 11 t (de pilda, r),- in pronuntarea unor sunete din I
de plouii], t;
III I (deexemplu, din familia sunetului s) sau -in_pronun~
Dislaliile fiziologice se manifesta prin variate gresell de pronun
'111 ete diverse (de exemplu, r, l, c, s, ce, ci). In. ~z~~~
tie. Astfel, consoanele po . mo ·fj£:~.t..4-C~de ilda rip pronunrin
I f' rmarrle -pronuntiei se extind a~upr~. ~~]onlta~l1
unui s cu virf'ul limbii situ at printre dinti. Aceasta pozitio gresitn
t \ oe face ca vorbirea sa fie greu mtehgibila.
a limbii in timpul pronuntarii sunetului s duce Ia alterarea lui.
Sunetele PQ;t fL inlocuite, de exemplu, se pronunta tasii in loc d\' I d I \ I'izio~ogkenu trebuie sa constituie motiv: ~e ~ng:ijo~are
cdsii, cozac in loc de cojoc, sosoni in lac-de sosoiii. Ele rriai pot fl /I I 1111111 sau eduoatoare. Aceasta nu inseamn~ msa ~ltll~1 ~e
I 111 f' H,Iede pronuntie ale prle~o01arilorrnici trebuie s~ Iie
de asemensa ~, de pi'lda se pronunta cioapi, in Ioc de ciortrpi,
I Iii I mpotriva. Acolo unde ele se prelun~~iScmUl1t peste ~1~St~
poua in lac de plouii. Mai putin frecverrta la 3-5 ani es!e inver-

.
Dificultatilr, de pronuntie sporesc --
sarea sunetelor, de pilda palce in lac: de place, targe in loc de traqc,
la cuvintele oare cuprind grupuri
de doua sau trei consoane. Spre exemplu, cuvintul strtuiii esu-
t III I PI ptul se datoreaza mai ales adulfilor care neglijeaza
bl ma.
I I'

I' 1\ I duoatoarei in corectarea pronuntiei se complica oarecum


.

111 I din pricina atitudinii, am spune curente, a pari~tilo~ care,


dificil de pronuntat de catre cei mici, ei tinzind sa-I simplifier- IIII I) te deformarile