Sindromul

Piramidal
S I ND R OMUL DE NE U R O N MOTO R CE NT R A L
Constantin Mihai Marius BFKT anul III
CSE Piatra Neamt
 Fasciculul piramidal

• Fasciculul piramidal este portiunea initiala a caii motorii si

este format de axonii neuronilor motori centrali, care isi au
corpurile celulare localizate in circumvolutia frontala
ascendenta. Fasciculul piramidal leaga scoarta motorie cu
neuronul motor periferic. Ansamblul de simptome provocate
de leziunile fasciculului piramidal pe traiectul sau encefalic sau
medular poarta numele de sindrom de neutron motor central
sau sindrom piramidal.
SNMC = totalitatea semnelor si siptomelor
produse de lezarea tractului piramidal, avand
drept consecinte
afectarea motilitatii voluntare.
TRACTUL PIRAMIDAL
• TRACTUL PIRAMIDAL = totalitatea axonilor
apartinand neuronului motor piramidal, gigant, Betz,
din stratul V al ariei motorii primare 4, din
neocortexul frontal. In tractul piramidal
(corticospinal) alaturi de cei 35-50.000 axoni ai
neronilor Betz se gasesc numerosi alti axoni (pana la
1 milion) apartinand unor neuroni corticali din arii
frontale (aria 6 si alte arii frontale) si arii parietale,
avand rol de reglaj fin al stimulilor motori). NMC
transmite prin tractul piramidal stimulii de motilitate
voluntara spre neuronul motor periferic, NMP din
nucleii motori ai nervilor cranieni si cornul anterior al
substantei cenusii a maduvei spinarii.
 SEMNE CLINICE SNMC
• 1. DEFICITUL MOTOR – hemipareza / hemiplegie;
parapareza / paraplegie; tetrapareza / tetraplegie; focal;
cruciat; incrucisat.
• Probele de pareza: bratelor intinse, supinatiei; Barre’;
Mingazzini, M sensibilizat, Vasilescu.

Plegia=deficit motor total;

Pareza = deficit motor partial
 Sunt 5 grade de deficit motor paretic:
• grad 1 = pareza severa cu vaga schita de miscare
• grad 2 =miscare mai ampla la planul patului
• grad 3 =poate ridica membrul paralizat de la planul patului
• grad 4 =ridica membrul paralizat si poate opune rezistenta in
oarecare masura
• gard 5 = forta normala.
2. TONUSUL MUSCULAR CRESCUT = SPASTICITATEA
hipertonie elastica; dar, in caz de debut acut (faza de
diaskizis cerebral sau de soc medular) se poate initial sa apara
hipotonie si in timp se instaleaza spasticitatea.
Semne = al lamei de briceag; resortului, rezistenta elastica la
flectarea rapida a gambei;
• 3. ROT(reflexe osteo-tendinoase) vii, polikinetice, arie
reflexogena marita, difuzare de reflxe.
• 4. REFLEXELE CUTANATE abolite.
• 5. REFLEXE PATOLOGICE PREZENTE (nasopalpebral,
Toulouse, Marinescu – Radovici, corneopterigoidian;
flexorilor degetelor, Hoffmann, Troemner, Rosner;
Babinski, Rossolimo; Oppenheim; Bechterew-Mendel,
Gordon, Schaeffer, Strumpell).
• 6. SINCINEZII : miscari realizate prin stimuli transmisi pe cai
motorii nonpiramidale (ex nigrospinal,rubrospinal,
vestibulospinal, etc) in teritoriul cu deficit motor ce nu pot
fi rezlizate voluntar.
• Sunt de 3 tipuri: globale, de imitatie, asociative /
coordonare.
 Sindromul piramidal apare in
urmatoarele boli ce afecteaza
encefalul si maduva:
• accidente vasculare cerebrale( AVC);
• tumori, abcese;
• traumatisme cranio-cerebrale si vertebro-medulare;
• procese inflamatorii: encefalite, mielite (inflamatia maduvei),
scleroza laterala amiotrofica, scleroza in placi;
• encefalopatii anoxice la nastere: paralizia infantila cerebrala.
 Tratament
• Scopul tratamentului este dobândirea de către
pacient a unui grad cât mai mare de independenţă
funcţională. În cazul bolnavilor hemiplegici se
urmăreşte stabilirea unui program care să
faciliteze învăţarea actelor motorii şi să favorizeze
refacerea funcţională.
• În cadrul terapiei dinspre partea afectată se vor
trimite multe şi variate informaţii pe toate căile
senzitive, premisa răspunsului motor activ
voluntar pierdut sau modificat în urma leziunii
cerebrale.
 Metoda Bobath
• Una din modalităţile propuse pentru atingerea
acestor obiective este terapia neuroevolutivă NDT
(metoda Bobath).
• Obiectivul principal al management-ului
terapeutic, după Bobath, este de a facilita
activitatea motrică controlată şi a inhiba
simptomele patologice ale hemiplegiei cum sunt:
spasticitatea, reacţiile asociate, mişcării în masă.
Din păcate nu se poate vorbi despre o inhibare
totală şi irevocabilă a schemelor de mişcare
patologice, ele fiind expresia leziunilor cerebrale
evidente şi sunt imposibil de „şters” total. Orice
stimul de intensitate supraliminală poate „trezi”
un semn clinic al unei leziuni de SNC.
• Metodele de reabilitare difera de la o persoana la
alta, insa au aceelasi scop si anume:
- dobandirea unui status functional care sa ofere
independenta si ajutor minim din partea celorlalte
persoane
- acomodarea fizica si psihica a persoanei cu
schimbarile determinate de accidentul vascular
cerebral
- integrarea corespunzatoare in familie si comunitate.
Reabilitarea trebuie instituita cat mai
curand posibil, pentru a asigura
desfasurarea unei vieti normale.