MARELE ALB

TENDINTE SI PERSPECTIVE IN
CRESTEREA PORCINELOR IN ROMANIA

Sectorul de cresterea porcinelor pe plan mondial

Cresterea porcinelor este o ramura importanta in productia de carne.

Pe plan mondial carnea de porc reprezinta peste 40% din consumul total
de carne, aceasta pondere este in jur de 50% in Romania.
Pentru etapa urmatoare perspectivele dezvoltarii productiei de carne
de porc in principalele zone din lume (Asia, Uniunea Europeana si SUA)
sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1

Perspective pentru dezvoltarea productiei de carne de porc in Asia, USA si U.E.

2002 2007 2012 Crestere

ZONA
(‘000 t) (‘000 t) (‘000 t) (%)
ASIA 48.448 53.552 59.278 18,26
UE 17.930
18.370 19.040 6.2
(actual 17.600)
USA 8.969 9.396 9.857 9.9

Se constata un ritm de crestere in perioada 2002 – 2012 de 18,26%

pentru Asia, 6,2% in U.E. si 9,9% in SUA.
Performantele in cresterea porcinelor in cele mai mari tari exportatoare
de carne de porc din lume respectiv Danemarca, SUA si Canada sunt
prezentate in tabelul 2.
 Tabelul 2
Performantele in cresterea porcinelor la cele mai mari tari exportatoare
de carne de porc

Specificare Danemarca USA Canada

Purcei intarcati per scroafa (capete) 23.20 19.17 19.17
Produsi finali per scroafa (capete) 21.50 17.86 18.02
Loturi per an 2.25 2.20 2.20
Purcei nascuti vii per lot (capete) 11.81 9.68 9.68
Conversia hranei (kg furaj per kg spor) 2.70 - 3.28
Rata mortalitatii (%)
Maternitate (%) 12.70 10.00 10.00
Cresa (%) 3.80 3.40 3.00
Porci grasi (%) 3.50 3.40 3.00
Spor zilnic in perioada de ingrasare (g) 804 - 748
Greutatea in viu la sacrificare (kg) 101 114 113
Greutatea carcasei la sacrificare (kg) 77 87 86

Se remarca un numar mare de purcei intarcati pe scroafa pe an 23,20

cap in Danemarca, 19,17 in SUA si Canada. Cu pierderi de 19,3% in
Danemarca, 16,8% in SUA si 16,0% in Canada. Se obtine astfel un numar
de 21,5 produsi finali/scroafa pe an in Danemarca, 17,86 cap in SUA si
18,02 cap in Canada.
Este de observat greutatea de taiere de 110 – 115 kg la varsta de 200
zile si un procent de tesut muscular de peste 55%.
Valorificarea carcaselor pe baza procentului de tesut muscular si plata
diferentiata este posibila prin aplicarea unui sistem de apreciere a
carcaselor de porcine pe baza sistemului EUROP care a fost introdus
oficial dupa 1985.
Estimarea procentului de tesut muscular se face prin utilizarea
diferitelor aparate a caror ecuatii specifice sunt verificate prin transari
(disectii) experimentale in fiecare tara care aplica sistemul.
O alta problema care se pune sectorului de cresterea porcinelor de
catre Uniunea Europeana este respectarea cerintelor minime pentru
protectia suinelor care in sinteza sunt prezentate in tabelul 3.

Cerinte minime pentru protectia suinelor
Intretinere
GENERALE  cel putin 8 h lumina cu minimum 40 lucsi;
 limita maxima de zgomot 85 db, mai mult este
de evitat;
 suinele trebuie sa aiba acces continuu la
materiale care pot sa le suscite interesul si pe
care le pot misca (ex. fan, lemn, rumegus, paie
sau amestec din aceste materiale);
 spatiul plin al gratarului minim 80 mm;
Transportul porcinelor:
 se interzice pentru porcinele mai mici de 4
saptamani;
 sa nu se amestece cu 6 ore inainte de transport;
 dupa 8 ore de transport 6 ore de odihna +
mancare + adapare.
Suprafata in m2 pentru transportul porcilor:
A = 0,03 W 0,67 – pentru 3 ore sau mai mult;
A = 0,026 W 0,67 – pentru 30’pana la 3 ore;
A = 0,0192 W 0,67 – pentru < 30’.
Sacrificarea porcinelor:
 asomarea ca operatiune obligatorie.
SCROAFE  intretinerea legata este interzisa; in adapos-
turile vechi se permite pana la data 01.01.2006;
 intretinerea in grup incepand cu 01.01.2003
pentru adaposturile noi pentru toate unitatile
(saptamana a 4-a de gestatie pana la penultima
saptamana inaintea fatarii).
Este permisa intretinerea scroafelor agresi-
ve, pentru o perioada, in boxe individuale,
pentru limitarea miscarii.
Marimea boxei de intretinere in grup sa fie
mai mare de 2,8 m x 2,4 m.
Spatiul per scroafa: adulta 2,25 m2 ( 10%);
scrofite 1,64 m2 ( 10%) din care:
 pardosea plina 1,3 m2 la scroafe si 0,95 m2 la
scrofite, suprafata perforata a pardoselii ma-
xim 15%;
 distanta intre gratare maximum 20 mm
 latimea gratarului pe care calca scroafa sa fie
de minimum 80 mm.
Cu o saptamana inaintea fatarii, scroafele
trebuie intretinute pe un strat gros de paie
(daca este posibila evacuarea dejectiilor).
Tabelul 3
Furajare si management
 furajare cel putin o data pe
zi cand porcii sunt tinuti in
grup fara o furajare ad libitum
sau cu hranitori individuale
electronice, trebuie ca fiecare
porc sa aiba acces la hrana in
acelasi timp cu ceilalti din
grup;
 toti porcii cu varsta mai
mare de 2 saptamani sa aiba
apa in mod permanent;
 statele membre trebuie sa
asigure perfectionarea anga-
jatilor din sectorul de creste-
rea animalelor in privinta
protectiei animalelor.
 scroafele intretinute in grup
trebuie sa fie furajate cu un
sistem care permite furajarea
individuala, care sa inlature
concurenta la furajare.
 toate scroafele gestante tre-
buie sa primeasca furaj de
baza suficient sau furaj cu
continut optim de proteina
bruta, fortifiant.
 PURCEI  distanta intre gratare maxim 11 mm;  pilirea si taierea coltilor este
SUGARI  latimea gratarului pe care calca purcelul sa permisa doar in cazul in care
fie de minimum 50 mm; se demonstreaza ca este
 perioada minima de alaptare 28 zile, cu ex- periclitata sanatatea sfarcu-
ceptiile: rilor si integritatea celorlalti
1) Cand este periclitata sanatatea scroafei purcei din boxa.
2) Cand sunt intarcati si mutati in ada-  castrarea dupa a 7-a zi de
posturi pentru tineret dezinfectate. viata este permisa doar cu
anestezie si sa fie facuta doar
de catre un veterinar.
TINERET SI Spatiul de cazare:  se vor lua masuri pentru
PORCI LA pana la 10 kg 0,15 m2 evitarea luptelor.
INGRASAT 10 - 20 kg 0,20 m2
20 - 30 kg 0,30 m2
30 - 50 kg 0,40 m2
50 - 85 kg 0,55 m2
85-110 kg 0,65 m2
peste 110 kg 1,00 m2
Formarea loturilor se va face in cel mult o
saptamana.
Sectorul de cresterea porcinelor in Romania

Dupa scaderile de efective din ultimii 10 ani situatia cresterii porci-

nelor in Romania este urmatoarea (tabelul 4).
Tabelul 4

Situatia efectivelor de porcine in Romania – 2003

EXISTENT LA 30.11.2003
SPECIFICARE
mii cap % din total
Porcine total din care: 7.040 100
 sector de stat 98 1
 societati + asociatii 952 14
 ferme familiale 5.990 85
Scroafe total din care: 346 100
 sector de stat 8 2
 societati + asociatii 79 23
 ferme familiale 259 75

Ponderea de 85% din efective in gospodariile familiale si 75% din

efectivul de scroafe matca arata o structura dispersiva cu probleme in
aplicarea programului de ameliorare, a tehnologiilor moderne de furajare si
exploatare.
Calitatea porcinelor crescute in Romania poate fi impartita in doua
astfel:
 o calitate corespunzatoare in unitatile de crestere intensiva;
  o calitate inferioara in gospodariile familiale.
De remarcat procentul scazut de tesut muscular in sistemul de
exploatare gospodaresc 42% cu o eficienta scazuta datorita consumului
specific 8 kg/kg spor si a varstei la sacrificare 300 zile.
In 2003 ca urmare a subventiilor masive acordate de tarile exporta-
toare de carne de porc s-a creat o criza in cadrul sectorului, crescatorii
neputand valorifica eficient productia pe piata interna.
Fata de aceasta situatie, sectorului de cresterea porcinelor in pre-
gatire pentru integrarea in Uniunea Europeana, ii revin o serie de sarcini
care in mare pot fi sintetizate astfel:
 organizarea sectorului in forme asociative (exploatatii, asociatii,
patronate s.a.);
 respectarea standardelor minime de protectie a suinelor in
asigurarea conditiilor de exploatare;
 masuri pentru protectia mediului in fermele de porcine;
 aplicarea programului de ameliorare care sa duca la realizarea unui
produs corespunzator pentru piata comuna europeana obtinut din utilizarea
unor linii materne si paterne cu potential genetic superior intr-o combinatie
optima pentru obtinerea unor carcase cu procent mare de carne (peste
55%);
 administrarea unor furaje de calitate coroborate cu structura
materialului genetic;
 renuntarea la vaccinarea antipestoasa;
 folosirea celor mai ieftine mijloace de productie, capital, munca si
tehnologii care prin eforturi tehnice minime sa duca la obtinerea carnii de
porc conform cu standardele europene.
In rezolvarea celor de mai sus, in tara, s-au efectuat urmatoarele:
1) Elaborarea si punerea in aplicare a Programului de ameliorare la
porcine (2003).

Tabelul 5
 Performantele medii ale vierilor disponibili pentru insamantari la
S.C. ROMSUINTEST PERIS S.A.

Caracterul
Nr.
Rasa spor mediu strat mediu varsta la 100 kg procent tesut
vieri
zilnic (g) slanina (mm) (zile) muscular %)
Marele Alb 34 627,26 11,13 160,26 59,43
Landrace 19 611,26 10,69 164,31 59,19
Duroc 10 570,29 13,61 176,84 57,52
LS-345 Peris 18 618,66 10,93 161,72 59,48
LSP-2000 18 572,77 11,02 177,50 59,62
Ameliorarea efectivelor de porcine este posibila prin utilizarea unor
reproducatori cu inalta valoare genetica care in parte se gasesc in tara
(tabelul 5).
2) Lucrari pregatitoare pentru implementarea sistemului EUROP.
Astfel in anul 2003 s-au parcurs urmatoarele etape:
 alcatuirea probei nationale (minimum 120 carcase);
 alegerea aparatelor (Fat-o-Meat’er, Ultra Fom 200, Ultra Fom 300,
Z.P.);
 efectuarea disectiilor conform cu cerintele U.E.;
 prelucrarea statistica a datelor;
 instruirea primilor clasificatori si controlori;
 elaborarea legislatiei pentru implementarea sistemului si aplicarea
preturilor diferentiate la carcasa de porcine pe baza calitatii.
3) Subventia pentru carnea de porc de 8.000 lei/kg care sa protejeze
productia romaneasca de importurile de carne care s-au facut in ultima
perioada.

Cercetarea stiintifica in domeniul cresterii porcinelor in Romania in

conditiile integrarii in U.E.

In aceasta perioada cercetarea stiintifica are o importanta deosebita

atat pentru ridicarea sectorului la standardele cerute pentru integrare cat si
pentru satisfacerea cerintelor consumatorului pentru carnea de porc.
In viziunea reglementarilor U.E. cercetarii ii revin urmatoarele sarcini:
 promovarea cresterii porcinelor cu respectarea normelor de protectia
animalelor si a mediului;
 cercetari la cerere (ameliorare, furajare, reproductie, tehnologii etc.);
  sarcini de control pe baza legii zootehniei;
 testarea performantelor si evaluarea valorii de ameliorare;
 instruiri si cursuri pentru fermieri si specialisti;
 informatii si consultanta pentru fermieri;
 sarcini economice pentru autofinantare
Cercetarea stiintifica in domeniul cresterii porcinelor din Romania se
desfasoara la S.C. ROMSUINTEST PERIS S.A. societate comerciala
infiintata in 1991 din Institutul de Cercetare si Productie pentru Cresterea
Porcinelor – Peris.
Structura personalului si domeniile de cercetare sunt prezentate in
tabelul 6.
Tabelul 6

Domeniile si personalul de cercetare la

S.C. ROMSUINTEST PERIS S.A. - 2004

Personal
Specificare Cercetatori Studii Studii
CP I CP II CP III CS CA superioare medii
Ameliorare genetica + studiul carnii 2 - 2 2 1 - 1
Reproductie 1 - - - - - 2
Microbiologie - - 2 - - - -
Protectia mediului - - 1 - - - -
Documentare - - - - - 1 1
Total – 16 3 - 5 2 1 1 4

RASA MARELE ALB (LARGE WHITE)

Rasa Marele Alb(large white), a fost creata in Anglia. La baza acestei

rase au stat porcii locali primitivi cu urechi lungi, supusi unor conditii
deosebite de hranire si selectie si care s-au incrucisat cu rasele chinezesti,
si Napolitana, Micul alb si Essex. Din aceste incrucisari multiple si ca o
consecinta a unei hraniri foarte bune si a unei selectii permanente, au
rezultat porcine de talie mare, robuste, de culoare alba, cu precocitate si
prolificiate ridicate. In anul 1868, afost recunoscuta oficial ca rasa sub
numele de Large-White (Marele Alb).
Insusirile valoroase, precum si marea capacitate de aclimatizare a
acestei rase cosmopolite si universal ameliorate, au determinat
raspandirea ei in toata lumea. In unele tari in care s-a importat , datotrita
cresterii indelungate si a daptarii la conditiile respective, este considerata
drept rasa proprie (ex. Mare Alb suedez). In alte tari a servit la incrucisari
de absorbtie a porcinelor indigene, contribuind la obtinerea de rase
proprii(Mare Alb cehoslovac, Marele Alb bulbaresc, etc). De asemenea, a
contribuit la formarea multor rase aparute ulterior cum sunt: Edelschwein,
Chester-White, Lacombe, Alb ucrainian de stepa, etc. In tara noastra , rasa
Marele Alb a fost inportata din Anglia inainte de 1900 si utilizata atat pentru
incrucisari de absorbtie a porcinelor indigene, cat si pentru obtinerea de
metisi industriali. In prezent, este crescuta in rasa cuarata in unitatile de
selectie si in fermele se simpla hibridare , pentru incrucisare cu Landrace ,
in scopul obtinerii de scroafe.
Poercinele din rasa Marele Alb sunt de talie mare, robuste si cu o
conformatie armonioasa. Capul este potrivit de mare, larg , cu profilul usor
concav. Urechile sunt de marime mijlocie, drepte si purtate inainte si
lateral. Trunchiul este de forma cilindrica cu linia superioara dreapta.
Spinarea si crupa sunt lungi si largi , iar suncile au o descindere buna.
Membrele sunt puternice, rezistente, cu osatura bine dezvolate. Pielea si
parul sunt de culoare alba.
Prolificitatea este ridicata, obtinandu-se , in medie , 10-11 purcei la o
fatare , din care se intarca 8-9. Scroafele sunt bune mame si au o
capaciate de alaptare de 40-45 Kg.
Precocitatea este foaret buna astfel ca , tineretul se introduce la
reproductie la varsta de 8-8,5 luni , iar cel supus ingrasarii atinge greutatea
pentru sacrificare de 105-110 Kg , la varsta de 7-8 luni. Tineretul supus
testarii dupa performante proprii a realizat un spor mediu zilnic de 450-480
g , cu o grosime a slaninii dorsale de 19,6 – 20 mm si un consum specific
de 2,9 – 3,05 Kg concentrate/kilogram spor. Rasa Marele Alb realizeaza
productii bune atat in sistemul gospodaresc , cat si in cel industrial de
exploatare , valorificand bine nutreturile concentrate , dar si furajele verzi si
suculente.
Datorita insusirilor sale , Marele Alb este cea mai raspandita rasa din
tara noastra , putand fi considerate astazi , dupa mai bine de 20 de ani de
crestere in izolare reproductiva, ca Marele Alb romanesc.
Bibliografie:

Editura “Ion Ionescu de la Brad” , Iasi 200

Autori : Angela Gavrilaş , Vasile Stan
www.google.com