Argumentarea lucrării

Suferinţa, fie ea fizică sau morala, este o parte integrantă din existent
terestră. Şi nu e om care să fie scutit de ea.. Se pare că într-o anumită măsură
măcar ea ne ajuta să evoluăm depăşind anumite limite de intensitate şi timp, ea
ne leagă aripile. Şi atunci trebuie să căutăm să ieşim din impas fie pe puterile
proprii fie ajutaţi.
Dar poate că boala nu este un lucru atât de simplu. Ne întrebam mereu
oare de ce apare? Poate că ea are un rol în viaţa noastră şi nu trebuie asociata cu
“o nenorocire care ne loveşte din senin “.
Poate este un semn, o lecţie de viaţa sau o încercare care ne este menită să
ne călăuzească spiritual, chiar cu preţul suferinţei fizice.
Motivul pentru care am realizat această lucrare este de a înţelege şi de a
reuşi să ajut persoanele în suferinţa.

Scurt istoric al hipertiroidismului

Insuficienţa tiroidiană este expresia clinică a: deficienţei biosintezei,

transportului şi recepţiei hormonilor tiroidieni, şi poate îmbrăca intensităţi
diferite de la forma frustă la forma severă denumită mixedem (1). Tradiţional
hipotiroidismul este definit ca producţie scăzută la nivelul glandei tiroide a
hormonilor tiroidieni (2). Din observaţiile clinice şi studiile de specialitate şi
populaţionale în domeniu, reiese că “hipertiroidismul” este o afecţiune
hormonală în rândul populaţiei generale. (3). Datele epidemiologice de la trei
studii de depistare bazate pe populaţie: Supravegherea Whickham, Studiul
Prevalenţei Bolii Tiroidiene în Colorado şi Studiul Examinării Alimentaţiei şi
Sănătăţii Naţionale III – au arătat că prevalenţa hipotiroidismului clinic
nediagnosticat anterior este de 0,3 – 1 % şi pare mai frecvent la femei decât la
bărbaţi (5). Hipotiroidismul subclinic este chiar mai frecvent, fiind întâlnit la 4 –
10 % din eşantioanele multinaţionale, sporind odată cu vârsta astfel că în decada
nouă de vârstă ar putea ajunge la 15 – 20 % (197). Cea mai comună cauză de
hipotiroidism subclinic şi clinic este “tiroidita limfocitară cronică”. Gradul de
evoluţie de la o formă subclinică la cea clinică de hipotiroidism este determinat
de nivelul seric al TSH-ului, rezerva de tiroidă afectată şi de anticorpii
antitiroidieni pozitivi (199). Dezvoltarea investigaţiei cu creşterea posibilităţii de
detectare a deficitului hormonal tiroidian la nivelul ţesuturilor a dovedit că TSH-
ul crescut în hipotiroidismul subclinic, corespunde unei forme timpurii de
insuficienţă tiroidiană (200). Datorită sensibilităţii sistemului hormonal tiroidian

1
faţă de sistemul cardiovascular, acesta este un indicator sensibil al alterării
timpurii a funcţiei şi structurii miocardice determinat de deficienţa hormonală
tiroidiană (201). Efectele cardiovasculare ale insuficienţei tiroidiene, încep
printre altele cu tulburări importante în metabolismul lipidelor prin creşterea
disponibilităţii în serul circulator a excesului de colesterol, LDL-colesterol şi
alte fracţiunii lipidice care stau la baza fiziopatologiei aterosclerozei cu
interesarea sistemului arterial coronarian şi periferic. Deopotrivă metabolismul
proteic este disturbat de afectarea structurilor de bază a proteinelor contractive
ale miocardului precum şi contribuţia la compoziţia fluidului din efuziunea
pericardică, dar şi implicarea în sistemul fibrinolizei.
Tema proiectului de diplomă, “Îngrijirea pacienţilor cu hipertiroidism” am
ales-o deoarece mi s-a părut o boală care ar trebui să o studiez îndeaproape.

CAPITOLUL I – ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA

GLANDEI TIROIDEI

1.1Anatomia glandei tiroide

Glanda tiroidă este alcătuită din doi lobi, situaţi la nivelul feţei ventrale a
traheei, de fiecare parte. Cei doi lobi sunt conectaţi printr-un istm, din care poate
pleca în 30% din cazuri un al treilea lob, denumit piramidal, rest al ductului tireo
glos. Fiecare lob are o lungime aproximativă de 4 cm şi o grosime de 2 cm, însă
volumul tiroidian se corelează cu sexul, vârsta, greutatea corporală şi cu aportul
de iod. Cu o greutate ce variază între 15 şi 30 grame, tiroida este una dintre cele
mai mari organe endocrine din organismul uman, beneficiind totodată de una din
cele mai abundente vascularizaţii:
 Arterele tiroidiene superioare – ramuri ale arterei carotide externe,
 Arterele tiroidiene inferioare – ramurile trunchiului tireo cervical,
 Artera tiroidiană ima – inconstantă- desprinsă direct din artera aortă.
Drenajul venos se face prin intermediul venelor tiroidiene în vena
jugulară externă iar limfaticele drenează predominant în ganglionii limfatici
jugulari interni. Tiroida este învelită într-o capsulă subţire şi fibroasă ce trimite
şepte în interiorul glandei determinând o ovulaţie incompletă şi neregulată.
Unitatea morfofuncţională a tiroidei este foliculul tiroidian, sferic, cu variaţii
considerabile de mărime. Diametrul mediu este de 300 μm. Peretele foliculilor
tiroidieni este alcătuit din celule epiteliale unistratificate, denumite şi tireocite,
de formă cuboidală în mod normal. În cazul în care tiroida devine inactivă
epiteliul se turteşte, iar stimularea cronică cu TSH (de exemplu în situaţia
2
deficitului de Iod) determină o creştere a înălţimii lor. Lumenul foliculului este
plin cu coloid, o substanţă gelatinoasă alcătuită din proteine, în principal
tireoglobulina dar şi alte iodoproteine sau albumine serice. Interfolicular pe
lângă fibroblaste şi celule endoteliale se găsesc celule clare, individuale sau în
grupuri, denumite celule C sau parafoliculare, derivate din creasta neurală. Ele
secretă calcitonina, ca răspuns la creşterea calciului seric, funcţia lor principală,
hipocalcemiantă, se realizează prin scăderea resorbţiei osoase. Celulele C pot
conţine somatostatină, peptidul înrudit calcitoninei şi alte proteine ce pot avea
efect stimulator sau inhibitor asupra secreţiei de hormoni tiroidieni, totuşi
relevanţa lor fiziologică este discutabilă. Sunt numeroase în copilărie dar nu
depăşesc 1% din totalul celulelor tiroidiene la vârsta adultă. Din celulele C
parafoliculare poate lua naştere carcinomul medular tiroidian.

1.2 Fiziologia glandei tiroide

Tiroida se formează la nivelul foramen ca şi cum că o prelungire

endodermală pornită de la baza limbii. La sfârşitul celei de a treia săptămâni de
dezvoltare intrauterină, primordiul tiroidian poate fi evidenţiat în embrionul
uman.
În săptămâna 7 tiroida are forma definitivă şi a atins destinaţia finală de la
baza gâtului, ductul tireo glos fiind în mare parte resorbit la această vârstă.
Foliculii tiroidieni conţin coloid iar tiroida este capabilă să acumuleze şi să lege
iodul la sfârşitul săptămânii 12, numărul foliculilor crescând până când
embrionul atinge 2 aproximativ 16 cm, după care numărul lor nu se mai
modifică, dar cresc în dimensiuni.
La adulţii în cazul unei stimulări intense, numărul foliculilor poate creşte.
Glandele paratiroide se dezvoltă din endoderm, cele superioare din a 4 a pungă
branhială iar cele inferioare derivă ca şi timusul din a 3 a pungă branhială.
Embriologia comună a acestor glande are trei implicaţii clinice:
 Apariţia chisturilor de duct tireo glos datorită resorbţiei incomplete a tractului.
Conexiunea cu baza limbii se evidenţiază prin ascensiunea acestor formaţiuni
situate pe linia mediană la protruzia limbii.
 Posibilă evidenţiere a ţesutului ectopic tiroidian şi paratiroidian, de exemplu la
baza limbii sau la nivel toracic.
 Intervenţia chirurgicală la nivel tiroidian poate îndepărta şi glandele
paratiroide cu apariţia hipoparatiroidismului.

Biosinteza hormonilor tiroidieni:

3
 Există două forme active de hormoni tiroidieni: tiroxina (T4) şi 3,5,3’-
triiodotironina (T3). Glanda tiroidă trebuie să genereze o cantitate suficientă de
hormoni tiroidieni ţesuturilor periferice.

Sinteza acestora implică:

1. Captarea sau transportul activ al iodului anorganic ionic în celulele foliculare
prin intermediul unui mecanism de transport, cu consum de energie şi dependent
de ATP-aza care permite preluarea iodului din sângele capilar în schimbul Na+
(NIS- natrium iod symporter). Acest mecanism permite o concentrare a iodului
la nivel tiroidian de 30-50 mai mare faţă de nivelele circulatorii şi este stimulat
de către TSH, PRL. Alţi ioni precum cloratul sau bromidul pot competiţiona cu I
la acest transport. Iodul în sine are un efect de autoreglare a funcţiei tiroidiene.

2. Iodul pătruns în tireocite este rapid transportat la polul apical al celulei unde
este oxidat la forma activă de către peroxidul de hidrogen, reacţie catalizată de
către o enzimă ce conţine o grupare hem – tiroid peroxidaza (TPO). Un proces
activ ăl de transport al iodului activat se realizează la nivelul membranei apicale
în principal prin intermediul pendrinei, o glicoproteină de transport membranal.

3. Iodul ajuns în veziculele excitare de la nivelul interfeţei membranei apicale cu

coloidul este legat covalent la câteva din rezidurile tirozinice ale tiroglobulinei –
proces denumit organificare. Tireoglobulina (TG) se sintetizează şi glicozilează
în celule foliculare, la nivelul reticulului endoplasmatic. Este un homodimer de
660-kd şi 134 reziduuri tirozinice din care numai 25-30 sunt iodinate.
Antitiroidienele de sinteză (metimazol, propiltiouracil) inhibă procesul de
organificare.

4. Cuplarea reziduurilor iodotirozinice din tireoglobulină este catalizată tot de

TPO şi culminează cu formarea tiroxinei (T4) în cazul unirii a două molecule de
diiodotirozine (DIT+DIT) şi a T3 în cazul cuplării unei molecule de
monoiodotirozină cu una de diiodotirozină (MIT+DIT). În mod normal TG
conţine 6 MIT, 4 DIT, două T4 şi 0,2 T3/moleculă.

Glanda tiroidă este singura glandă endocrină care are un important depozit
hormonal, suficient pentru păstrarea statusului tiroidian timp de 50 de zile; la
nivel tiroidian se descrie şi o rată a turn-overului hormonal redusă (aproximativ
1%). Secreţia hormonilor tiroidieni implică resorbţia coloidului sub forma unor
picături printr-un proces de pinocitoză în celulele foliculare.

4
 Cuplarea acestor picături cu lizozomi, formează fago-lizozomii, în
interiorul cărora proteoliza TG se însoțește de formarea T3, T4 şi a
iodotirozinelor. La acest nivel aproximativ 10- 20% din T4 este deiodinat cu
formare de T3. Hormonii tiroidieni sunt eliberaţi în capilarele sanguine
perifoliculare iar iodul din MIT şi DIT va fi reutilizat (prin intermediul
iodotirozin-dehalogenaza).

Eliberarea T4 este inhibată în primul rând de iod, mecanism responsabil

de îmbunătăţirea rapidă a funcţiei tiroidiene în hipertiroidii, odată cu
administrarea acestuia. Litiul are un efect similar, printr-un mecanism neelucidat
deocamdată.

T3 este de zece ori mai activ decât T4. Aproximativ 20% din T3 este
produs în tiroidă iar restul de 80% se formează prin deiodinarea extratiroidiană a
T4, reacţie catalizată de 5’-deiodinaza.
Există două tipuri de enzimă:
 Tipul I de T4-5’-deiodinază, sensibilă la propiltiouracil, predomină la nivelul
ficatului, rinichiului şi tiroidei;
 Tipul ÎI se regăseşte la nivelul muşchilor, creierului, hipofizei şi placentei. Nu
este inhibată de PŢU. Corticosteroizii și beta blocantele au efect inhibitor asupra
5’-deiodinazei. Enzima conține selenocisteină, de aceea lipsa seleniului poate
determina tulburări funcționale. RT3 este biologic inactiv şi provine din
conversia periferică a T4 catalizată de 5-deiodinaza, enzimă cu distribuţie
ubicuitară. Metabolizare hormonilor tiroidieni Rata de producţie a T4 este de 80-
100 µg pe zi, întreaga cantitate fiind produsă la nivelul tiroidei. Rata de
degradare a T4 este de aproximativ 10% pe zi. Aproximativ 80% suferă
deiodinare, cu formarea T3 şi rT3 în procente echivalente, restul de 20% este
conjugată cu glucuronid sau sulfat, dezaminată sau decarboxilată cu formarea
acidului tetraiodothyroacetic (TETRAC). Rata producţiei totale zilnice de T3
este de 30-40 µg. Degradarea T3 se realizează mai ales prin deiodinare, mult
mai rapid decât T4 – aproximativ 75% pe zi.

Transportul hormonilor tiroidieni 4 Atât T4 cât şi T3 circulă la nivel seric

predominat legate de proteine, de exemplu tiroxine-binding-globuline (TBG),
transtiretina (TTR), albumina sau lipoproteine. Fracţiunea liberă a T4 reprezintă
numai 0,05% din totalul T4 seric adică 2 ng/dl (20 pmol/L) iar fracţiunea liberă
a T3 totalizează 0.5 % din totalul T3 seric, sau 0.4 ng/dL (6 pmol/L). Metodele
de dozare ale concentraţiei serice T4 şi T3 totale (TT4 şi TT3) măsoară atât
fracţiunea liberă cât şi cea legată. Ca atare, factori care afectează concentraţia

5
proteinelor de legare pot influenţa valoarea TT4 şi TT3, deşi fracţiunile libere
ale accesor hormoni (fT4 şi fT3) nu sunt modificate şi pacientul este eutiroidian.

TBG crescut apare în:

 Forma ereditară, transmisă heterozomal dominant legat de X;
 Creşterea cantităţii de estrogeni - la femeile gravide, la cele care folosesc
anticoncepţionale orale (ACO), în tumori secretate de estrogeni etc;
 Hepatite;
 Administrarea de medicamente sau droguri: 5-flourouracil, clofibratul,
heroina, metadona;
 Porfiria acută intermitentă. Cauze ale scăderii TBG şi ca atare a TT4 şi TT3:
 Deficitul ereditar, transmis heterozomal recesiv legat de X;
 Administrarea în doze mari de preparate cu efect androgen sau creşterea
concentraţiei lor serice;
 Sindromul Cushing sau administrarea de glucocorticoizi;
 Acromegalia;
 Sindromul nefrotic;
 Medicamente: niacina, danazol;
 Nutriţia deficitară. Reglarea producţiei de hormoni tiroidieni Se realizează
prin:
 Reglarea biosintezei şi secreţiei T3 şi T4 de către TSH. Secreţia acestuia este
inhibată printr-un mecanism de feed-back de către hormonii tiroidieni şi
stimulată de TRH. Acest mecanism asigură o protecţie foarte sensibilă la cele
mai mici modificări ale hormonilor tiroidieni periferici.  Reglarea conversiei
extratiroidiene a T4 în T3 de către factori nutriţionali, hormonali sau alţi factori
legaţi de patologia nontiroidiană. Acest mecanism este responsabil de
modificările rapide în disponibilitatea hormonilor tiroidieni ca răspuns la bolile
nontiroidiene.

5 TSH stimulează toate etapele formării şi secreţiei hormonilor tiroidieni

dar şi metabolismul intermediar, expresia multor gene din ţesutul tiroidian şi
determină hiperplazia şi hipertrofia tiroidei. Acţiunea lui la nivelul tiroidei se
iniţiază după legarea să la un receptor membranal plasmatic, stimularea adenilat
ciclazei şi creşterea consecutivă a AMP ciclic.

Factorii endogeni şi exogeni ce pot influenţa secreţia TSH sunt descrişi în

tabelul 2.1. Alte substanţe cu rol stimulator la nivelul glandei tiroide sunt IGF-1

6
(insulin growth factor 1) şi EGF (epidermal growth factor), pentru ambele există
receptori la nivelul celulei foliculare şi sunt implicate în guşogeneză

Mecanisme de reglare:
- Acestea se realizează prin intermediul axei hipotalamo-hipofizo-tiroidiene, prin
feedback negativ.
TRH stimulează secreţia TSH-ului hipofizar care la rândul său stimulează tiroida
să producă T3 şi T4 şi să se dezvolte. Creşterea nivelului plasmatic al
hormonilor tiroidieni reprezintă elementul care determină inhibiţia secreţiei de
TSH.
Tiroida are însă şi capacitate de autoreglare, independentă de TSH, aceasta
putându-şi regla iodocaptarea şi sinteza hormonală cu ajutorul unor mecanisme
intrinseci.
CAPITOLUL II – AFECŢIUNEA

2.1 Definiţie: Hipertiroidism

Hipertiroidismul desemnează o stare caracterizată prin exces de hormoni

tiroidieni în organism, printr-o producţie excesivă. Poate exista şi exces de
hormoni tiroidieni prin aport din exterior (de exemplu pacienţi care iau
tratament cu hormoni tiroidieni fără să fie necesar sau doze mai mari decât ar
avea nevoie)- tireotoxicoza iatrogenă.

2.2 Etiologie

Cauzele cele mai frecvente de hipertiroidism (până la 95% din cazuri)

sunt boala Basedow-Graves, guşa polinodulara hipertiroidizata şi adenomul
toxic tiroidian. Exista cauze mai rare: adenom hipofizar secretat de TSH (un
nodul la nivelul hipofizei care secretă TSH şi creşte astfel producţia de hormoni
tiroidieni), hipertiroidism gestational (o formă de hipertiroidism care apare în

7
primul trimestru de sarcină şi are evoluţie autolimitată), tumori trofoblastice
(mola hidatiforma, coriocarcinomul- boli care apar în cadrul unei sarcini),
hipertiroidism indus de iod, carcinom tiroidian hiperfunctional.

2.3 Clasificare

Este important să se stabilească cauza exactă a hipertiroidismului

deoarece evoluţia bolii şi tratamentul pot fi diferite.
Boala Basedow-Graves este o boală tiroidiană autoimuna (organismul
produce anticorpi care stimulează tiroida să sintetizeze hormoni în exces).
În general exista o predispoziţie genetică pentru aceasta afecţiune care
combinată cu factori de mediu (de exemplu tratamentul cu interleukina1 alfa,
interleukina 2, interferon alfa şi gama, fumatul, stresul) poate duce la
declanşarea bolii. Boala Basedow-Graves se poate asocia cu alte boli autoimune
(adică organismul ataca şi alte organe): boala celiacă, diabet zaharat, alopecie,
anemie pernicioasa, vitiligo, angioedem, miastenia gravis,
purpura trombocitopenie idiopatica, lupus sistemic, hepatita autoimună, etc.

Guşa polinodulară hipertiroidizată este practic ultimul stadiu al unei

guşi polinodulare vechi. Nodulii pot în timp să devină autonomi (adică nu mai
răspund la comenzile organismului şi produc mai mult hormon decât este
necesar). Apariţia hipertiroidismului în contextul unei guşi polinodulare vechi
poate să fie spontană (fără vreun factor declanşator, doar prin creşterea treptată
în dimensiuni a nodulilor) sau poate fi indusă de administrarea unor doze mari
de iod (de exemplu substanţe de contrast pentru tomografia computerizată,
amiodarona – un medicament utilizat pentru tulburările de ritm cardiac,
suplimente alimentare din alge de mare).

Adenomul toxic tiroidian reprezintă un nodul tiroidian care apare ca

urmare a unor mutaţii la nivelul unei celule tiroidiene, din cauza acestor mutaţii
celula respectivă se multiplică necontrolat. Acest nodul creşte treptat şi când
ajunge la dimensiuni de 2,5-3 cm poate să producă suficient hormon tiroidian
încât să provoace hipertiroidism.

2.4 Fiziopatologie

HIPERTIROIDISMUL este cel mai frecvent consecinţa unei hiperfuncţii

autonome a întregului parenchim tiroidian sau doar a unei porţiuni a acestuia.
Principalele cauze ale hipertiroidismului și mecanismele patogenice aferente
sunt prezentate în tabelul următor.
8
2.5 Anatomie patologică

TSH şi BOLILE GLANDEI TIROIDE:

Pentru diagnosticul diferenţial intre hipotiroidismul primar şi secundar
este necesară şi determinarea TSH- ului.
În hipotiroidia primară nivelul TSH-ului este crescut. În hipotiroidia
secundară şi terţiara TSH – ul este scăzut ca o consecinţă a afectării hipofizare
sau hipotalamice.
În hipertiroidism TSH –ul este scăzut.
Valoarea TSH –ului se foloseşte pentru stabilirea unui diagnosticului
diferenţial de hipotiroidie şi monitorizarea tratamentului pentru afecţiuni
tiroidiene. Nu toţi pacienţii cu hipo sau hipertiroidie prezintă valori modificate
ale TSH – ului. Într-o primă fază a unei afecţiuni tiroidiene, subclinica TSH –ul
are valori normale. Cercetările au arătat ca persoane aparent sănătoase cu valori
ale TSH –lui > 2.0 µIU/mL au un risc mai crecut de a dezvolta afecţiune
tiroidiană în următorii 20 de ani. Valorile din hipertiroidia tipică sunt de obicei
sub 0.01 µIU/mL. Valori între 0.01 µIU/mL şi 0.4 µIU/mL pot indica o
hipertiroidie dar poate fi şi în cadrul altei boli fără afectare tiroidiană sau în
timpul unui anumit tratament.

NIVEL SCĂZUT DE TSH ESTE ÎNTÂLNIT ÎN:

9
 Hipertiroidism, deficit de TSH în insuficienţa hipofizară sau hipotalamică.
Tratamente cu: aspirină, amiodarona, heparină, nifedipina, piridoxina, T3,
agonişti ai dopaminei, glucocorticoizi, analogi ai somatostatinei, carbamazepina.

2.6 Localizare

Hipertiroidismul este o afecţiune care se caracterizează prin excesul de

hormoni tiroidieni.
Tiroida este o glandă endocrină, de forma unui fluture, care cântăreşte
mai puţin de 30 grame şi este situată la baza gâtului. Glanda tiroidă secretă
triiodotironina (T3) şi tiroxina (T4), care reglează metabolismul, controlează
temperatura corpului, influenţează ritmul cardiac, etc. Şi calcitonina, un hormon
care reglează cantitatea de calciu din organism.

2.7 Tablou clinic

 Scădere în greutate rapidă şi marcată cu apetit păstrat sau chiar crescut

 Intoleranţă la căldură, transpiraţie excesivă
 Agitaţie, labilitate emotivă, insomnie, tulburări de concentrare, fuga de
idei
 Tremurături fine a mâinilor, slăbiciune musculară cu topirea muşchilor
 Palpitaţii, tahicardie (creşterea pulsului cardiac), ritm cardiac neregulat
(fibrilaţie atrială, extrasistole), hipertensiune arterială, insuficienta
cardiacă cu dispnee (lipsa de aer) şi oboseala la efort
 Scaune frecvente, diaree, vărsături, dureri abdominale, icter (în cazuri
grave apare îngălbenirea pielii şi a conjunctivei)
 Tegumente (piele) caldă, transpirate, catifelate
 Tulburări de ciclu menstruală până la amenoree (absenţa ciclurilor)
 Disfuncţie erectilă
 Osteoporoza, osteopenie
 Tulburări oculare: retracţia pleoapei superioare cu lărgirea fantei oculare
(în toate formele de hipertiroidism; numai în cazul bolii Basedow acesta
se asociază cu senzaţie de nisip în ochi, fotofobie, lăcrimare, protruzia
globilor oculari cu ochi „bulbucaţi “, roşeaţa pleoapelor, al conjunctivei,
edem al (umflătură) pleoapelor, sub ochi, durere spontană, la apăsarea sau
la mişcarea ochilor).

10
2.8 Forme clinice

Ø boala Graves– Basedow

Ø adenomul toxic tiroidian (nodulul autonom)
Ø guşa toxică multinodulara

2.9 Investigaţii

Analize de laborator
 TSH, fT4, T3, anticorpii anti-receptor TSH (TRAb)
 Hemoleucograma, ionograma, funcţia hepatică (GOT, GPT, bilirubina),
funcţia renală (uree, creatinina)
Alte investigaţii
 Ecografie tiroidiană
 Scintigrafie tiroidiană cu radioiodocaptare (I131)
 Consul oftalmologic cu exoftalmometrie (măsurarea protruziei oculare)
 Ecografie oculară, CT/RMN de orbită
 Osteodensitometrie DXA (pentru osteoporoza)
 EKG

2.10 Diagnostic paraclinic

Este esenţial ca orice suspiciune clinică de tireotoxicoză să fie confirmată

sau infirmată de teste biochimice, înainte de instituirea tratamentului.
Cel mai important test biochimic este dozarea TSH-ului.
 Primul pas în diagnosticul hipertiroidismului este dozarea TSH
folosind un test cu sensibilitate <0.02 mU/L (recomandare B)
 În cazul pacienţilor cu suspiciune de hipertiroidism, decelarea unei
valori subnormale a TSH impune dozarea FT4 (recomandare B)
 În cazul pacienţilor cu valoare subnormală a TSH şi valoare normală
a FT4 este necesară dozarea T3 pentru a identifica situaţiile de
tireotoxicoza -T3 (recomandare B)
 Coexistenţa hipertiroidismului cu o afecţiune extratiroidiană poate
avea ca rezultat un FT3 „aparent normal” (recomandare B)
 Este importantă identificarea cazurilor de tiroidită deoarece
tratamentul standard cu antitiroidiene/radioiod este ineficient şi
contraindicat în această formă de hipertiroidism (recomandare B)
 Dozarea anticorpilor anti receptor de TSH şi a anticorpilor anti
tiroidperoxidază nu este necesară de rutină pentru a determina cauza
hipertiroidismului dacă aceasta este indicată de anumite semne clinice
dar poate fi utilă în anumite cazuri (recomandare B), în special dacă

11
 determinarea cauzei influenţează atitudinea terapeutică (recomandare
B)
 Pacienţii cu hipertiroidism confirmat trebuie evaluaţi în unităţi de
specialitate pentru stabilirea diagnosticului şi planului terapeutic
optim (recomandare B)
 O atenţie deosebită trebuie acordată diagnosticului de hipertiroidism
în cazul pacienţilor aflaţi în tratament cu amiodarona, fiind necesară
dozarea TSH, FT4 şi FT3 (recomandare B)

2.10.1 Diagnostic pozitiv

- Acesta presupune determinarea TSH plasmatic printr-o metodă ultra

sensibilă şi dozarea T4 liber plasmatic (FT4) şi a T3 plasmatic. O valoare
supresata a TSH (sub 0,1 micro U/ml) şi nivele crescute ale T 4 liber
şi/sau T3 în plasmapledeaza pentru un hipertiroidism clinic manifest.

- Un TSH plasmatic supresat cu valori normale ale T4 liber şi T3 apar în

hipertiroidismul subclinic.

- În hipertiroidismul de cauză hipofizara, TSH plasmatic este crescut sau

inadecvat, iar FT4 şi T3 plasmatic au nivele crescute.

2.10.2 Diagnostic diferenţial

Se face cu distonia neurovegetativă, sindroamele hipercatecolaminice,

nevroze, neurastenie, psihoze.
BBG trebuie diferenţiată de celelalte forme de tireotoxicoză cu sau fără
hipertiroidie (vezi clasificarea hipertiroidiei). În formele cu scădere ponderală
masivă, diagnosticul diferenţial se face cu sindroamele de malabsorbţie, tbc,
gastrite, ulcer gastroduodenal, sindroamele consumptive para neoplazice,
anorexie nervoasă, diabet zaharat, feocromocitom.
OG bilaterală trebuie diferenţiată de modificările oftalmologice similare
din boala Cushing, acromegalie, hashitoxicoză, feocromocitom, obezitatea
severă, miozita orbitală, infecții, boli granulomatoase (histiocitoza, sarcoidoza),
amiloidoza, miastenia gravis, iradierea mediastinală, tumorile orbitare. În
formele unilaterale trebuie excluse tumorile retro-orbitare, metastaze sau
chisturi, anevrisme cu această localizare.

2.11 Evoluţie. Prognostic. Complicaţii

12
 În cazul în care hipertiroidismul nu este tratat, atunci complicaţiile nu
vor întârzia să apară. Acestea constau în fibrilaţii atriale, insuficienţă
cardiacă, gravarea osteoporozei post climax şi criza tireotoxică. O altă
complicaţie importantă o reprezintă exoftalmia autoimună severă. Aceasta
apare mai frecvent la bărbaţii vârstnici, la fumători.

2.12 Tratament

Hipertiroidismul beneficiază de trei tipuri de tratament, respectiv de cel

medicamentos, de cel chirurgical şi de cel cu iod radioactiv. Tratamentul
chirurgical şi tratamentul cu iod radioactiv reprezintă tratamente radicale, iar în
cele mai multe cazuri pacienţii care se tratează cu antitiroidiene de sinteză
necesită după obţinerea normo tiroidismului un tratament radical, doar 25-30%
beneficiind de o remisiune clinică prelungită. Aşadar, principalul tratament
în hipertiroidism este cel radical. Potrivit conf. Univ. Dr. Horia Ioan Ursu,
„pacienţii care beneficiază de tratamentul chirurgical sunt de regulă pacienţi
tineri, fără probleme cardiace sau fără alte boli cronice severe şi, de asemenea,
pacienţii care au guşi voluminoase sau mări. Pe de altă parte, pacienţii care
beneficiază de tratament cu iod radioactiv sunt pacienţi trecuţi de 50 de ani, la
vârsta a treia şi care de multe ori asociază complicaţii cardiace sau alte afecţiuni
cronice severe care determină o creştere a riscului anestezic şi respectiv
chirurgical. Un alt element care permite alegerea tipului de tratament radical este
opţiunea pacientului. Pacientul trebuie informat asupra avantajelor şi
dezavantajelor fiecăruia dintre cele două tratamente”.

2.12.1 Tratamentul de elecţie

Pacienţii care au un diagnostic confirmat biochimic de hipertiroidism (TSH<

0,1 mUI/L, FT4> standardul de referinţă) trebuie, în general, să înceapă
tratamentul cu antitiroidiene (carbimazol, metimazol); acesta nu este esenţial
pentru pacienţii cu afectare uşoară dacă pot primi rapid terapie cu radioiod
(nivel de evidenţă ÎI). Thionamidele pot fi folosite pe termen scurt (săptămâni-
luni) în pregătirea pentru tratamentul radical cu radioiod sau chirurgical sau pe
termen mediu (luni- 2 ani) în speranţa de a induce remisia pentru cazurile de
boală Graves. Ocazional, thionamidele sunt prescrise pe termen lung (mai mult
de 2 ani), de ex. la pacienţii vârstnici taraţi, cu speranţă de viaţă limitată, când
terapia radicală este relativ contraindicată.
Administrarea beta-blocantelor poate fi indicată pentru ameliorarea rapidă a
simptomelor. Blocantele beta-adrenergice sunt de obicei singura formă de
terapie indicată/necesară în cazurile de tiroidită, deşi simptomele/semnele

13
persistente severe din tiroidita „subacută” pot necesita terapie adiţională cu
antiinflamatorii nesteroidiene sau glucocorticoizi.
Majoritatea pacienţilor cu hipertiroidism necesită tratament radical cu I 131.
Aceasta reflectă rata mică a remisiei doar cu tratament antitiroidian în boală
Graves (<50%, în special în cazurile cu valori mult modificate ale testelor
biochimice, guşă mare şi, posibil, la pacienţii de sex masculin) şi lipsa
efectului curativ al acestor medicamente în guşa toxică multinodulară.

2.12.2 Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos antitiroidiene prezintă dezavantajul că nu

rezolva hipertiroidismul decât pe durata utilizării (în cazul bolii Basedow-
Graves este posibil ca în pană la 30% din cazuri boala să se vindece după
tratament şi să nu mai reapară la întreruperea medicaţiei antitiroidiene; în
schimb în guşa polinodulară hipertiroidizată şi în adenomul toxic tiroidian
întreruperea medicaţiei va duce invariabil la reapariţia hipertiroidismului).
Medicamentele utilizate sunt metimazolul, carbimazolul şi
propiltiouracilul. Dintre reacţiile adverse la aceasta medicaţie cele mai grave
sunt scăderea numărului de globule albe cu risc de infecţii şi afectarea hepatică
severă (în cazul propiltiouracilului). În momentul de fata propiltiouracil se
recomanda doar în primul trimestru de sarcina sau dacă pacientul nu a tolerat alt
medicament antitiroidian.
- Administrarea de iod radioactiv este o modalitate simplă şi relativ lipsită
de complicaţii de a trata hipertiroidismul. Consta practic în administrarea unei
pastile de iod radioactiv, acesta va fi captat de tiroida şi va distruge ţesutul
tiroidian. În general după aceasta în decurs de câţiva ani se va instala la
majoritatea pacienţilor o stare de hipotiroidism. Nu poate fi utilizat la copii şi la
femeile însărcinate sau care alăptează. De asemenea poate duce la agravarea
oftalmopatiei.

2.12.3 Tratament chirurgical

Intervenţia chirurgicală (tiroidectomia totală sau subtotala) comportă

relativ puţine riscuri dacă este efectuată de un chirurg cu experienţă în domeniu.
Riscurile asociate acestei intervenţii sunt cele legate de anestezia generală, risc
de hipocalcemie tranzitorie sau permanentă (prin lezarea glandelor paratiroide,
situate lângă tiroida), risc de răguşeala tranzitorie sau permanentă (prin lezarea
nervului laringelui recurent, care trece pe lângă tiroida). Este indicată la
pacienţii care nu prezintă remisie după utilizarea îndelungată de medicaţie

14
antitiroidiană sau la cei care prezintă reacţii adverse la aceasta şi nu pot lua iod
radioactiv, la pacienţii cu tiroide foarte mari şi la cei cu noduli tiroidieni
suspecţi.

CAPITOLUL III – ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN

ÎNGRIJIREA PACIENTELOR CU HIPERTIROIDISM

3.1 ROLUL PROPRIU

Asistenta medicală are un important rol în educarea pacientului prin

explicarea acestuiaimportanta tratamentului, ne întreruperea acestuia fără
acordul medicului, explicarea necesitatiiefectuarii analizelor şi diverselor
investigaţii indicate de către medic. Asistenta medicală are o contribuţie majoră
în menţinerea demnităţii pacientului prin explicarea necesităţii unei bune şi
corecte îngrijire personală corecte îngrijire personală pentru menţinerea
statutului social.

Ø explicarea pacientului a datelor importante despre boala.

Ø interogarea sumară a pacientului în legătură cu eventuala neglijare a unei
terapii anterioare cu hormoni tiroidieni.
Ø susţinerea emoţională a pacienţilor cu explicaţii despre investigaţiile ce
urmează a fi efectuate, interogarea asupra medicaţiei prezente (tratamente
cu preparate de iod, antitiroidiene de sinteză, hormoni tiroidieni) care pot
influenţa rezultatul explorării tiroidei.
Ø explicarea modului de administrare a medicaţiei, mai ales administrarea
înainte de masă a medicaţiei, evitarea frigului, a eforturilor fizice mari.
Ø monitorizarea funcţiilor vitale (puls, TA, greutate), bilanţului hidric.
Ø evitarea sedării, a constipaţiei prelungite.
Ø mobilizarea pacientului la 2 ore, menţinerea igienei tegumentelor şi
folosirea cremelor cu vitamine pentru prevenirea complicaţiilor la nivelul
zonelor distrofice.
Ø explicarea importanţei respectării terapiei conform prescripţiei medicului
şi interzicerea întreruperii medicaţiei fără acordul medicului curant.
Ø evaluarea nivelului de conştienţă al pacientului prin determinarea
permanentă a orientării în timp şi spaţiu
Ø asigura menţinerea acestuia într-un mediu sigur, ne stresant
Ø sprijină pacientul la îngrijirea tegumentelor pentru creşterea mobilităţii

15
 Ø asigura eliminarea conţinutului intestinal prin creşterea aportului de
lichide (când nu sunt semen de alterare cardiacă), creşterea fibrelor în
alimentaţie
Ø asigura şi respecta intimitatea pacientului, stimulându-l la auto-îngrijire
Ø urmăreşte, măsoară tensiunea arterial şi pulsul, observa edemele şi venele
jugulare pentru depistarea modificărilor care pot surveni în starea cardiac
a pacientului
Ø asigura o dietă cu mai puţin sodiu şi lipide
Ø explica pacientului importanta intervenţiei chirurgicale atunci când este
căzu

3.2 ROLUL DELEGAT

Ø Pe baza indicaţiilor prescrise de medic în foaia de observaţie, pregăteşte

condica de medicamente, formulează regimul dietetic al bolnavului,
administrează medicamentele şi supraveghează efectul lor, semnalând
medicului orice schimbare ivită în starea orice schimbare ivită în starea
bolnavului.
Ø montează un cateter periferic intravenos pentru administrarea soluţiilor
Ø medicamentoase.
Ø administrează medicamentele conform prescripției medicului.
Ø

3.3 DESCRIEREA A DOUĂ TEHNICI

3.3.1 Tehnica puncţiei venoase:

Pregătirea pacientului

Este foarte important ca pacientului să i se explice procedura la care va fi

supus şi să se obţină întreaga lui complianta.
1. Recoltarea probelor se face cu pacientul în condiţii bazale, înaintea
oricărei proceduri diagnostice sau terapeutice (ideal între orele 7 şi 9 dimineaţa,
în condiţii” à jejun” - pe nemâncate); pentru evaluarea metabolismului lipidic se
recomanda ca recoltarea să se efectueze după 12 ore de la ultima masă.
2. Când probele de sânge nu sunt recoltate în condiţii bazale, trebuie ţinut

16
seama de efectele adiţionale pe care le pot produce efortul fizic (chiar şi efortul
fizic moderat poate determina o creştere a glucozei, acidului lactic, proteinelor
serice, CK), precum şi a stării emoţionale sau ritmului circadian care poate
afecta anumiţi parametri.
3. Recoltarea probelor biologice se poate face sub forma unei probe unice
(de exemplu, pentru determinarea glicemiei bazale) sau sub forma probelor
multiple (de exemplu, testul de toleranţă la glucoza sau recoltarea urini din 24
ore).
4. Asiguraţi-vă că pacientul sta într-o poziţie comodă (în poziţie şezândă
sau în decubit dorsal).
5. Verificaţi cu mare atenţie ca toate datele demografice ale pacientului să
fie corect scrise pe formularul cu care este însoţit acesta la punctul de recoltare a
sângelui şi etichetaţi corect recipientul de recoltare.

Instrucţiuni (sistem vacuum):

B. Probele de sânge sunt recoltate cu sistemul holder-vacutainer:

- ATENŢIE: Întâi se scoate tubul din ac, apoi acul din venă!
Înaintea recoltării sângelui, desfaceţi acul prin răsucirea capacului sigilat.
Înlăturaţi capacul şi expuneţi partea filetată (1), având grijă să nu îndepărtaţi
teaca sterilă în care se găseşte acul (2). Asamblaţi acul la holder (3). Toate
tuburile (4) pot fi acum umplute unul după altul în concordanţă cu instrucţiunile
de mai jos:
A. Aplicaţi un garou pe antebraţul pacientului şi înţepaţi pielea din plica cotului,
ajutându-vă de degetul mare şi indexul mâinii drepte.
B. Inversaţi poziţia mâinilor cât mai curând posibil după ce acul a penetrat vena;
apăsaţi vacutainerul cu degetul mare al mâinii drepte, indexul şi degetele
mijlocii susţinându-l.
C. Sângele este atras de vacuumul din vacutainer şi curge în tub cu viteza
proprie; eliberaţi garoul din jurul braţului pacientului imediat ce sângele a apărut
în vacutainer, ajutându-vă cu mâna stângă, susţinând în continuare holderul.
D. Retrageţi vacutainerul cu mâna dreaptă, apăsând uşor cu degetul mare pe una

17
dintre marginile holderului.
E. Pentru a asigura optimă omogenizare a sângelui cu anticoagulantul, efectuaţi
8-10 mişcări de inversiune a tubului.
F. Dacă se recoltează mai mult de un vacutainer, inseraţi cel de-al doilea tub şi
repetaţi paşii descrişi mai jos (a-e).

Indiferent de sistemul de recoltare folosit, respectaţi următoarele manevre:

- Utilizaţi mănuşi sterile, de unică folosinţă pentru fiecare pacient căruia i se
recoltează probe;
- Evitaţi puncţionarea în zonele în care exista leziuni cutanate;
- Dezinfectaţi zona aleasă pentru puncţionare cu ajutorul unui tampon steril
îmbibat în soluţie apoasă de izopropanol 70%, prin mişcări circulare, din interior
spre exterior, pentru a îndepărta contaminanţii;
- După tamponare, lăsaţi să se usuce zona înainte de a trece la puncţionare (dacă
zona este umedă, poate fi indusă hemoliza probei);
- La sfârşitul puncţionării, aplicaţi imediat un tampon compresiv pentru a
asigura hemostaza şi a evita formarea hematomului (durata recomandată a

18
compresiei 5 minute); la sfârşit acoperiţi zona cu un pansament steril;
- Acul de puncţie nu va fi reintrodus în teacă (pentru a evita înţeparea), îndoit
sau tăiat, ci va fi depus într-un container de plastic rezistent la reziduuri
înţepătoare sau tăietoare.

3.3.2 Măsurarea tensiunii arteriale:

Cu ce se măsoară TA?
Se folosesc aparate cu coloană de mercur (cele mai precise) utilizate mai ales de
medici sau dispozitive oscilometrice ascultătorii/semiautomate, larg utilizate
astăzi.
TA se poate măsura şi automat pe 12-24 ore.

Cum se măsoară TA?

TA se măsoară culcat sau în şezut Se va măsura ridicat, în picioare, la vârstnici şi
diabetici sau când apar anumite simptome cum ar fi ameţelile.
TA se măsoară după câteva minute de repaus şi linişte:
- Se utilizează o manşetă standard (35 cm lungime, 12-14 cm lăţime).
- Se plasează manşeta deasupra cotului şi nu se strânge prea tare.
- Braţul se poziţionează la nivelul cordului.
- Se umflă manşeta cam cu 30 mmHg peste valoarea presupusă a TA sistolice.
- Se efectuează minimum 2 măsurători la interval de 1-2 minute. Se notează
valoarea cea mai mică.
- Pentru dispozitivele ascultătorii se notează TA sistolică la momentul când
apare primul zgomot şi TA diastolică când dispar zgomotele. Este necesar un
anumit antrenament.
La prima evaluare TA se măsoară la ambele braţe şi la membrele inferioare,
ulterior la braţul la care se înregistrează cele mai mari valori.

Unde se măsoară TA?

- TA se măsoară în spital, la cabinet, la domiciliu sau se poate măsura repetat în
ambulator, pe o perioadă de timp medie de 24 ore.
- Măsurarea TA la domiciliu de către bolnav sau familie se numeşte auto-
măsurare şi este din ce în ce mai mult încurajată, pentru că măreşte numărul de
determinări ale valorilor uzuale de TA. Se va ţine seama de următoarele aspecte:
- Se vor folosi aparate validate, şi se vor evita măsurătorile repetate excesiv;
- Măsurătorile sunt utile pentru a le prezenta medicului la controlul următor şi
nu pentru a vă modifica tratamentul;

19
- De reţinut că valorile TA pot să difere între determinări datorită variabilităţii
spontane a tensiunii arteriale.

CAPITOLUL IV – STUDIU DE CAZ

CAZUL I:

 Nume şi prenume: F.D.

 Vârsta: 34 de ani
 Stare civilă: căsătorită
 Religie: ortodoxă
 Naţionalitate: romană
 Ocupaţie: salariată

Diagnostic de internare:

Istoricul bolnavei: bolnavă observa apariţia guşei după prima sarcină avută în
urmă cu 13 ani fiind originară dintr-o regiune de D.E.T. şi locuind în regiunea
edemică a judeţului Braşov de peste 10 ani. De la apariţie încoace, volumul
guşei se măreşte progresiv, mai accentuat în ultimii 2 ani, pentru că de
aproximativ un an să apară fenomene compresive locale, în special vasculare.
Tot de un an slăbeşte ponderal, acuza termofobie, inapetenta, şi hiperhidroza. Nu
a urmat tratament pentru afecţiunea hipertiroidiană.
La examinare apar următoarele modificări: tegumente şi mucoasei palide,
reducerea ţesutului musculo adipos, puls 80 bp/min, TA 110/90, dentiţia cu
multiple lipsuri.
Examenul endocrinologic:
 tiroida-guşa mixta polimacronodulară, globală, mijlocie, de consistenta
inegală, hipomobila cu prezenţa fenomenelor de compresiune locală, în
special vasculară.
 paratiroide- fără modificări bilaterale
 suprarenalele – fără modificări clinice
 gonade- caractere primare şi secundare normotropice
 hipofiza somatotropă – hipotrofie ponderală accentuată, ax gonadotrop
normoton, ax corticotrop nemodificat.
Date de laborator: examen de urină normal, VSH 18-42 mm/1-2 h,
hematocrit 36%, hemoglobina 65%, L= 3300 mmc, glicemia 0.95 g, probe de
disproteinemie = negative.
Examen radiologic: struna cervicală, mobile la deglutiţie, fără alte semene
toracice, radiografie de şea turca = şea cu suprafaţa de 100 mm2, net conturată.
Investigaţii speciale
R.I.C. în % la PBI Indice Scinti- Colec
131
în % de grama -tero-

20
 2h 5h 24h 48h pe L la con- tiroi- Me- Lemia
24h versi- diana tabol gr%0
une bazal
Înainte 15,7 22,6 38,7 38,4 - - 10/12 +42.0 2.20
de cm+
carmi-
bazol
După 14,7 21,1 37,2 38,9 0,031 18,8 9/10,5 +52,5 1,80
carmi- cm ++
bazol

Examen histo-patologic: Guşa coloidă anizo-foliculara.

GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENŢĂ

Nevoia Manifestări de Surse de Problema de Grad de

fundamentală dependenţă dificultate dependenţă dependenţă
1. A RESPIRA ŞI A Tahicardie, Compresiune Alterarea
AVEA O BUNĂ turgescenta provocată de circulaţiei Dependent
CIRCULAŢIE arterelor guşa edemică
jugulara

2. A MÂNCA ŞI A Afecţiunea Alterarea Dependent

BEA tiroidiană stării de
nutriţie
3. A ELIMINA Oligurie Dereglării Eliminări Dependent
metabolismulu inadecvate
i
4. A SE MIŞCA ŞI A - - - Independent
AVEA O BUNĂ
POSTURĂ
Alterarea
5. A DORMI ŞI A SE Insomnie Durere, somnului din Dependent
ODIHNI anxietate, punct de
agitaţie, vedere
afecţiunea calitativ şi
tiroidiană cantitativ
6. A SE ÎMBRĂCA ŞI - - - Independent
DEZBRACĂ

21
 7. A MENŢINE Febră Procesul Alterarea
TEMPERATURA infecţios temperaturii
CORPULUI ÎN corporale Dependent
LIMITE
NORMALE
8. AFI CURAT,
ÎNGRIJIT ŞI A - - -
PROTEJA Independent
TEGUMENTELE
ŞI MUCOASELE
9. A EVITA - - - Independent
PERICOLELE
10. A COMUNICA Incapacitatea Afecţiunea Alterarea Dependent
de a vorbi tiroidiană comunicării
11. A ACŢIONA
CONFORM Independent
PROPRIILOR
CONVINGERI
12. A FI Anxietate Prezenta Alterarea Dependent
PREOCUPAT ÎN inestetica a capacităţii de
VEDEREA tiroidei a se
REALIZĂRII autorealiza
Incapacitatea Alterarea
13. A SE RECREA de a îndeplini o Anxietate capacităţii de Dependent
activitate a se recrea
recreativă
14. A ÎNVĂŢA CUM Deficit de auto- Lipsei de Alterarea Dependent
SĂ-ŞI PĂSTREZE îngrijire informare capacităţii de
SĂNĂTATEA a se auto-
îngrijire

22
Plan de îngrijire
Diagnostic de Obiectiv Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
îngrijire Rol propriu Rol delegat
1. Alterarea Pacienta să - Asigurarea unui mediu - Recoltare probe 16.03.2015, ora 07:00
circulaţiei prezinte o ambient adecvat; biologice: HL; VSH; Uree; Pacienta prezintă o stare
datorită afecţiunii bună - Monitorizarea funcţiilor glicemie; TSH, TC; generală relativ bună
tiroidei circulaţie. vitale (TA, puls, respiraţie) ionograma, transaminaze, T.A.110/90mmHg,
manifestată prin măsurarea pulsului la fiecare fibrinogen. P.=80b/min.,
tahicardie 4 ore; - Colaborarea cu 17.03.2015, ora 07:00
- Învăţ pacienta tehnici dieteticianul şi familia. T.A.120/90mmHg,
corecte de respiraţie şi - Învăţ pacienta să P.=85b/min.,
consume alimente ce
explic necesitatea lor; 19.03.2015, ora 07:30
conţin iod.
- Se linişteşte pacientă T.A.120/80mmHg,
- Se face bilanţul P.=79b/min
hidroelectrolitic al
lichidelor;
- Se observa faciesul,
tegumentele;
Asigur suport fizic şi psihic.
2. Alterarea Asigurarea, - Asigur pacientei o - Administrarea de 14.03.2015, oră: 14:00
nutriţiei datorită pacientei, alimentaţie adecvată, bogată medicamente la indicaţia Pacienta prezintă
scăderii aportului unui regim în iod medicului, carmibazol şi inapetenta.
caloric manifestat adecvat. - Alimentaţie ionizare cu iod. 15.03.2015,
prin inapetenta lichida/semilichida. - Hidratare orală şi Pacienta prezintă o stare

23
 parenterala bună, se alimentează
corespunzător
16.03.2015,
Pacienta prezintă interes
pentru alimentaţie.
3. Alterarea Să prezinte - Se verifica prezenţa - Administrarea medicaţiei 14,15 .03.2015
eliminărilor eliminări globului vezical prescrise de medic, Oligurie combătuta cu
datorită dereglării adecvate - Administrarea de lichide (2 (carmibazol) diureza de 1000ml şi
metabolismului, L/zi) - Efectuarea sondajului stare generală bună
manifestată prin vezical, în condiţii de T.A.110/80mmHg,
oligurie asepsie. P.=80b/min., R=18
resp. /min., Temp. =38,1,
Diureza=1000ml
16.03.2015
Eliminări adecvate;
Diureza 1200 ml
4. Alterarea Pacienta să - Îi explic bolnavei să evite - Administrez medicaţia 14.03.2015
somnului din aibă un somn oboseala, eficienta somnului prescrisă de medic: Pacienta nu se poate
punct de vedere adecvat din şi a odihnei Carmibazol odihni, prezintă agitaţie;
calitativ şi punct de - Aerisesc salonul Anxiolitice uşoare: 15.03.2015
cantitativ, vedere - Asigur condiţii optime nordazepam. Pacienta se linişteşte şi se
manifestată prin calitativ şi pentru că bolnavă să se odihneşte bine
insomnia. cantitativ poată odihni 16.03.2015
- Îi recomand activităţi Pacienta nu mai prezintă

24
 recreative deficit de odihnă.
- Plimbări în are liber.
5. Alterarea Pacienta să Măsurarea semnelor vitale. - Administrez medicaţia 14.03.2015
temperaturii prezinte o Inspecţia şi palparea pielii recomandată de medic: Pacienta prezintă o
corporale datorită temperatură pentru a aprecierea antibiotic şi carmibazol. temperatură de 38,10C.
procesului în limite turgorului. - Pregătesc pacienta pentru 15.03.2015
infecţios normale, să Supravegherea eventualelor tehnicile de recoltare şi Pacienta se linişteşte şi
manifestată prin fie apariţii a erupţiilor cutanate, examinare care vor urma. prezintă temperatura de
febra. echilibrată aerisesc încăperea, asigur 37,80C.
hidroelectro- îmbrăcăminte lejeră, asigur 16.03.2015
litic. comprese reci, calculez Pacienta prezintă
bilanţul ingesta-excreta/24h, temperatura normal de
servesc pacientei cantităţi 36,50C.
mari de lichide, menţin
igiena tegumentelor.
6. Alterarea Să prezinte o - Asigur pacientei o Administrez medicaţia 14.03.2015
comunicări, stare de bine diminuare a anxietăţii; prescrisă de medic: Pacienta prezintă o stare
datorită afecţiunii să să se - Procur la nevoie, mijloace Carmibazol. de anxietate şi refuza să
tiroidiene, poată de comunicare alternative; Observ şi notez creşterea comunice;
manifestată prin exprima cu - Acordarea de îngrijiri nivelului anxietăţii; 15.03.2015
anxietate. uşurinţă proprii adecvate perturbării Realizarea tehnicilor de Pacienta accepta ajutorul
senzorio-motorie. suplinire: în comunicare; şi reuşeşte să se adapteze
Pregătirea pentru la noua să condiţie;
investigaţii şi îngrijirea 16.03.2015

25
 pacientului după Pacienta prezintă o stare
efectuarea lor. de bine şi poate
comunica.
7. Alterarea Pacienta să - Ne informam asupra - Pun pacienta în legătură 14.03.2015
capacităţii de a se depăşească dorinţelor şi posibilităţilor cu un psiholog; Pacienta prezintă reţineri
realiza, datorită acest intelectuale şi fizice ale - Administrez medicaţia de autorealizare;
persoanei;
inesteticii tiroidei, moment şi să prescrisă de medic. 15, 16.03.2015
- Îl ajutăm să facă un plan
manifestată prin se realizeze zilnic; Pacienta i-a legătura cu
anxietate. cu uşurinţă. - Încurajez orice activitate psihologul şi reuşeşte să
care îi atrage atenţia; se detaşeze de probleme,
- O stimulez şi o susţin fiindu-i mai uşor să se
pentru a obţine performanta auto realizeze.
dorită.
8. Alterarea Pacienta să - Favorizez adaptarea Administrez tratamentul 14,15,16.03.2015Anxietat
capacităţii de a se îşi exprime pacientei la mediul prescris de medic. e diminuată încă din
recrea, datorită temerile, să spitalicesc asigurând un - Pun pacienta în legătură prima zi.
climat de calm şi securitate ;
limitelor beneficieze cu un psiholog şi
- Identific cu pacienta cauza
cognitive de siguranţă anxietăţii şi o educa privind administrez, dacă este
manifestată prin psihologică rolul de mama. cazul, medicaţia prescrisă.
teamă, anxietate,
vulnerabilitate.
9. Alterarea Pacienta să - Educarea pacientei şi Administrez tratamentul 14.03.2015
capacităţii de a a aibă noţiuni familiei privind prevenirea prescris de medic. Pacienta nu are informaţii
se auto-îngrijire, despre infecţiilor şi a recidivelor despre tratament şi
datorită prin utilizarea articolelor de îngrijire/auto-îngrijire.
tratamentul

26
 deficitului de de îngrijire şi igienă personale;
cunoştinţe despre auto-îngrijire - Educarea pacientei să 15,16.03.2015
tratament şi la domiciliu. apeleze la medicul de Pacienta a înţeles
Auto-îngrijire la familie ori de câte ori apar informaţiile primite.
domiciliu, modificări, chiar şi minore
manifestată prin în starea de sănătate;
- În cazul în care apar unele
deficit de auto-
modificări, de culoare, sau
îngrijire. apar colecţii purulente, să se
prezinte la cel mai apropiat
spital.

Evaluare
Diagnostic: Guşa edemică mixta compresiva DET. Rezerva hipofizara de tireotrop absenta. Evoluţia pacientei a fost
favorabilă. Pacienta prezintă o stare de bine, cunoaşte şi respectă regimul igieno-dietetic. Se externează cu recomandarea de
a reveni pentru consultaţiile periodice stabilite şi pentru urmărirea efectelor tratamentului.

27
 Ziua 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Zile de boala 1 2 3 4 5
T.A.

Temp.
Puls
Resp.

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35 30 160 41°

30 25 140 40°

25 20 120 39°

20 15 100 38°

15 10 80 37°

10 5 60 36°

Lichide ingerate

28
Diureza
Scaune
Dieta

FOAIE DE TEMPERATURA ADULTI

Numele………………………
Prenumele………………….…………
Anul………Luna……..Nr.foii de observatie…..…...Nr.salon……….Nr.pat……...

29
 Cazul 2

 Nume şi prenume: B.E.

 Vârsta: 50 de ani
 Stare civilă: căsătorită
 Religie: ortodoxă
 Naţionalitate: romană
 Ocupaţie: salariata
 Greutate actuală – 68kg
Condiţii de viaţă şi de muncă: corespunzătoare
Comportament: nu fumează, nu bea alcool.
Diagnostic de internare:
Se internează pentru guşa cu dispnee şi disfonie moderată, ameţeli, astenie,
anorexie, slăbire ponderală uşoară şi hipoacuzie.
În antecedentele heredo-colaterale reţinem prezenta guşei la o mătuşă şi TBC a
tatălui. La vârsta de 21 de ani bolnavă a avut febră tifoidă. Menstruaţia la 14 ani,
a prezentat fluxuri regulate la 30 zile cu durata de 3-4 zile în cantitate medie.
Menstrele se menţin până la data internării fără modificări. Notam o naştere la
termen şi nici o întrerupere de sarcină. Locuinţa compusă din 2 camere este
necorespunzătoare igienic: alimentaţie mixtă.
Istoric: Bolnavă observa apariţia guşei încă de la vârsta de 8-9 ani, având la
început un volum mai redus, iar apoi o dezvoltare care a depăşit în unele
perioade volumul actual. În ultimul timp tendinţa a fost mai curând spre
regresiunea volumului glandei. A urmat un tratament cu iod la vârsta de 20 de
ani timp de câteva săptămâni. Încă din copilărie acuza tulburări de auz ce
persista până în prezent, fiind însoţite de zgomote în urechi şi ameţeli. La
internare mai acuza astenie, anorexie şi uşor regres ponderal.
Stare prezentă:
Cuprinde următoarele elementele patologice: tegumente şi mucoase palide,
sistem musculo adipos sub mediu (49.5 Kg pentru 158 cm), dispnee cu tiraj de
efort dar fără modificări stetoacustice toracice, puls 72 bp/min, TA 110/65,
parţial edentata policarii, hipoacuzie de perceptive, timpane mate cicatriciale
(ORL)
Examen endocrinologic:
Hipofiza somatotropă hipotona, anexele gonado şi corticotropa nemodificate
clinic.

30
Tiroida- guşa edemică mixtă, mijlocie, globală cu noduli calcifiat median,
hipomobila, nedureroasa, cu fenomene de compresiune locală (dispnee, disfagie,
turgescenta jugularelor).
Paratiroidele şi suprarenalele fără modificări clinice.
Gonade caractere sexuale primare şi secundare normotrofice, vaginita
eritematoasă.
Date de laborator: examen de urină normal, VSH 5-12 mm/1-2 h,
hemoglobina 80 %, hematocrit 44 %, leucocite 5200 mmc, glicemia 1,18 gr % 0,
probe de disproteinemie negative.
Examene radiologice: strună substernala cu calcificări în parenchimul
tiroidian, în rest pulmonar fără modificări, cord în limitele mărimii fiziologice
cu arcul ventricular uşor accentuat, aorta discret lărgită. Radiografie de şea
turcească: aria =100mm2 cu contururi nete şi regulate.
Investigaţii speciale
R.I.C. în % la PBI Indice Scinti- Me- Colec
131
în % de grama tabol -tero-
2h 5h 24h 48h pe L la con- tiroi- bazal Lemia
24h versi- diană gr%0
une
Înainte 16,6 33,7 43,3 36,2 0,293 - 12/12 +21,8 1,80
de cm++
carmi-
bazol
După 31,2 50,6 61,7 53,5 0,625 76/5 10,5/11 +38,2 1,70
carmi- cm +++
bazol

Test la TSH
R.I.C. cu L131 % DT PBI 131% DT/2 Scintigrama Me- Colec-
24h 48h 96h 24h 48h 96h tiroidiană tabol tero-
Lemia
bazal
gr%0
Înainte 43,3 36,2 37,2 0,29 0,37 0,49 - 21,6 1,80
de TSH 3 9 9
După 25,2 0,694 - 40,5 1,70
TSH
120 h

31
 GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENŢĂ

Nevoia Manifestări de Surse de Problema de Grad de

fundamentală dependenţă dificultate dependenţă dependenţă
1. A RESPIRA ŞI A Alterarea
AVEA O BUNĂ Tegumente şi Compresiune circulaţiei Dependent
CIRCULAŢIE mucoase palide locală

2. A MÂNCA ŞI A Inapetenta, Scăderii Alterarea Dependent

BEA scădere aportului stării de
ponderală alimentar nutriţie
3. A ELIMINA - - - -

4. A SE MIŞCA ŞI A Dureri Datorită Alterarea

AVEA O BUNĂ tumorii mişcărilor şi Dependent
POSTURĂ posturii
- - - -
5. A DORMI ŞI A SE
ODIHNI

6. A SE ÎMBRĂCA ŞI - - - -
DEZBRACĂ

7. A MENŢINE - - - -
TEMPERATURA
CORPULUI ÎN
LIMITE
NORMALE
8. AFI CURAT, - - - -
ÎNGRIJIT ŞI A
PROTEJA
TEGUMENTELE
ŞI MUCOASELE
9. A EVITA Hipoacuzie, Datorită stării Alterarea Dependent
PERICOLELE anxietate anxioase şi capacităţii de
slăbiri acuităţii a evita
auzului pericole
10. A COMUNICA - - - Independent
11. A ACŢIONA - - -
CONFORM Independent
PROPRIILOR

32
 CONVINGERI

12. A FI - - - Independent
PREOCUPAT ÎN
VEDEREA
REALIZĂRII
Incapacitatea Alterarea
13. A SE RECREA de a îndeplini o Anxietate, capacităţii de Dependent
activitate astenie a se recrea
recreativă
14. A ÎNVĂŢA CUM Deficit de auto- Lipsei de Alterarea Dependent
SĂ-ŞI PĂSTREZE îngrijire informare capacităţii de
SĂNĂTATEA a se auto-
îngrijire

33
Plan de îngrijire
Diagnostic de Obiectiv Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
îngrijire Rol propriu Rol delegat
1. Alterarea Asigurarea, - Asigur pacientei o - Administrarea de 22.03.2015, oră: 14:00
nutriţiei datorită pacientei, alimentaţie adecvată, bogată medicamente la indicaţia Pacienta prezintă
afecţiunii unui regim în iod medicului, carmibazol şi inapetenta.
tiroidiene, adecvat. - Alimentaţie antispastice: No-Spa. 23.03.2015,
manifestat prin lichida/semilichida. - Hidratare orală şi Pacienta prezintă o stare
laringospasm. parenterala bună, se alimentează
corespunzător
24.03.2015,
Pacienta prezintă interes
pentru alimentaţie.
2. Alterarea Să prezinte - Asiguram pacientei o - Administrarea de 22.03.2015, oră: 14:00
mişcării datorită mişcări poziţie confortabilă pentru a medicamente la indicaţia Pacienta prezintă mişcări
afecţiunii nedureroase reduce durerea cervicală. medicului şi antialgice: reticente;
tiroidiene, şi sigure - O ajutăm să se mobilizeze Algocalmin fiole. 23.03.2015,
manifestată prin adecvat. Pacienta prezintă o stare
jena cervicală. bună, se mobilizează lent
dar adecvat.
24.03.2015,
Pacienta prezintă interes
pentru mobilizare, iar
durerea este mult redusă.
3. Alterarea Pacienta să - Îi explic bolnavei eficienta - Administrez medicaţia 22.03.2015
somnului din aibă un somn somnului şi a odihnei prescrisă de medic: Pacienta nu se poate

34
punct de vedere adecvat din - Aerisesc salonul Carmibazol odihni, prezintă dureri
calitativ şi punct de - Asigur condiţii optime Anxiolitice uşoare: cervicale;
cantitativ, vedere pentru că bolnavă să se nordazepam. 23.03.2015
datorită cefaleei calitativ şi poată odihni Pacienta se linişteşte şi se
şi afecţiunii cantitativ - Îi recomand activităţi odihneşte bine
tiroidiene, recreative, plimbări în are 24.03.2015
manifestată prin liber. Pacienta nu mai prezintă
insomnia. deficit de odihnă.
4. Alterarea Pacienta să Măsurarea semnelor vitale. - Administrez medicaţia 22.03.2015
temperaturii prezinte o Inspecţia şi palparea pielii recomandată de medic: Pacienta prezintă o
corporale datorită temperatură pentru a aprecierea antibiotic şi carmibazol. temperatură de 38,10C.
procesului în limite turgescenta. - Pregătesc pacienta pentru 23.03.2015
infecţios normale, să Supravegherea eventualelor tehnicile de recoltare şi Pacienta se linişteşte şi
manifestată prin fie apariţii a erupţiilor cutanate, examinare care vor urma. prezintă temperatura de
bufeuri şi echilibrată aerisesc încăperea, asigur 37,80C.
transpiraţii hidroelectro- îmbrăcăminte lejeră, asigur 24.03.2015
litic. comprese reci, calculez Pacienta prezintă
bilanţul ingesta-excretă/24h, temperatura normal de
servesc pacientei cantităţi 36,50C.
mari de lichide, menţin
igiena tegumentelor.
5. Alterarea Pacienta să - Ne informăm asupra - Pun pacienta în legătură 22.03.2015
capacităţii de a se depăşească dorinţelor şi posibilităţilor cu un psiholog; Pacienta prezintă reţineri
realiza, datorită acest intelectuale şi fizice ale - Administrez medicaţia de autorealizare;
persoanei;
psihicului afectat, moment şi să prescrisă de medic. 23,24.03.2015
- O ajutăm să facă un plan
manifestată prin se realizeze zilnic; Pacienta i-a legătura cu
emoţii cu uşurinţă. - Încurajez orice activitate psihologul şi reuşeşte să
incontrolabile. care îi atrage atenţia; se detaşeze de probleme,

35
 - O stimulez şi o susţin fiindu-i mai uşor să se
pentru a obţine performanta auto realizeze.
dorită.
6. Alterarea Pacienta să - Favorizez adaptarea Administrez tratamentul 22,23,24.03.2015Anxieta
capacităţii de a se îşi exprime pacientei la mediul prescris de medic. te diminuată încă din
recrea, datorită temerile, să spitalicesc asigurând un - Pun pacienta în legătură prima zi.
climat de calm şi siguranţa ;
cefaleei şi stării beneficieze cu un psiholog şi
- Identific cu pacienta cauza
emotive, de siguranţă stărilor emotive şi o educa administrez, dacă este
manifestată prin psihologică privind cu privire la starea cazul, medicaţia prescrisă.
incapacitatea de a ei şi boala ce o are.
îndeplini o
activitate
recreativă.
7. Alterarea Pacienta să - Educarea pacientei şi Administrez tratamentul 22.03.2015
capacităţii de a a aibă noţiuni familiei privind prevenirea prescris de medic. Pacienta nu are
se auto-îngrijire, despre infecţiilor şi a recidivelor informaţii despre
datorită prin utilizarea articolelor de tratament şi
tratamentul
deficitului de igienă personale; îngrijire/auto-îngrijire.
cunoştinţe despre de îngrijire şi - Educarea pacientei să
tratament şi auto-îngrijire apeleze la medicul de 23,24.03.2015
Auto-îngrijire la la domiciliu. familie ori de câte ori apar Pacienta a înţeles
domiciliu, modificări, chiar şi minore informaţiile primite.
manifestată prin în starea de sănătate;
- În cazul în care apar unele
deficit de auto-
modificări, să se prezinte la
îngrijire. cel mai apropiat spital.

36
Evaluare
Diagnostic: guşa edemică difuză. Rezerva hipofizara tireotropa absenta. Rezerva funcţională tiroidiană prezenta. Evoluţia pacientei a fost favorabilă. Pacienta
prezintă o stare de bine, cunoaşte şi respecta regimul igieno-dietetic. Se externează cu recomandarea de a reveni pentru controalele periodice stabilite şi pentru verificarea
evoluţiei tratamentului.

Ziua 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Zile de boala 1 2 3 4 5
Puls
Resp.

T.A.

Temp.

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35 30 160 41°

30 25 140 40°

25 20 120 39°

20 15 100 38°

15 10 80 37°

37
10 5 60 36°

Lichide ingerate
Diureza
Scaune
Dieta

FOAIE DE TEMPERATURA ADULTI

CNP
Numele………………………
Prenumele………………….…………
Anul………Luna……..Nr.foii de observatie…..…...Nr.salon……….Nr.pat……...

38
Cazul 3

 Nume şi prenume: M.I.

 Vârsta: 57 de ani
 Stare civilă: căsătorită
 Religie: ortodoxă
 Naţionalitate: romană
 Ocupaţie: pensionara
 Greutate actuală – 61,6 kg
Condiţii de viaţă şi de muncă: corespunzătoare
Comportament: nu fumează, nu bea alcool.

Bolnavă M.I. în vârstă de 57 de ani se internează cu guşa cu jena antero

cervicală mai ales la emoţii, laringospasm, cefalee, jena abdominală şi rare
bufeuri urmate de transpiraţii.
În antecedenta heredo-colaterale notam existenta guşei la bunica dinspre
tată, iar în cele personale a varicelei la 10 ani. De asemenea, bolnavă a fost
ovariectomia la dreapta şi apendicectomizată la 48 de ani şi i s-a extirpat un
polip lingual în urmă cu un an. După menarha apărută la 13 ani bolnavă prezintă
fluxuri menstruale la interval de 3 săptămâni până la vârsta de 55 de ani. A
născut 5 copii la termen, locuieşte în 2 camere necorespunzătoare din punct de
vedere igienic şi se alimentează mixt.
Istoric: originară şi trăind întreaga viaţă într-o localitate de lângă Braşov,
Cu guşa edemică, bolnavă nu poate preciza data apariţiei guşei, dar recunoaşte
că are o vechime de mulţi ani. De cca 3-4 ani apare jena antero cervicală cu
impresia creşterii în volum a glandei în ultima perioadă, când observă
accentuarea jenei cervicale, mai ales la emoţii. Nu urmează tratament pt guşa în
ultima perioadă.
La examenul visceral notam următoarele elemente patologice: jena antero
cervicală şi laringospasm episodic fără modificări stetoacustice respiratorii, puls
68 bp/min, TA 110/70 mm. Hg., cicatrice ombilico-pubiană cu sensibilitate
spontană şi la palpare în fosa iliacă dreapta şi în hipogastru. Examen
endocrinologic:
- Hipofiza somatotropă normotonă, ax corticotrop normoton, ax gonadotrop uşor
hiperton;
- Tiroida guşa edemică difuza cu pseudonoduli paramedian drept, mică, ferma,
elastică, mobila uşor sensibilă .
Paratiroide: CHVOSTEK negativ bilateral calcemia 10 mg %,
Phosphoremia=3,3 mg %.
39
 Suprarenale fără modificări clinice.
Gonade caractere sexuale secundare şi primare normotrofice, climax în
etapa hipohormonală.
Date de laborator: examen de urină – nimic patologic, VSH 14-22 mm/1-2
h, hematocrit 38 %, hemoglobină 70 %, L=7200/mmc, glicemia 1,10 g % 0,
probe de disproteinemie negative.
Examen radiologic: radioscopie toracică, strună cervicală mobila cu tusea,
în rest pulmonar şi cord fără modificări. Radiografia de şea turcească = şea net
conturată în limite fiziologice (110 mm2)

Investigaţii speciale
R.I.C. în % la PBI Indice Scinti- Me- Colec
131
în % de grama tabol -tero-
2h 5h 24h 48h pe L la con- tiroi- bazal Lemia
24h versi- diană gr%0
une
Înainte 18,1 24,4 35,5 34,4 0,227 - 6,0/5,0 +13,8 1,90
de cm ++
carmi-
bazol
După 5.0 7,5 17,0 17,2 0,119 24,9 5,5/4,0 +15,6 1,80
carmi- cm ++
bazol

Test la TSH
R.I.C. cu L131 % DT PBI 131% DT/2 Scintigrama Me- Colec-
24h 48h 96h 24h 48h 96h tiroidiană tabol tero-
Lemia
bazal
gr%0
Înainte 35,5 34,4 31,7 0,227 0,37 0,319 - +13,8 1,90
de TSH 9
După 24,0 0,522 - 52,9 1,80
TSH
120 h

GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENŢĂ

40
 Nevoia Manifestări de Surse de Problema de Grad de
fundamentală dependenţă dificultate dependenţă dependenţă
1. A RESPIRA ŞI A
AVEA O BUNĂ Independent
CIRCULAŢIE
2. A MÂNCA ŞI A Laringospasm Afecţiunea Alterarea Dependent
BEA tiroidiană stării de
nutriţie
3. A ELIMINA - - - Independent

4. A SE MIŞCA ŞI A Jena cervicală Afecţiunii Alterarea Independent

AVEA O BUNĂ tiroidiene mişcării
POSTURĂ
Alterarea
5. A DORMI ŞI A SE Insomnie Durere, somnului din Dependent
ODIHNI cefalee, punct de
afecţiunea vedere
tiroidiană calitativ şi
cantitativ
6. A SE ÎMBRĂCA - - - Independent
ŞI DEZBRACĂ

7. A MENŢINE Bufeuri, Procesul Alterarea

TEMPERATURA transpiraţii infecţios temperaturii
CORPULUI ÎN corporale Dependent
LIMITE
NORMALE
8. AFI CURAT,
ÎNGRIJIT ŞI A - - -
PROTEJA Independent
TEGUMENTELE
ŞI MUCOASELE
9. A EVITA - - - Independent
PERICOLELE
10. A COMUNICA Independent
11. A ACŢIONA
CONFORM Independent
PROPRIILOR
CONVINGERI
12. A FI Emoţii Psihicului Alterarea Dependent
PREOCUPAT ÎN incontrolabile afectat capacităţii de
VEDEREA ce provoacă a se
41
 REALIZĂRII dureri autorealiza
cervicale.
Incapacitatea Alterarea
13. A SE RECREA de a îndeplini o Cefaleei şi capacităţii de Dependent
activitate stării emotive a se recrea
recreativă
14. A ÎNVĂŢA CUM Deficit de auto- Lipsei de Alterarea Dependent
SĂ-ŞI PĂSTREZE îngrijire informare capacităţii de
SĂNĂTATEA a se auto-
îngrijire

42
Plan de ingrijre
Diagnostic de Obiectiv Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
îngrijire Rol propriu Rol delegat
1.Alterarea Asigurarea, - Asigur pacientei o - Administrarea de 22.03.2015, ora : 14:00
nutriţiei datorită pacientei, alimentatie adecvata , medicamente la indicaţia Pacienta prezintă
afectiunii unui regim bogata in iod medicului , carmibazol si inapetenta.
tiroidiene , adecvat. -Alimentatie lichida / antispastice : No-Spa. 23.03.2015,
manifestat prin semilichida. - Hidratare orala si Pacienta prezintă o stare
laringospasm. parenterala bună, se alimenteaza
corespunzator
24.03.2015,
Pacienta prezintă interes
pentru alimentaţie.
2. Alterarea Sa prezinte -Asiguram pacientei o - Administrarea de 22.03.2015, ora : 14:00
miscarii datorita miscari pozitie confortabila pentru a medicamente la indicaţia Pacienta prezintă miscari
afectiunii nedureroase reduce durerea cervicala. medicului si antialice : reticiente;
tiroidiene , si sigure - O ajutam sa se mobilizeze Algocalmin fiole. 23.03.2015,
manifestata prin adecvat. Pacienta prezintă o stare
jena cervicala. bună, se mobilizeaza lent
dar adecvat.
24.03.2015,
Pacienta prezintă interes
pentru mobilizare , iar
durerea este mult redusa.
3. Alterarea Pacienta să - îi explic bolnavei eficienta - Administrez medicaţia 22.03.2015
somnului din aibă un somn somnului şi a odihnei prescrisă de medic: Pacienta nu se poate
punct de vedere adecvat din -aerisesc salonul Carmibazol odihni, prezintă dureri

43
calitativ si punct de - asigur condiţii optime Anxiolitice uşoare : cervicale;
cantitativ , vedere pentru că bolnavă să se nordazepam. 23.03.2015
datorita cefaleei calitativ si poată odihni Pacienta se linişteşte şi se
si afectiunii cantitativ - îi recomand activităţi odihneşte bine
tiroidiene, recreative,plimbări în are 24.03.2015
manifestata prin liber . Pacienta nu mai prezintă
insomnia. deficit de odihnă.
4. Alterarea Pacienta sa Masurarea semnelor vitale . -Administrez medicatia 22.03.2015
temperaturii prezinte o Inspectia si palparea pielii recomandata de medic : Pacienta prezinta o
corporale datorita temperatura pentru a aprecierea antibiotic si carmibazol. temperature de 38,10C.
procesului in limite turgescenta. - Pregatesc pacienta pentru 23.03.2015
infectios normale , sa Suprevegherea eventualelor tehnicile de recoltare si Pacienta se linişteşte şi
manifestata prin fie aparitii a eruptiilor examinare care vor urma. prezinta temperature de
bufeurisi echilibrata cutanate , aerisesc incaperea 37,80C.
transpiratii hidroelectro- , asigur imbracaminte 24.03.2015
litic. lejera , asigur comprese reci Pacienta prezinta
, calculez bilantul ingesta- temperatura normal de
excreta / 24h , servesc 36,50C.
pacientei cantitati mari de
lichide , mentin igiena
tegumentelor.
5.Alterarea Pacienta sa -Ne informam asupra -Pun pacienta in legatura 22.03.2015
capacitatii de a se depaseasca dorintelor si posibilitatilor cu un psiholog; Pacienta prezinta retineri
realiza , datorita acest intelectuale si fizice ale -Administrez medicatia de autorealizare;
persoanei;
psihicului afectat, moment si sa prescrisa de medic. 23,24.03.2015
-O ajutam sa faca un plan
manifestata prin se realizeze zilnic; Pacienta i-a legatura cu
emotii cu usurinta. -Incurajez orice activitate psihologul si reuseste sa

44
incontrolabile. care ii atrage atentia; se detaseje de probleme,
-O stimulez si o sustin fiindu-i mai usor sa se
pentru a obtine performanta autorealizeze.
dorita.
6. Alterarea Pacienta să - favorizez adaptarea Administrez tratamentul 22,23,24.03.2015Anxieta
capacităţii de a se îşi exprime pacientei la mediul prescris de medic. te diminuată inca din
recrea, datorită temerile, să spitalicesc asigurând un - pun pacienta în legătură prima zi.
climat de calm şi siguranta ;
cefaleei si starii beneficieze cu un psiholog şi
- identific cu pacienta cauza
emotive, de siguranţă starilor emotive şi o educa administrez, dacă este
manifestată prin psihologică privind cu privire la starea cazul, medicaţia prescrisă.
incapacitatea de a ei si boala ce o are.
indeplini o
activitate
recreativa.
7. Alterarea Pacienta să - educarea pacientei şi Administrez tratamentul 22.03.2015
capacităţii de a a aibă noţiuni familiei privind prevenirea prescris de medic. Pacienta nu are
se autoingriji, despre infecţiilor şi a recidivelor informaţii despre
datorită prin utilizarea articolelor de tratament şi
tratamentul
deficitului de igienă personale; îngrijire/autoingrijire.
cunoştinţe despre de îngrijire şi - educarea pacientei să
tratament şi autoingrijire apeleze la medicul de 23,24.03.2015
autoingrijire la la domiciliu. familie ori de câte ori apar Pacienta a înţeles
domiciliu, modificări, chiar şi minore informaţiile primite.
manifestată prin în starea de sănătate;
-În cazul în care apar unele
deficit de
modificări, să se prezinte la
autoingrijire. cel mai apropiat spital.

45
 Evaluare
Diagnostic : gusa edemica difuza . Rezerva hipofizara tireotropa absenta . Rezerva functionala tiroidiana prezenta.
Evolutia pacientei a fost favorabila. Pacienta prezinta o stare de bine, cunoaste si respecta regimul igieno-dietetic. Se
externeaza cu recomandarea de a reveni pentru controalele periodice stabilite si pentru verificarea evolutiei tratamentului.

46
 Ziua 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Zile de boala 1 2 3 4 5
Puls
Resp.

T.A.

Temp.

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35 30 160 41°

30 25 140 40°

25 20 120 39°

20 15 100 38°

15 10 80 37°

10 5 60 36°

Lichide ingerate
Diureza

47
Scaune
Dieta

FOAIE DE TEMPERATURA ADULTI

CNP
Numele………………………
Prenumele………………….…………
Anul………Luna……..Nr.foii de observatie…..…...Nr.salon……….Nr.pat……...

48
BIBLIOGRAFIE

1. Coculescu, M.-Endocrinologie clinica, ed. a II –a, Editura Medicala,

Bucuresti ,1996

2. Dumitrache, C.-Endocrinologie,mica enciclopedie, Editura

National, Bucuresti,1999

3. Galesanu,C.-Tulburarin de crestere staturala si ponderala, Ed.

“Gr.T.Popa”,Universitatea de medicina si farmacie Iasi, 2007