INFECTIILE APARATULUI

GENITAL FEMININ
DEFINITIE
• Totalitatea proceselor inflamatorii ce
afecteaza organele genitale interne si
externe ale femeii
CLASIFICARE
• I-Infectii joase:
– Vulvitele
– Vaginitele
– Inflamatiile glandelor accesorii-Bartholin si Skene
(bartholinite, skenite)
– Cervicitele (exocervicite, endocervicite)
• II-Infectii inalte(BIP-boala inflamatorie pelvina)
– Metrite
– Anexite (salpingite, ovarite);abcese tubo-ovariene
– Pelviperitonite
– Peritonite generalizate
ETIOPATOGENIE
• Cauzele determinante-germenii patogeni:
– Bacterii:gonococ, streptococ, stafilococ,
colibacil
– Virusuri:herpes HSV2, HPV,
limfogranulomatos
– Fungi: Candida albicans
– Paraziti:trichomonas vaginalis
– Micoplasma hominis, Ureaplasma
urealyticum, Chlamydia trachomatis
ETIOPATOGENIE
• Factori favorizanti de mediu extern:
– Frigul, umezeala-congestie pelvina
– Traumatismele sexuale, sau de alta natura-
porti pentru patrunderea ag. Patogeni;
spermatozoizii fixeaza lactobacilii
– Eforturi fizice mari
– Ortostatism prelungit
– Oboseala, subnutritia
ETIOPATOGENIE
• Factori favorizanti de mediu intern:
– Menstruatia: determina congestie pelvina,
favorizeaza fixarea lactobacililor pe hematii
– Patologia organelor vecine:constipatia
cronica, afectiunile hepatice
– Bolile infectioase acute, cronice, care scad
capacitatea de aparare a organismului
ETIOPATOGENIE
• Surse de infectie:
– Endogena:Germeni apartinand florei vaginale
care din saprofiti devin patogeni
– Exogena:agenti patogeni externi inoculati in
diferite imprejurari:
• Sarcina, nasterea, lehuzia
• Avorturile-maiales cele provocate
• Raporturile sexuale
• Explorari ginecologice: histerosalpingografia,
histeroscopia, chiuretajul biopsic
ETIOPATOGENIE
• Cai de infectie:
– Cale canaliculara-prin intermediul mucoaselor
– Cale sangvina-germenii provin dintr-un focar
la distanta
– Cale limfatica: infectia se transmite prin
limfaticele spatiului pelvi-subperitoneal
– Cale de contiguitate de la nivelul aparatului
digestiv: apendice, intestin
ETIOPATOGENIE
• Flora vaginala
normala=biocenoza
vaginala-predominant
bacili Doderlein
• Endocolul si OGI sunt
in mod normal sterile
VULVO-VAGINITELE
Definitie
• Inflamatia vulvei ,
vaginului si glandelor
anexe
• Rareori izolate
(vulvita fetitelor
prepubere), frecvent
asociate(femeile
adulte si climateriu)
VULVO-VAGINITELE
Etiopatogenie
• Agenti etiologici:
– Bacterii:gonococ, Gardnerela, anaerobi, BGN, BGP
– Virusuri: herpes HSV2, HPV, poxviride (moluscum
contagiosum)
– Fungi: candida albicans
– Paraziti: trichomonas
– Chlamidii, micoplasme
• Transmitere:
– directa:contact sexual, obiecte infectante:lenjerie,
instrumente medicale
– Hematogena: boli infectioase generale
VULVO-VAGINITELE
Etiopatogenie- Factori favorizanti
• Hormonali: impregnare estrogenica in prepubertate,
postclimateriu, medicatie COC,
• Traumatisme: deflorare, primele raporturi sexuale,
masturbatie, tampoane intravaginale, leziuni de grataj
prin prurit, solutii de continuitate la nastere, postabortum
• Caldura locala in exces:oparire accidentala in timpul
imbaierii, namoluri fierbinti
• Substante chimice:antiseptice concientrate, sapunuri
iritante
• Alergeni:lenjerie de nylon, coloranti sintetici
• Lipsa igienei locale corespunzatoare
VULVO-VAGINITELE
Etiopatogenie- mecanismele de
aparare a gazdei
• Ecosistemul vaginal normal cuprinde
predominant lactobacili (bacili Doderlein)
– care inhiba dezvoltarea altor agenti patogeni
(gonococ) sau oportunisti (gardnerella, candida)
– impiedica aderarea lor la celulele epiteliale,
etapa indispensabila proliferarii lor ulterioare.
– Bacilii Doderlein degradeaza glicogenul din
celulele scuamoase in glucoza si apoi in ac
lactic, mentinand ph-4-4,5; ph  impiedica
dezvoltarea unor germeni patogeni
• Prezenta in secretiile vaginale de : lizozim,
lactoferina, zinc, fibronectina, complement-cu
activitate antibacteriana
• Apararea imunitara a gazdei:imunitate
umorala-IgA, PMN, Monocite; PMN fagociteza
ag infectiosi(gonococ), elibereaza complement
Ecosistemul vaginal normal
VULVO-VAGINITELE
clasificare
• Vv.infectioase:
– Trichomoniazica
– Candidozica
– Vaginoza bacteriana
• Non infectioase:
– Vaginita inflamatorie descuamativa
– Dermatite iritante
VULVO-VAGINITELE
Diagnostic
• Vulvovaginitele acute:subiectiv:
– Leucoree:- abundenta, fetida, purulenta
-exacerbata de imbracaminte stramta, mers,
rapoarte sexuale, tampoane
-functie de agentul etiologic:
-alba, groasa, branzoasa-candida
-galben verzuie-gonococ
-spumos aerata cu miros de mucegai-trichomonas
-abundenta, fluida, cenusie cu miros alterat-vaginoza
-prurit, usturime, arsura
-dispareunie
-sdr cistitic: polakiurie, disurie, usturimi la mictiune
• Obiectiv:
– Adenopatie inghinala
– Leucoree, aglutinarea labiilor
– Edem, congestie vulvara, ulceratii
– Leziuni asociate: de grataj, ulceratii, fisuri-prurit
VULVO-VAGINITELE
Diagnostic
• Vulvitele cronice:
– Absenta simptomelor subiective
– Absenta edemului, congestiei
– Prezenta leucoreei trenante
– Prezenta leziunilor de grataj, lichenificare,
deformarea vulvei
– La exprimarea meatului utetral, a glandelor
Bartholin-picatura de puroi
Vaginita trichomonas
• Agent: trichomonas vaginalis: sub 2 forme:
torma flagelata-trophozoid (4 flageli liberi
si o membrana ondulanta, mobil) si forma
nonflagelata:rotunda, imobila-forma de
rezistenta sau degenerare
• Clinic:
– Leucoree spumos aerata, fetida
– Usturimi vulvo-vaginale si uretrale, prurit, arsura
– Dispareunie
– Simptomatologie urinara prezenta
– EVV: colpite si exocervicita cu punctat
difuz:colul capsuna
– Simptomatologie absenta in ½ cazuri
Vaginita trichomonas
Diagnostic paraclinic
– Ph<4,5
– Frotiul umed:vizualizarea intre
lama si lamela de trichomonasi
vii, mobili-sensibilitate 38-82%
– Frotiul GRAM sau Papanicolaou-
48%eroare-fals pozitive si
negative
– Cultura de trichomonas :Broth
culture-2-7 zile de incubare
pentru pozitivare
– PCR
Vaginita trichomonas
Tratament
• Tratament specific:3 derivati cu nucleu nitro-
imidazolat:metronidazol (Flagyl), nimorazol (Naxogyn),
tinidazol (Fasygin)
• Primul episod de trichomonas: metronidazol (sau unul
din derivati ) 2g doza unica, per os, repetata la 15-20 zile
• Infectii recidivante:
– Verifica absenta contaminarii printr-un partener netratat
– Reincepe cu unul din ceilalti 2 agenti, 2g doza unica, repetat
la15-20 zile+tratament local: Metronidazol 1g in ovule/zi 15-20
zile separand cele 2 cure minut
– Sau tratament prelungit pe gura: metronidazol 1g/zi 15-20 zile+
tratament local 1g/ovul/zi
– Excipientul gras din ovule poate fragiliza prezervativele si
diafragmele
Vaginita trichomonas
Tratament
• Tulpini de trichomonas rezistente la
derivatii nitro-imidazolati
– CMI>90µg/ml-
– Tratamente intensive 2g/zi metronidazol, 3-5
zile
• Infectii rebele-tulburarea ecosistemului
Vaginita trichomonas
Tratament
• In toate cazurile:
– Se trateaza obligatoriu ambii parteneri sexuali
– Sunt contraindicate rapoartele sexuale neprotejate pe toata durata
tratamentului
– Toaleta locala cu solutii alcaline (ex bicarbonat de sodiu), deoarece
Trichomonasul se dezvolta la ph acid<4,5
• Interactiuni:
– Alcoolul (efect antabuz)
– Disulfiramul (nerecomandat)
– Warfarina (risc hemoragic)
• Pe sarcina: metronidazolul-contraindicat in trim1;
nerecomandat in trim2 si 3
• Prevenirea candidozei declansate de antitrichomoniazice:
– La pacientele cu risc de candidoza se va asocia un tratament
antifungic profilactic (oral sau vaginal)
VAGINITA CANDIDOZICA
• Agent responsabil: specii din
genul Candida:Candida
albicans (>80%), torulopsis
glabrata
– Patogenie:
• Origine endogena: modificarea
ecosistemului bacterian normal
intestinal sau vaginal ca urmare a
– tratamentului cu antibiotice sau
antitrichomoniazice,
–  imunitatii gazdei
– Tulburari in glicoreglare
VAGINITA CANDIDOZICA
diagnostic
• Clinic:
– Leucoree alb branzoasa care
pateaza lenjeria (+ la 50%)
– Prurit vulvo-vaginal, arsuri,
dispareunie (+ la 1/3)
– Vulvo-vaginita cu eritem, edem,
fisuri
• Paraclinic:
– Ex microscopic direct: preparat
umed (spori, hife)
– Coloratie GRAM
– Cultura +antifungigrama
VAGINITA CANDIDOZICA
tratament
• Primul episod de candidoza:
– Azoli(fluconazol, clotrimazol, butoconazol,
miconazol, terconazol, tioconazol)oral si local
(creme, ovule) in cure scurte sau
– Nistatin
– Nu e obligatoriu de tratat si partenerul daca
nu e simptomatic
– In caz invers, partenera va fi tratata local
– Interzicerea rapoartelor neprotejate pe durata
tratamentului
VAGINITA CANDIDOZICA
tratament
• Candidoza recidivanta:
– Scopul trat: suprimarea colonizarii vaginului
cu fungi deoarece colonizarea persistenta e
principalul factor de risc
– Tratamentul partenerului nu are valoare
– Cultura cu antifungigrama e obligatorie pt a
identifica speciile de c. Albicans
VAGINITA CANDIDOZICA
tratament
• Candidoza recidivanta:
– Durata schemei initiale:
• 7-14 zile tratament topic
• Fluconazol 150mg /zi repetat la 3 zile
– Mentinerea regimului 6 luni:
• Clotrimazol 500mg/ovul, 1 ov/saptamana
• Fluconazol 100mg, 1cp/sapt
• Itraconazol 100mg/zi, zilnic 6luni
• Ketoconazol 100mg/zi zilnic 6luni
– Rolul administrarii orale sau locale de lactobacili(iaurt
cu lactobacil) sau ovule, solutii pentru lavaje
Vaginoza bacteriana
• Definitie:grup heterogen de infectii vaginale
caracterizat dpdv biologic prin disparitia florei
Doderlein si proliferarea izolata sau asociata a
altor agenti infectiosi (comensali sau patogeni):
Gardnerella vaginalis (Haemophilus
vaginalis),germeni anaerobi, vibrioni,
mycoplasme
• Absenta PMN,
• absenta infectiilor specifice: Trichomonas,
Candida, gonococ, chlamydia
• Similitudinea de semne clinice, le grupeaza in
vaginite nespecifice, termen inlocuit in 1984 cu
vaginoze bacteriene
Vaginoza bacteriana
• Frecvent la:
– Femei cu ATCD de MST
– Purtatoare de sterilet
– Parteneri multipli
• Clinic:
– Leucoree abundenta, fluida, cu miros neplacut,
cenusie
– PH>5
– Inflamatie vaginala discreta sau absenta
– Asimptomatice in>50% din paciente
Vaginoza bacteriana
• Paraclinic:
– PH>5
– Frotiu :clue cells (celule epiteliale
cu contur prost definit sau absent, in
care se observa o multitudine de
mici bacili)-specifice pentru
Gardnerella
– Testul la KOH- miros de peste
alterat-specific pentru anaerobi
– Culturile de Gardnerella nu sunt
recomandate
– Frotiul Papanicolaou are
sensibilitate redusa
Vaginoza bacteriana
tratament
• Vaginoza cu Gardnerella:
– Ampicilina 2g/zi, in 2 prize, 10-12 zile sau
– Amoxicilina 2g/zi, in 2 prize, 10-12 zile, sau
– Cefalosporina gen1, 2g/zi, in 2 prize, 10-12
zile sau
– Doxiciclina 200mg/zi, in 2 prize, 10-12 zile
sau
– Lymecilina, 600mg/zi, in 2 prize, 10-12 zile
Vaginoza bacteriana
tratament
• Vaginoza cu Gardnerella si anaerobi:
– Metronidazol 1g/zi, in 2 prize, 7-10 zile sau
– Ampicilina 2g/zi in 2 prize, 10-12 zile
• Vaginoza cu anaerobi:
– Metronidazol 1g/zi, in 2 prize, 7-10 zile
• Vaginoza cu virioni:
– Tratamentul gardnerelei trateaza si virionii
– Daca nu se evidentiaza gardnerella-metronidazol
• Vaginozele rezistente la tratament:
– Ampicilina 2g/zi in 2 prize 10-12 zile+metronidazol
1g/zi in 2 prize, 7-10 zile
Alte vaginite bacteriene
• Vaginita cu staphylococus aureus-risc
de soc toxic
• Vaginita cu streptococ de grup A-risc
de soc toxic
• Vaginta cu streptococ B-pe sarcina-
principala bacterie care da
morbiditate si mortalitate neonatala-
ampicilina 1g, iv
Vaginite non-infectioase
• Vaginite iatrogene:
– Lavaje vaginale prea frecvent
– Cu substante chimice alergene
– Reactie la corp strain: tampoane,
diafragme, bureti intravaginali
• Vaginita alergica: prezenta de Vaginita atrofica
eozinofile secretante de IgE local
• Vaginitele atrofice sau senile:lipsa
estrogenilor-secretie redusa,
mucoasa palida, subtire, ph
• Vaginita descuamativa: pe un lichen
plan eroziv

Vaginoza citolitica
Cervicite- etiopatogenie,
diagnostic, tratament
DEFINITIE

• Cervicita acută sau cronică defineşte

inflamaţiile colului uterin indiferent de
cauza lor.
CLASIFICARE
• Cervicita primară afectează o mucoasă iniţial normală.
Este mai frecvent o cervicovaginită decât o
endocervicită-endometrită.
• Cervicita secundară apare pe un col remaniat prin
traumatisme sau infecţii repetate şi care prezintă alterări
histologice ce favorizează o dezvoltare microbiană.
Putem de asemenea izola 2 tipuri histologice de cervicite,
coexistenţa lor fiind de asemenea posibilă. Factorii
etiologici sunt comuni, la fel şi consecinţele:
• Cervicovaginita: doar mucoasa pavimentoasă a
exocolului participă la inflamaţie.Procesul poate prinde şi
fundurile de sac vaginale , eventual întregul vagin.
• Cervicita propriu-zisă: mucoasa cilindrică e interesată de
inflamaţie (endocervicită).
FACTORI ETIOLOGICI
• Factorul microbian: (este
frecvent singura cauză a
inflamaţiei):Candida albicans,
Chlamydiae, Trichomonas,
Gardnerella vaginalis,
Gonococul, Mycoplasma,
Herpes simplex, Parvovirus,
etc.
Agenţii infecţioşi responsabili de
cervicite vin pe cale: vaginală,
uterină, rareori printr-o
difuziune sangvină sau
limfatică.
FACTORI ETIOLOGICI
• Factorul mecanic: dispozitiv intrauterin,
prolaps, alungire hipertrofică de col,
tampoane vaginale reţinute timp
îndelungat. Endocervicita pe DIU
• Factorul traumatic: cu ocazia unei
naşteri, avort, act chirurgical sau
investigaţie
radiologică(histerosalpingografie)
• Factorul chimic: orice produs care
modifică ph-ul normal al
vaginului(acid=4unităţi ph);
contracepţia locală chimică sau
produsele de toaletă. O creştere a
ph-ului favorizează dezvoltarea E.coli,
Enterococ, Trichomonas; o scădere a
ph-ului favorizează dezvoltarea
candida albicans. Eroziune pe prolaps grad 3
HISTOLOGIA
Se disting 2 entităţi:
• Cervicovaginita: în care epiteliul glandular este
conservat iar epiteliul pavimentos exocervical sau cel
vaginal reacţionează la agresiunea microbiană în 2
modalităţi:
– descuamare- mucoasa îşi pierde straturile superficiale şi uneori
şi pe cele mijlocii, apare o dilataţie vasculară în ţesutul
conjunctiv şi un infiltrat limfoplasmocitar în corion.
– hiperplazie- mult mai rară. Se prezintă sub formă de papiloame
sau condiloame. Mucoasa îşi creşte numărul de straturi,
maturaţia sa e mai puţin regulată iar celulele prezintă anomalii
nucleare mai mult sau mai puţin marcate.Tesutul conjunctiv e
sediul unui infiltrat limfo-plasmocitar, papilele se alungesc şi
supradenivelează epiteliul, capilarele sunt dilatate
 HISTOLOGIA
• Cervicita propriu-zisă : epiteliul glandular
e afectat în mai multe faze succesive:
– congestie activă: atingerea ţesutului
conjunctiv cu vasodilataţie, edem, infiltrat
limfoplasmocitar
eritem
– descuamare epitelială cu ulceraţie ulceratie
putând ajunge până la ţesutul conjunctiv
– repararea ulceraţiei prin regenerarea
mucoasei glandulare uneori sub formă
de metaplazie pavimentoasă
– Dacă în tesutul conjunctiv infiltratul
diminuă, el poate lăsa locul unei scleroze
( sursă de chişti Naboth) sau o diminuare edem
a capacităţii secretorii. Scleroza cu chisti
– persistenţa inflamaţiei în jurul gurilor Naboth
glandulare poate evolua spre cronicizare.
– este de asemenea posibil ca fenomenele
inflamatorii să prindă endocolul,
endometrul, parametrele şi mai ales
trompele ca în cazul salpingitei cu
Chlamidia sau gonococ
eroziune
DIAGNOSTIC
Diagnosticul se pune pe semne: clinice,
colposcopice, citologice,şi uneori serologice.
• Semnele clinice sunt discrete în cervicită şi evocatoare
în cervicovaginită. Elementele principale sunt:
– leucoreea care poate fi caracteristică anumitor agenţi etiologici
– prurit sau arsuri vulvo-vaginale
– Metroragii (spontane sau prin hiperemie sau sau postcoitale)
– uretrită cu simptomatologie urinară
– dispareunie orificială
– infertilitate (prin mucus gros, acid, purulent ostil
spermatozoizilor)
– sindrom dureros pelvin
 COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
Examenul colposcopic fără preparare:
• vizualizează secreţii vaginale şi cervicale
moderate sau excesive care pot uneori
indica după aspect natura infecţiei:
– în trichomoniază secreţia e abundentă, galben
verzuie, spumos aerată, urât mirositoare,
– în candidoză secreţia e alb brânzoasă, intens
pruriginoasă, acoperind o mucoasă Leucoree
vulvovaginală puternic eritematoasă Trichomonas
– infecţiile bacteriene se asociază cu o secreţie
seropurulentă, lichidă. Secreţia poate fi urât
mirositoare în caz de infecţii cu anaerobi,
vaginoză bacteriană, trichomonas.
– Gonoreea determină o secreţie vaginală şi
cervicală purulentă, galben verzuie.

Leucoree Candida
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
• după îndepărtarea
secreţiei se constată plaje
eritematoase punctiforme,
maculare, mixte, uneori
papuloase ce corespund
unei congestii localizate a Colpita cu puncte rosii
corionului sub epiteliul
malpighian, care sunt şi
mai bine evidenţiate după
badijonare cu ser
fiziologic.

Colpita maculara Colpita mixta

COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
• Colpita cu puncte albe
• Colpita papilara-
micropapile albe de talie
variabila localizate pe un
Colpite
col congestiv papilare
• Colpita mozaiforma-
mozaic iod pozitiv
Acestea sunt forme
colposcopice de colpita
papilomatoasa (HPV)

Colpita puncte
Colpita mozaiforma albe
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
• dacă procesul infecţios se însoţeşte
de o ulceraţie marcată, suprafaţa
poate fi acoperită de un exudat
purulent sau seros şi poate prezenta ulceratie
denivelări
• o infecţie cronică poate produce
ulceraţii şi vindecări recurente
producănd o reacţie de fibroză.
Fibroza apare albă sau roz, funcţie de
intensitatea procesului.Epiteliul care
acoperă ţesutul conjunctiv e fragil,
conducând la ulceraţie şi sângerare.
Chisti Naboth, fibroza, inflamatie cronica
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
• In caz de endocervicită,
epiteliul cilindric e roşu
intens, sângerează la
contact şi poate fi acoperit
de o secreţie purulentă.
Epiteliul cilindric îşi pierde Ectropion modificat de inflamatie
aspectul de boabe de
strugure din cauza
aplatizării vililor prin
inflamaţii repetate

Endocervicita Reepitelizare atipica pe

acuta modificari inflamatorii
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
• Anumite aspecte ale colului
par a fi specifice unei infecţii
printr-un agent cauzal
particular:
• în infecţia vulvovaginală
herpetică se pot observa mici Infectie herpetica

vezicule cu conţinut seros

conglomerate în buchet.Când
acestea se sparg, se produc
ulceraţii dureroase
vulvovaginale care persistă
aproximativ 2 săptămâni
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
• Infecţii cervicale rare datorate TBC,
schisostomiazei, amibiozei, sifilisului, produc
ulceraţii extinse şi necroza colului, mimând un
cancer invaziv

Sifilis cervical
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
După badijonare cu acid acetic:
• Acidul acetic curăţă colul de secreţii dar
poate provoca arsură sau iritaţie vaginală,
martor al unui proces infecţios
• In inflamaţia cronică colul apare roşu cu
zone peteşiale acetoalbe imprecis
circumscrise, răspândite pe col, care nu
sunt restrânse la ZT şi care pot sângera la
atingere. Papilele stromale largi apar ca
puncte roşii pe un fundal roz-alb. Acest
punctat difuz ar putea fi confundat de un Cervicita Trichomonas
colposcopist neexperimentat cu un CIN. inainte si dupa acid acetic
Criteriile de diferenţiere ar fi:punctatul
inflamator e fin, cu distanţe intercapilare
minime, difuz distribuit, (nerestrâns la ZT)
şi care prinde epiteliul scuamos de origine
şi vaginul, cu o mucoasă inflamată.
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
După badijonare cu lugol-Testul
Schiller:
• aspectul colului depinde de
descuamarea şi pierderea structurilor
celulare ce conţin glicogen.Dacă
descuamarea e limitată la vârful
papilelor stromale unde epiteliul
scuamos e mai subţire, o serie de
puncte galbene se observă pe fundalul
brun dând aspectul de punctat.Când
infecţia persistă şi inflamaţia devine
cronică, zone mici decuamate
confluiază pentru a forma arii largi
descuamate (aspect în piele de
leopard).
Acest aspect e specific mai ales infecţiei Aspect in “piele de leopard”
cu Trichomonas dar poate apărea şi în
infecţia cu fungi sau bacterii.
CONCLUZII
• Inflamaţiile colului uterin se asociază cu o secreţie
albicioasă, seropurulentă, mucopurulentă abundentă,
deobicei urât mirositoare şi cu un punctat difuz , ulceraţie
şi vindecare prin fibroză.
• Leziunile inflamatorii ale colului uterin pot fi diferenţiate
de CIN prin extinderea pe zone largi de col şi vagin, prin
intensitatea roşie a culorii şi prin asocierea de simptome
cum sunt leucoreea şi pruritul.
• In infecţiile cervicovaginale, colposcopia va evidenţia o
colpită prin exacerbarea vascularizaţiei din corionul
subjacent dar nu poate orienta către un diagnostic
etiologic patognomonic.Ea se va însoţi de un bilanţ
bacteriologic cervicovaginal sau de testare a infecţiei cu
chlamidia sau micoplasme pe cultură.
Bartholinite si Skenite
• Glandele Bartholin-
glande anexe ale
vulvei care se deschid
la nivelul vestibulului
in 1/3 posterioara
• Glandele Skene-
glande anexe ale
vulvei care se deschid
in septul uretro-
vaginal
Diagnostic de Bartholinita
• Forma acuta:Abces al
partii postero-
inferioare a vulvei, cu
:rubor, tumor, calor,
dolor, deformarea
partii posterioare a
labiei mari, fluctuenta,
+/- fistulizare
spontana
• Forma cronica: chist
ce deformeaza 1/3
posterioara a vulvei
Bartolinita-tratament
• In forma acuta:
incizie+drenaj+/-
marsupializare
• In forma cronica:
– Excizia peretelui chistului
• Recoltare din secretie
pentru cultura si
antibiograma
• Antibioterapie,
antiinflamatorii, gheata
pana in momentul
colectarii in vederea
inciziei
Boala inflamatorie pelvina
• Definitie: infectie a uterului, anexelor si
structurilor pelvine adiacente care nu se
asociaza cu o interventie chirurgicala sau
cu sarcina
• Denumirea noua inglobeaza termeni mai
vechi ca :endometrita, salpingita, ovarita,
anexita, parametrita, pelviperitonita,
perihepatita, periapendicita, abces tubo-
ovarian, piosalinx,
Boala inflamatorie pelvina
forme clinice
• BIP acuta-forma particulara :abcesul tubo-
ovarian
• BIP cronica-sechele:
– Durerea cronica pelvina
– Infertilitatea
– SEU
Boala inflamatorie pelvina
Factori de risc
• Varsta 15-25 ani
• Parteneri sexuali multipli
• Purtatoare de sterilet
• Dusuri vaginale prea frecvente
• Fumatoare
• Infectii cu Chlamydia trachomatis, gonococ, vaginoze
bacteriene
• Metodele de contraceptie tip bariera (prezervativ,
diafragm) protejeaza partial
• COC modifica manifestarea PID
• Manevre instrumentale locale: chiuretaje, HSG, HSK,
insertie DIU
Boala inflamatorie pelvina
agenti microbieni implicati
• Chlamydia trachomatis
• Neisseria gnorrhoe
• Germeni anaerobi/facultativ anaerobi:
– Prevotella
– Peptostreptococus
– Gardnerella
– Escherichia coli
– Streptococi alfa, beta hemolitici
– Stafilococi coagulazo-negativi
– Mycoplasme: M.hominis, M. Genitalium, Ureaplasma
urealiticum
– Trichomonas vaginalis
Boala inflamatorie pelvina
Diagnostic
• Criterii majore(diagnosticul sindromic):
– Durere in etajul abdominal inferior
– Durere la palparea uterului si anexelor
– Durere la mobilizarea colului
– Semne de infectie a tractului genital inferior
– Nici o evidenta de diagnostic competitiv
– TIS negativ
• Criterii aditionale paraclinice:
– Febra
– CRP
– VSH
– Leucocitoza
– nr  leucocite in preparatul umed
• Criteriile clinice sunt nespecifice cand laparoscopia e
luata drept gold standard-sensibilitate 60-70%
Boala inflamatorie pelvina
Diagnostic
• Alte tehnici diagnostice:
– Laparoscopia
– Biopsia de endometru-cu pipela Cornier-
endometrita cu plasma cell
– Ecografia endovaginala
– RMN
Boala inflamatorie pelvina-
diagnostic ecografic
• Abcesul tubo-ovarian: masa anexiala
complexa sau predominant chistica, cu
multiple ecouri interne
• Piosalpinx: formatiune anexiala
chistica alungita, cu pereti ingrosati in
spite de roata, cu septuri incomplete
(plicatura)
• Lichid liber in Douglas-care
evidentiaza si eventuale aderente
Boala inflamatorie pelvina
laparoscopia
• Diagnostic pozitiv de PID si
tratament:
– Liza aderentelor
– Lavaj peritoneal
Sdr Fitz H Curtis hidrosalpinx
– Drenajul si lavajul abceselor
• Diagnostic negativ de PID
si diagnostic diferential cu :
– Endometrioame
– Chisturi de ovar rupte
Recoltare secretie Hidrosalpinx si chist
– Torsiune de anexa
– Apendicita,
– Operabile laparoscopic

Liza aderente Aderente pelvine

Antibioticele utilizate in PID
procent de vindecare
Antibiotice utilizate in PID
scheme parenterale si orale
Preventia PID
• Preventia primara: masuri pentru prevenirea
infectiei cu germeni ce produc MST si PID
• Preventia secundara: detectia precoce a bolii
subclinice prin screening pentru a preveni ca
infectia tractului genital inferior sa dea infectie a
tractului genital superior: depistarea Chlamydia
si tatament unidoza cu azitromicina
• Preventia tertiara: tratamentul cat mai rapid al
unei infectii acte sau cronice cu Chlamydia a
tractului genital superior pentru a reduce
sechelele
Preventia primara a PID
• Comportament sexual normal:
– Debutul vietii sexuale minim 2-3 ani dupa menarha
– Limitarea nr de parteneri sexuali
– Evitarea rapoartelor sexuale ocazionale si cu
parteneri cu risc crescut
– Intreaba partenerii sexuali despre MST si inspecteaza
OGE
• Foloseste metode tip bariera:
– Prezervative, diafragme, spermicide chiar cand
contraceptia nu e necesara
Preventia primara a PID
• Solicita explorare MST si tratament imediat
cand:
– Ai avut raport sexual neprotejat
– Au aparut simptome de leucoree, usturimi etc
– Controlul periodic al MST
• Respecta instructiunile medicale:
– Ia toata medicatia conform prescriptiei
– Respecta calendarul controalelor
– Repaus sexual pe durata tratamentului
• In caz de diagnostic al unei MST
– anunta toti partenerii posibil infectati
– Asista personalul medical in identificarea si anuntarea
partenerilor sexuali