MINISTERUL AGRICULTURII, PĂ

PĂDURILOR ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ

Str. Doamnei nr.17-19

ANCA Bucureşti, sector 3
Tel: +40-21-312.46.20
Fax:+40-21- 312.46.43
al Cunoasterii
E-mail:agentiaagricola@rdslink.ro
www.consultantaagricola.ro

PROIECT TIP

Fermă de vaci destinată producţiei de lapte

( 20 de capete )

-2006-
 FERMĂ DE VACI
destinată producţiei de lapte

►Efective
► Nutriţie –Producţie -Reproducţie
►Calcul economic

Microfermă cu 20 vaci

Efective
Categorii de vârstă Capete %
Vaci 20 50
Juninci 4 10
Viţele peste 18 luni 2 5
Viţele de 12-18 luni 4 10
Viţele de 6-12 luni 4 10
Viţele de 3-6 luni 2 5
Viţele de 0-3 luni 2 5
Tăuraşi 2 5
Total 20 100.00

Structura efectivului asigură realizarea unei reforme de 16% şi o

creştere de efectiv anuală de 10%.
Ferma de vaci de lapte cuprinde în termeni zootehnici următoarele
componente:
■ Populaţia de animale utilizată
■ Factori de mediu
-microclimat ( temperatură, umiditate, radiaţii, etc.)

INDICATORI TEHNICI
Producţia şi reproducţia
UM BR B HF (BNR)
Producţia medie de Kg 4800 4500 5800
lapte
Nr. mediu de vaci în % 80 85 85
lactaţie
Vaci gestante % 50 50 50
permanent
Reforma selectivă % 15 16 16
Natalitate % 95 95 95
Vârsta primiparelor la luni 16-18 18 18

2
prima montă fecundă
Greutatea viţelelor la Kg/cap. 420 410 410
prima montă
Planul de cultură

Suprafeţele destinate producerii furajelor de volum necesită

următoarea structură:
- leguminoase + graminee perene 60%
- porumb pentru siloz 25%
- rădăcinoase ( sfeclă, gulii, morcovi, etc.) 10%
- cereale + oleaginoase 5%
( porumb, orz, ovăz, soia, floarea –soarelui)

Necesarul anual de furaje

Sortimentul Cantitate S.U. U.N.
- tone- - tone- -mii-
Făinuri 54 44 26
Suculente 190 28 38
Concentrate 28 24 30
PVM 0,14 0,12 0,106

Suprafeţe necesare pentru producerea furajelor de volum

Cantitatea Producţia
Sortimentul de Nr. ha
necesară medie UN/ha
furaje aferente
- Kg- - tone/ha-
Masă verde 320.400 45 7,12 8.111
Suculente 81.000 80 1,013 13.600
Fân 36.000 8 4,50 4.000
Paie 28.800 1 - -
Concentrate 41.400 4 10,35 4.400
TOTAL ARABIL x x 22,99 -

Factori biologici:
- nutritivi (fitocentoză utilă, apă);
- interacţiuni sociale;
- interacţiuni sexuale;
- interacţiuni cu omul;
- paraziţi;
- prădători;
- microorganisme, simbiotice şi saprofite.

3
 Procurarea materialului biologic se face cu ajutorul specialiştilor din
Unităţile de Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie şi implicarea
Asociaţiilor crescătorilor de taurine.

Sunt necesare pentru funcţionare autorizaţii:

- D.A.D.R.;
- OCOT;
- DSVA;
- Sanepid;
- Oficiul pentru protecţia mediului;
- Oficiul pentru protecţia muncii;
- P.S.I. (pompieri).

Raţia de furaje
pentru o vacă de lapte de 600 Kg şi o producţie medie de 16 Kg/zi

Iarna
Sortimente Cantitate S.U. U.N. P.D. Ca P Caroten
de furaje Kg Kg g g g g mg
Fân de deal 5 4,31 2,35 280 27,00 10,0 90,0
Fân lucernă 3 2,52 1,44 366 40,2 5,4 78,0
Sfeclă 20 3,52 3,20 180 6,0 8,0 -
furajeră
Porumb siloz 20 3,00 2,40 160 14,0 6,0 540,0
Aport raţia de 48 13,35 9,39 986 87,2 29,4 708,0
bază
Diferenţă x 3,73 4,61 334 - 9,2 32,6 - 298,0

Nutreţ 4,2 3,696 4,62 336 0 0 0

combinat
TOTAL x 17,046 14,01 1322 87,2 29,4 708,0

Raţia asigură:
- Energie 0,82 UN/Kg;
- Volum 2,84 Kg/S.U./100 Kg greutate vie;
-Raport nutritiv (R.N.) 1322/(14,01 x 0,6 x 1000) – 1322 = 1/5,3;
-Structură raţie – fibroase 27%, suculente 40%, concentrate 33%.

Vara
Sortimente Cantitate S.U. U.N. P.D. Ca P Caroten
de furaje Kg Kg g g g g mg
Lucernă 20 4,52 3,2 600 100 14 1.180
verde
Porumb 45 9,00 7,2 675 31,5 18 2.115
verde
Aport raţia de 65 13,52 10,4 1275 131,5 32 3.295

4
bază
Diferenţă X 3,18 3,1 -15 -56,5 28 -2.905
Nutreţ 3 2,64 3,3 240 0 0 0
combinat
TOTAL X 16,16 13,7 1515 131,5 32 3.295
Raţia asigură:
- Energie 0,84 UN/Kg SU;
-Volum 2,71 Kg SU/100 Kg greutate vie;
-Raport nutritiv suculente 70%, fibroase 0%, concentrate 24%.

PROIECTAREA TEHNICĂ
a unei micro –ferme de 20 vaci de lapte şi tineretul aferent

Construcţii

■ Dimensiunea adăpostului cu 20 de vaci + anexe (grajd tineret)

Lungime - 56 m;
Lăţime - 6 m;
Suprafaţă - 336 m2.

■Grajd vaci
Lungime - 40 m;
Lăţime - 6 m;
Suprafaţă - 240 m2.

■Adăpost tineret
Lungime - 16 m;
Lăţime - 6 m;
Suprafaţă - 96 m2.

■ Standul vacilor - lungime 1,85 m;

- lăţime 1,20 m;

■Pardoseala - cărămidă pe cant;

■Panta de scurgere - 0,5% cm;

zonă odihnă

■Delimitare standuri - bare metalice;

■Rigolă colectare dejecţii - lăţime 40 cm;

(din beton) - adâncime 20 cm;

■Alee serviciu - 55 cm;

5
 ( din beton)
■Ieslea - lăţime 70cm;

■Alee de furajare - 250 cm;

■Înălţime plafon - 2,50 m;

■Coşuri evacuare - 4 bucăţi: 0,4 m x 0,5 m.

gaze nocive

►Adăparea se asigură cu adăpători mecanice 1 la 2 vaci

►Mulsul se realizează cu aparat mecanic de muls mobil

►Anexe: - bucătăria furajeră;

- depozit concentrate;
- magazie unelte.

Indicatori tehnici

●Suprafaţă de adăpostire 8,4 m2/animal

●Front furajare 1,15; 1,20 m

●Consum furaje zilnic 75/Kg

●Consum de apă 40- 55 l

●Cantitate de dejecţii 9000 Kg/vacă/an

●Capacitate fosă purin 1,5 m3

Indicatori microclimat

●Indicele volumului de aer 21 m2/animal

●Temperatura optimă 14-180 C

●Coeficient luminozitate 1/ 20

●Ventilaţia grajdului 3,36 m3 la 336 m2 suprafaţă

Evaluare construcţii
6
 - suprafaţă construită grajd vaci 40 x 6 = 240 m2
-
suprafaţă construită grajd tineret 16 x 6= 96 m2

TOTAL suprafaţă construită 336 m2

CHELTUIELI

Valoare construibilă
a) adăpost
336 x 474 RON/m2 = 159264 RON

b) instalaţie adăpare
10 x 20 RON/buc. = 200 RON

c)aparate de muls
2 aparate x 1500 RON = 3000 RON

TOTAL investiţie construcţii: 162.464 RON

Cheltuieli exploatare

Furaje
Vaci lapte - Vara

Masă verde: 75 Kg/cap/zi x 20 vaci x 180 zile = 270.000 Kg

Nutreţ combinat: 5 Kg/zi x 20 vaci x 180 zile = 18.000 Kg
Grosiere: 3 Kg/zi x 20 vaci x 180 zile = 10.800 Kg

Viţei –Vara
Masă verde: 28 Kg/cap/zi x 10 cap. x 180 zile = 50.400Kg
Nutreţ combinat: 1 Kg/cap/zi x 10 cap. x 180 zile = 1800 Kg

Vaci lapte – iarna

Fân: 8 Kg x 20 vaci x 180 zile = 28.800 Kg
Suculente: 20Kg x 20 vaci x 180 zile = 72.000 Kg
Nutreţ combinat: 5Kg x 20 vaci x 180 zile =18.000 Kg

Viţei – iarna
Fân : 4Kg x 10 Kg x 180 zile = 7200 Kg
Suculente: 5 Kg x 10 Kg x 180 zile = 9000 Kg
Nutreţ combinate: 2Kg x 10 Kg x 180 zile = 3600 Kg

7
Costul furajelor

Masă verde 270.000 + 50.400 = 320.400 X 0,15 = 48.060

Fân 28.800 + 7.200 = 36.000 X 0,25 = 9.000
Concentrate 18.000 + 1.800 +18.000 +1.800 = 41.400 x0,40
Suculente 72.000 +9.000 = 81.000 x 0,20 = 16.200
Paie 10.800 + 3.400 + 7.200 + 5.400 = 28.800 x 0,08 =2.304
TOTAL 92.124

Costul apei
55 l/cap. x 30 cap. x 365 zile =602.250 x 0,005RON/l= 3.011,25 RON

Costul energiei
- pentru muls: 6 Kw x 365 x 0,1529 RON/Kw x 2 buc. instalaţii =
669,702 RON
- pentru iluminat: 20 x 100 w/h x 5 ore x 365 zile =3.650 Kw x 0,1529
RON Kw = 5.580,85 RON

TOTAL cost energie: 6250,552 RON

Costuri cu munca vie:

350 RON/om x 12 luni x 2 oameni = 8.400 RON

Costuri sanitar – veterinare şi însămânţare:

80 RON/vacă x 20 cap. = 1.600 RON

Total cheltuieli
Cost furaje 92.120,00
Cost apă 3.011,25
Cost energie 6.250,55
Cost muncă vie 8.400,00
Cost sanitar – veterinar 1.600,00
Cost amortizare 3.505,20
Cost asigurare 1.112,40

8
TOTAL 115.999,40

VENITURI

Evaluarea producţiei:

Lapte

20 vaci x 7500 l/cap x 1 RON/l = 150.000 RON

20 vaci x 7100 l/cap x 1 RON/l = 142.000 RON – lapte marfă

Carne
4 vaci x 550 Kg x 4,5 RON/Kg = 9.900 RON
10 viţei x 300 Kg x 5,0 RON/Kg =15.000 RON

Beneficiu

142.000 RON - 108.599 RON = 33.401 RON

Rată profit

33.401 RON/108.599 RON = 30,76%

Termen recuperare investiţii

Valoare grajd = 159.264 RON

Instalaţie muls = 3.000 RON
Instalaţie adăpost = 200 RON

159.264 RON + 3.000 RON + 200 RON = 162.464 RON

162.464 RON/ 33.401 RON = 4,86 ~ 5 ani

REZULTATE ECONOMICE

Microfermă 20 vaci
a) vaci cu lapte → 20 capete
b) viţei nou născuţi →20 capete

Efectiv anual mediu de vaci →20 capete

Număr de zile furajate →7300
9
Cheltuieli directe 115.999,40 RON
Cheltuieli indirecte 1.600,00 RON
d.c. comune 1.000,00 RON
d.c. generale 600,00 RON

Cheltuiel anuale aferente producţiei 117.599,20 RON

Valoarea de întrebuinţare 9.000,00 RON
Cheltuieli cu producţia principală 108.599,20 RON
Cheltuieli pe ZAF 16,11 RON
Cheltuieli pe cap animal 5.879,96 RON
Rentabilitate 30,7 %

TEHNOLOGIA DE PRODUCŢIE

Activitatea de producţie se desfăşoară pe sectoare, astfel:

- sectorul utilizare vaci de lapte;
- sectorul maternitate şi creştere tineret femel;
- sectorul de producţie, conservare şi preparare a furajelor.

Sectorul vaci cu lapte

Se aplică tehnologii diferenţiate, în funcţie de sistemul de întreţinere
(legat, liber, mixt), de sezon ( iarna, vara). Stare fiziologică ( G, FR, IR,
IRA) şi producţie de peste 15 -20 Kg de lapte/cap/zi.
G= gestante; FR =fătare recentă; IR = însămânţare recent;
IRA=însămânţare recent după anoestrus – lipsa căldurilor).
Constituirea loturilor de vaci se face în funcţie de:
- starea fiziologică şi nivelul productiv;
- gradul de mecanizare al fermei;
- situaţia sanitară veterinară a animalelor.

În adăposturile cu stabulaţie liberă, lotizarea va cuprinde

următoarele grupe principale fiziologice şi de producţie:
- vaci fătate recent 0-60 zile şi fătate 60-120 zile, 121 – 305 zile;
- vaci în repau mamar (RM) = ultimele 60 zile înainte de fătare.
Activitatea în fermă se desfăşoară pe bază de programe diferenţiat în
funcţie de sezon. Odihna vacilor se face pe stand cu aşternutul din paie
sau în cuşete la stabulaţie liberă.
Furajarea vacilor se face diferenţiat în funcţie de potenţialul de
producţie, stadiul de gestaţie, dând ca exemplu vaci cu producţie din
cele trei rase la parametrii indicaţi mai sus.

10
 Îngrijirea vacilor în diferite stări fiziologice

Vaci în pregătire de fătare

- pe baza unui program de înţărcare care se întocmeşte lunar, vacile
gestante se înţarcă obligatoriu cu 60 – 70 zile înainte de fătare;
- furajarea vacilor se face corespunzător unei producţii de 15 -20
l/zi/cap.

Vaci în lactaţie
Furajarea vacilor în lactaţie se face în funcţie de producţia potenţială,
greutatea corporală, administrându-se suplimentar 1,5 UN/cap/zi, atât
timp cât vaca răspunde cu o creştere a producţiei de lapte de 1-2 litrii
de lapte pe zi.

Vaci gestante şi în lactaţie

Necesarul de hrană se stabileşte în raport cu necesarul de
întreţinere, producţie sde lapte, energie pentru mişcare sau staţiune,
energie pentru termoreglare şi efortul de lactaţie – gestaţie. Recalcularea
raţiilor se face decadal.

Administrarea furajelor
Furajele administrate în două sau mai multe tainuri se execută în
următoarea succesiune:
- iarna: fânuri, concentrate, suculente;
- vara: fânuri, concentrate, suculente, fânuri.

În perioada de vară păşunatul se organizează în intervalul dintre două

mulsori, evitând căldurile exesive, prin umbrare sau prin prelungirea
păşunatului de seară.

Mulsul vacilor se face de două ori pe zi, la intervale precise, excepţie

făcând vacile cu producţii foarte mari ( peste 25 litri/zi), care se mulg de
trei ori pe zi, precum şi vacile supuse regimului de înţărcare care se mulg
odată pe zi.
Ca cerinţă fiziologică şi de producţie, intervalul între mulsori va fi de 10-
12 ore. Vacile se mulg totdeauna în aceiaşi ordine în system legat, iar în
sistemul de întreţinere liberă se respectă ordinea locurilor.

Pregătirea pentru muls conţine următoarele etape:

- pregătirea şi verificarea instalaţiei şi aparaturii pentru muls;
11
 - spălarea ugerului cu apă caldă;
- ştergerea ugerului cu un prosop curat;
- efectuarea masajului;
- mulsoarea proprie zisă.
Mulsul mecanic propriu zis constă din aplicarea paharelor de muls pe
sfârcuri după următoarea ordine:
- stâng posterior, drept posterior;
- stâng anterior, drept anterior.
Încheierea operaţiunii de muls se face cu mulsul suplimentar,
intensitatea vacuumului care tebuie să fie de 0,45 Kg/cm2, iar numărul de
pulsaţii să fie cuprins între 50-60.

Evacuarea dejecţiilor
În sistem de întreţinere liberă: plug raclor, tractoraş cu lamă. Pentru
menţinerea curăţeniei în grajd şi evitarea suprasolicitării utilajelor de
evacuare, se întocmesc grafice de evacuare a dejecţiilor de 2-3 ori pe zi.

REPRODUCŢIA

Activitatea de reproducţie trebuie organizată şi coordonată astfel încât

să se asigure obţinerea unei natalităţi de 90-95% pe fermă. În acest scop
se vor lua următoarele măsuri:
- individualizarea întregului efectiv de vaci şi viţele pentru reproducţie
prin tatuaj;
- întocmirea programului lunar de montă;
- depistarea vacilor în călduri;
- însămânţarea animalelor la timpul optim;
- urmărirea întoarcerilor la vacile şi viţelele montate;
- efectuarea lunară a diagnosticului de gestaţie;
- examenul ginecologic al viţelelor şi vacilor cu tulburări de
reproducţie,stabilirea diagnosticului şi efectuarea corespunzătoare a
tratamentului;
- înregistrarea corectă a evenimentelor de reproducţie în Registrul
Unic;
- înregistrarea zilnică a produşilor obţinuţi şi individualizarea lor.

SECTORUL MATERNITATE ŞI CREŞTERE TINERET

( profilactoriu)

Maternitatea se dimensionează în funcţie de efectivul matcă (10%),

având minim trei compartimente funcţional separate.
12
 Etapele activităţii în matwernitate sunt următoarele:
- popularea 1-2 zile;
- staţionarea în maternitate 7-15 zile înainte de fătare şi 10-15 zile
după fătare.

Vaci în maternitate
- popularea se face cu vaci înţărcate din grupe de pregătire pentru
fătare;
- cu 7-15 zile înainte de fătare se asigură vacilor o furajare dietetică,
reducându-se treptat furajele suculente şi administrându-se fân de
calitate, furaje concentrate reduse cantitativ până la înţăprcarea
vacilor.

VIŢEI ÎN MATERNITATE
( profilactoriu, creşe)

La fătare îngrijitorul sau personalul de asistenţă execută următoarele

operaţiuni:
- secţionarea ombilicului la 10-15 cm de abdomen, dezinfectarea prin
imersie cu tinctură de iod glicerinată;
- ştergerea mucozităţilor, buşumarea şi uscarea viţelului;
- identificarea cu numărul de ordine din registrul de fătare şi
înregistrarea numărului matricol al vacii, numărul matricol sau
medalionul viţelului şi data fătării;
- administrarea primului tain de colostru în prima zi de fătare, la prima
oră;
- în primele zile se fac 4-5 alăptări pe zi, după care acestea se reduc
la trei tainuri pe zi;
- după vârsta de 7 zile, viţeii se pot hrăni cu substituenţi de lapte.
Administrarea laptelui sau a substituentului se face la temperatura de
0
38 C, manual sau cu instalaţia automată.
Colostrul 42 Kg + lapte integral 348 Kg = total 390 kg
Condiţii de microclimat în adăpostul de viţei:
- temperatura 14 – 18 0C;
- concentraţia CO2 0,2 %0;
- concentraţia NH3 0,026 %0;
- concentraţia H2 S 0,01%0;
- umiditate relativă 75%;
- viteza curenţilor de aer 0,1 m/secundă.
Evacuarea dejecţiilor se face manual, mecanic sau hidraulic în funcţie
de sistemul de întreţinere după un program de evacuare bine stabilit.

13
 TINERET FEMEL
( 3-18 luni)

Creşterea se face în două adăposturi amenajate în sistem legat sau

liber în loturi dimensionate pe vârstă şi dezvoltare corporală.
Compartimentele vor fi prevăzute cu spaţii de odihnă cu aşternut
permanent, cuşete, jgheaburi pentru furaje şi adăpare.
Grajdurile vor avea padocuri amenajate cu umbrărie, iesle şi jgheaburi
de adăpat.
Evacuarea dejecţiilor se face manual sau mecanic în funcţie de dotare
tehnică. Ventilaţia va fi naturală cu deflector pe acoperiş.

REPRODUCŢIA VIŢELELOR

Clasarea viţelelor se va face la 16-18 luni înainte de montă şi

obligatoriu după fătare. Depistarea zilnică, dimineaţa şi seara, a viţeilor în
călduri de către operatorul însămânţător, proprietar, îngrijitor sau cu tauri
încercători.
Se poate apela la sincronizarea căldurilor ca mijloc de grupare a viţeilor
şi vacilor, precum şi a fătărilor acestora, ca metodă practică pentru
creşterea indicelui de fecunditate.
Însămânţarea artificială se execută după depistarea căldurilor şi se
repetă la 10-12 ore.

JUNINCI
Viţelele diagnosticate gestante se constituie în loturi în funcţie de
dezvoltarea corporală şi vârsta gestaţiei.

Păşunatul

Păşunatul bovinelor se face pe păşuni cultivate sau naturale cu toate

categoriile de bovine de 3 luni

Amenajări de păşune se face pe unitatea de exploatare, cu luarea

următoarelor măsuri:
- tarlalizarea păşunii în vederea practicării păşunatului raţional;
- asigurarea sursei de apă;
- amenajări de drumuri acces;
- amenajări de adăposturi simple şi diferenţiate, pe categorii de
animale;
14
 - amenajarea de spaţii pentru cazarea îngrijitorilor;
- spaţii pentru IA a vacilor şi viţeilor, izolarea şi tratarea animalelor
bolnave;
- spaţii pentru depozitarea unor materiale;
- asigurarea instalaţiilor şi aparaturii necesare efectuării mulsului
mecanic, depozitării şi livrării laptelui.

Amplasarea şi delimitarea tarlalelor în teren trebuie să asigure

accesul animalelor la adăpost şi umbrar.
Jgheaburile la adăpat se amplasează în aşa fel încât să folosească
pentru două parcele de păşunat. Lungime jgheabului de adăpat pe o
singură parte a parcelei va fi de 2-4 m la 20 animale. Jgheaburile se
amplasează la înălţimea de 40-60 cm, de sol şi sunt prevăzute cu
platforme de beton, piatră sau cărămidă aşezată pe cant.
La scoaterea animalelor pe păşune se vor lua următoarele măsuri:
- trecerea la păşunat se va face treptat pe o perioadă de 10-15 zile;
- asigurarea necesarului de masă verde se va face prin crearea de
pajişti semănate, amestec de graminee şi leguminoase în jurul
fermei, amplasate la o distanţă de maxim 1 km de adăposturile de
animale, iar în caz contrar să se asigure grup de muls pe păşune şi
sursă de apă.

Măsuri sanitar-veterinare de prevenire şi combatere a bolilor în

fermele cu vaci

Fermele private, asociate, cu vaci pentru producţie de lapte vor fi

organizate astfel încât să permită aplicarea unor măsuri sanitare veterinare
de profilaxie generală şi specifică combaterii bolilor şi acordarea asistenţei
veterinare necesare, astfel:
- ferma să aibă împrejmuire cu gard protector;
- filtru sanitar în care se află camera de igienizare a personalului;
- punct de însămânţări artificiale;
- punct de însămânţări artificiale;
- punct de tăiere de necesitate cu spaţii frigorifice (facultativ);
- anexă pentru ecarisaj sau folosind investiţiile locale din zonă;
- limitarea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor străine;
- respectarea regulilor sanitar-veterinare de prelucrare, depozitare şi
valorificare a produselor de origine animală;
- control periodic medical al personalului de deservire;
- introducerea în efectiv numai a animalelor din unităţi indemne de boli
infecto-contagioase (TBC, leptospiroză, leucoză etc.) şi parazitare cu
respectarea perioadei de carantină de minim 60 de zile;
- dezinfecţia adăpostului se face obligatoriu de două ori pe an şi ori de
câte ori este nevoie;

15
 - în spaţiile destinate fătării şi creşterii tineretului în primele 3-4
săptămâni de viaţă se va respecta curăţenia şi igiena administrării
alimentelor, făcându-se dezinfecţia după fiecare ciclu de fătare.
Staţionarul sanitar-veterinar se dezinfectează lunar sau ori de câte
ori este nevoie;
- deratizările generale se fac de două ori pe an, primăvara şi toamna;
- dezinfecţia se execută prin pulverizarea insecticidelor de către
personalul autorizat, pe toate suprafeţele adăpostului ori de câte ori
este nevoie.

Măsuri de profilaxie specifică

Vaccinarea anticarbonoasă la bovinele în vârstă de 2 luni cu
repetarea la 16 luni pentru zonele cu antecedente epizootologice.
Vaccinarea contra antraxului şi a cărbunelui enfizematos la efective
din zone cu antecedente epizootologice.
Vaccinarea de necesitate contra leptospirozei.
Vaccinarea contra vibriozei entero-pulmonare şi genitale.
Vaccinarea contra broncho-pneumoniei enzootice (de necesitate).

16
17
18
19
20
21
22
23
24
25