Tema Proiectului

Conceperea procesului tehnologic si proiectarea matritei pentru executarea piesei de mai jos,
conform desenului de executie, in conditiile productiei de serie mare sau masa (peste 1.000.000 de
piese pe an ).
 A. Proiectarea tehnologiei de prelucrare
A.1. Analiza piesei si a datelor initiale.

A.1.1. Proprietati fizico-mecanice ale materialului semifabricatului

• Materialul ales pentru executarea piesei este CuZn30 (alama) din STAS 289 – 88
• Proprietatile alamelor
Alamele sunt aliaje din cupru si zinc, in care continutul de zinc nu depaseste 45 %. Fata de
cuprul pur, alama prezinta caracteristici mecanice si tehnologice superioare.
Dintre alamele maleabile, alamele moi (10 – 30 % Zn) se folosesc la fabricarea pieselor
electronice, a tevilor pentru serpentine, a tuburilor, alamele pentru presare (30 – 40% Zn) se folosesc
pentru obtinerea de piese prelucrate prin aschiere (suruburi, roti, dintate etc. Alamele turnate (STAS 95
- 80) se intrebuinteaza pentru executarea de carcase, armaturi, garnituri.

A.1.2. Compozitia chimica

Proprietatile fizico-mecanice, compozitia chimica si dimensiunile si formele de livrare sunt date

in SR ISO 1652-2000.

Tab.1.1 Caracteristici fizico-mecanice

Alungirea la Duritate
rupere Brinell
Marca aliajului Stare de Rezistenta la rupere HB
livrare la tractiune , , 10/1000/30
[ ] (informativ)

[%] min. max.

O 270...350 50 45 55 85
CuZn 30 HA 350...420 33 30 85 115
HB 420...520 15 12 115 150

Grosimea semifabricatului este de g=0,4 mm.

A.1.3. Forme si dimensiuni de livrare

STAS 289/ 88
Lotul este format din table de aceleasi dimensiuni, aceeasi marca, aceeasi clasa de precizie si
aceeasi stare de livrare. Marimea lotului este de maxim 3000 Kg table din clasa de precizie A si maxim
1000 Kg pentru table din clasa de precizie B. Tablele de aliaje CuZn cu grosimea pana la 1,5 mm
inclusiv, se livreaza ambulate in rame sau stelaje de lemn.
 Marcarea trebuie sa cuprinda: marca de fabrica a interprinderii producatoare, marca aliajului,
starea de livrare, clasa de precizie, dimensiunile tablei, numarul lotului.

A.1.4. Precizarea tolerantelor, abaterilor si a rugozitatilor ce se impun

In urma analizei desenului de executie al piesei, se constata ca:
- sunt suficiente vederi care sa determine in mod univoc forma piesei;
- piesa este determinata de dimensiunile inscrise pe desen;
- este mentionata grosimea materialului din care se executa piesa;
- abateri limita pentru dimensiuni fara limita de toleranta ale pieselor obtinute prin taiere,
indoire sau ambutisare sunt date prin STAS 11111 - 86;
- nu sunt cerinte ridicate privind calitatea de suprafata.
Analiza desenului piesei permite formularea concluziei ca sunt respectate prescriptiile in
vigoare legate de intocmirea desenelor de executie.

Dimensiunea Clasa de Grosimea tablei

nominala precizie 0,1- 1 1-3 3-6 6-10 Peste 10
Abateri limita

A.1.5. Calculul razelor minime de ambutisare

In tabelele 1.2, 1.3, sunt date valorile minime ale razelor de racordare precum si precizia
prescrisa diametrelor si inaltimilor pieselor obtinute prin ambutisare.
Tab. 1.2 Raze minime de racordare penrtu piesele ambutisate, in mm
Grosimea materialului g Raza flansei piesei Raza poansonului
[mm] [mm] [mm]
Pana la 1 2 3

Tab.1.3 Precizia inaltimii pieselor cilindrice ambutisate cu flansa, in mm

Grosimea Inaltimea piesei H
materialului [mm]
g [mm] Pana la 18-30 30-50 50-80 80-120 120-180 180-260
18
Pana la 1 ±0,5 ±0,6 ±0,8 ±1,0 ±1,2 ±1,5 ±1,8
Capitolul 2. Calcule tehnologice.
2.1. Determinarea semifabricatului plan.
Pentru piesele ambutisate de forma cilindrica, forma semifabricatului plan este circulara, iar
diametrul sau este dat de relatia:

√∑ [mm],
unde Ai este suprafata unui element simplu din conponenta piesei.
Pentru determinarea ariei semifabricatului se foloseste metoda descompunerii piesei in arii
elementare, figura2.1. In cazul pieselor de precizie ridicata calculele se fac pe fibra medie a piesei.
 Fig.2.1 Descompunerea piesei in arii elementare

Valorile ariilor elementare sunt:

( ) ( )

Valoarea diametrului semifabricatului va fi:

√∑ √

Se adopta:

La calculul diametrului semifabricatului se tine cont si de marimea adosului pentru taierea

marginilor. Adaosul pentru taierea marginilor, , se alege in functie de diametrul flansei si de
raportul dintre diametrul flansei si al piesei, (tab.5.5 [1]).
Pentru reperul in cauza:

2.2. Adoptarea tipului de banda.

Pentru obtinerea reperului prin ambutisare in matrita succesiva, se alege un semifabricat tip
banda cu intervale decupate, figura 2.2.

2.3. Stabilirea latimii benzii.

Stabilirea corecta a latimii benzii contribuie, in mare masura, la folosirea eficienta a
materialului si la obtinerea unor piese in concordanta cu desenul de executie. Pentru determinarea
latimii optime a benzii se tine cont de marimea campului de toleranta a adaosului la latimea benzii si
marimea minima a puntitei laterale.
Determinarea latimii benzii semifabricat se face pe baza schemei din figura 2.2 .

Fig.2.2 Banda cu intervale decupate

( )
}( )

Latimea benzii se determina cu relatia:

( )

2.4. Determinarea distantei dintre riglele de ghidare.

Relatia de calcul pentru determinarea distantei dintre riglele de ghidare este:

 ( )

Fig.2.3 Distanta dintre riglele de ghidare

2.5. Determinarea numarului de operatii de ambutisare.

piesa cu flansa lata

In cazul ambutisarii piselor cilindrice cu flansa lata, se calculeaza un coeficient conventional de

ambutisare, a carui expresie este:

In care:
d – diametrul piesei;
Dc – diametrul conventional al semifabricatului, necesar pentru realizarea partii cave a piesei
(fara flansa).
Pentru determinarea diametrului conventional se foloseste metoda descompunerii in arii
elementare,figura 2.4, considerandu-se piesa cilindrica fara flansa.
 Fig.2.4 Descompunerea piesei fara flansa in arii elementare
Valorile ariilor elementare sunt:

( ) ( )

Valoarea diametrului conventional va fi:

√∑ √

Valoarea coeficientului conventional de ambutisare este:

 Pentru determinarea numarului de operatii de ambutisare se compara valoarea coeficientului
conventional de ambutisare, calculat, cu valoarea din tabelul 2.1, in functie de si grosimea
relativa a materialului .

Tab.2.1 Valoarea optima a coeficientilorconventionali pentru prima ambutisare a pieselor cu flansa

lata.

2...1,5 1,5...1,0 1,0...0,5 0,5...0,2 0,2...0,06

1,1 0,46 0,50 0,53 0,55 0,58-0,60
1,5 0,52 0,56 0,58 0,60 0,62-0,64
2,0 0,58 0,62 0,64 0,66 0,68-0,70
2,5 0,65 0,68 0,70 0,73 0,75-0,78
2,8 0,70 0,74 0,78 0,80 0,82-0,85

} doua sau mai multe operatii

Se adopta si se determina , cu relatia:

Se verifica daca diametrul astfel calculat respecta conditia ca sa se traga in cavitatea placii
active cantitatea de material necesara pentru obtinerea piesei cu flansa, cu dimensiunile flansei
prevazute pe desenul de executie, adica daca este indeplinita conditia:

()

In care:
( ) - raza de racordare a placii de ambutisare la prima operatie;

() √( ( )) √( ( ))

()
- adaos pentru tundere.
33,44 + 2·2,39 ≤ 34+2
38,22 ≤ 36 conditia () , nu se respecta.
In acest caz se adopta din tabelul 2.1 un coeficient de ambutisare conventional mai mic,
respectiv , pentru o valoare mai mica a raportului , pentru acelasi raport si se
calculeaza .
Se adopta

Se verifica conditia: ()

+ 2·2,39 ≤ 34+2
35,33 ≤ 36 conditia () , este respectata trei opratii de ambutisare.
In acest caz se aleg din tabelul 2.2, coeficientii de ambutiare si pentru urmatoarele
operatii de ambutisare.
Tab.2.2
1,5…1,0 1,0…0,5 0,5…0,2

m1 0,50 – 0,53 0,53 – 0,55 0,55 – 0,58

m2 0,75 – 0,76 0,76 – 0,78 0,78 – 0,79
m3 0,78 – 0,79 0,79 – 0,80 0,80 – 0,81

Coficientii de ambutisare pe operatie alesi, sunt:

Pentru acesti coeficienti se verifica obtinerea diametrului piesei prin cele trei operatii de
ambutisare.

Pentru ca la ultima operatie de ambutisare sa se obtina diametrul piesei, se majoreaza

coeficientul de ambutisare pana la maxim .

Coeficientii de ambutisare pe operatie vor fi:

 Se face verificarea obtinerii diametrului piesei:

2.6. Determinarea tipului operatiilor de ambutisare.

Pentru determinarea tipului de ambutisare se tine seama de indicatiile din tabelul 2.3, functie de
grosimea relativa a materialului, si de valoarea coeficientului de ambutisare pe operatie .

Tab.2.3
Numarul Valoarea coeficientului de Valoarea grosimii Felul ambutisarii
operatiei ambutisare relative

cu apasare-retinere
Op. I cu/fara apasare-retinere
fara apasare-retinere
cu apasare-retinere
Op. II÷n cu/fara apasare-retinere
fara apasare-retinere

;
;
;
Conform indicatiilor din tabelul 2.3, aleg:
- pentru Op. I, ambutisare cu apasarea si retinerea semifabricatului;
- pentru Op. II÷n, ambutisare fara apasarea si retinerea semifabricatului.

2.7. Adoptarea razelor de racordare.

In procesul de ambutisare de marimea razelor de racordare ale muchiilor placii active depind:
tensiunile in materialul ambutisat, forta de ambutisare, valoarea admisibila a coeficientului de
ambutisare, marimea ondulatiilor, a cutelor si rupturilor. Prin marirea razei de racordare a placii active,
, procesul de ambutisare se imbunatateste, intrucat eforturile in sectiunea periculoasa se micsoreaza.
 Pentru fiecare operatie de ambutisare in parte se determina razele de racordare ale placii active
si ale poansoanelor.

Op.I
Raza placii active: √( ) √( )
Raza poansonului: ( ) ( )

Op.II
Raza placii active se adopta egala cu raza flansei piesei,
Raza poansonului: ( ) ( )

In cazul in care razele de racordare calculate, sunt mai mici decat razele piesei, acestea se
adopta egale cu razele de pe desenul de executie.
Razele de racordare ale placii, respectiv ale poansoanelor pentru fiecare operatie sunt date in
tabelul 2.4.
Tab.2.4 Valorile razelor de racordare pentru elementele active
Numarul operatiei Raza placii active Raza poansonului
Op.I 4 11
Op.II 4 7
Op.III 4 4

2.8. Calculul diametrelor intermediare.

2.9. Calculul inltimilor intermediare.

Calculul inaltimii de ambutisare pentru fiecare operatie este necesar pentru determinarea
lungimii si cursei de lucru a poansoanelor, precum si a cursei culisorului presei.

Determinarea valorilor inaltimilor intermediare se face prin metoda egalarii ariilor.

 h1 = 0.25( ) =0.25( )= 34,47[mm];

h2 = 0.25( ) = 0.25( ) 26,99 [mm];

h3 = 0.25( ) =0.25( ) 32,88[mm].

2.10. Intocmirea fisei tehnologice.

Material Sectiune Caracteristici mecanice

SR ISO1652-2000 [mm] minime
σr=27.5 daN/mm2
CuZn15 0,3 =23,6 daN/mm2
85 HB
Operatia Schita operatiei sau fazei Masina SDV
Nr. Denumirea Unealta
crt. operatiei sau
fazei
1 Decuparea -matrita succesiva
intervalelor
2 Ambutisare

3 Ambutisare

4 Ambutisare

5 Perforare

6 Decupare

7 Control -control dimensional -subler

-control de calitate -micrometru
 3. Calculul forţelor de ambutisare şi a lucrului mecanic

3.1. Calculul forţelor de ambutisare

Forţa totală de ambutisare se determină cu relaţia:

3.2. Calculul fortei propriu-zisa de ambutisare

• Formula de calcul

Tab.3.1

F
Forta [mm]
1 0,9
2 3,14 0,3 27,5 0,75
3 0,45

3.3. Calculul fortei de fixare al semifabricatului

• Formula de calcul

( )

Tab.3.2

Q
Forta [mm]
1 36,66 2,24
2 0,785 63 27,50 4 0,15
3 22 4
 3.4 Calculul fortei de scoatere de pe poanson

• Formula de calcul

Tab.3.3

Forta [daN] [daN]

1
2 0,25
3

3.5 Calculul fortei necesara pentru comprimare dispozitivului de amortizare

• Formula de calcul

Tab.3.4

Forta [daN] [daN]

1
2 0,1
3

3.6. Calculul fortei totale la ambutisare

Tab.3.5

Forta [daN] [daN] [daN] [daN]

1
2 4006,7
3

3.7Calculul fortelor de decupare - perforare

• Formula de calcul

[daN]

Unde:

,
 Tab.3.6

Forta [mm]

1
2 0,6 0,3 19,25
3 197,92 685,79

3.8 Calculul fortelor de impingere prin placa activa

• Formula de calcul

Unde:

, h=3

Tab.3.7

Forta [mm] [buc] [daN] [daN]

1
2 0,04 3
3 685,79 82,29

3.9 Calculul fortei de scoatere de pe poanson

• Formula de calcul

Tab.3.8

F [daN] [daN]
orta
1
2 0,03
3 685,79 20,57

3.10 Calculul fortei totale de decupare si perforare

• Formula de calcul

[daN]
 Tab.3.9

Forta [daN] [daN] [daN] [daN]

1
2
3 20,57 685,79 82,29 788,65

3.11 Forta totala

Ftot = 4006,7 + 1214,2

Ftot = 5220,9 [daN]

3.12. Calculul lucrului mecanic

C  Ft  h
Lm  [ j ] unde :
1000

Ft - forţa totală calculată [N];

h - adâncimea ambutisării [mm];

C - coeficientul dat de raportul dintre forţa medie şi cea maximă din proces.

3.13 Determinarea centrului de presiune

• Formula de calcul
∑ ∑
∑
[mm] ∑
[mm]

Tab.3.10

[daN] [mm] [mm]

1 23,63
2 123,88
3 190,68 0 0
4 257,48
5 324,28
6 788,65 391,03
 B. Proiectarea echipamentului de deformare

Capitolul 4. Adoptarea dimensiunilor elementelor componente ale stantelor

4.1 Alegerea materialelor din care se confectioneaza elementele componente

Tab. 4.1

Poansoane si placa activa OLC 10 Calire + revenire 58- 60 HRC

Placa de ghidare OLC 45 Cementare 0,8 – 1,2 mm
Calit 58 – 60 HRC
Rigle de ghidare OL 50
Stifturi de pozitionare OLC 45
Poansoane de pas OLC 10 Calire + revenire 58 – 60 HRC
Placa de baza OL 42
Placa superioara OL 42
Placa port - poanson OL 50
Suruburi OL 37
Coloane de ghidare OLC 15 Cementare pe adancime 0,8 -1,2 mm
Calire la 58 – 62 HRC
Bucse de ghidare OLC 15
Calire + revenire
Cep de prindere OLC 45
4.2 Adoptarea dimenseunilor elementelor active (EDT)

4.2.1 Adoptarea dimensiunilor placii active

a) inaltimea placii active

√ ( )

b) distanta minima dintre marginea placii si muchia activa

c) lungimile placii active

d) latimea minima a placii active

e) diametrul gaurilor pentru fixarea cu suruburi si stifturi

f) diametrul gaurilor de stift

( )

)
h) distanta minima dintre marginile placii si gaurile de fixare cu surub

104 [mm]

105 [mm]

Elementul caracteristic al placilor active il constituie geometria partii de lucru, care este:

- cu guler cilindric si degajare conica

Fig. 5.1 Dimensiunile orifiilor din placile activa

4.2.2 Dimensionarea poansoanelor pentru decupare si taiere

- Lungimea poansoanelor

( ) ( )

Recomandari :

( )

( )

( )
4.2.3 Calculul dimensiunilor partilor de lucru a elementelor active la decupare- perforare

A) Stabilirea jocului minim intre matrita si poanson g =1 [mm]

Tolerante de executie poansoanelor si placilor active

Tab.5.2
Grosimea materialului Jocul initial Toleranta de executie
[mm] [mm]

0,3 0,02 0,015 0,010

B) Stabilirea dimensiunilor elementelor active

Tab.5.3
Felul Relatiile pentru stabilirea
operatiei dimensiunii elementelor activa
( )
Decupare ( )
( )
Perforare ( )

• Perforare

Tab.5.4

Nr. D
Poanson [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
1 4 0,02 0,015 0,010 ( ) ( )
2 34 0,02 0,02 ( ) ( )
 4.2.4 Calculul dimensiunilor partilor active la indoire

Pentru piesele la care se impune respectarea dimensiunii interioare Bi :

( )

( )

Pentru piesele la care se impun respectarea dimensiunii exterioare a piesei Be :

( )

( )

4.3 Adoptarea dimensiunilor geometrice ale elementelor de sustinere si reazem

a) placa de baza

- lungimea placii de baza

- latimea placii de baza

- inaltimea placii de baza

( )

b) Placa superioara (de cap)

( )

c) Placa port - poanson

 d) Placa de presiune

4.4 Elemente de ghidare (pentru deplasarea precisa poanson - placa)

a) placa de ghidare (se aseaza deasupra placii active)

- asigura si desprinderea semifabricatului de pe poanson confundandu – se cu placile de

extractie care pot asigura si ghidarea.

b) coloane si bucse de ghidare

Dupa forma constructiva coloanele pot fi :
- netede
- in trepre
Dupa modul de asamblare cu placa de baza
- ajustaj presat
Dupa forma constructiva
- fara guler
Din puncte de vedere al materialului din care se confectioneaza bucsele
- metalic

4.5 Elemente pentru conducerea si pozitionarea semifabricatului in interiorul stantei

a) rigla de ghidare

- lungimea rigleri
 ( )

- latimea riglelor

- grosimea riglei

( )

b) poansoane de pas (cutite de pas)

- lungimea cutitului de pas

 Bibliografie

1. Dr.Ing. Vasile Braha, Dr. Ing. Gheorghe Nagîţ – Tehnologii de stantare si matritare – Indrumar
de proiectare – Ed. Tehnica-Info , Chisinau 2002

2. Dr.Ing. Vasile Braha, Dr. Ing. Gheorghe Nagîţ, Sef. lucr. Dr. Ing. Florin Negoescu -
Tehnologia presarii la rece – EdituraTehnica, Stiintifica si Didactica CERMI – Iasi 2003

3. M. Teodorescu, Gh. Zgura, D. Nicoara, Fl. Draganescu, M. Trandafir, Gh. Sindila - Elemente
de proiectare a stantelor si matritelor - Ed. Didactica si Pedagogica – Bucuresti 1988

4. Adrian A. Cirillo – Proiectarea stantelor si matritelor Vol. I si II – Institutul Politehnic Iasi,

Facultatea de Mecanica – Iasi 1972

5. Dr. Ing. Gheorghe Nagîţ, Dr.Ing. Vasile Braha – Analiza creativa a proceselor de stantare si
matritare la rece – Indrumar pentru practica – Ed. Tehnico – Info –Chisinau 2001