Babesioza este o boală parazitară a sângelui transmisă prin mușcătura de căpușă.

Căpușele pot fi sau nu infectate cu acest parazit. Acestea ajung să fie infestate cu acest
parazit prin mușcarea unui animal parazitat.
Ajung să transmită mai departe boala prin atașarea pe un animal sănătos. Se mai poate transmite de la femela gestantă la fetuși. Parazitul intră în globulele
roșii,care sunt distruse apărând anemia.

Alte boli transmise de căpușe sunt: boala Lyme, anaplasmoza, erlichioza.

Simptomatologia babesiozei este caracterizată de:

- hipertermie/febră

- pierderea apetitului

- mucoase palide

- letargie

- urină de culoare rosietică sau portocalie (asemănătoare cu culoarea berii)

- splenomegalie (mărirea splinei)

- limfadenopatii (mărirea limfonodurilor).

Pisicile vor manifesta letargie, stare generală proastă, slăbire,anorexie și aspect

neîngrijit al blăniței. În general pisicile ascund foarte bine simptomele. Perioada de
incubație variază între o săptămână și douăsprezece luni. Infecțiile cu Babesia pot fi
de la ușoare (câinii nu prezintă niciun simptom) până la foarte severe (uneori fatale).
Severitatea este dată de tipul de parazit și de sistemul imunitar al animalului.

În unele cazuri pot fi afectate funcțiile altor organe cum ar fi ficatul, rinichii, plumonii
etc

Diagnosticul se poate pune prin efectuarea uneor investigații cum ar fi :-

hemoleucograma pentru a se vedea modificările tabloului hematologic (reducerea
numărului de hematii și trombocite), - testul de babesia prin intermediul căruia se
identifică prezența parazitului în sânge (există situații când testele pot ieși negative
deși parazitul există);- test pentru determinarea anticorpilor la Babesia.

În același timp cu babesioza animalul mai poate suferi și de alte boli trasnsmise de
căpușe cum ar fi erlichioza etc.

Pentru tratarea babesiozei s-au utilizat o serie de medicamente cu o eficacitate

variabilă. În situațiile severe se poate opta pentru transfuzie de sânge.

Tratamentul se stabilește în funcție de ce găsește medicul în urma consultației,

investigațiilor. În situațiile în care apar alterări ale funcțiilor organelor interne se
tratează fiecare problemă în parte pe lângă tratamentul specific împortiva babesiilor.
Tratamentul se face cu produse antibabesii, cu administrarea de fluide intravenos, cu
produse pentru stimularea producerii de hematii și cu o îngrijire generală bună pe
perioada bolii.

Tratamentul ameliorează simptomele dar se pare că uneori parazitul nu dispare

complet din organism și problema poate să revină pe parcursul vieții animalului, în
perioade de stres sau când scade imunitatea. Câinii diagnosticați cu babesioză nu
trebuie utilizați la împerechere sau ca donatori de sânge.

Prevenirea se face prin :

- utilizarea produselor antiparazitare (împotriva purecilor și căpușelor). Este foarte

importantă durata de acțiune a acestora, respectarea corectă a modului de aplicare și
condițiile de mediu.

- verificarea regulată a animalului pentru a se observa prezența mușcăturilor de căpusă

sau chiar a căpușelor pe animal.

- evitarea zonelor unde ar putea fi căpușe: păduri, lacuri, zone cu multă iarbă, frunziș,
stufăriș etc.

- utilizarea periodică a soluțiilor împortiva purecilor și căpușelor în zonele unde

trăiesc animalele

- utilizarea unui vaccin pentru babesioză care însă merge doar pe unele tipuri de
babesii și care nu are eficiență 100%. Nu se cunosc încă foarte multe detalii despre
acest vaccin și nu a fost introdus pe piața românească oficial.