Refacerea amplitudinii de

mişcare
Amplitudinea de mişcare este asigurată de
- integritatea şi flexibilitatea structurilor
articulare
- o bună funcŃionare a comenzilor
neuromotorii, dependentă de integritatea şi
funcŃionarea normală a SNC şi SNP

1
 Flexibilitatea

Amplitudinea maximă de mişcare care

poate fi atinsă într-un efort de moment, cu
ajutorul unui terapeut sau echipament.

2
Redoarea (rigiditate, înŃepeneală)

Stare în care există o dificultate de a realiza

mişcarea unui segment la un moment dat.

În mod normal ea poate fi învinsă prin
executarea unor mişcări repetate datorită
fenomenului de tixotropie (care face dependentă
rigiditatea structurilor conjunctive de gradul lor
de mobilizare).

3
 Limitarea de mobilitate
articulară

O restrângere a unghiurilor de mişcare

normală permanentă, care nu poate fi
învinsă decât printr-o intervenŃie
terapeutică care realizează o alungire
şi/sau flexibilizare a Ńesutului
articular/periarticular (inclusiv muscular).

4
 Flexibilitatea

Flexibilitate dinamică – se referă la amplitudinea de

mişcare activă

Flexibilitatea stato-activă – se referă la amplitudinea de
mişcare maximă realizată activ şi menŃinută prin
contracŃia agoniştilor şi sinergiştilor şi prin relaxarea şi
întinderea antagoniştilor.

Flexibilitatea stato-pasivă – reprezintă amplitudinea de
mişcare care poate fi menŃinută prin propria greutate
sau ajutor extern (terapeut/dispozitiv).

5
 Factorii de care depinde
flexibilitatea

I. Factori interni

1. tipul de articulaŃie

2. modificările de structură articulară

3. elasticitatea musculară

4. elasticitatea structurilor conjunctive (tendon, ligament,
capsulă)

5. elasticitatea pielii

6. cantitatea de grăsime periarticulară.

7. temperatura Ńesuturilor (este suficientă creşterea
temperaturii cu 1-2 gr. C pentru a creşte flexibilitatea
semnificativ)

8. gradul de hidratare a Ńesuturilor

9. capacitatea muşchilor de a participa la contracŃii şi
relaxări normale

6

II. Factori externi

vârsta (flexibilitatea scade cu vârsta)

sexul

temperatura mediului

momentul zilei (flexibilitatea creşte în a doua parte a
zilei) maxim: 14.30-16.00

abilitatea individuală de realizare a mişcării (dependentă
de factori genetici şi exerciŃii individuale)

lejeritatea îmbrăcăminŃii

stadiu de vindecare într-o leziune tisulară

7

Redoarea

înŃeleasă ca dificultate de mobilizare prin
rezistenŃa la întindere a fibrelor de colagen

îmbracă 2 aspecte:

Tixotropia

DecondiŃionarea bătrânilor

8

1. Tixotropia

– fenomenul care leagă starea de flexibilitate a
Ńesuturilor de gradul de mişcare.

- de ea depinde redoarea matinală

- nu duce la o restricŃie de mobilitate ireversibilă.

La realizarea ei contribuie:

deshidratarea tisulară

staza circulatorie locală

lubrefierea articulaŃiei defectuoasă

creşterea calciului intracelular care stabilizează punŃile
transversale între actină şi miozină.

9

2. DecondiŃionarea bătrânilor – este
un proces lent care iniŃial ia aspect de
redoare, dar prin permanentizare se poate
transforma într-o limitare de amplitudine a
mişcării. IniŃiată de o autolimitare mai
mult sau mai puŃin voluntară a unghiurilor
de mişcare articulară

10

Limitarea amplitudinii de mişcare

Este o scădere permanentă a unghiurilor de
mişcare datorată unei modificări în Ńesuturile moi
articulare şi periarticulare şi/sau structurile
articulare.

łesuturi moi: muşchi, structuri periarticulare
conjunctive (ligament, tendon, fascii), tegument.

Structurile articulare: capetele osoase articulare
şi capsula articulară, care are un comportament
diferit de restul structurii conjunctive
periarticulare

11

Limitarea amplitudinii de mişcare datorată
Ńesutului moale

Orice restricŃie în mobilitatea activă/pasivă a unei
articulaŃii duce la limitarea amplitudinii de mişcare.

Cauzele restricŃiei de mobilitate articulară:

boli generale: insuficienŃă de organ, politraumatisme,
boli autoimune

cauze locale: traumatisme, infecŃii, inflamaŃii, edeme,
arsuri, ischemie, controlul neuromotor deficitar

stil de viaŃă defectuos

12
ModalităŃi practice de refacere a amplitudinii
de mişcare

Pentru limitări cauzate de Ńesutul moale utilizăm:

stretchingul - pentru muşchi şi Ńesut conjunctiv

inhibiŃia activă – pentru muşchi

Pentru limitări de mobilitate cauzate de afecŃiunea

capsulară:

mobilizările

manipulările

13

I. Stretchingul

Este reprezentat de orice manevră care
alungeşte Ńesutul moale scurtat patologic

14

Tipuri de stretching pentru Ńesutul
muscular:

1. Stretchingul balistic

2. Stretchingul dinamic

3. Stretchingul activ/stato-activ

4. Stretchingul static/pasiv

5. Stretchingul izometric

15

1. Stretchingul balistic

Se realizează activ.

Pacientul face exerciŃii ample în care
musculatura întinsă iniŃial intră în contracŃie şi
duce corpul(segmentul în direcŃie opusă
încercând să depăşească limitările de mişcare.

Are un anumit risc de leziune musculară şi nu se
utilizează în terapie.

Este agreat de unii sportivi.

16

2. Stretchingul dinamic

Este realizat activ de pacient prin contracŃii
voluntare lente care încearcă să treacă blând
peste limita amplitudinii de mişcare

8-10 repetiŃii/şedinŃă.

Creşte treptat amplitudinea şi/sau viteza.

Este o tehnică bună de încălzire musculară
înainte de exerciŃii.

17

3. Stretchingul activ/stato-activ

Se efectuează prin contracŃii voluntare ale
pacientului, care duce segmentul la amplitudinea
maximă de mişcare şi îl menŃine în această
poziŃie 10-15 sec. prin contracŃia muşchilor
agonişti fără ajutor exterior.

ContracŃia concentrică în agonişti induce reflex
prin inhibiŃie reciprocă relaxarea muşchilor
antagonişti care blochează mişcarea.

Tehnica ameliorează flexibilitatea activă.

Este utilizat şi în practicile yoga

18

4. Stretchingul static/pasiv

Este realizat de o forŃă exterioară (terapeut,
aparat, alt segment al corpului).

Pacientul este relaxat, terapeutul/forŃa
exterioară execută o mişcare pasivă care întinde
musculatura scurtată de pe faŃa opusă direcŃiei
de mişcare.

ExerciŃiul are şi efect de relaxare a spasmului
muscular, de reducere a oboselii şi durerii în
perioada de „răcire” după un program de
exerciŃii.

Se realizează 2-5 repetări de aproximativ 20
sec., cu pauze de 15-30 sec.

Durata minimă pentru a fi eficient este 10 sec.

19

5. Stretchingul izometric

Combină stretchingul pasiv cu o contracŃie izometrică în
poziŃia de întindere pasivă realizată de terapeut.

Terapeutul întinde muşchiul contractat lent, pasiv până
la amplitudinea maximă.

La amplitudinea maximă pacientul face o contracŃie
izometrică a muşchiului întins împotriva rezistenŃei
aplicată de terapeut timp de 7-15 sec.

Se execută o relaxare de 20-25 sec.

Se poate relua tehnica pe un alt grup muscular.

De obicei o şedinŃă de stretching izometric – pe zi, pe un
grup muscular.

Tehnica poate combate durerile din programele kinetice
supradozate.

20

Stretchingul Ńesutului conjunctiv

Necesită durate mai mari, de ordinul
zecilor de minute sau ore.

Se aplică la intensităŃi mici şi medii pentru
evitarea leziunilor.

21

Întinderea Ńesutului conjunctiv poate duce Ńesuturile în
mai multe situaŃii:

Zona A - dispar pliurile Ńesutului conjunctiv.

Zona B – întindere elastică /Ńesuturile revin la lungimea
iniŃială)

Zona C – zona plastică (Ńesuturile rămân alungite)

Zona D – zona de faliment (Ńesuturile nu mai rezistă şi
se rup)

Oboseala reduce rezistenŃa Ńesuturilor care ajung în
zona D la forŃe de întindere mai mici decât cele
obişnuite.

Stretchingul Ńesutului conjunctiv nu se realizează după
un program de exerciŃii intens.

22

Beneficiile stretchingului

creşte flexibilitatea Ńesuturilor

creşte abilitatea de a învăŃa şi efectua mişcări

determină relaxarea fizică şi psihică

stare de bine fizică

conştientizarea propriului corp

realizează încălzirea Ńesuturilor

scade durerea şi tensiunea musculară

scade riscul de traumatisme

23

Reguli în efectuarea stretchingului
1. Evaluarea pacientului
- cauza şi structura care scad amplitudinea de
mişcare
- contraindicaŃii
2. Analiza cauzelor durerii în zona care urmează să
fie întinsă
3. Pregătirea pacientului
- încălzirea Ńesuturilor
- relaxare generală şi procedeu adecvat

24

4. Aplicarea tehnicii corecte

- parametrii

- durata: o dată/de mai multe ori pe zi

- intensitate

- ritm

- pauze

25

4. Aplicarea tehnicii corecte

Se începe distal şi se continuă cu prox., iniŃial
monoarticular, apoi stretching peste 2-3 articulaŃii.

Dacă este durere şi inflamaŃie se face concomitent
tracŃiune uşoară în ax pentru evitarea compresiei.

Trebuie evitată supraîntinderea care duce la rupturi de
fibre.

La persoanele vârstnice, la Ńesuturi prost irigate şi în
procese degenerative, marja de siguranŃă este mai mică.

Durerea prezentă în zilele 2-3 după aplicarea
stretchingului semnalizează supradozarea.

26

- Putem îmbunătăŃi circulaŃia în Ńesuturi în
timpul stretchingului pasiv prin controlul
respiraŃiei. Pacientul va respira abdominal
– creşterea fluxului sanguin în muşchi.

Întinderea se face pe expir prelungit,
pacientul pronunŃă litera H sau F.

27

5. Respectarea precauŃiilor

- Ńesuturile imobilizate prelungit sunt mai fragile

- pacientul cu fracturi recente incomplet consolidate
pot suferi dislocări

- Ńesuturile inflamate au toleranŃă scăzută (durere,
rezistenŃă scăzută)

- osul osteoporotic poate suferi smulgeri la zona de
inserŃie a tendoanelor/ligamentelor

- muşchii antigravitaŃionali nu se expun la stretching
intens dacă au forŃă scăzută

- pacienŃii cu tulburări psihice/de comportament pot
tolera greu metoda.

28

6. Să se respecte contraindicaŃiile

- limitare de amplitudine de mişcare de
cauză osoasă

- fractură recentă neconsolidată

- inflamaŃie acută/infecŃie intra/periarticulară

- durere la orice mişcare

- hematom sau alte semne de leziune în
Ńesuturi

- scurtările adaptative care stabilizează
articulaŃia

29

Cauzele durerii în stretching

lipsa de încălzire

supraexerciŃiul

stretchingul exagerat

sedentarismul – dă dureri temporare care dispar
după câteva exerciŃii

durerile preexistente stretchingului continuă

durerile la sportivi – semnalizează întotdeauna
supradozarea şi apariŃia leziunilor tisulare

30

Combaterea durerii

la sportivi – tehnica RICE

R – repaus

I – gheaŃă

C – compresie

E – poziŃie elevată (antideclivă) – să facilităm circulaŃia
de întoarcere

Dureri din supraexerciŃiu – se combat prin încălzirea
adecvată, stretchingul izometric, masaj, aport de
vitamina C sau bicarbonat (pentru a neutraliza pH-ul
acid)

31