Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Medeea Iancu
Master BMCC – Anul II, semestrul al II-lea
1. Identificarea şi Analiza nevoilor de formare / training
Pregătirea profesională se poate organiza sub diverse forme în cadrul firmelor, în unităţi
specializate sau în instituţii de învăţământ superior.
Realizatorul programului va încerca să determine schimbarea în atitudinea
cursanţilor prin utilizarea metodelor de simulare, prin interpretarea de către cursanţi a
unor roluri, prin studii de caz sau jocuri de întreprindere.
La elaborarea proiectului programului de pregătire profesională este necesar să
participe diferite compartimente, în funcţie de specificul activităţii lor. Se vor stabili
metode se învăţare, mijloace de predare, conţinutul, locul de predare şi alte aspecte
necesare. Orice combinaţie a acestor elemente poate constitui un model de perfecţionare
profesională. Fiecare model este o serie de avantaje şi de dezavantaje de care se va ţine
seama în alegerea finală.
Ca și Brand Manager al firmei Iehana Cosmetics am ales drept instrument de
cercetare pentru a identifica nevoile de formare a companiei Iehana Cosmetics
chestionarul. Procesul obţinerii datelor se desfaşoară pe un interval de 3 zile. Cea mai
utilizata metoda de obtinere a datelor primare este ancheta. Anchetele urmăresc să
descrie comportamentul, să cunoască motivele care stau la baza unor acţiuni, să afle
opiniile şi preferinţele consumatorilor. Anchetele presupun existenţa unui chestionar şi a
unui esantion reprezentativ pentru populaţia avută în vedere în cadrul cercetării.
Conceperea chestionarului reprezintă o activitate de maximă importanţă pentru
orice cercetare bazată pe o anchetă prin sondaj, deoarece calitatea chestionarului
determină rezultatele cercetării.
De-a lungul timpului, oamenii din conducere s-au întrebat care sunt metodele de
îmbunătăţire a performanţei angajaţilor de la locul de muncă pentru angajaţii lor. Până la
urmă, ei au ajuns la concluzia că motivarea este unul din cei mai importanţi factori care
influenţează într-o mare măsură capacitatea de lucru a acestora. Mai mult decât atât, un
nivel de motivare atrage după el şi o satisfacţie pe măsura angajaţilor, făcându-i mai
productivi şi, implicit, mai performanţi.
La un moment dat, de-a lungul carierei lor profesionale, oamenii au nevoie să se
automotiveze, în special deoarece au intrat într-o rutină care-i oboseşte atât fizic, cât mai
ales psihic. De aceea, ei trebuie să-şi prioritizeze obiectivele pentru a ajunge la gradul de
satisfacţie convenabil pe care-l aveau în trecut . Ca să facă acest lucru, pentru început este
nevoie să realizeze o analiză completă a motivelor pentru care lucrează în departamentul
sau în branşa în care lucrează.
În primul rând, vocaţia trebuie luată în calcul, întrucât unii dintre ei muncesc din
pasiune şi entuziasm. De îndată ce oamenii şi-au stabilit priorităţile în acest sens, vor
putea răspunde mai uşor la întrebarea referitoare la planurile lor de viitor. Ideal ar fi ca
aspectele expuse mai sus să poată fi îmbinate, întrucât astfel ar avea de câştigat atât
angajaţii cât şi angajatorii.
Apoi, pentru ca performanţa de la locul de muncă să poată creşte, este nevoie de o
permanentă socializare cu ceilalţi colegi. Acest lucru poate avea un impact mare asupra
factorilor emoţionali care afectează productivitatea. În cazul în care nu se simt bine
printre colegi, oamenii se vor simţi marginalizaţi şi nu vor putea să dea tot ce au mai bun
pentru binele firmei. De aceea, este indicat ca managerii să-şi facă timp să discute cu
fiecare angajat în parte , să afle detalii despre vieţile lor personale şi să-i sprijine în
măsura în care au posibilitatea. Companiile care nu se axează pe o astfel de cultură
organizaţională, bazată pe o interacţiune completă între conducere şi angajaţi, îşi scad
şansele de a fi de succes.
O problemă cu care se confruntă nu doar România , ci întreaga lume, este cea a
stresului de la locul de muncă. Oamenii din conducere nu au înţeles încă faptul că, dacă
îşi supraîncarcă angajaţii cu sarcini multiple, în afara programului lor obişnuit, aceştia nu
numai că nu vor performa ca înainte, ci la un moment dat vor deveni din ce în ce mai
frustraţi şi mai nemulţumiţi. Pentru a preveni declanşarea acestei probleme, aşa numitele
programe de teambuilding pot avea un rol foarte important asupra angajaţilor, în sensul în
care le permit acestora să iasă din rutina zilnică de lucru.
Nu în ultimul rând, coaching-ul reprezintă o soluţie ce a început să fie din ce în ce
mai utilizată de către managerii din lumea întreagă. Cu ajutorul unui coach, aceştia învaţă
cum să gestioneze mai bine problemele angajaţilor, ce trebuie să facă în momentul de
criză, dar şi care sunt cele mai bune metode de îmbunătăţire a performanţei în cadrul
firmei pentru care lucrează.
ANEXA NR. 1. Chestionarul privind îmbunătățirea performanțelor angajaților la
locul de muncă.