Sunteți pe pagina 1din 34

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE


MASTERAT: ASIGURAREA CALITĂȚII ÎN AFACERI

ANALIZA MEDIULUI INTERN ȘI A MEDIULUI


EXTERN LA S.C. SELGROS CASH&CARRY S.R.L.

Profesor coordonator:
Prof.Univ.Dr. POPOVICI VERONICA
SARCHIZIAN SERGIU

Masterand:
SIMIONESCU GABRIELA MARIANA

2016
CUPRINS
CAPITOLUL I – PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI…………………………...………3
Scurt istoric………………………………………………………………………………..………3
Descrierea proprietăţii……………………………………………………………………..………4
Obiect de activitate……………………………………………………………………..…………5
Structura acţionariatului………………………………………………………………..…….……5
Capitalul social………………………………………………….………………….….…………..6

CAPITOLUL II – DIAGNOSTICUL INTERN AL FIRMEI…………………..………………..6


Diagnostic pe funcţiuni-Organigrama societății...…………………………………………..….….7
Diagnosticul economico-financiar al principalilor indicatori economici………………..…..…….7
Analiza de bază a bilanţului…………………………………………………………….……...…10
Analiza de bază a contului de profit şi pierdere……………………………………….…………15
Analiza SWOT a mediului intern…………………………………………………..….…………18
Constrângerile pe care firma le are………………………………………………..….…………..20

CAPITOLUL III – ANALIZA MEDIULUI EXTERN AL FIRMEI………………….….…….20


Comportamentul consumatorului………………………………………………………….……..20
Evoluţia tehnologiei în domeniul de activitate……………………………………….….………20
Evoluţia demografică în zona în care firma îşi desfăşoară activitatea…………………..….……21
Analiza mediului socio-cultural……………………………………………………………..……22
Evoluţia pieţei pe care acţionează firma……………………………………….…………..……..24
Analiza concurenţei……………………………………………………………….……..……….25
Analiza relaţiei cu clienţii…………………………………………………………….…..………26
Analiza furnizorilor……………………………………………………………………..…..……27
Influenţa politicilor monetare, şomaj, inflaţie……………………………………………..….….28
Mixul de marketing al magazinului Selgros……………………………………………..……….31

CAPITOLUL IV – SOLUŢII DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A ACTIVITĂŢII SELGROS…….…….33


BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................................34

2
CAPITOLUL I – PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI

1.1.SCURT ISTORIC

Selgros Cash & Carry SRL este o societate a grupului Fegro/Selgros Germania, cu sediul
în Neu Isenburg, lângă Frankfurt. Concernul a fost înfiinţat în 1989 prin fuziunea grupurilor
comerciale Fegro şi Selgros şi deține în prezent 85 de magazine, 44 în Germania, 15 în Polonia, 7
în Rusia şi 19 în România.
Selgros a intrat pe piaţa românească în anul 2001 prin lansarea primul magazin în
Braşov, unde se află şi sediul administraţiei centrale. De atunci şi până în prezent grupul şi-a
extins reţeaua şi în alte oraşe din ţară precum:

•Bucureşti-Pantelimon, Bucureşti-Băneasa şi Târgu Mureş


2002

•Bucureşti-Berceni
2003

•Constanța Sud şi Timişoara


2004

•Oradea, Cluj Napoca, Arad şi Craiova


2005

•Ploieşti şi Bacău
2006

•Iaşi, Suceava şi Galați


2007

•Brăila
2008

2009 •Bucureşti-Drumul Taberei

•Constanța Nord
2011

Sursa: www.selgros.ro

3
1.2. DESCRIEREA PROPRIETĂŢII

Denumire Selgros Cash&Carry România SRL


Adresa Calea Bucuresti, 231, Braşov
Judeţ Braşov
Număr de înmatriculare în Registrul comerţului J08 /464 /2001
Cod de identificare fiscală 11805367
Telefon 500299
Fax 068307306
Stare societate înregistrat din data de 18 Aprilie 2001
Obiect de activitate Cod CAEN 4639 - Comerţ cu ridicata
nespecializat de produse alimentare, băuturi
şi tutun

Selgros este unul din cei mai mari retaileri de talie europeană ce funcţionează în sistem
cash and carry, o formă de comerţ en-gros cu autoservire, pe bază de legitimație, în care clientul
îşi alege produsele, le achită şi le transportă la locul afacerii sale, pentru a le folosi ca și
consumabile sau a le revinde.

Sursa: www.selgros.ro

4
1.3.OBIECT DE ACTIVITATE

Obiectul de activitatea prezintă o descrie analitică a activităţilor economice pe care o


persoană juridică le poate desfăşura. Obiectul de activitate principal al societăţii Selgros este
încadrat în SECŢIUNEA G - COMERŢ CU RIDICATA ŞI CU AMĂNUNTUL, cod CAEN
4639 - Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun. Comerţul cu
ridicata (en gros) este activitatea desfăşurată de comercianţii care cumpără produse în cantităţi
mari în scopul revânzării acestora în cantităţi mici altor comercianţi sau utilizatori profesionali şi
colectivi (art.4 din O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor de piaţă).

1.4.STRUCTURA ACŢIONARIATULUI

Tabel 1 - Structura acţionariatului


Acţionari Procent
COOP Elveţia 100%

Selgros Cash & Carry SRL este o societate a grupului Fegro/Selgros Germania, concernul
fiind înfiinţat în 1989 prin fuziunea grupurilor comerciale Fegro şi Selgros. Din anul 2009
Fegro/Selgros Germania a devenit parte a grupului TransGourmet, controlat astăzi integral de
compania Coop Elveţia. TransGourmet acţionează în domeniul B2B-Foodservice în Germania,
Elveţia, Franţa, Polonia, România şi Rusia. Compania germano-elveţiană are peste 22.818 de
angajaţi. TransGourmet este, din punctul de vedere al cifrei de afaceri, a doua societate Cash &
Carry şi de Foodservice din Europa.

5
1.5.CAPITALUL SOCIAL
Tabel 2 - Evoluţia capitalului social în perioada 2005-2015
An Capital social
2005 288.272.740
2006 288.272.740
2007 288.272.740
2008 288.272.740
2009 288.272.740
2010 288.272.740
2011 288.272.740
2012 288.272.740
2013 288.272.740
2014 288.272.740
2015 288.272.740

Sursa: www.zf.ro

Din punctul de vedere al capitalului social, întreprinderea a înregistrat aceeași valoare în


perioada 2005-2015, respectiv de 288.272.740 lei.

6
CAPITOLUL II – DIAGNOSTICUL INTERN AL FIRMEI

2.1.DIAGNOSTIC PE FUNCŢIUNI – ORGANIGRAMA SOCIETĂȚII

DIRECTOR
GENERAL

DEPARTAMENT DEPARTAMENT DEPARTAMENT DEPARTAMENT


ADMINISTRATIV VANZARI FINANCIAR RESURSE
CONTABIL UMANE

APROVIZIONARE
RECEPTIE LOGISTICA
CONTABILITATE
MARFA

FACTURARE

Sursă: Concepție proprie după analiza situației resurselor umane în cadrul Selgros Cash&Carry

2.2.DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL PRINCIPALILOR INDICATORI


ECONOMICI

Cifra de afaceri = valoarea producţiei vândute + valoarea vânzărilor de mărfuri

CA2014 = 3.426.331.788

CA2015 = 3.090.196.339

7
Grafic 1 - Evoluţia cifrei de afaceri în perioada 2011-2015

CIFRA DE AFACERI (RON mio)


5000
4500
4000
3500
3000
2500
CIFRA DE AFACERI
2000
1500
1000
500
0
2011 2012 2013 2014 2015

Sursa: www.doingbusiness.ro

În graficul 1 se poate observa că evoluţia cifrei de afaceri a avut o tendinţă de creştere an


de an, începând cu anul 2011 până în anul 2014 urmând ca în 2015 firma Selgros să cunoască o
cifră de afaceri de 3.090.196.339 lei, în scădere cu 336.135449 lei respectiv cu 10 puncte
procentuale faţă de anul 2014, ce s-a datorat crizei economico-financiare din ţara noastră cu
influnţe directe asupra puterii de cumpărare a consumatorilor.

𝐶𝐴
Productivitatea muncii =
𝑛𝑟.𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡𝑖

3426331788
Wm2014 = = 788932,03
4343

3090196339
Wm2015 = = 767559,95
4026

Productivitatea muncii a cunoscut o scădere în anul 2015 faţă de 2014 cu 21372.08


unităţi, respectiv cu 3 puncte procentuale din cauza disponibilizărilor de personal coroborate în
acelaşi timp cu scăderea cifrei de afaceri la nivelul firmei Selgros. Productivitatea muncii este

8
unul din cei mai importanţi indicatori sintetici ai eficienţei activităţii economice a
întreprinderilor, care reflectă eficacitatea sau rodnicia muncii cheltuite în procesul de producţie,
însă acestă scădere indică o reducere a eficienţei activităţii firmei Selgros, o reducere a volumului
producţiei.

Profit brut = venituri totale – cheltuieli totale

Pb2014 = 3855260715 – 3773630535 = 81.630.180

Pb2015 = 3531391985 – 3465398461 = 65.993.524

Grafic 2 - Evoluţia profitului brut în perioada 2011-2015

Profitul brut (RON mio)


140

120

100

80

60 Profitul brut

40

20

0
2011 2012 2013 2014 2015

Sursa: www.doingbusiness.ro

Întreprinderea Selgros a cunoscut profit an de an însă în scadere începând cu 2012 până în


2015. În 2015 întreprinderea a înregistrat un profit brut de 65.993.524 lei, în scădere cu
15.636.656 lei, respectiv 19 puncte procentuale ceea ce înseamnă o scădere e eficienței
economice a firmei destul de ridicată.

9
Tabel 3 - Evoluţia principalilor indicatori economici în perioada 2014-2015

indicatori 2014 2015


CA 3426331788 3090196339
Wm 788932,03 767559,95
Pb 81630180 65993524

Sursa: Calculație proprie după situațiile financiare Selgros Cash&Carry

2.3.ANALIZA DE BAZĂ A BILANŢULUI

PN=At – Dt (active totale-datorii totale)

PN2014 = (1394157200 + 389791704 + 407804) – 380239269 = 1784356708 – 380239269 =

1 404 117 439

PN2015 = (1363909411 + 435321751 + 491288) – 381662109 = 1799722450 – 381662109 =

1 418 060 341

∆ 2015 – 2014= 1418060341- 1404117439= 13 942 902


2015 1418060341
I * 100= 1404117439 * 100= 100,99%
2014

Patrimoniul net sau “averea întreprinderii” a înregistrat valori pozitive şi în anul 2014 şi
în anul 2015, ceea ce este de bine deoarece capitalurile proprii devansează datoriile, iar acest
lucru indică un echilibru financiar în cadrul întreprinderii. Cu atât mai mult în 2015 patrimoniul
net a înregistrat o creştere cu 13.942.902 lei faţă de 2014, respectiv o creştere cu 0,99 puncte
procentuale ceea ce indică faptul că activele întreprinderii sunt negrevate de datorii iar firma
înregistrează o evoluţie ascendentă din punctul de vedere al patrimoniului acesteia.

FR = Kper – Ai (capitalul propriu-active imobilizate)

FR2014 = 1403929107 – 1394157200 = 9771907

FR2015 = 1417861242 – 1363909411 = 53951831

∆ 2015 – 2014=53951831- 9771907= 44179924


2015 53951831
I * 100= 9771907 *100= 552,11%
2014

10
Fondul de rulment a înregistrat valori pozitive, semnificative în anul 2014 şi 2015, ceea ce
indică ideea conform căreia valoarea capitalurilor permanente devansează valoarea activelor
imobilizate ce poate fi destinată finanţării activelor circulante, adică firma cunoaşte un echilibru
financiar. În anul 2015 s-a înregistrat o creştere a fondului de rulment faţă de 2014 cu 44179924
lei, respectiv 452,11 puncte procentuale ceea ce indică faptul că întreprinderea îşi poate
autofinanţa activităţile curente de exploatare din sursele proprii, fără a apela la împrumuturi
externe. Prin urmare, în anul 2015 nu au apărut nevoi de finanţare pe termen lung din activitatea
de investiţii care să consume din capitalurile permanente efectul fiind favorabil asupra trezoreriei.

NFR = (stocuri + creanţe) – DTS(datorii curente)

NFR2014 = (310297292 + 71864204) – 380239269 = 382161496 – 380239269 = 1922227

NFR2014 = (313838701 + 74717060) – 381662109 = 388555761 – 381662109 = 3893652

∆ 2015 – 2014= 3893652- 1922227= 4971425


2015 3893652
I * 100= 1922227*100= 358,62%
2014

În anul 2014 și 2015 necesarul de fond de rulment este pozitiv şi are o valoare
semnificativă, lucru care se apreciază nefavorabil deoarece nevoia de trezorerie pentru activitatea
de exploatare a fost superioară comparativ cu sursele de finanţare aferente activităţii de finanţare.
În 2015 necesarul de fond de rulment a crescut cu 4.971.425 lei respectiv cu 258,62 puncte
procentuale ce a determinat în continuare un efect nefavorabil asupra trezoreriei. Astfel că
întreprinderea nu a reuşit o bună gestiune a creanţelor faţă de clienţi şi a datoriilor faţă de
furnizori reuşind să primească de la furnizori credite mai micii decât cele oferite de ea clienţilor.

TN = FR – NFR

TN2014 = 9771907 – 1922227 = 7849680

TN2015 = 53951831 – 6893652 = 47058179

∆ 2015 – 2014= 47058179- 7849680= 39208499

11
2015 47058179
I * 100= * 100= 599,49%
2014 7849680

Trezoreria netă este pozitivă în ambele exerciţii financiare şi cu o variaţie de 39.208.499


lei de la un an la altul, respectiv 499,49 puncte procentuale ceea ce înseamnă că întreprinderea nu
trebuie să apeleze la împrumuturi. Putem concluziona că variaţia se datorează creşterii
substanţiale a FR chiar dacă şi NFR înregistrează o creştere semnificativă.

𝒄𝒓𝒆𝒂𝒏𝒕𝒆
Vrc = * 365
𝑪𝑨

71864204
Vrc2014 = * 365 = 8 zile
3426331788

74717060
Vrc2015 = * 365 = 9 zile
3090196339

∆ 2015 – 2014= 9- 8=1 zi


2015 9
I * 100= 8* 100= 112,5%
2014

Viteza de rotaţie a creanţelor a crescut în anul 2015 cu o zi faţă de anul 2014 ceea ce
înseamnă faptul că întreprinderea Selgros îşi încasează creanţele mai greu decât în anul 2014.
Însă dacă ne raportăm la o medie generală întâlnită în domeniul afacerilor de 30 zile de
recuperare a creanţelor şi de plată a facturilor, având în vedere că Selgros îşi încasează creanţele
de la clienţi într-un număr de zile atât de mic respectiv 8, 9 zile este un lucru favorabil deoarece
aceasta îşi recuperează banii foarte repede de la clienţi.

𝒅𝒂𝒕𝒐𝒓𝒊𝒊
Vrd = * 365
𝑪𝑨

380239269
Vrd2014 = * 365 = 41 zile
3426331788

381662109
Vrd2015 = * 365 = 45 zile
3090196339

∆ 2015 – 2014= 45- 41= 4 zile


12
2015 45
I * 100=41* 100= 109,75 %
2014

Viteza de rotaţie a datoriilor înregistrează în anul 2014 şi în anul 2015 valori mult
superioare vitezei de rotaţie a creanţelor, ceea ce înseamnă că firma plăteşte mai greu datoriile şi
încasează banii de la clienţi mult mai repede, ceea ce conduce la o eficienţă majoră a lichidităţii şi
un surplus al acestuia la firma Selgros.

𝑨𝒄
LC = * 100 (active circulante/datorii curente x 100)
𝑫𝑻𝑺

389791704
LC2014 = *100 = 102,51%
380239269

435321751
LC2015 = * 100 = 114,05%
381662109

∆ 2015 – 2014= 114,05- 102,51= 11,54%


2015 114,05
I * 100= 102,51* 100= 111,25%
2014

Lichiditatea curentă înregistrează valori supraunitare în anii 2014-2015 ceea ce indică un


semnal pozitiv deoarece este una dintre cele mai importante rate financiare ale unei companii ce
măsoară capacitatea acesteia de a plăti datoriile pe termen scurt utilizând activele pe termen scurt
din bilanţ. Lichiditatea curentă a crescut în 2015 cu 11,54% astfel că întreprinderea Selgros are o
capacitate mai mare de a-şi plăti datoriile curente fără să apeleze la resurse pe termen lung sau la
noi împrumuturi.

𝒅𝒊𝒔𝒑𝒐𝒏𝒊𝒃𝒊𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒊 𝒃𝒂𝒏𝒆𝒔𝒕𝒊
LR = * 100
𝑫𝑻𝑺

7630208
LR2014 = * 100 = 2,006%
380239269

46005590
LR2015 = * 100 = 12,05%
381662109

∆ 2015 – 2014= 12,05- 2,006= 10,05%


2015 12,05
I * 100= 2,006* 100= 602,5%
2014

13
Ca şi în cazul lichidităţii curente şi lichiditatea rapidă trebuie să înregistreze valori
supraunitare. În anul 2015 s-a înregistrat o creştere a lichidităţii rapide cu 10,05% faţă de anul
2014 ceea ce indică faptul că întreprinderea are suficient numerar în casierie, disponibilităţi
bancare şi plasamente de scurtă durată pentru a-şi putea achita datoriile pe termen scurt.

𝑨𝒕
Sp = (active totale/datorii totale)
𝑫𝒕

1783948904
Sp2014 = = 4,69
380239269

1799231162
Sp2015 = = 4,71
381662109

∆ 2015 – 2014= 4,71- 4,69= 0,02


2015 4,71
I * 100= 4,69* 100= 100,42%
2014

Solvabilitatea patrimonială indică valori supraunitare în anii 2014-2015, ceea ce arată


faptul că întreprinderea Selgros are capacitatea de a-şi achita obligaţiile totale din resursele totale
sau altfel spus, activul real este suficient pentru a permite plata tuturor datoriilor. În anul 2015
Selgros a înregistrat o creştere a solvabilităţii patrimoniale faţă de anul 2014 cu 0,42 puncte
procentuale ce conduce la ideea conform căreia compania şi-a sporit capacitatea de a-şi plăti
datoriile din resursele sale.

𝑫𝒕
Gî= 𝑲𝒑 (datorii totale/capitalul propriu)

380239269
Gî2014= 1403929107 = 0,27

381662109
Gî2015= 1417861242= 0,26

∆ 2015 – 2014= 0,26- 0,27=-0,01

2015 0,26
I * 100= 0,27*100= 96,29%
2014

Gradul de îndatorare, proporţia finanţării datoriilor totale ale societăţii pe seama


capitalurilor proprii, înregistrează valori foarte mici în anii 2014-2015 ceea ce este favorabil

14
companiei Selgros. Se recomandă un nivel al indicatorului de sub 50%, nivel la care se
încadrează şi Selgros (26% - 27%). În anul 2015 acest indicator a scăzut cu 3,71 puncte
procentuale faţă de 2014 ceea ce înseamnă o întărire a capacităţii de autofinanţare pe termen
scurt, mediu şi lung şi reflectă un echilibru între sursele interne şi cele externe de finanţare ale
companiei.

Tabel 4 - Evoluţia principalilor indicatori economici din bilanț în perioada 2014-2015

Indicatori 2014 2015 ∆ 2015 - 2014 𝟐𝟎𝟏𝟓


I * 100
𝟐𝟎𝟏𝟒
PN 1404117439 1418060341 13942902 100,99
FR 9771907 53951831 44179924 552,11
NFR 1922227 6893652 4971425 358,62
TN 7849680 47058179 39208499 599,49
Vrc 8 9 1 112,5
Vrd 41 45 4 109,75
LC 102,51 114,05 11,54 111,25
LR 2 12,05 10,05 602,5
SP 4,69 4,71 0,02 100,42
Gî 0,27 0,26 0,01 96,29

Sursa: Calculație proprie după bilanțul contabil Selgros Cash&Carry

2.4.ANALIZA DE BAZĂ A CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE

Rez brut= Ven totale- Ch totale

Rez brut2014= 3855260715- 3773630535= 81630180

Rez brut2015= 3531391985- 3465398461= 65993524

∆ 2015 – 2014= 65993524- 81630180=-15636656

2015 65993524
I * 100= 81630180*100= 80,84%
2014

15
În 2015 întreprinderea a înregistrat un profit brut de 65.993.524 lei, în scădere cu
15.636.656 lei, respectiv 19,16 puncte procentuale ceea ce înseamnă o scădere e eficienţei
economice a firmei Selgros.

𝑹 𝒏𝒆𝒕
R fin= 𝑲 𝒑𝒆𝒓x 100

𝑅 𝑛𝑒𝑡 68597173
R fin2014= 𝐾 𝑝𝑒𝑟x 100= 1403929107*100= 4,8860%

𝑅 𝑛𝑒𝑡 53932135
R fin2015= 𝐾 𝑝𝑒𝑟x 100= 1417861242* 100= 3,8037%

∆ 2015 – 2014= 3,8037%- 4,8860%= -1,0823%

2015 3,8037%
I * 100= 4,8860%*100= 77,84%
2014

𝑹 𝒃𝒓𝒖𝒕
R econ= x 100
𝑲 𝒑𝒆𝒓

𝑅 𝑏𝑟𝑢𝑡 81630180
R econ2014= x 100= 1403929107*100= 5,8144%
𝐾 𝑝𝑒𝑟

𝑅 𝑏𝑟𝑢𝑡 65993524
R econ2015= x 100= 1417861242* 100= 4,6544%
𝐾 𝑝𝑒𝑟

∆ 2015 – 2014= 4,6544%- 5,8144%= -1,16%

2015 4,6544%
I * 100= 5,8144%*100= 80,04%
2014

Deoarece rata rentabilităţii economice vizează eficienţa capitalului economic alocat


activităţii productive a întreprinderii, în 2014 şi 2015 această rată este pozitivă ce indică
eficientizarea activităţii în firma Selgros dar în scădere în 2013 faţă de 2012 cu 1,16%.

16
Tabel 5 - Evoluţia principalilor indicatori economici din CPP în perioada 2014-2015

Indicatori 2014 2015 ∆ 2015 - 2014 𝟐𝟎𝟏𝟓


I * 100
𝟐𝟎𝟏𝟒
Rez brut 81630180 65993524 -15636656 80,84%
Rez 4,8860% 3,8037% -1,0823% 77,84%
financiar
Rez 5,8144% 4,6544% -1,16% 80,04%
economic

Sursa: Calculație proprie după CPP al Selgros Cash&Carry

17
2.5.ANALIZA SWOT A MEDIULUI INTERN

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE


 Reputaţia şi imaginea firmei pe piaţă-  Tehnologii consumatoare de resurse
imagine favorabilă  Cheltuieli mari de cercetare-
 Varietatea gamei de produse dezvoltare
 Calitatea managerială şi a produselor bună  Resurse pentru programarea
şi foarte bună personalului
 Structura organizatorică bună  Nu au promouri sau campanii
 Eficienţa activităţii de marketing, publicitare la toate produsele
publicităţi şi spoturi promoţionale existente, astfel nu se ştie de
 Personal foarte bine calificat şi motivarea existenţa unora dintre ele
acestuia  Raionul moda din cadrul gamei non-
 Imaginea formată, reclamele şi promovare food nu este foarte dezvoltat
bună şi foarte bună  Lipsa anumitor produse cerute de
 Modelarea faţă de cererile populaţiei, clienţi din totalul de produse ce se
modelare dinamică găsesc în magazinele Selgros
 Stabilitatea pe piaţă, având un număr mare
de clienţi
 Pagina web bună şi care oferă informaţiile
dorite
 Fidelizarea clientului
 Relaţii de colaborare cu mass-media
 Publicitate şi reclame mereu actualizate
prin spoturi, out-book-uri, flyer-e,etc

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
 Posibilitatea lărgirii gamei de produse  Strategia concurenţilor
 Durata scurtă de asimilare a produselor  Concurenţa puternică: Metro+Careffour-
 Utilizarea experienţei existente pentru a luptă pe prima poziţie pe piaţa

18
vinde marfa la un preţ mai mare supermaket-urilor, dar magazinele
 Tehnici şi tehnologii noi Careffour nu reprezintă o ameninţare
 Încheierea unor contracte cu firme de pentru magazinele Selgros pentru că ele
distribuţie a produselor prin ţară sau a se adresează doar clienţilor detail-liştilor
unor firme pentru ambalare a produselor  Discount-urile (Lidll, Penny Market) nu
 Îşi pot face publicitate prin reclame, reprezintă o ameninţare pentru că şi ei
spoturi interne şi externe, out-door, sunt preluaţi de clienţii „sacosari”
organizarea de concerte astfel  Preţurile practicate de concurenţi sau
promovarea imaginii noile produse care apar pe piaţă
 Expansiunea  Fluctuaţiile de curs valutar ce
 Fiecare magazin are prevazută o anumită influentează veniturile
sumă de bani pe an destinată  Influenţa inflaţiei
sponsorizărilor, pe care o poate gestiona  Mediul rural reprezintă aproximativ
independent 45,5% din populaţie, iar aceştia nu
 Demarează anumite programe anuale de au venituri prea mari şi nu ştiu de
curaţare şi protejare a mediului şi a existenţă produselor noi
spaţiilor verzi din diferite localităţi  Reglementarea la nivelurile U.E.
 Departamentul de Relaţii cu clienţii care va duce la reducerea
menţin legătura cu potenţialii clienţi şi cu personalului şi chiar a firmei peste
cei efectivi prin reclamele şi ofertele câţiva ani
speciale pe care le trimit la aceştia prin  Magazinul Metro, care este
poştă principalul concurent, prezintă o
Pentru clienţii mari sau top, se poate face gamă mai variată de modă, adică la
o precomandă unde aceştia doar vin şi produsele vestimentare, sau la
ridică marfa, dar acest lucru este atât o încălţăminte
oportunitate pentru clienţi de a deveni
clienţi top, cât şi un punct tare pe care
magazinele Selgros îl au

19
2.6.CONSTRÂNGERILE PE CARE FIRMA LE ARE

Toti indicatorii bilanţului şi ai contului de profit şi pierdere ce au fost calculaţi indică o


activitate profitabilă şi cu vizibilitate pozitivă pe piaţa comerţului cu amănuntul dar scăderea
profitului este o problemă în cadrul firmei ce poate fi redresată prin adoptarea de noi strategii.

CAPITOLUL III – ANALIZA MEDIULUI EXTERN AL FIRMEI

3.1.COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

Deoarece comportamentul consumatorului reflectă conduita oamenilor în cazul


achiziţionării şi consumului de produse alimentare şi nealimentare, Selgros realizează periodic
analize asupra modului de manifestare a cererii pentru diverse produse. Deoarece preferinţele
consumatorilor sunt condiţionate de preţ, Selgros trebuie să ţină cont de furnizarea de produse la
preţuri scăzute dar şi de o calitate ridicată. De asemenea, Selgros introduce des oferte
promoţionale ce cresc atractivitatea în rândul clienţilor.

3.2.EVOLUŢIA TEHNOLOGIEI ÎN DOMENIUL DE ACTIVITATE

Mediul tehnologic în care operează firma este alcătuit din numeroşi factori ce concură la
realizarea produselor şi serviciilor, precum: nivelul tehnic al utilajelor şi echipamentelor, calitatea
tehnologiilor, activitatea de cercetare-dezvoltare, licenţe şi brevete înregistrate, capacitatea de
creaţie-inovaţie-invenţie. Această componentă a macromediului implică firma atât ca beneficiar,
cât şi ca furnizor, în principal, prin intermediul pieţei. Cel mai puternic impact asupra activităţilor
umane, cunoaşterea mediului tehnologic prezintă o importanţă deosebită pentru firmă, deoarece
creează modalităţi noi de satisfacere a nevoilor consumatorilor, permite identificarea unei cereri
latente, ajută la descoperirea unor noi segmente de consumatori, poate modifica natura
concurenţei într-o industrie şi amplifică eficientă activităţilor de marketing, utilizând tehnici
avansate.
Tehnologia informaţional tinde să ocupe un rol important pe piaţă, înzestrarea cu acest tip de
tehnologie permite obţinerea unor rezultate mai bune în toate domeniile, iar pătrunderea

20
telefoniei mobile, facilitează comunicarea între diverse firme sau agenţi. Distribuirea rapidă şi în
timp optim este asigurată prin maşini şi utilaje performante, care contribuie la creşterea
productivităţii pe ansamblu a societăţii, publicitatea în mass media şi internetul alte oportunităţi
de informare. A obţine o informaţie în timp util, înseamnă că poţi să fii cu un pas în faţă celuilalt.
Pe o piaţă cu concurenţă oligopolistă, acest lucru poate sa fie un avantaj pe care, dacă nu ştii când
să-l fructifici, ieşi din joc.

3.3.EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ ÎN ZONA ÎN CARE FIRMA ÎŞI DESFĂŞOARĂ


ACTIVITATEA

Brașov (în germană Kronstadt) este reședința și cel mai mare municipiu al județului
Brașov, România. Potrivit ultimului recensământ, din 2011, Brașov are o populație de 227.961
locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară (totuși în scădere în ultimele două decenii
din cauza exodului sașilor și a reducerii activității industriale).
De-a lungul timpului, odată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a
crescut și populația sa. Numai pentru ultimele secole, se poate aprecia sporul aproape
exponențial:

 1890: || 30 781 locuitori


 1930: ||||| 59 232 locuitori
 1941: ||||||| 84 557 locuitori
 1948: ||||||| 82 984 locuitori
 1972: |||||||||||||||| 192 205 locuitori
 1992: |||||||||||||||||||||||||||||| 363 736 locuitori
 2000: ||||||||||||||||||||||||||| 330 702 locuitori
 2002: |||||||||||||||||||||||| 284 596 locuitori
 2011: |||||||||||||||||||||| 253 200 locuitori

Municipiul Brașov are, potrivit recensământului din 2011, o populație de 227.961 locuitori.
Structura etnică a acesteia este următoarea:

 Români: 208.757 (91,3%)


 Maghiari (incluzând secui): 16.172 (7,1%)

21
 Sași: 1.079 (0,5%)
 Țigani: 916 (0,4%)
 Alte naționalități: (ruși, evrei, greci, italieni): 1037 (0,7%)

3.4.ANALIZA MEDIULUI SOCIO-CULTURAL

Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, tradiţiile, credinţele şi


normele care guvernează statutul oamenilor în societate constituie mediul cultural. Aceste
elemente formează comportamentul de cumpărăre şi consum, delimitează segmentele de piaţă şi
delimitează tipologiiile specifice ale cumpărătorilor.
Deşi în lumea afacerilor este răspândită zicala „Trebuie să vorbeşti limba clientului tău” o
limba străină nu poate impune deprinderi culturale prin simplul act de studiere a sa. Sistemul de
comunicare este mult mai amplu în marketing, comunicarea nonverbală joacă un rol important
prin mimică, gesturi, posturi, culori, etc. Mediul cultural contribuie la exprimarea exigenţei unei
anumite pieţe, condiţionând atât felul produselor şi maniera distribuirii lor, cât şi conţinutul şi
forma comunicaţiilor firmei cu piaţa, ale mesajelor transmise. Impactul mediului cultural asupra
activităţii firmei este condiţionat de o serie de caracteristici: valorile culturale fundamentale
rezistă în timp, fiecare cultură este compusă din culturi secundare, valorile culturale secundare se
transforma în timp. Particularităţile pieţei derivă şi din mentalităţile unor grupuri de persoane:
ruşi, lipoveni, ucraineni, germani, romi care constituie o parte importantă a populaţiei.
Comportamentul acestor etnii diferă prin cultura proprie, stilul de viaţă şi exigenţele specifice
propriei culturi: calitatea produselor, usurinţă în achiziţionarea produselor sau serviciilor,
respectarea tradiţiilor şi obiceiurilor. Toate aceste elemente contribuie la definirea prototipului de
consumator, iar firma, pentru a avea o activitate eficientă, trebuie să ia în considerare şi aceste
caracteristici ale grupurilor etnice.
Religia şi nationalitatea constituie elemente importante în conturarea profilului
consumatorului, aspecte ce trebuie luate în considerare de către firmă. Obiceiurile de consum şi
personalitatea indivizilor este influenţată de tipul de religie, sărbătorile şi tradiţiile fiecărei etnii.
Populaţia vizată de firmă este constituită, în general de români, iar religia cu cea mai mare
pondere este cea ortodoxă. Dacă luăm în discuţie semnificaţia comercială a sărbătorilor creştine
avem deja imaginea unor acţiuni de promovare a vânzărilor de dimensiuni gigantice (sărbătorile

22
de Paşti, de iarnă – primele trei săptămâni ale lui decembrie constituind momentul de vârf al
efervescenţei comerciale).
Importanţa relativă a soţilor în procesul decizional de cumpărare este un subiect abordat de
numerose studii de specialitate. În situatiile de autonomie, ambii soţi iau decizii individuale
aproximativ de acelaşi număr de ori. În situaţii sincratice, ambii soţi participă împreună la luarea
deciziilor de cumpărare. Schimbarea rolului în familie duce automat şi la schimbări în procesul
decizional de cumpărare. Două tendinţe importante sau evidenţiat în ultimele două decenii,
creşterea numărului gospodăriilor formate dintr-un singur părinte şi copii, şi intrarea tot mai
multor femei în rândul celor care muncesc. Un prim rezultat a acestor tendinţe este dorinţa
oamenilor de a cumpăra hrana gata preparată decât alimente pentru a găti acasă. Circa jumătate
din deciziile de cumpărare a unui automobil sunt luate astăzi de femei, iar aproape 40% din
cumpărările de alimente le fac astăzi bărbaţii.
O altă caracteristică luată în considerare se referă la modul de gestionare a timpului liber. Pe
fondul general al creşterii duratei medii de viaţă, sporirea timpului liber cunoaşte o dinamică tot
mai accentuată în zonele dezvoltate economic. Astfel, populaţia vizată are tendinţa ce a petrece
timpul liber, în special în perioada weekend-ului, în zonele montane situate în apropierea oraşului
(48%), în zonele rustice (20%), săli de fitness sau parcuri (15%) sau alte tipuri de activităţi
(18%). Petrecerea timpului liber reprezintă o variabilă importantă în stabilirea profilului
consumatorilor, iar firma trebuie să-şi direcţioneze activităţile în aşa manieră încât să asigure
sursele materiale pentru acest tip de comportament.
Populatia judetului este de 596,4 mii locuitori. Densitatea medie este de 110 locuitori/km2 .
Judeţul Braşov are un înalt grad de urbanizare, 75,3% din populaţie locuind la oraşe iar 24,7% în
cele 45 de comune şi 149 sate.
Municipiul Braşov, resedinţa de judeţ are o populaţie de 277.192 locuitori. Alte oraşe
importante din judeţ sunt: Făgăraş, Săcele, Zărneşti, Codlea, Râşnov, Victoria, Predeal, Rupea,
Ghimbav.
Învaţământul este un domeniu cu tradiţie în judeţul Braşov. În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a luat fiinţă prima şcoala românească şi tot aici îşi tipăreşte în secolul
al XVI-lea, diaconul Coresi primele cărţi în limba română. În 1850 ia fiinţă, cu sprijinul
mitropolitului Andrei Şaguna, primul liceu în limba română. Astăzi, învăţământul braşovean

23
dispune de două universităţi de stat şi numeroase universităţi particulare, acoperind o gamă
extinsă de domenii şi specializări.
Turismul este un factor de bază în economia judeţului. În ansamblul mişcării turistice din
România, judeţul Brasov ocupa locul II (după judeţul Constanţa), ca număr de structuri de
cazare şi număr de locuri de cazare oferite, constituind cea mai importantă şi frecventată zonă sub
aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective
turistice. Poziţionarea geografică a judeţului Braşov, în centrul ţării, favorizează dezvoltarea
turismului sub forme diverse. Infrastructura feroviară şi rutieră bună care asigură legatură cu
capitala ţării, dar şi cu Europa occidentală, face ca aici să ajungă anual un număr de peste
550.000 de turişti. Staţiunile montane din judeţ cunoscute atât în ţară cât şi în străinătate
sunt Predeal ţi Poiana Brasov.
Braşovul, atestat documentar în 1235, este o destinaţie preferată de turiştii de pretutindeni,
deoarece păstrează şi astăzi un patrimoniu cultural de excepţie: Biserica Neagră, renumită în toată
Europa ca fiind cea mai mare construcţie în stil gotic din sud-estul Europei, Biserica Bartolomeu,
una dintre cele mai vechi clădiri în stil romanic, Biserica Sf. Nicolae şi Prima Şcoală Românească
din Schei.
Ansamblurile săteşti cu biserici fortificate din Prejmer şi Viscri fac parte din lista patrimoniului
mondial UNESCO. Alte obiective cultural istorice importante din judeţul Braşov: Castelul Bran,
Cetatea Râşnov, Cetatea Făgăraşului.

3.5.EVOLUŢIA PIEŢEI PE CARE ACTIONEAZĂ FIRMA

Piaţa pe care acţionează firma Selgros este caracterizată de numeroşi producători,


prezenţa numoroaselor firme concurente pe piaţă ce devin competitori direcţi. Deci capacitatea
pieţei indică un volum ridicat al ofertei dar şi un volum ridicat al cererii astfel că volumul
tranzacţiilor pe piaţa din România este destul de ridicat. De aceea Selgros trebuie să profite de
conjunctura favorabilă pe piaţa din România şi să adopte în permanenţă strategii pentru a atrage
clienţii în lanţurile sale de hipermarketuri.

24
3.6.ANALIZA CONCURENŢEI

Viziunea magazinelor SELGROS este de :


▪ oferirea serviciilor de valoare pentru clienţi
▪ să fie recunoscuţi drept cei mai buni în domeniul comerţului en-gros
▪ se pune accent continuu pe nevoile şi satisfacţia clientului
▪ un format bine definit şi adaptat cerinţelor pieţei locale
▪ angajaţii buni şi comunicativi
▪ întotdeauna la dispoziţia clienţilor
▪ construirea unei relaţii de bază pe beneficii reciproce cu furnizorii .
Poziţia produselor societăţii SELGROS faţă de produsele METRO este de egalitate.
Deoarece cele două magazine prezintă aproximativ aceeaşi marfă singura care poate face
diferenţa dintre ele este modul de prezentare şi preţul de vânzare, preţul de cumpărare fiind
acelaşi datorită furnizorilor comuni. Astfel ofertele prezentate clienţilor trebuie să fie cât mai
complete şi mai atrăgătoare, cu multe sortimente şi diferite moduri de întrebuinţare şi în special
cu preţuri atrăgătoare pentru clienţi, dar în acelaşi timp să nu prezinte o pierdere pentru magazine.
Alţi concurenţi pe piaţa românească sunt magazinele: CAREFFOUR, KAUFLAND, AUCHAN.

Tabel 6 – Top 10 companii

CRITERIU: CIFRA DE AFACERI realizata in retail in 2014


Loc Companie Rețele administrate Variație nr. magazine Cifra de afaceri in
2014/ 2013 retail (mil. lei)
1 Kaufland Romania Kaufland 10 6438.37
2 Metro Cash & Carry Metro 0 4780.20
Romania S.R.L.
3 Carrefour Romania SA Carrefour -1 4288.39
4 Selgros Cash & Carry SRL Selgros 0 3426.33
5 real,- Hypermarket Real -20 2898.67
Romania S.R.L.
6 Lidl Discount Lidl 26 2098.98
7 Auchan Romania SA Auchan 22 1973.75
8 Rewe (Romania) SRL Penny Market, XXL 9 1927.50
9 Mega Image S.R.L. Mega Image, Shop 88 1757.01
& Go
10 Romania Hypermarche SA Cora 2 1461.57
(Cora)

Sursa: http://www.revista-
piata.ro/Top_retail_2015___Cele_mai_mari_30_de_companii_au_48__din_piata-id9483.html

25
Potrivit datelor din bilanţurile companiilor depuse la ANAF pentru exerciţiul financiar
încheiat, 2014, compania Selgros Cash & Carry se menţine în topul celor mai importante firme,
clasându-se pe locul 4 in top 10 retaileri, cu o cifră de afaceri de 3.462 miliarde de lei, într-o
uşoară creştere faţă de afacerile desfăşurate în 2013.

3.7.ANALIZA RELAŢIEI CU CLIENŢII

Piaţa efectivă este formată din toţi acei clienţi care au şi care îţi fac acele carduri de
intrare pe baza cărora ei pot face cumpărături în magazinele Selgros din România. Aceştia sunt
clienţii, acele persoane fizice şi juridice care fac cumpărături, se aprovizionează şi folosesc
produsele şi bunurile magazinului.
Astfel, se pot clasifica în mai multe tipuri de clienţi, cei fizici, care sunt persoanele ce fac
cumpărături pe o săptămână sau pe un timp mai îndelungat, de sărbători sau cu orice altă ocazie.
Şi mai există clienţii juridici, cei top care fac cumpărături în cantităţi mari. Se aprovizionează atăt
pentru ei ca şi persoane fizice cât şi ca persoane juridice, ceea ce înseamnă că se aprovizionează
pentru firme mai mici sau mijlocii, în urma revânzării mărfii existând un potenţial profit.
Tot în categoria clienţi mai pot fi impărţiţi şi pe fiecare domeniu al magazinelor Selgros
şi anume food şi non-food.
În ceea ce priveşte piaţa potenţială magazinele Selgros oferă în momentul de faţă peste
50.000 de produse diferite, fiecare dintre magazinele Selgros, fie ele de categorie food sau non-
food. Dacă ne gândim la populaţia oraşului Braşov, atunci putem spune că numai magazinul din
Braşov se prezintă în faţa unei populaţii în număr de 283 000.

26
3.8.ANALIZA FURNIZORILOR

Asigurarea resurselor necesare desfăşurării activităţii de comerţ a firmei SELGROS


depinde de relaţiile de vânzare cumpărare cu furnizorii de mărfuri. Aceştia reprezintă veriga
centrală a întregii afaceri a firmei, iar de modul în care se asigură termenele şi condiţiile de
livrare depinde întregul circuit intern al mărfurilor în cadrul magazinului.
Tipul şi numărul furnizorilor firmelor se axează în principal pe două categorii largi de
produse: alimentare şi nealimentare. În general, firmele furnizoare deţin un renume pe piaţă, iar
produsele sunt mărci cunoscute de clienţi, atăt la nivel local, cât şi internaţional. În cadrul
selectării sau colaborării cu furnizorii, firmele trebuie să analizeze o serie de aspecte legate de:
 respectarea termenelor şi condiţiilor de livrare;
 nivelul de implicare al firmelor în stabilirea şi negocierea preţurilor de vânzare a
propriilor produse;
 discount-urile şi alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumpărare;
 cota de piaţă deţinută şi imaginea firmei pe piaţă, modul de promovare al produselor
(publicitate la locul vânzării, merchendising, promovare directă sau alte tipuri de activităţi
ce promovează produsele);
 contribuţia procentuală la profitul propriu al firmei.
Principalii furnizori ai SELGROS sunt: Ariel, Persil, Henkel, Sony, Arctic, Philip,s Canon,
Johnson&Johnson, Colgate-Palmolive, Scandia Romana, La Festa, Cris-Tim, Aldis, Muller,
Napolact, Delaco, Danone, European Food, etc.

FURNIZORI

27
3.9 INFLUENŢA POLITICILOR MONETARE, ŞOMAJ, INFLAŢIE

În analiza consumului, se observă că acesta a crescut cu 15,6% în luna ianuarie 2016 faţă
de perioada similară din anul anterior, având cel mai bun început de an de după 2008, ultimul an
de boom economic pentru România, arată o analiză ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de
Statistică (INS). Astfel, consumul continuă trendul pozitiv de anul trecut, când a încheiat cu un
plus de 8,9%.
Analiştii remarcă evoluţia bună a consumului şi observă că acest lucru ar putea pune
presiune pe cererea internă şi mai departe pe inflaţie.
„Vânzările din ianuarie 2016 în comerţul cu amănuntul reprezintă cea mai puternică
expansiune anuală după septembrie 2008, semnalând o cerere privată foarte puternică la începutul
noului an. Asemenea creşteri puternice subliniază şi potenţialul pentru acumularea unor presiuni
inflaţioniste mult mai mari pe fondul cererii interne , a spune Ciprian Dascălu, economist-şef al
ING Bank.

Grafic 3. Evoluţia anuala a CA în comerțul cu amănuntul în România, perioada 2011- 2014

Sursa: http://ww.v2.m.zf.ro/

Grafic 4. Evoluţia cursului de schimb nominal în România în perioada 2011- 2014

5.0000
4.0000
3.0000
2.0000
1.0000
0.0000
ian.13
apr.13
ian.11
apr.11
iul.11

ian.12
apr.12
iul.12

iul.13

ian.14
apr.14
iul.14
oct.12
oct.11

oct.13

RON/USD RON/EUR

Sursa: www.bnr.ro

28
Cursul de schimb nu a cunoscut fluctuaţii majore pe toată perioada analizată şi datorită
inflaţiei scăzute, astfel că moneda naţională nu a cunoscut deprecieri. Acest lucru a fost benefic
pentru întreprinzători deoarece nu a existat pe piaţa românească risc de curs valutar. Aceştia nu
au suferit pierderi sau nerealizări ale profiturilor prognozate din cauza variaţiei cursurilor valutare
pe piaţă.

Grafic 5. Evoluţia dobânzilor în sistemul bancar din România în perioada 2011- 2014
20.00
10.00
0.00
apr.11

apr.12

apr.13

apr.14
ian.11

ian.12

ian.13

ian.14
iul.11

iul.12

iul.13

iul.14
oct.11

oct.12

oct.13
Grafic: Ratele dobânzilor în sistemul bancar depozite noi
la termen în lei
Grafic: Ratele dobânzilor în sistemul bancar credite noi în
lei
Sursa: www.bnr.ro

Ratele dobânzilor în sistemul bancar au înregistrat valori ridicate în perioada 2011-2013


din cauza crizei economico-financiare ce au descurajat consumul consumatorilor, astfel că
cererea pentru produsele alimentare a scăzut însă în perioada 2013-2014 ratele dobânzilor la
credite şi depozite au scăzut, astfel, consumatorii sunt încurajaţi să contracteze credite la bănci ce
are efect creşterea masei monetare în circulaţie şi încurajarea consumului. Această tendinţă se
păstrează în continuare, consumatorii fiind încurajaţi să consume, nu să economisească ce are ca
efect creşterea cererii pentru produsele alimentare din România astfel şi profitul
supermarketurilor, hipermarketurilor cunoaşte un mediu prielnic pentru a creşte din ce în ce mai
mult.
Situația șomajului a fost afectată de izbucnirea crizei financiare şi economice globale ce
a condus şi în România la o contracţie puternică a activităţii economice (cu circa 8 la sută în 2009
şi 2010), care a atras după sine şi un declin substanţial al numărului de angajaţi, reflectat iniţial de
creşterea şomajului pe termen scurt (cu durată de cel mult un an). O parte dintre şomeri nu au
reuşit însă să se reangajeze nici după ce economia a revenit la rate pozitive de creştere, ponderea
şomajului pe termen lung dublându-se în intervalul 2010 – T1 2015 (Grafic ). Fenomenul, numit
în literatura de specialitate „efect de histerezis”, reprezintă un prim indiciu al creşterii şomajului
structural şi este determinat de faptul că, pe măsură ce se extinde perioada în care o persoană se
află în căutarea unui loc de muncă, probabilitatea de succes scade, ca urmare atât a deteriorării în

29
timp a abilităţilor şi competenţelor sale, cât şi a modificării cerinţelor companiilor privind
pregătirea candidaţilor.

Grafic 6. Situaţia ratei şomajului în România în perioada 2008-2015

Sursa: www.bnr.ro

În privința evoluției inflației, se observă o îmbunătățire a situației acesteia, deoarece


începând cu luna iunie 2015, cota redusă a taxei pe valoarea adăugată (9 la sută) a fost extinsă la
toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică, măsura
fiscală influenţând preţurile a circa 30 la sută din bunurile şi serviciile cuprinse în coşul de
consum. Teoretic, acestea ar fi trebuit să scadă cu aproximativ 12 la sută, impactul maxim posibil
asupra IPC fiind de 3,5 puncte procentuale. Similar episodului din septembrie 2013, când a fost
ajustată cota TVA la pâine şi unele produse de panificaţie, coeficientul de transmisie în preţurile
de consum a fost mult mai ridicat (circa 80 la sută în luna de aplicare) decât cel observat la
majorarea cotei TVA din iulie 2010 (61 la sută) şi decât ar fi sugerat experienţa altor state
europene (maximum 50 la sută). Cele mai înalte valori ale coeficienţilor de transmisie s-au
observat în cazul produselor alimentare procesate, la polul opus situându-se serviciile de
alimentaţie publică, cu un pass-through de circa 10 la sută.

30
Grafic 7. Evoluția inflației în România în perioada 2011-2015

Sursa: www.bnr.ro

3.10.MIXUL DE MARKETING AL MAGAZINULUI SELGROS

PRODUS PROMOVARE PREŢ PLASAMENT


Varietate(peste Reclama(intensă) Preţ de catalog + oferte Canale de distribuţie
50.000 de produse) şi reclame
Actiuni (peste tot)
Calitate(ridicata) promotionale(concursuri, Reduceri
sponsorizari, materiale Acoperire(mare-
Design(bun) promo, reclame scrise, Perioada de plată în rata existenţa a 13
organizări de evenimente, la electrocasnice sau a magazine)
Nume de marcă(marci târguri, concerte) produsele media, prin
vestite,ca puma, banca comercială Sortimente
adidas sau altele cât şi Vânzare personală Raiffeisen
cele fabricate in Amplasare
cadrul magazinelor Publicitate(intensă) Condiţii de creditare
Selgros) Inventariere

Ambalare (România) Transport gratuit la


produsele media, din
Servicii gama non- food

Garanţii

31
Strategia practicată de firma Selgros este de extindere pe cât mai multe oraşe din România
şi nu numai, şi în Europa, pentru a deţine o cotă cât mai mare pe pieţele supermarket-urilor şi
magazinelor cash&carry. Acest lucru se poate vedea încă din statistici, prin faptul că în anul 2003
magazinele de tip cash&carry detineau o cotă de numai 10%, iar în anul 2005 această cotă a
crescut încă cu jumătate, adică ea a ajuns la 15%, pe piaţa din România. La fel se poate afirma şi
faptul că strategiile marilor magazine sunt de creştere a profitului, iar asta înseamnă de satisfacere
a unui număr din ce în ce mai mare de clienţi, printr-o gamă cât mai variată de produse şi servicii
şi prin calitatea excepţională a acestora. Iar în ceea ce priveşte clienţii, aceştia sunt în număr din
ce în ce mai mare şi se urmăreşte fidelizarea lor printr-o gamă cât mai variată de oferte şi
reclame, de dicounturi şi carduri speciale pentru clienţii top.

32
CAPITOLUL IV – SOLUŢII DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A ACTIVITĂŢII
SELGROS

Ca şi soluţie de îmbunătăţire a activităţii în cadrul societăţii Selgros am identificat o


posibilă idee de afacere şi anume crearea unui spaţiu de joacă pentru copii iar în incinta acestuia
şi un restaurant pentru părinţi. Aceste două spaţii vor fi create la intrarea în hipermarketul din
judeţul Constanţa. Astfel copii îşi vor pertrece timpul într-un spaţiu sigur şi prielnic pentru
dezvoltarea armonioasă a acestora iar părinţii îi pot supraveghea îndeaproape din incinta
restaurantului. Aceştia pot stabili întâlniri de afaceri, întâlniri cu prietenii iar copii dînşilor vor fi
supraveghiaţi în permanenţă de personal format dintr-o echipă tânără, dinamică, profesionistă,
dedicată copiilor care asigură garantat buna dispoziţie şi joaca în echipă a copiilor.
Astfel se va crea cel mai nou şi modern loc de joacă cu cele mai moderne şi diversificate
dotări precum Karaoke, console de joc, Disco, jocuri de lumini led, mese de joc, televizoare Led
3D full HD cu diagonale de peste 110 cm, se vor organiza cele mai diversificate activităţi şi
jocuri originale din Constanţa. De asemenea se vor organiza şi petreceri aniversare, de aceea se
va implementa şi un spaţiu de servire a mesei şi o minibucătărie complet utilată şi dotată. De
asemenea se vor organiza şi concursuri de Karaoke, cele mai antrenante concursuri de modă,
sport şi multe altele. În oferta pentru petreceri aniversare vor fi incluse şedinţe foto, cadouri. Iar
pentru ca cei mici să se simtă în centrul atenţiei în echipa noastră vom angaja clovni ce vor oferi
copiilor baloane sub forma diferitelor figurine şi vor face Face Painting. De asemenea, vom oferi
gustări, băuturi, şampanie fară alcool, nelipsitul tort aniversar iar spaţiul va fi decorat ca la
Disney. Oferim în cadrul aniversărilor şi petreceri cu tematică iar cei mici se pot deghiza in
prinţi, prinţese, Albă ca zăpada, şi se vor simti ca în desenele animate.
Restaurantul va fi foarte select, cu bucătari renumiţi iar personalul ce va servi clienţii
foarte pregătit şi primitor. Meniul va fi elegant şi vast astfel încât clienţii să petreacă cât mai mult
timp în acel spaţiu supraveghind în acelaş timp pe cei mici şi să plece foarte multumiţi astfel să
dorească să se mai întoarcă şi a doua zi.
Cele două spaţii nou create vor presupune finanţare prin fonduri europene, astfel aceştia
vor recupera 50% din valoarea investiţei ce vor fi decontaţi ulterior de la data terminării
lucrărilor. Valoarea investiţiei va fi de aproximativ 180.000 Euro, echivalentul a 810.000 lei,
astfel Selgros va avea nevoie de 405.000 lei pentru a realiza investiţia.

33
BIBLIOGRAFIE

http://www.bnr.ro

http://www.doingbusiness.ro

http://www.mfinante.ro

http://www.revista-piata.ro

http://www.zf.ro

http://www.selgros.ro

34