INTERCULTURALITATEA

ÎN CONTEXTUL REFORMEI EDUCAŢIONALE

Trăim într-o epocă a interferenţelor. Întâlnirile dintre persoane sau culturi se amplifică şi
se diversifică de la o zi la alta.
În perimetrul şcolar, metoda proiectelor, în general, şi a celor educaţionale europene, în
special, face parte din acele strategii ce au un accent sporit pus pe autenticitate şi pe folosirea de
metode cât se poate de apropiate de universul elevilor. Ea corespunde, de asemenea, noii tendinţe
de transformare a procesului de învăţare într-un proces individualizat şi participativ, bazat pe
încurajarea cooperării, pe dezvoltarea capacităţilor de integrare socială. Proiectul reprezintă
aşadar o metodă complexă de predare – învăţare şi evaluare individuală sau de grup, care începe
în clasă şi continuă în afara spaţiului şcolar sub forma unor investigaţii, a unor experimente, a
unor anchete de teren şi se finalizează prin prezentarea unor produse în faţa grupului de elevi,
precum şi a altor factori interesaţi. Proiectele educaţionale constituie o reală provocare pentru
comunitatea educaţională deoarece în acest caz educaţia se realizează dincolo de lecţiile propriu-
zise, dincolo de zidurile şcolii, dincolo de graniţele ţării – educaţia se realizează în Europa Unită.
O educaţie concepută în perspectiva interculturală va resemnifica relaţiile dintre şcoală şi alte
spaţii educative; ea va depăşi zidurile şcolii, prelungindu-se în activităţile informale, în viaţa de
zi cu zi.

BIBLIOGRAFIE
Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1996.
Cucoş, C., Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
Dumitru, P., Proiecte educaţionale online, myEurope, 2003.
Durkheim, E., Educaţie şi sociologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.
Duţă, F., Psihologie şi educaţie, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1997.
Istrate, O.- Rolul proiectelor educaționale realizate prin parteneriate școlare internationale.
Raport preliminar eTwinning RO12. București: TEHNE- Centrul pentru Inovare în Educație.