Academia de Studii Economice din Republica Moldova

Facultatea Finanțe și Bănci

REFERAT
TEMA: Indicatorii şi tipurile inflaţiei. Metode de
evaluare a inflaţiei. ( RM 2014-2018).

A efectuat : Angheluță Maria-Selina

Gr. FB-182 F/R

Profesor : Aurelia Tomșa

Dr. conf. Universitar

Chișinău 2018-2019

1
 CUPRINS

Introducere..................................................................................................................................pag.3

Capitolul I: Teoria inflației.......................................................................................................pag. 4

1.1 Geneza inflației............................................................................................................pag.4

1.2 Conceptul și tipurile inflației...................................................................................pag. 4-5

Capitolul II: Caracteristica inflației.........................................................................................pag. 6

2.1 Indicatori de analiză a inflației...................................................................................pag. 6

2.2 Metode de evaluare....................................................................................................pag. 7

Capitolul III: Abordari realmente ale inflației........................................................................pag. 8

3.1 Cauze și consecințe ale inflației...................................................................................pag.8

3.2 Evoluția inflației în R. Moldova din 2014 până în prezent.........................................pag. 9

Concluzii și recomandări............................................................................................................pag. 10

Bibliografie.................................................................................................................................pag. 11

Anexe

2
 INTRODUCERE

Istoria societăţii umane ilustrează preocuparea oamenilor de diminuarea eforturilor pentru obţinerea
celor necesare traiului. Totodată, ea demonstrează că oamenii percep şi simt tot mai mult nevoia de
cunoaştere mai profundă, mai cuprinzătoare a realităţii înconjurătoare, a cauzelor în baza cărora se
produc faptele, evenimentele, fenomenele pentru ca, ţinând seama de ele, să-şi poată uşura
eforturile.
Inflaţia se află într-o legătură esenţială cu masa banilor în circulaţie. Cuvântul-cheie îl
reprezintă banii. Termen larg folosit pretutindeni, inflația continuă să rămână insuficient
conturată.Procesul inflaționist a apărut cu mult înainte ca știința economică.Fiind, înainte de toate
un proces monetar, precizarea naturii inflației se poate face în corelație cu formele istorice pe care
le-au îmbracat banii.Inflaţia, pur şi simplu, nu poate apărea în absenţa banilor. De obicei, inflaţia se
defineşte prin efectele sale: creşterea preţurilor şi scăderea valorii banilor.
Conceptul modern defineşte inflaţia ca un dezechilibru structural, monetaro-material, care reflectă
existenţa în circulaţie a unei mase monetare care depăşeşte nevoile reale ale economiei, ceea ce
conduce la deprecierea banilor şi la creşterea generalizată şi durabilă a preţurilor.
Lucrarea cuprinde o introducere în lumea economică a inflației, care fixează o caracterizare
generală a tot ceea ce este legat de acest subiect. Pornind de la acest imperativ în referatul de faţă
am propus să prezint, într-o formă succintă, sintetică şi accesibilă, elementele de bază a acestui
fenomen economic,,inflația,, , din perspectiva tipului de economie existent în ţările avansate şi a
realităţilor din Republica Moldova. Pe lîngă materia propriu-zisă, temele redate în acestă lucrarea
mai conțin studii de caz, exemple și nu în ultimul rând precizări. Referatul conține 3 capitole a câte
2 teme, care sunt bine descrise și analizate din punct de vedere economic. Fiecare capitol se încheie
cu analiza celor menționate, contribuind la fixarea cunoștințelor printr-o concluzie scurtă.

3
 CAPITOLUL I Teoria inflalției
1.1 Geneza inflației.
Inflația reprezintă un proces, cu aspecte variate, devenit persistent în perioada actuală, pretutindeni
în lume. Inițial, inflația s-a manifestat sub forma devalorizarii monedelor din metale prețioase.
Fiind, înainte de toate, un fenomen monetar, caracterizarea inflaţiei se poate face, în legătură cu
formele istorice pe care le-au cunoscut banii:
1. devalorizării (falsificării) banilor – metale preţioase- separarea conţinutului nominal al
monedelor metalice de conţinutul lor real ;
2. inflaţia banilor de hârtie convertibili în aur – depăşirea sensibilă a raportului dintre masa
aurului monetar şi etalonul aur;
3. inflaţia banilor de hârtie neconvertibili în aur şi/sau neconvertibili în general – proces ce
“iese” din cadrul normalului m1onetar, ca un excedent de ofertă monetară.

Inflaţia reprezintă creşterea preţurilor peste un anumit prag. Conceptul de stabilitate economică
şi monetară a evoluat. În secolul trecut, prin stabilitatea monetară se înţelegea o creştere anuală a
nivelului general al preţurilor egală cu 0. În anii 1950, conceptul de stabilitate monetară accepta o
variaţie a preţurilor de 1,5 - 2%, iar mai tîrziu de 2,5 - 2,7%. Astăzi se vorbeşte de inflaţie dincolo
de o creştere anuală a preţurilor de 3,5%. Opinia aceasta nu este împărtăşită de toţi economiştii. În
multe studii, inclusiv în publicistica Fondului Monetar Internaţional, creşterea anuală a preţurilor de
3,5 - 4,5%, în ţările dezvoltate, este inclusă în noţiunea de inflaţie medie.

Există autori care privesc inflația ca pe un proces general 'există inflație atunci când nivelul general
al prețurilor este în creștere continuă, mai mult sau mai puțin rapidă '- spune Raymond Barre.

J.M. Albertini, spune că ' creșterea inflaționistă a prețurilor presupune o sporire a prețurilor
naționale mai puternică decât cea a prețurilor ințernationale, o asemenea creștere având efecte
economice și sociale pentru ansamblul economiei naționale'.

Inflația actuală continuă să rămână un proces de depreciere obiectivă a banilor aflați în

circulație. Inflația contemporană reprezintă un dezechilibru structural monetar, care exprimă
existența în circulație a unei mase monetare ce depășește nevoile economiei, fapt ce antrenează
deprecierea banilor neconvertibili în aur .

1.2 Conceptul și tipurile inflației.

Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o creștere
generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale.
4
Inflația este un indicator final, care arată la sfârsit de an fiscal dacă politicile guvernamentale
monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează și conduc la
o stabilitate a prețurilor de consum.

Din punct de vedere al ordinului de mărime există astfel mai multe forme de inflaţie:

1. Inflaţia tîrîtoare este denumită inflaţia caracterizată printr-o creştere medie a preţurilor de
3-4% anual;
2. Inflaţia deschisă este denumită inflaţia în care creşterea preţurilor evoluează între 5-10%
anual;
3. Criza inflaționistă - reprezintă acea perioadă de timp, de cel puțin doi ani, pe parcursul
căreia rata anuală a inflației depășește 40%.
4. Inflaţia galopantă - în care preţurile cresc cu peste 15% anual.
5. Hiperinflația -- reprezintă creșterea prețurilor de peste 50% pe lună.

Fiind un fenomen deosebit de complex, inflația se poate măsura și ilustra prin utilizarea simultană a
mai multor indici și indicatori, fiecare din aceștia evidențiind o anumită față a inflației. Cei mai
importanți sunt (detalii în capitolul următor):

-diferența dintre cerere și oferta reală de mărfuri, bunuri și servicii;

-indicele general al prețurilor;
-indicele prețurilor de consum;
-scăderea de cumparare a banilor pe piața internă și cea externă;

Toată lumea înțelege că inflația este un fenomen negativ, ce depreciază puterea de cumpărare a
banilor. Nivelul normal al inflației este în general este de 2% anual, ținta preferată a băncilor
centrale.

5
 CAPITOLUL II Caracteristica inflației

2.1 Indicatori de analiză a inflației.

Caracteristicile esenţiale ale inflaţiei sunt:

 este un proces de depreciere a banilor atât pe plan naţional, cât şi în raport cu alte monede;
 este un proces de creştere durabilă şi generalizată a preţurilor şi tarifelor;
 este expresia unui dezechilibru monetar şi material, manifestat atât pe piaţa monetară cât şi
pe piaţa bunurilor economice;
 este influenţată de numeroase aspecte psihologice (de ex. de teama instabilităţii economice
şi folosind mecanismul creditului, populaţia aduce în "prezent" o cerere viitoare de consum).

Fenomenul inflație se manifestă prin creșterea prețurilor la bunuri și servicii. Pentru a măsura
nivelul inflației sunt calculați câțiva indicatori fundamentali.

1. Indicele general al prețurilor;

Indicele general al prețurilor (IGP) este raportul între produsul intern brut exprimat în prețuri
curente PIB1 și produsul intern brut exprimat în prețurile perioadei de bază PIB0 (dint-un an ales ca
bază de comparație).

2. Indicele prețurilor de consum;

Bunurile luate în considerare în calculul indicelui prețurilor de consum:

 Un bun alimentar
 Un bun nealimentar
 Un serviciu

Exemplu: pâine, pantofi, servicii de frizerie

Sunt luate în considerare bunurile de necesitate, de largă utilizare.

3. Indicele puterii de cumpărare a banilor;

Presiunile inflaționiste devin îngrijoratoare în cazul în care indicatorii cresc mai repede decât
prognozează guvernele. Cu cât diferența este mai mare, cu atât mai puternic va fi impactul pe piață.

6
2.2 Metode de evaluare a inflației.

Există un anume consens în a considera că dezechilibrul inflaţionist înseamnă, în fond, un excedent

de masă monetară (cerere nominală) de care dispun agenţii economici şi care este neacoperit
(nesatisfăcut) printro ofertă reală adecvată. Există 2 metode sau mai bine zis măsuri de evaluarea a
profesului inflaționist :

 în mărime absolută - Excedentul de masă monetară peste oferta reală de mărfuri, care dă naștere
la un surplus de cerere absolută nominală ce se traduce prin majorări ale prețurilor efective;

 în expresie relativă - Este raportul între excedentul sau surplusul de monedă (respectiv, de
cerere)și oferta reală de bunuri și servicii, în economie, căruia îi corespunde o anumită majorare
a prețurilor.
Rata inflaţiei reprezintă modificarea procentuală a nivelului preţurilor. Se determină
conform relaţiei:

ΔP% = ΔP/P0 x 100

Alternativ, rata inflaţiei poate fi calculată şi ca diferenţă între indicele general curent al preţurilor
(IPC1) şi nivelul general al preţurilor din perioada precedentă (IPC0) – considerată a fi egală cu 1
sau 100%.
Inflația se poate realiza prin mai multe metode:
a) Inflație prin monedă – denumită și inflație monetară, se realizează prin emisiune monetară fără
acoperire în economie, surplusul de monedă duce la creșterea cererii de bunuri și produse, iar
aceasta duce la creșterea prețurilor.
b) Inflația prin cerere – se realizează atunci când cererea agregată este mai mare decât oferta
agregată.Cererea agregată poate crește atunci când: crește masa monetară, are loc creșterea salariilor
neînsoțită de creșterea productivității muncii, prin extinderea creditului de consum și când se reduce
interesul spre economisire.
c) Inflație prin costuri – cresc costurile de producție, cererea de bunuri și servicii scade iar prețurile
cresc. Cauzele acestei inflații sunt: creșterea cheltuielilor cu salarii în nonconcordanță cu
productivitatea muncii, creștrea prețurilor la materiale, materii prime, combustibili și energie.

7
 CAPITOLUL III Abordarea inflației

3.1 Cauze și consecințe ale inflației.

Inflaţia nu poate fi explicată printr-un raţionament de tipul cauză - efect, ea este un proces, o
înlănţuire de fenomene care se influenţează reciproc în antrenarea creşterii preţurilor în ritmuri
diferite. Principalii factori nemijlociţi, care par a fi la originea inflaţiei, sânt factorii monetari,
cererea şi oferta, dar cauzele adînci rezidă în caracterul patologic al ansamblului economiei, inflaţia
nefiind decît un reflex al ei.

Pornind de la factorii nemijlociţi care apar la originea inflaţiei distingem mai multe tipuri de inflaţie
după cum am menționat în capitolul anterior: inflaţie monetară, inflaţie prin cerere şi inflaţie prin
costuri.

 inflație prin monedă - emisiunea excesivă de monedă peste oferta reală de bunuri și servicii;
 inflație prin cerere - excedentul de cerere agregată peste oferta agregată;
 inflație prin costuri - creșterea costurilor de producție, independent de cererea agregată;

Principalii factori declanşatori ai fenomenului inflaţionist sunt:

1. existenţa şi lansarea continuă pe piaţă a unor cantităţi mari de bani;

2. şomajul;
3. dezechilibrul între rata consumului şi rata investiţiilor;
4. imobilitatea forţei de muncă;
5. dezechilibrarea cererii agregate în raport cu oferta agregată;
6. lipsa productivităţii muncii;
7. diviziunea muncii;
8. creşterea preţului petrolului;

Inflaţia produce următoarele efecte economice:

1. creşterea continuă şi autoîntreţinută a preţurilor;
2. deficitul schimburilor cu străinătatea;
3. creşterea cantităţii de monedă în circulaţie;
4. redistribuirea veniturilor în economie;
5. scăderea nivelului de trai;
6. mişcări sociale;
7. falimentul întreprinderilor.
8
3.2 Evoluția inflației în R.Moldova din 2014 până în prezent.
Țara noastră este o țară care nu are un echilibru economic. Datorită conducerii, a politicii și
a economiei din zilele de azi, inflația in Republica Moldova este un fenomen foarte complex,
dezechilibrat și surprinzător.

La 29 noiembrie 1993, a avut loc un eveniment, importanţa căruia este greu de supraapreciat.
Anume la această dată a fost introdusă în circulaţie moneda naţională a Republicii Moldova „leul
moldovenesc”, fapt ce a i-a permis Băncii Naţionale a Moldovei să promoveze o politică monetară
independentă. Prin urmare, au fost reduse esenţial ritmurile de majorare a inflaţiei de la 1700.0 % şi
2700.0 % în anii 1992 şi 1993 până la 104.0 la sută în anul 1994 şi respectiv 23.8 la sută în anul
1995.

Chiar dacă timpul trece, rata inflației nu se schimbă, doar cu câteva zeci de % față de fiecare an.
Dacă în anul 2016 rata inflației constituia 2,4% , în anul 2017 acesta a atins valoarea de 7,3 % . Se
consider ca anul 2016 este al 2-lea an cu cea mai mică rată a inflației din cei 25 de ani de
independență a tării noastre, apogeul fiind atins în anul 2009 cu cea mai mică rată a inflației de
doar 0,4 %. Astfel, putem deduce într-un mod mai analitic rata inflației în ultimii 4 ani :

Tab.nr.1 Rata inflației în ultimii 4 ani

Anul Rata inflației

2014 5,8%
2015 13,6%
2016 2,4%
2017 7,3%
2018 4,9%

Aceasta abatere dintre ani se datorează micșorăii sau majorării prețurilor în fiecare luni din fiecare
an. În anul 2017 potrivit agenţiei INFOTAG cu referire la datele Biroului Naţional de Statistică, în
decembrie preţurile s-au majorat în medie cu 0,5%. În acelaşi timp, produsele alimentare s-au
scumpit cu 0,9%, mărfurile nealimentare - cu 0,4%, iar preţurile la servicii au rămas practic
neschimbate, înregistrând o creştere de 0,1%, fapt pentru care și rata inflației în decembrie 2017
este mai mare cu 4,9% față de decembrie 2016.

9
 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Unul din obiectivele esenţiale ale politicii economice este, în cazul majorităţii statelor, combaterea
sau măcar limitarea inflaţiei. Cu toate acestea, nu numai definirea şi măsurarea inflaţiei, ci şi însăşi
natura fenomenului inflaţionist actual, precum şi mijloacele cele mai potrivite de luptă contra
inflaţiei continuă să provoace numeroase controverse. Din studiul întreprins se poate observa că
urmarirea inflaţiei reprezintă un lucru primordial pentru evoluţia economiei unei ţări. Aşadar,
specialiştii trebuie să cunoască foarte bine şi să premediteze cauzele care pot duce la creşterea
inflaţiei precum şi modul în care se poate intervenii pentru ca economia ţării să aibă cat mai puţin
de suferit. În Republica Moldova inflaţia este în continuă scădere din anul 2015, iar trendul se va
menţine şi anul acesta. Cel puţin aşa arată datele Biroului Naţional de Statistică pe primele luni din
2018.

De asemenea, un lucru important este acela că inflaţia nu este „păguboasă” pentru toată lumea. Cei
care anticipează corect evoluţia acesteia au de câştigat, în timp ce cei care nu o pot anticipa au în
general de pierdut.

Consecințele inflației sunt: scăderea puterii de cumpărare a populației; redistribuirea veniturilor și

avuției; este stimulată înclinația spre consum și este descurajată înclinația spre economisire; inflația
avantajează debitorii (in moneda națională); rata dobânzii este influențată de rata inflației.

RECOMANDĂRI:

Elaborarea politicilor antiinflaționiste se sprijină pe cunoașterea cauzelor reale ale inflației, ca și pe

anumite concepții doctrinare.

În acest context, guvernul statului respectiv va trebui sa ia o serie de măsuri printre care menționez:

 Lansarea unui program de stabilizare menit să determine stoparea inflației prin creșterea
producției și stoparea ratei șomajului;
 Măsuri de realizare a echilibrului balanței de plăți externe;
 Reducerea cheltuielilor publice;
 Reducerea masei monetare în circulație;

Pentru țara noastră se pune problema de a învăţa urgent şi cât mai bine – din istoria ţărilor cu
experienţă în combaterea inflaţiei, cel puţin următoarele: să poată trece rapid şi prin surpindere
de la un program antiinflaţionist la altul; să adapteze aceste programe de măsuri la tipul şi
intensitatea inflaţiei în fiecare perioadă.

10
 Bibliografie
Site web

1. https://www.bnm.md/ro/tipuri-de-publicatii/evolutia-ratei-inflatiei
2. http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=403&id=2888
3. http://www.e-democracy.md/monitoring/economy/comments/20040209/
4. http://dspace.uasm.md/bitstream/handle/123456789/268/Teoriaeconomica_rom.pdf?sequenc
e=1&isAllowed=y
5. http://www.rasfoiesc.com/business/economie/POLITICI-DE-COMBATERE-A-
INFLAT86.php
6. https://www.bnm.md/ro/content/tintirea-directa-inflatiei

Manuale

1. BABAITA, I., SILASI, G., DUTA, A., IMBRESCU, I. –Macroeconomie, Editura Mirton,
Timişoara, 2003;
2. Ciucur D., Gavrila Ilie, Popescu Constantin: Economie. Manual universitar, Bucuresti,
Editura Economica, 1999
3. Fudulu Paul: Microeconomie, Bucuresti, Editura Hiroyuki, 1997

11