Electroforeza proteinelor serice

Electroforeza proteinelor serice reprezinta migrarea spre Anod sau

Catod, in functie de sarcina electrica, a unor particule coloidale incarcate
electric. Aminoacizii cu caracter amfoter, sub actiunea curentului electric,
vor migra spre unul din polii celulei electroforetice. Directia migrarii e data
de pH-ul solutiei, astfel, in mediul acid, aminiacizii (baze) migreaza spre
Catod, iar in mediu bazic aminoacizii (acid) migreaza spre Anod.
Sub influenta curentului electric, migrarea se face in functie de fortele
electrice predominante. Daca predomina sarcinile electrice negative
migrarea se face spre Anod , iar daca predomina cele pozitive migrarea se
face spre Catod. Daca sarcinile electrice pozitive si negative sunt egale, forta
electrica este nula iar la o anumita valoare a pH-ului apare punct izoelectric
(migrarea nu mai are loc).
Daca pH-ul este mai mic decat punctul izoelectric, proteina migreaza
spre Catod, iar daca R>phi, migreaza spre anod.Cu electroforeza proteinelor
se obtine separarea diferitelor fractiuni proteice plasmatice in functie de
macromolecule si sarcinile electrice din albumine.
Exista 4 fractiuni globulinice: α1, α2, β si γ.

• Electroforeza pe hartie
Aparate: - camera de migrare;
- sursa de curent electric continuu;
- dispozitiv de fotometraj.
Reactivi: - solutie tampon (pH=9);
- solutie coloranta Amido-Schwartz;
- acid acetic glacial, metanol, apa distilata;
- hartia Whatmann: lungime=35cm, latime=2cm.
Tehnica de lucru: Se imbiba hartia de lucru Whatmann cu solutie tampon si
apoi se introduce in camera umeda si se conecteaza aparatul la curent
electric pentru 30 de minute. Se pipeteaza 6-8 μl ser de cercetat la o distanta
de aproximativ 4cm de polul negativ al benzii. Se conecteaza iar la curent
electric pentru 18 ore. Se scot benzile si se tin timp de 1-2 ore la 100 0C
pentru precipitarea proteinelor pe banda.
Se face colorarea benzii in urmatoarele etape:
I. – 10-20 minute colorarea Amido-Schwartz;
II. – decolorarea in 2 solutii succesive:
- I cu acid acetic glacial,metanol si apa distilata;
 - a II-a cu acid acetic glacial si apa distilata.
Apoi benzile se usuca la temperatura camerei. Pe benzi vor aparea
fractiuni proteice, valoarea procentuala a acestora facandu-se cu ajutorul
integralelor.
Rezultatul este un grafic.
Citirea: Din punctul in care curba albuminei intersecteaza abcisa se ridica o
perpendiculara ce intersecteaza diagrama. Apoi se prelungesc curbele
fractiunilor proteice iar din punctele lor de intersectie se ridica
perpendicularele care vor intersecta diagrama.
Din punctul superior al diagramei se duce o dreapta cu lungimea de
100mm ce intersecteaza abcisa. Apoi din punctele de intersectie ale
prelungirilor curbelor proteice cu diagrama se traseaza linii orizontale ce
vor intersecta dreapta respective. Apoi citirea fractiunilor proteice se face
procentual.

Metabolismul protidic

Valori normale
- proteine totale: 6-8 g/dl din care:
- albumine: 50-60%;
- globuline: 40-50% din care:
- α1-globuline: 4-7%;
- α2-globuline: 6-10%;
- β-globuline: 8-13%;
- γ-globuline: 12-20%.
- raportul albumine/globuline: 1,2-1,4.
Fractiunile electroforetice
I. Proteinele totale
Cresterea peste 8g% a proteinelor totale se numeste
hiperproteinemie si poate fi:
- aparenta: in hemoconcentratii (intalnita in deshidratari);
- reala: in inflamatii cronice sau mielon multiplu.
Scaderea sub 6g% a proteinelor totale se numeste
hipoproteinemie si poate fi:
- aparenta: in hemodilatari (intalnita in hiperhidratari);
- reala: intalnita in:
I. in scaderea aportului: in stari de marasm, in
maldigestie, in malabsorbtie;
II. in pierderi proteice excesive: in sindromul nefrotic
sau enteropatii exudative;
 III. in deficit de sinteza: in ciroza hepatica, tumori
hepatice, citostatice.
II. Albumine
Prealbumina si albumina au rol in:
- transportul hormonilor tiroidieni;
- mentinerea presiunii coloidosmotice;
- transportul medicamentelor, ionilor, bilirubinei indirecte.
III. Globulinele
α1-globuline – reprezentanti:
- α1-glicoproteina;
- α1-antitripsina: inactiveaza chemotripsina din sucurile
digestive;
- α1-lipoproteina: rol in transportul proteinelor si tractiunea C1
inhibitor.

α2-globuline – reprezentanti:
- α2-macroglobulina: creste in inflamatii;
- haptoglobina: transporta hemoglobina si creste in inflamatii
acute;
- antitrombina 3;
- ceruloplasmina: transporta Cu.
β-globuline – reprezentanti:
- transferina (siderofilina): transporta Fe;
- transcobalamina: transporta vitamina B12 (ciancobalamina);
- hemopexina: fixeaza hem-ul;
- proteina C reactiva;
- β-lipoproteina: transporta lipide;
- fractiunea C3 a complementului.
γ-globuline – reprezentanti:
- imunoglobuline: - G: rol in imunitate;
- M;
- A: rol de protector la nivelul mucoaselor;
- D;
- E.
Imunoglobulinele se pot masura:
- calitativ prin imunoelectroforeza;
- cantitativ prin imunograma.