Disciplina de Microbiologie UMF Tg.

Mureş
LP5

NOŢIUNI GENERALE DE PARAZITOLOGIE

Cele peste 160 de specii de paraziţi se organizează în 3 Încrengături:

• Protozoa: cuprinde paraziţii unicelulari
• Helminthes: viermii paraziţi
o plathelminthes: viermii plaţi
o nemathelminthes: viermii cilindrici
• Arthropoda: insectele parazite

Examenul coproparazitologic
• examen macroscopic;
• examen microscopic:
o metode directe:

preparat nativ, în ser fiziologic;

preparat nativ în soluţie lugol;

frotiu colorat;
o metode de examinare în strat gros: Kato şi Miura
o metode de concentrare: metode de flotaţie;
o metode larvoscopice;
o amprenta anală;
• detectarea ADN-ului - reacţii de hibridizare, amplificare genică (PCR)
• cultivarea paraziţilor:
o însămânţarea se face pentru paraziţii unicelulari pe medii încălzite la 37°C, 1 sau
mai multe zile;
o boala experimentală

Preparat nativ în ser fiziologic

• este preparatul umed, între lamă şi lamelă
• permite studierea:
o mobilităţii,
o morfologiei.
• tehnica de lucru:
o între lamă şi lamelă se realizează o suspensie de materii fecale în ser fiziologic.
• examinarea se face cu microscopul optic, cu obiective uscate, condensator coborât.

-1-
 Disciplina de Microbiologie UMF Tg.Mureş
LP5

Preparat nativ în soluţie lugol

• la preparatul nativ în ser fiziologic se adaugă o picătură de soluţie lugol;
• chistele de protozoare se colorează în galben-brun, ouăle de helminţi în brun-roşcat intens
şi prezintă detalii de structură accentuate.

Frotiul colorat
• se efectuează în frotiu subţire pe o lamă din materiile fecale diluate în ser fiziologic;
• se colorează MGG şi se studiază la microscopul optic cu obiectiv de imersie, cu
condensator ridicat;
• se pot decela trofozoiţi (nucleul roşu, citoplasma violet-albastră) sau chişti.

Metoda Kato şi Miura

• principiu:
o 50 mg materii fecale (cât un bob de grâu) se depun pe o lamă de sticlă
o se acoperă cu o foiţă de celofan tratat în prealabil cu soluţie Kato-Miura (soluţie
de glicerină şi verde de malachit);
o se presează celofanul cu un corp solid până când preparatul devine plat;
o se lasă 30 minute pe masă, timp în care materiile fecale sunt clarificate de soluţie
lasând să se vadă prin transparenţă ouăle de helminţi;
o se examinează la microscopul optic, cu obiective uscate
• ouăle sunt de 5-20 ori mai frecvente decât în preparatul nativ.

Metode de flotaţie
Se clasifică în 2 grupe după principiul lor de bază:
• ridicarea elementelor parazitare dintr-un mediu lichid hiperton (principiul flotaţiei –
Metoda Willis-Hung);
• coborârea elementelor parazitare într-un mediu hipoton, cu un anumit pH (principiul
centrifugării);
• au eficienţă asemănătoare cu metodele de examinare în strat gros.

Metode larvoscopice
• sunt utilizate în suspiciunea unor helmintiaze care se transmit prin sol sub formă de larve;
• constau în evidenţierea larvelor existente în scaun, sau a celor rezultate din ouăle
eliminate în mediul extern odată cu scaunul.

-2-
Disciplina de Microbiologie UMF Tg.Mureş
LP5

Încrengătura Protozoa

Entamoeba histolytica
Morfologie
• prezintă 4 stadii în cilclul său de viaţă: trofozoit, prechist, chist, metachist.
• trofozoitul:
o trăieşte în intestinul gros;
o dimensiuni: 15 – 20µ;
o prezintă:

endoplasma:
• cu structură fin granulară,
• conţine bacterii, eritrocite;
• nucleul:
o sferic,
o situat excentric,
o înconjurat de membrană nucleară, care conţine pe suprafaţa
internă mici granule de cromatină,
o cu un nucleol central;

ectoplasma:
• clară;
• formează pseudopode (rol în deplasare);
• chistul:
o se formează în lumenul intestinal şi se elimină prin materiile fecale;
o sferic;
o dimensiuni:10 – 15µ;
o prezintă:

4 nuclei;

baghete siderofile cu
capete rotunjite

-3-
 Disciplina de Microbiologie UMF Tg.Mureş
LP5

Diagnostic de laborator în dizenteria amibiană

Produs patologic:
• materii fecale,
• ţesuturi recoltate prin biopsie sau necropsie
• din aspiratele abceselor extraintestinale (rar)
Examenul direct parazitologic:
• trofozoitul poate fi identificat la examinarea imediată a produselor patologice prin:
o preparat nativ:

evidenţierea morfologiei şi a mobilităţii;

dacă se adaugă colorant vital (albastru de metilen) se poate diferenţia mai
uşor de limfocite;
o frotiu colorat:

evidenţierea în probele mai vechi păstrate la 40 C;
• chisturile pot fi evidenţiate prin:
o preparat nativ cu / fără colorare cu soluţie Lugol;
Cultivare
• pe medii speciale se inoculează chisturile din materiile fecale;
Examen indirect
• serodiagnostic:
o se practică în afecţiuni grave extraintestinale;
o ELISA
o reacţii de hemaglutinare indirectă (RHAI)

-4-
 Disciplina de Microbiologie UMF Tg.Mureş
LP5

Entamoeba coli
Morfologie
• trofozoitul
o dimensiuni: 20 – 25(50) µ
o endoplasma:

granulară

cu vacuole ce conţin bacterii şi material granular

pseudopode scurte

nucleul
• rotund sau uşor ovalar
• membrană groasă pe care sunt distribuite
granule mari de cromatină
• nucleol mare, excentric
• chistul
o sferic sau ovoid
o dimensiuni: 15 – 35 µ (mai mare decât chistul de E.histolytica)
o perete puternic refractil
o baghete siderofile cu capete ascuţite
o mai mulţi nuclei:

chistul imatur – 1,2 sau 4 nuclei

chistul matur – 8 nuclei (uneori chiar 16, 32 nuclei)
Diagnostic
• trăieşte în lumenul colonului uman, fiind considerat nepatogen
• are importanţă medicală pentru că poate fi confundată cu E. histolytica
Entamoeba histolytica Entamoeba coli
Mişcarea Direcţia de deplasare se poate lentă
trofozoitului schimba brusc
pseudopode în formă de degete Scurte, granulare
endoplasma conţine: bacterii, hematii bacterii
nucleul sferic cu nucleol central nucleul sferic/ ovalar cu nucleol excentric
chistul 4 nuclei 8 nuclei
dimensiuni 5 - 20µ dimensiuni 10 - 33µ
baghete siderofile cu capete baghete siderofile cu capete ascuţite
rotunjite

-5-
Disciplina de Microbiologie UMF Tg.Mureş
LP5

Trichomonas vaginalis
Morfologie
• trofozoitul
o ovalar 15µ lungime, 7µ lăţime
o extremitatea anterioară lăţită, cea posterioară efilată
o în regiunea anterioară prezintă

un nucleu cu 5 cromozomi

un complex chinetostomal din care pleacă:

3 – 5 flageli
• 4 părăsesc anterior celula
• 1 recurent – parţial fixat pe membrana ondulantă

1 axostil cu rol în susţinere
• străbate longitudinal celula, exteriorizându-se prin extremitatea
posterioară

paralel cu membrana ondulantă există o formaţiune intracitoplasmatică
numită costa
o parazitul mai conţine lizozomi, aparat Golgi, organite cu rol în metabolism
• nu prezintă forma chistică
Diagnostic
• identificarea parazitului în:
o secreţia vaginală sau uretrală

secreţia vaginală se recoltează în primele 4 – 5 zile postmenstrual, când
paraziţii sunt în faza maximă de multiplicare
o vizualizarea parazitului prin:

preparat nativ - parazitul îşi păstrează mobilitatea câteva ore dacă este păstrat
la 20 0 C

frotiu colorat Giemsa
• citoplasma – albastru pal
• nucleul – roşu violet
• flagelii, axostilul – roşu carmin
• cultivarea pe medii nurtitive – mai ales la persoane asimptomatice
• imunodiagnosticul – mai ales în infecţiile asimptomatice ale bărbatului
o reacţia de aglutinare, RIF, IDR, ELISA
-6-
Disciplina de Microbiologie UMF Tg.Mureş
LP5

Trichomonas bucalis (tenax)

Morfologie
• flagelat piriform
• prezintă doar stadiu de trofozoit
• mai mic decât Trichomonas vaginalis (5-12µ)
• prezintă:
o în regiunea anterioară – un blefaroplast din care iau naştere flagelii

4 flageli liberi, de lungime egală

1 flagel recurent, pe marginea membranei ondulante, care nu ajunge până
la extremitatea posterioară a parazitului şi nu devine liber
o la baza membranei ondulante există costa – are aceeaşi lungime cu membrana
ondulantă
o 1 axostil

porneşte de lângă blefaroplast

străbate parazitul anteroposterior, apoi devine
liber
o nucleu

vezicular, ovoidal

cu câteva granule de cromatină

Diagnostic
• produs patologic
o materialul recoltat din

tartrul dentar

criptele amigdaliene
• decelarea parazitului
o preparat nativ – mobilitatea, morfologia
o frotiuri colorate

-7-
Disciplina de Microbiologie UMF Tg.Mureş
LP5

Giardia lamblia (Giardia intestinalis)

Morfologie
• două forme: trofozoit şi chist
• trofozoitul:
o piriform, 10 – 12 µ lungime, 5 – 7 µ lăţime
o corpul:

faţă dorsală bombată, rugoasă, cu numeroase depresiuni

faţă ventrală, plată
o faţa ventrală prezintă:

2 nuclei anteriori

4 perechi de flageli – pornesc din corpusculii bazali
• flagelii anteriori, posteriori şi caudali părăsesc parazitul prin
regiunea anterioară, posterioară, caudală
• flagelii ventrali sunt situaţi pe faţa ventrală a parazitului (între
porţiunea posterioară a discului ventral şi extremitatea caudală a
trofozoitului)

ME:
• suprafaţa dorsală rugoasă
• faţa ventrală plană
o în jumătatea superioară prezintă discul adeziv

cu rol în fixarea pe mucoasa intestinală

lasă amprentă după desprindere
• chistul:
o ovoid, 7-10 µ
o perete gros
o 2 sau 4 nuclei la extremităţi
o flagelii: structuri liniare alături de corpusculul median
o fragmente din discul adeziv, vacuole

-8-
Disciplina de Microbiologie UMF Tg.Mureş
LP5

Diagnostic
• Direct
o în primele 3 săptămâni nu apar paraziţi în scaun
o examinarea se repetă de 4 ori la fiecare 7 zile
o se evidenţiază chisturile din materii fecale

preparat nativ în ser fiziologic sau lugol
o în scaunele diareice: trofozoiţii mobili
o examinarea lichidului duodenal (trofozoiţi) – la pacienţi care
elimină chisturi intermitent, în cantitate mică

sondaj duodenal

folosirea „enterotestului”
o biopsie intestinală – poate fi metoda cea mai fidelă de
diagnostic

evidenţierea paraziţilor

vizualizarea amprentelor lăsate după desprinderea trufozoiţilor de pe
mucoasa intestinală
o detectarea Ag în materii fecale

ELISA, imunoelectroforeza, contraimunoelectroforeza, imunoperoxidaza
• Diagnostic indirect

Ac anti Giardia pot fi detectaţi în ser, salivă, secreţii intestinale

utilitate clinică redusă – există o mare variabilitate a răspunsului imun în
acest caz

RIF, ELISA, hemaglutinare

-9-
Disciplina de Microbiologie UMF Tg.Mureş
LP5

Toxoplasma Gondii
Morfologie
• 3 forme:
• forma vegetativă (trofozoid)

se găseste în organismul uman

ovoid, piriform sau semilunar, asimetric

5-8 µ lungime/ 5-6 µ lăţime

o extremirtate este mai ascuţită

pe preparate colorate Giemsa – citoplasma este albastru-pal, iar nucleul
roșu purpuriu
o ultrastructura prin microscopie electronică:

un perete celular îngroșat la cele 2 capete din care pornesc
câteva fibrile cu rol contractil

citoplasmă

nucleu

organite comune altor celule

complexul apical compus din fibrile spiralate si formaţiuni alungite care
pătrund printre ele – complexul are rol în penetrarea celulelor gazdei
o se multiplică doar într-o celulă nucleată a gazdei si se înmulţesc în interiorul unei
vacuole citoplasmatice – după câteva diviziuni trofozoizii sparg celula si
invadează celulele învecinate
• chistul tisular:
o aglomerare de forme vegetative (cistozoizi)
o 100 µ diametru
o localizat în ţesuturi (în special muscular si nervos)
• oochist:
o eliberat de gazda definitivă (pisica)
o cu 2 sporochisti, fiecare cu 4 sporozoiţi.

-10-
Disciplina de Microbiologie UMF Tg.Mureş
LP5

Diagnostic

direct
o evidenţierea parazitului din sânge, salivă, LCR – în fază acută
o cultivare

pe culturi de celule

inoculare la şoareci
o evidenţierea ADN – prin PCR
o evidenţierea chisturilor – prin biopsii din organe (rar)

indirect
o identificarea IgM, IgG – ELISA, RIF
o IDR la toxoplasmină
o Testul Sabin-Feldmann – test de coloraţie vitală

toxoplasmelor care vin în contact cu Ac specifici li se deteriorează
membrana celulară şi nu se mai colorează cu coloranţi vitali
o Testul Remington

determină IgM (după 5 zile de la infecţie)

Screeningul toxoplasmozei

se recomandă la femei gravide

se identifică anticorpi specifici

determinare IgG

+ - - evitarea contactului cu pisici

- carne bine prăjită
- reevaluare serologică
Determinare IgM

+ -

Decizie Infecţie acută Repetare după 3 săpt.

terapeutică
Acelaşi titru IgG IgG în creştere

Infecţie trecută Infecţie acută

-11-