Sunteți pe pagina 1din 45

Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării

Universitatea de Stat din Tiraspol

Facultatea de Fizică, Matematică şi Tehnologii Informaţionale

Teza de Licenţă

TEMA: „Probleme de reper în cursul gimnazial de


geometrie”

Conducător ştiinţific

A efectuat stud. gr. 41 M


Renchez Natalia

Chişinău 2019

1
Cuprins
INTRODUCERE........................................................................................................................
1. Capitolul I: „Probleme de reper pentru Triunghi”.................................................................
1.1.Elementele unui triunghi. Triunghiuri congruiente.........................................................
1.2.Probleme de reper pentru triunghi...................................................................................
1.3.Probleme propuse spre rezolvare pentru fiecare tip........................................................
2. Capitolul II: „Probleme de reper pentru Patrulater convex” ................................................
2.1.Patrulatere convexe. Noțiuni generale.............................................................................
2.2.Probleme de reper pentru patrulater convex....................................................................
2.3.Probleme propuse spre rezolvare pentru fiecare tip.........................................................
CONCLUZIE .............................................................................................................................
BIBLIOGRAFIE .........................................................................................................................

2
Introducere

”Fiecare problemă rezolvată de mine devine un reper, care stă la baza rezolvării altor
probleme.” R. Decart.
Efortul pe care îl face elevul la rezolvarea conștientă a unei probleme presupune o mare
mobilizare a proceselor psihice cognitive, volitive și motivațional – afective. Dintre procesele
cognitive cea mai solicitată este ghîndirea prin cele cinci operații logice de analiză, sinteză,
comparație, abstractizare și generalizare. Rezolvînd probleme formăm la elevi priceperi și
deprinderi de a analiza situația dată de problemă, de a intui și descoperi calea prin care se obține
ceea ce se cere în problemă. Astfel rezolvarea problemelor contribuie la cultivarea și dezvoltarea
capacităților anticipativ – imaginative, la educarea perspicacității și spiritului de inițiativă, la
dezvoltarea încrederii în forțele proprii.
Dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor de geometrie – este un pas imporant în
studierea cursului de geometrie în ciclul gimnazial. Rezolvarea problemelor contribuie la
însușirea mai temeinică a cunoștințelor de geometrie și la adîncirea lor. În același timp, cu
ajutorul problemelor se arată elevilor importanța practică a cunoștințelor geometrice și se
dezvoltă activitatea creatoare.
Complexitatea problemelor care necesită descrierea mai multor procese de calcul
complexe a determinat folosirea noțiunii de algoritm în activitatea de rezolvare a problemelor.
Algoritmizarea este o cerință fundamentală în rezolvarea oricărei probleme. Experiența a
demonstrat că nu orice problemă poate fi rezolvată prin algoritmizarea rezolvării. Așa s-a
delimitat clasa problemelor decidabile (probleme de reper) – problema este decidabilă sau de
reper dacă există un algoritm de rezolvare a ei.
Metoda efectiva de rezolvare a problemelor geometrice se bazează pe folosirea în
procesul de alcătuire a planului de rezolvare, a unor probleme rezolvate anterior numite
probleme reper. Folosirea unui astfel de algoritm la alcătuirea planului de rezolvare a
problemelor ne ajută cu ușurință să realizăm aplicarea acestui plan la rezolvare. Problemele de
reper se numesc problemele de demonstrare a unor identități sau relații, care cu succes sînt
utilizate la rezolvarea altor probleme geometrice. Desigur că nu este, dar și nu poate fi un număr
stabilit de probleme reper pe care trebuie să le cunoască un elev și fiecare problemă posedă un
anumit algoritm. Însă pentru a putea rezolva problema un anumit minim de pași trebuie să fie
cunoscut de fiecare, astfel rezultate nu primim. Din cele relatate rezultă că tema cercetării este
actuală.

3
Analiza activităţilor de predare a profesorilor de informatică arată, că deşi mulţi din ei
dispun de mijloacele de vizualizare a informaţiei, aplicarea acestor mijloace rămâne ocazională.
Cauza rezidă în lipsa unor metodologii de vizualizare a informaţiei, cât şi în lipsa la profesori a
unor cunoştinţe psihologo-pedagogice ce ţin de fenomenul vizualizării (de exemplu, asimetria
emisferelor creierului). În practica educaţională poate fi evidenţiată contradicţia între necesitatea
vizualizării procesului de învăţământ în şcoală şi lipsa unor repere didactice privind realizarea
vizualizării. Această contradicţie determină problema cercetării.
Scopul lucrării constă în cercetarea şi analiza bunelor practici şi elaborarea unor repere
metodologice privind vizualizarea procesului de învăţământ la informatică.
Realizarea scopului presupune atingerea următoarelor obiective ale cercetării:
 Studiul şi analiza critică a literaturii la temă;
 Studierea aspectelor psiho-fiziologice ale vizualizării;
 Compararea aplicaţiilor existente pentru vizualizarea conţinuturilor predării în şcoală;
 Elaborarea unor indicaţii metodice privind vizualizarea predării prin mijloace
informatice;
 Cercetarea experimentală a posibilităţilor vizualizării conţinutului predării la lecţiile de
informatică.

Teza de licenţă este structurată într-o introducere, trei capitole, concluzii şi o listă
bibliografică.
În primul capitol „Bazele psiho-fiziologice ale v izualizării” sunt prezentate conceptele
şi abordările ştiinţifice referitoare la noţiunea de vizualizare (vizualizarea datelor, vizualizarea
informaţiei, vizualizarea cunoştinţelor), sunt prezentate cele mai răspîndite modele de vizualizare
a informaţiei (grafic, schemă, diagramă, hartă etc.).
Capitolul al doilea „Metodologia vizualizării conţinutului prin mijloace informatice” este
consacrat descrierii aplicaţiilor pentru viuzualizarea conţinutului predării şi a mijloacelor tehnice
de vizualizare, este realizată o analiză comparativă a acestora privind utilizarea în procesul
didactic. Sunt dezvoltate şi descrise metodologiile de vizualizare a conţinutului predării în cadrul
didactic.
În capitolul trei „Validarea experimentală a metodologiei elaborate” este descris
experimentul pedagogic realizat şi rezultatele lui.
Teza de licenţă este expusă pe 40 pagini, conţine 14 figuri şi 6 tabele. Lista bibliografică
conţine 16 denumiri de surse.

4
Capitolul I: Probleme de reper pentru triunghi
§ 1.1. Elementele unui triunghi. Triunghiuri congruiente.

Triunghi se numește figura care constă din trei puncte ce nu aparțin unei drepte și trei
segmente ce unesc aceste puncte două cîte două. Punctele se numesc vîrfuri ale triunghiului, iar
segmentele – laturile lui. Triunghiul se notează identificîndu – se vîrfurile lui. Se numește unghi
al triungjhiului ABC de la vîrful A unghiului, format de semidreptele AB și BC. Două segmente
se numesc egale, dacă ele au aceeași lungime. Două unhiuri se numesc egale, dacă ele au aceeași
măsură unghiulară în grade. Triunghiurile se numesc egale, dacă ele au laturi corespunzătoare
egale și unghiurile corespunzătoare egale. Unghiurile corespunzătoare trebuie să fie opuse
laturilor corespunzătoare.
Un triunghi se numește isoscel dacă el are două laturi egale. Acestea se numesc laturi
laterale iar a treia latură se numește bază.
Teoremă: (proprietatea triunghiului isoscel) într-un triunghi isoscel unghiurile de la
bază sînt egale.
Se numește înălțime a triunghiului, coborîtă din vîrful dat, perpendiculara dusă din acest
vîrf pe dreapta care conține latura opusă a triunghiului. Se numește bisectoare a triunghiului,
dusă din vîrful dat, segmentul bisectoarei unghiului triunghiului care unește acest vîrf cu punctul
pe latura opusă. Se numește mediană a triunghiului, dusă din vîrful dat, segmentul care unește
vîrful cu mijlocul laturii opuse a triunghiului.
Teoremă: (proprietatea medianei triunghiului isoscel) într-un triunghi isoscel mediana
dusă la bază este bisectoare și înălțime.
1.1 Criteriile de congruiență a triunghiurilor
a) Primul criteriu de congruiență (LUL)
Teorema 1: dacă două laturi și unghiul dintre ele ale unui triunghi sînt egale respectiv cu două
laturi și unghiul dintre ele ale altui triunghi, astfel de triunghiuri sînt egale.
Demonstrație: admitem că triunghiurile ABC și A1 B1 C1 au ∠A = ∠A1 , AB = A1 B1. Să
demonstrăm că triunghiurile sînt congruiente. Fie A1 B2 C2 un triunghi egal cu triunghiul ABC
cu vîrful B2 pe semidreapta A1 B1 și vîrful C2 în același semiplan în raport cu dreapta A1 B1,
unde se află vîrful C1. Deoarece A1B1 = A1B2, vîrful B2 coincide cu vîrful B1. Întrucît ∠B1A1C1 =
∠B2A1C2 rezultă că semidreapta A1C2 coincide cu semidreapta A1C1 , și întrucît A1C1 = A1C2
urmează că vîrful C2 coincide cu vărful C1. Așadar, triunghiul A1B1C1 coincide cu triunghiul
A1B2C2, deci este egal cu triunghiul ABC. Teorema este demonstrată.
De desemat figura
b) Al doilea criteriu de congruiență (ULU)
5
Teorema 2: dacă o latură și unghiurile alăturate ei ale unui triunghi sînt egale respectiv cu o
latură și unghiurile alăturate ei ale altui triunghi, astfel de triunghiuri sînt congruiente.
Demonstrație: fie ABC și A1B1C1 două triunghiuri la care AB = A1B1 , ∠A = ∠A1, ∠B = ∠B1.
Să demonstrăm că triunghiurile sînt congruiente. Fie A1B2C2 un triunghi egal cu triunghiul ABC
cu vîrful în B2 pe semidreapta A1B1 și vîrful C2 în același semiplan în raport cu dreapta A1B1
unde se află vîrful C1. Deoarece A1B2 = A1B1, vîrful B2 coincide cu vîrful B1. Întrucît
∠B1A1C2 = ∠B1A1C2 și ∠A1B1C2 = ∠A1B1C1, atunci semidreapta A1C2 coincide cu semidreapta
A1C1, iar semidreapta B1C2 coincide cu semidreapta B1C1 . de aici rezultă că vîrful C2 coincide
cu vîrful C1. Așadar, triunghiul A1B1C1 coincide A1B2C2 deci este egal cu triunghiul ABC.
De desenat figura pag 35
c) Al treilea criteriu de congruiență
Teorema 3: dacă trei laturi ale unui triunghi sînt congruiente cu respectiv trei laturi ale altui
triunghi, atunci este triungiuri sînt congruiente.
Demonstrație: fie ABC și A1B1C1 două triunghiuri care au laturile respectiv congruiente, trebuie
de demonstrat ca acestea sînt congruiente. Presupunem ca ele nu sînt egale. Atunci unghiurile
respective nu sînt egale, în alt caz ele ar fi congruiente după primul criteriu.
Fie A1B1C2 un triunghi egal cu ABC, al cărui vărf C2 este situat cu vărful C1 într-un
semiplan în raportul cu dreapta A1B1. Fie D mijlocul segmentului C1C2. Triunghiurile A1C1C2
și B1C1C2 sînt isoscele cu baza comună C1C2. De aceea medianele lor A1D și B1D sînt
înălțimi. Deci dreptele A1D și B1D sînt perpendiculare pe dreapta C1C2. Dreptele A1D și B1D nu
coincid, deoarece punctele A1, B1, D nu se află pe o dreaptă. Însă prin punctul D al dreptei C 1C2
se poate duce numai o dreaptă perpendiculară pe dreapta C1C2. Am ajuns la o contradicție.
Teorema este demonstrată.
1.2. Criteriile de asemănare a două triunghiuri
Teoremă: (teorema lui Thales)
Dacă dreptele paralele care intersectează laturile unui unghi taie pe una din laturile lui
segmente egale, atunci aceste drepte taie segmente egale și pe altă latură a lui.
Demonstrație: fie A1, A2, A3 punctele de intersecție a dreptelor paralele cu una din laturile unui
unghi și A2 situat între A1 și A3. Fie B1, B2, B3 punctele corespunzătoare de intersecție a acestor
drepte cu cealaltă latură a unghiului. Să demonstrăm că dacă A1A2=A2A3, atunci B1B2=B2B3.
Prin punctul B2 ducem dreapta EF paralelă cu dreapta A1A3. Conform proprietăților
paralelogramului A1A2 = FB2, A2A3 = B2E. Și deoarece A1A2=A2A3, avem FB2 = B2E.
Triunghiurile B2B1F și B2B3Esînt egale conform criteriului al doilea, ele au B2F = B2E.
Unghiurile de la vîrful B2 sînt egale ca unghiuri opuse la vîrf, iar unghiurile B2FB1 și B2EB3

6
sînt egale ca unghiuri alterne interne la dreptele paralele A1B1 și A3B3 și secanta EF. Din
egalitatea triunghiurilor rezultă egalitatea laturilor B1B2 = B2B3.
Desen pag 85
Linia medie a triunghiului se numește segmentul care unește mijlocurile a două laturi ale
triunghiului.
Teorema: linia medie a unui triunghi care unește mijlocurile a două laturi date este paralelă cu
latura a treia și egală cu jumătatea ei.
Demonstrație: fie DE linia medie a triunghiului ABC. Ducem prin D o dreaptă paralelă cu AB
conform Teoremei lui Thales ea intersectează segmentul AC în mijlocul lui, adica conține linia
medie DE. Deci linia medie DE e paralelă cu latura AB. Ducem acum linia medie DF. Ea este
paralelă cu latura AC. Patrulaterul AEDF este un paralelogram. Conform proprietății
paralelogramului ED = AF și deaceea conform teoremei lui Thales AF=FB , avem ED = ½ AB.
Teorema este demonstrată.
Desen pag 87
a) Primul criteriu de asemănare a triunghiurilor după două unghiuri.
Teoremă: dacă două unghiuri ale unui triunghi sînt egale cu două unghiuri ale altui triunghi,
atunci aceste triunghiuri sînt asemenea.
Demonstrație: admitem că în triunghiurile ABC și A1B1C1 avem: ∠A = ∠A1, ∠B = ∠B1, vom
demonstra că ∆ABC ∽ ∆A1B1C1. Fie k=AB/A1B1 . supunem triunghiul A1B1C1 transformării de
asemănare cu coeficientul k. Îi aplicăm, de exemplu, omotetie cu coeficientul k. Ca rezultat
obținem un triunghi egal cu triunghiul ABC – triunghiul A2B2C2. Întradevăr, întrucît
transformarea de asemănare păstrează unghiurile. Deci, în triunghiurile ABC și A2B2C2 avem
∠A = ∠A2, ∠B = ∠B2 în continuare, A2B2 = kA1B1 = AB, prin urmare triunghiurile ABC și
A2B2C2 sînt egale în virtutea criteriului al doilea.
Desen pag 168
Deoarece triunghiurile A1B1C1 și A2B2C2 sînt omotetice, deci, și asemenea, iar triunghiurile
A2B2C2 și ABC, fiind egale, sînt și ele asemenea, urmează că triunghiurile A1B1C1 și ABC sînt
asemenea.
b) Criteriul 2 de asemănare a triunghiurilor după două laturi și unghiul dintre ele.
Teorema: dacă doua laturi a unui triunghi sînt proporționale cu două laturi ale altui triunghi și
unghiurile formate de aceste laturi sînt egale, atunci triunghiurile date sînt asemenea.
Demonstrație: admitem că în ∆ABC și ∆A1B1C1 unghiul C = C1 și AC=kA1B1, BC = kB1C1.
Vom demonstra că ∆ABC ∽ ∆A1B1C1. Aplicăm triunghiul ∆A1B1C1 transformarea de asemănare
cu coeficientul k de exemplu, o omotetie cu acest coeficient. Ca rezultat obținem un triunghi egal
cu triunghiul ABC, și anume triunghiul A2B2C2 . întradevăr deoarece transformarea de
7
asemănare păstrează unghiurile. Deci în triunghiul ABC și A2B2C2 unghiul C = C2 . Astfel avem
A2C2 = kA1C1, B2C2 = kB1C1. Prin urmare triunghiurile ABC și A2B2C2 sînt egale în
virtutea primului criteriu. Deoarece triunghiurile A1B1C1 și A2B2C2 sînt ometetice, deci și
asemenea iar triunghiurile A2B2C2 și ABC fiind egale, sînt și asemenea, atunci triunghiurile
A1B1C1 și ABC sînt asemenea.
Desen pag 169
c) Al treilea criteriu de asemănare a triunghiurilor după trei laturi.
Teoremă: dacă laturile unui triunghi sînt proporționale cu laturile altui triunghi, atunci aceste
rtiunghiuri sînt asemenea.
Demonstrație: admitem că în triunghiurile ABC și A1B1C1 , AB = kA1B1, AC=kA1C1,
BC=kB1C1. Vom demonstra că ∆ABC ∽ ∆A1B1C1. Aplicăm triunghiului A1B1C1 o transformare
de asemănare cu coeficientul k, de exemplu o omotetie. Ca rezultat obținem un triunghi A2B2C2
cu triunghiul ABC. Întradevăr în triunghiurile A2B2C2 și ABC laturile respective sînt egale:
A2B2=kA1B1=AB, A2B2=kA1C1=AC, B2C2=kB1C=BC. Prin urmare, aceste triunghiuri sînt egale
în virtutea criteriului al treilea. Întrucît triunghiurile A1B1C1 și A2B2C2 sînt omotetice, deci și
asemenea, iar triunghiurile A2B2C2 și ABC, fiind egale sînt și asemenea , rezultă că triunghiurile
A1B1C1 și ABC sînt asemenea.
Desen pag170
1.3. Teoreme importante ale triunghiului
a) Circumferința circumscrisă și înscrisă unui triunghi
O circumferință se numește circumscrisă unui triunghi, dacă ea trece prin toate vîrfurile lui.
Teoremă: centrul circumferinței circumscrise unui triunghi este punctul de intersecție a
perpendicularelor duse pe laturile triunghiului prin mijlocurile lor.
Demonstrație: fie ABC triunghiul dat și O centrul circumferințeicircumscrise lui. Triunghiul
AOC este isoscel: laturile lui OA și OC sînt agale ca raze. Mediana OD a acestui triunghi este în
același timp și înălțimea lui. De aceea centrul circumferinței e situat pe o dreaptă care este
perpendiculară pe latura AC și trece prin mijlocul ei. Exact la fel se demonstrează că centrul
circumferinței e situat pe perpendicularele duse pe celelalte două laturi ale triunghiului.
Desen pag 64
Notă: dreapta care trece prin mijlocul unui segment, perpendicular pe el, deseori este numită
mediatoarea. În legătură cu aceasta uneori se spune că centrul circumferinței circumscrise
triunghiului e situat la intersecția mediatoarelor laturilor triunghiului.
O circumferință se numește înscrisă într-un triunghi, dacă ea este tangentă la toate laturile lui.
Teoremă: centrul circumferinței înscrise într-un triunghi este punctul de intersecție a
bisectoarelor lui.
8
Demonstrație: fie ABC triunghiul dat, O – centrul circumferinței înscrise în triunghi, D, E și F –
punctele de tangență ale circumferinței cu laturile lui. Triunghiurile dreptunghice AOD și AOE
sînt egale după ipotenuză și o catetă. Ele au ipotenuza AO comună, iar catetele OD și OE egale
ca raze. Din egalitatea triunghiurilor rezultă egalitatea unghiurilor OAD și OAE. Dar aceasta
înseamnă că punctul O e situat pe bisectoarea triunghiului, dusă din vîrful A. La fel putem
demonstra că punctul O e situat pe celelalte două bisectoare ale triunghiului.
Desem pag 67
Fie ABC un triunghi dreptunghic și C – unghiul drept. Din vîrful unghiului drept ducem
înălțimea CD, triunghiurile ABC și CBD au un unghi comun – unghiul de la vîrful B. Prin
urmare, ele sînt asemenea: ∆ABC ∽ ∆CBD, din asemănarea triunghiurilor rezultă
proporționalitatea laturilor respective:
AB BC
= BD sau 𝐵𝐶 = √𝐴𝐵 × 𝐵𝐷 (1)
BC

Teorema catetei: fiecare catetă a unui triunghi dreptunghic este media proporțională între
ipotenuză și proiecția acestei catete pe ipotenuză.
Triunghiurile dreptunghice ACD și CBD sînt și ele asemenea, ele au unghiurile ascuțite
de la vîrfurile A și C. Din asemănarea acestor triunghiuri rezultă că laturile lor sînt proporționale:
𝐴𝐷 𝐶𝐷
= 𝐵𝐷 𝑠𝑎𝑢 𝐶𝐷 = √𝐴𝐷 × 𝐵𝐷 (2)
𝐶𝐷

Teorema înălțimii: înălțimea unui triunghi dreptunghic, dusă din vîrful unghiului drept, este
media proporțională între proiecțiile catetelorpe ipotenuză.
Teorema bisectoarei: bisectoarea triunghiului împarte latura opusă în segmente proporționale
cu celelalte două laturi.
Desen pag 172
Fie CD bisectoarea triunghiului ABC. Dacă triunghiul ABC este isoscel și baza lui este
AB, atunci proprietatea indicată a bisectoarei este evidentă, deoarece în acest caz bisectoarea CD
este si mediană. Considerăm cazul general, cînd AC ≠ BC. Din vîrfurile A și B coborîm
perpendiculara AF și BE pe dreapta CD. Triunghiurile dreptunghice ACF și BCF sînt asemenea,
deoarece unghiurile lor de la vîrful C sînt egale. Din asemănarea triunghiurilor rezultă
proporționalitatea laturilor:
𝐴𝐶 𝐴𝐹
= (2)
𝐵𝐶 𝐵𝐸

Triunghiurile dreptunghice ADF și BDE sînt și ele asemenea, deoarece unghiurile lor de
la vîrful D sînt egale ca unghiuri opuse la vîrf. Din asemănarea triunghiurilor rezultă
proporționalitatea laturilor:

9
𝐴𝐸 𝐴𝐷
=
𝐵𝐸 𝐵𝐷
Comparînd această egalitate cu cea ăprecedentă, obținem următoarea egalitate care arată că
segmentele AB și BD sînt proporționale cu laturile AC și BD.
𝐴𝐶 𝐴𝐷 𝐴𝐶 𝐵𝐶
= 𝑠𝑎𝑢 =
𝐵𝐶 𝐵𝐷 𝐴𝐷 𝐵𝐷.

Teorema cosinusurilor: pătratul oricărei laturi a unui triunghi este egal cu suma patratelor
celorlalte două laturi minus produsul îndoit al acestor laturi prin cosinusul unghiului dintre ele.
Demonstrație: fie ABC triunghiul dat, vom demonstrat că BC2 = AB2 + AC2 – 2AB×AC×cosA.
Avem egalitatea vectorială BC = AC – AB. Ridicînd scalar la patrat această egalitate, avem:
Vectori: BC2 = AC2 + AC2 – 2AB×AC. De aici și avem BC2 = AB2 + AC2 – 2AB×AC×cosA.
Desen pag 183.
Notă: observăm că produsul AC×cos A este egală după valoarea absolută cu proiecția AD a
laturii AC pe latura AB sau pe prelungirea ei. Semnul produsului AC×cos A depinde de unghiul
ascuțit A: + dacă unghiul A este ascuțit, - dacă unghiul A este obtuz. De aici consecința: patratul
unei laturi a triunghiului este egal cu suma patratelor celorlalte bouă laturi ± produsul îndoit al
uneia din aceste laturi și proiecția celeilalte laturi, semnul + se pune atunci cînd unghiul este
ascuțit și – atunci el este obtuz.
Teorema sinusurilor: laturile unui triunghi sînt proporționale cu sinusurile unghiurilor opuse.
Demonstrație: fie ABC un triunghi cu laturile a, b și c și unghiurile opuse, α, β, γ. Trebuie de
𝑎 𝑏 𝑐
demonstrat că = sin 𝛽 = sin 𝛾. Din vîrful C coborîm înălțimea CD. Din triunghiul
sin 𝛼

dreptunghic ACD, dacă unghiul α este ascuțit avem: CD = b sin α,, dacă unghiul α este obtuz
atunci CD = b sin(180⸰ - α) = b sin α. În mod analog din triunghiul BCD obținem CD = a sinβ.
Așa dar, a sin β = b sin α. De aici b / sin β = a / sin α. Analog se demonstrează și celelalte
egalități.
Desen pag 185
§ 1.2. Probleme de reper pentru triunghi

Problema 1.1: Demonstraţi că laturile unghiului, intersectate de drepte paralele, sînt ămpărţite
de acestea în părţi proporţionale.
Rezolvare:fie laturile unghiului ABC sînt intersectate de dreptele paralele a, b şi c în punctele D
şi D1, E şi E1, F şi F1 (fig. 1). Construim DK ǁ BC şi EL ǁ BC. Este evident că DK=D1E1, ca laturi
opuse a paralelogramului DD1E1K. În mod analog, EL=E1F1. Observăm că:

∠DBD1 +∠BDK = 180° (1)


10
ca suma unghiurilor alterne interne şi
∠EDK+∠BDK = 180° (2)
ca suma unghiurilor adiacente. Din (1) şi (2) rezultă că:

∠DBD1 = ∠ EDK, analog se demonstrează că ∠EDK= ∠ FEL, de unde rezultă


∠BDD1 = ∠DEK= ∠ EFL. Prim urmare triunghiul BDD1, DEK şi EFL sînt asemenea (după
primul criteriu de asemănare). Din asemănarea acestor triunghiuri reiese următoarea relaţie:
𝐵𝐷 𝐷𝐸 𝐸𝐹
= =
𝐵𝐷1 𝐷𝐾 𝐸𝐿
Înlocuind segmentele DK şi EL cu segmente egale corespunzător D1 E1 şi E1 F1 avem:
𝐵𝐷 𝐷𝐸 𝐸𝐹
= =
𝐵𝐷1 𝐷1 𝐸1 𝐸1 𝐹1

Fig. 1

Exemplu 1.1.1: într-un semicer cu diametrul AB= 2R, s-a construit raza OC, perpendiculară la
AB (fig.2). Pe semicerc se alege un punct M astfel încît, dreapta care uneşte acest punct cu
punctul P, proiecţia acestuia pe diametru, cu punctul D, punct de intersecţie a dreptelor OC şi
MB, perpendiculară la MB. Determinaţi PB.
Rezolvare: unim punctul M cu punctul A. Astfel încît triunghiul MAB este dreptunghic
(∠𝐴𝑀𝐵 = 90° ), atunci AM ǁ PD, conform demonstraţiei din problema 1.1 avem:

𝐴𝑃 𝑀𝐷 𝑃𝑂 𝐴𝑃 𝑃𝑂
= = 𝑂𝐵 sau = 𝑂𝐵 (3)
𝑃𝐵 𝐵𝐷 𝑃𝐵

Notăm PB = y, atunci AP = 2R – y şi PO = y – R. În aşa mod din (3) obţinem:


2𝑅 − 𝑦 𝑦 − 𝑅
= , 𝑑𝑒 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑎𝑣𝑒𝑚 𝑦 = 𝑅√2, 𝑃𝐵 = 𝑅√2
𝑦 𝑅

11
Fig. 2

Problema 1.2 Demonstraţi, că dacă ∆𝐴𝐵𝐶~∆𝐴, 𝐵 , 𝐶 , , atunci au loc următoarele relaţii:

𝑎 𝑏 𝑐
= = = (1)
𝑎, 𝑏 , 𝑐 ,
ℎ𝑎 ℎ𝑏 ℎ𝑐
= = = = (2)
ℎ𝑎 ℎ𝑏 ℎ𝑐
𝑚𝑎 𝑚𝑏 𝑚𝑐
= = = = (3)
𝑚𝑎 𝑚𝑏 𝑚𝑐

𝑙𝐴 𝑙𝐵 𝑙𝐶
= = = = (4)
𝑙𝐴 𝑙𝐵 𝑙𝐶
𝑝
= = (5)
𝑝
𝑟
= = (6)
𝑟
𝑅
= = (7)
𝑅
𝑟𝑎 𝑟𝑏 𝑟𝑐
= = = (8)
𝑟𝑎 𝑟𝑏 𝑟𝑐

Demonstraţie: egalitatea (1) rezultă din asemănarea triunghiurilor. Trebuie de demonstrat unele
galităţi (2) – (3). Fie ∆𝐴𝐵𝐶 ~∆𝐴 B C (fig.3). Construim BD ⊥ AC şi BD ⊥ AC. Triunghiurile
ABD şi A B D sînt asemenea, ca dreptunghice cu unghiurile ascuţite congruiente.
Din asemănarea acestor triunghiuri rezultă că:

𝐵𝐷 𝐴𝐵 ℎ𝑏 𝑐
= 𝑠𝑎𝑢 =
𝐵𝐷 𝐴𝐵 ℎ𝑏 𝑐

12
În continuare demonstrăm egalitatea (3). Fie ∆𝐴𝐵𝐶 ~∆𝐴 𝐵 𝐶 (fig. 4). Construim medianele BE
şi B C în triunghiurile ABC şi A B C respectiv. Triunghiurile ABE şi A B E sînt asemenea
conform criteriului doi de asemănare. De unde avem:

𝐵𝐸 𝐴𝐵 𝑚𝑏 𝑐
= 𝑠𝑎𝑢 =
𝐵𝐸 𝐴𝐵 𝑚𝑏 𝑐
𝑚𝑎 𝑏 𝑚𝑐 𝑎
Analog se demonstrează şi următoarele egalităţi: =𝑏 𝑠𝑎𝑢 =𝑎
𝑚𝑎 𝑚𝑐

Fig.3

Fig. 4

Să demonstrăm egalitatea (4). Fie ∆𝐴𝐵𝐶 ~∆ 𝐴 𝐵 𝐶 (𝑓𝑖𝑔. 5) . Construim bisectoarele BF şi B F


în triunghiurile respective.

Fig.5
13
Triunghiurile ABF şi A B F asemenea după primul criteriu de asemănare. De unde rezultă:

𝐵𝐹 𝐴𝐵 𝑙𝐵 𝑐
= 𝑠𝑎𝑢 =
𝐵𝐹 𝐴𝐵 𝑙𝐵 𝑐

Analog se demonstrează şi celelalte egalităţi.

Exemplu 1.2.1: Baza mare a unui trapez este de două ori mai mare ca baza mică. Prin punctul de
intersecţie a diagonalelor se duce o dreaptă paralelă bazelor. De determinat raportul dintre
înălţimile trapezelor formate faţă de înăltimea trapezului.
Rezolvare: în trapezul ABCD (AD ǁ BC) AD = 2BC (fig.6). Prin punctul de intersecţie a
diagonalelor O construim drepte: 𝑀𝑁 ∥ 𝐴𝐷 ş𝑖 𝑃𝑄 ⊥ 𝐴𝐷. Segmentele OP şi OQ respectiv sînt
înălţimile trapezelor MBCN şi AMND. În acelaşi timp ceste segmente sînt înălţimile
triunghiurilor asemenea BOC şi AOD. Dacă AD = 2BC, din asemănarea triunghiurilor BOC şi
AOD rezultă că :
𝑂𝑃 𝐵𝐶 1
= =
𝑂𝑄 𝐴𝐷 2
𝑂𝑃 +𝑂𝑄 𝑂𝑃 1 𝑂𝑄 2
Aşa cum =1 , atunci avem = 𝑠𝑎𝑢 =
𝑃𝑄 𝑃𝑄 3 𝑃𝑄 3

Exemplu 1.2.2:în patrulaterul ABCD latura AB este congruientă cu latura BC, diagonala AC
congruientă cu latura CD, iar unghiul ABC congruient cu unghiul ACD. Rzele cercurilor
înscrise în triunghiurile ABC şi ACD, se rapotră ca 3:4. De determinat raportul dintre ariile
acestot triunghiuri.
Rezolvare:din condiţiile problemei rezultă că ∆𝐴𝐵𝐶 ~ ∆𝐴𝐶𝐷 (fig. 7). Fie r1şi r2 - razele
cercurilor înscrise în triunghiurile ABC şi ACD respectiv. Din asemănarea acestor triunghiuri
rezultă că :
𝑆∆𝐴𝐵𝐶 : 𝑆∆𝐴𝐶𝐷 = 𝑟12 : 𝑟22 = 9: 16 .

Fig. 6 Fig. 7

14
Problema 1.3 În triunghiul ascuţitunghic ABC s-au construit înălţimile AA1 şi CC1 . Să se
demonstreze că ∆𝐴1 𝐵𝐶1 este asemenea cu triunghiul corespunzător cu coeficient de
proporţionalitate cosB.
Rezolvare: pe latura AC a triunghiului ABC se construieşte un semicerc, este evident ca va
intersecta înălţimile A1 şi C1 (fig. 8). Unghiul BAC se măsoară ca jumătate din suma arcelor
CA1 şi C1A1. De unde avem ∠𝐵𝐴𝐶 = ∠𝐶1 𝐶𝐴1 + ∠𝐶𝐶1 𝐴1 = ∠𝐵𝐴1 𝐶1 (analog se demonstrează
∠𝐵𝐶𝐴 = ∠𝐵𝐶1 𝐴1 ) rezultă că ∆𝐴1 𝐵𝐶1 ~∆𝐴𝐵𝐶 . Aşa precum laturile A1B şi AB sînt laturile
corespunzătoare pentru triunghiurile asemenea , atunci raportul lor A1B : AB este egal cu
coeficientul de asemănare. Însă dacă ar fi dreptunghic ABA1.
A1B : AB = cos B. Am demonstrat presupunînd că unghiul B este ascuţit, analog se
demonstrează şi pentru unghi obtuz numai că coeficientul de proporţionalitate este egal cu
modulul lui cosB.

Fig.8.

Exemplu 1.3.1: într – un triunghi ascuţitunghic ABC sînt construite înălţimile AZ şi CN. De
determinat raza circumferinţei ce trece prin punctele B, Z şi N, dacă AC = a, ABC = α.
Rezolvare:să cercetăm triunghiurile ZBN şi ABC (fig. 9). Pe baza problemei 1.3 ∆𝑍𝐵𝑁~∆𝐴𝐵𝐶
cu coeficientul de proporţionalitate egal k=cosα. De aici avem ZN= a cosα. Fie r – raza cercului
circumscris triunghiului ZNB. Atunci avem următoarea relaţie:

𝑍𝑁 𝑎 cos 𝛼 𝑎
𝑟= = = 𝑐𝑡𝑔𝛼
2 sin 𝛼 2 sin 𝛼 2

Exemplu 1.3.2: În triunghiul ascuţitunghic ABC din virfurile A şi C pe laturile BC şi AB au fost


coborîte două înălţimi AP şi CQ (fig. 10). Determinaţi lungimea laturii AC, dacă se ştie

15
căerimetrul triunghiului ABC este egal cu 15, iar perimetrul triunghiului BPQ este egal cu 9, iar
raza cercului circumscris triunghiului BPQ, egală cu 9/5.
Rezolvare: din asemănarea triunghiurilor BPQ şi ABC avem:

9
𝑃∆𝐵𝑃𝑄 𝑅∆𝐵𝑃𝑄 9
= 𝑠𝑎𝑢 = 5 𝑑𝑒 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑎𝑣𝑒𝑚 𝑅∆𝐴𝐵𝐶 = 3
𝑃∆𝐴𝐵𝐶 𝑅∆𝐴𝐵𝐶 15 𝑅𝐴𝐵𝐶

3
Coeficientul de asemanarea a triunghiurilor respective este egal cu 𝑘 = ş𝑖 cos 𝐵 =
5
3 4 4
ş𝑖 sin 𝐵 = , conform teoremei sinusului 𝐴𝐶 = 2 × 3 × 5 = 4,8 .
5 5

Fig. 9 Fig. 10

Problema 1.4: În triunghiul ABC sînt construite segmentele AA1 şi CC1 care se intersectează în
punctul O (fig. 11). Punctele A1, C1 şi O determină patru rapoarte: 1) AC1 : C1B; 2) BA1 : A1C;
3) AO : OA1; 4) CO : OC1. De demonstrat că dacă sînt date oarecare două din aceste proporţii se
pot determina celelalte două.
Rezolvare: este evident că alegerea punctelor A1 şi C1 determină poziţia punctului O, iar
poziţionarea punctului A1 şi punctului O pe segmentul AA1 determină poziţia punctului C1.
Aceste dependenţe a poziţiilor punctelor A1, C1 şi O este determinat de faptul că, dacă sînt date
oricare două din acele rapoarte , atunci celelalte două pot fi determinate. În legătură cu aceasta
putem sa compunem şase probleme, tabelul 1.
Tabelul 1
Numar. Nr. raporturilor date Nr. determinat de rapoarte
1 1, 2 3, 4
2 1, 3 2, 4

16
3 1, 4 2, 3
4 3, 4 1, 2
5 2, 3 1, 4
6 2, 4 1, 3

Uşor se observă că problema 3 şi 5 după conţinut sînt identice. Acelaşi lucru se poate spune şi
despre problema 2 şi 6. În aşa mod diferite sînt numai problemele 1 şi 4. Să cercetăm problemele
1 şi 3 din tabelul 1.

Exemplul 1.1. presupunem AC1 : C1B = 1:2 şi BA1 : A1C = 3:4 (fig. 12). Construim C1C2 ǁ AA1.
Atunci A1C2 : A1B = 1:3. Însă CA1 : A1B = 4:3 şi atunci CA1 : A1C2 = 4:1. În aşa mod CO : OC1
= 4:1. Construim A1A2 ǁ CC1. Atunci C1A2 : C1B = 4:7 = 8:14. Însă C1B:C1A = 2:1 = 14:7.
Rezultă C1A:C1A2 = 7:8, în aşa mod AO : OA1 = 7:8.
Exemplu 1.3. fie AC1:C1B = 2:3 şi C1O:OC = 1:4. Pentru rezolvarea acestei probleme folosim
figura 12, din care avem C1C2 ǁ AA1 şi A1C2 : A1B = 2:5 din altă parte A1C2:A1C = 1:4 = 2:8.
Rezultă că A1B : A1C = 5:8. Din A1A2 ǁ CC1avem C1A2:C1B = 8:13 (1) şi reeşind din condiţii
AC1:C1B = 2:3 (2). Din (1) şi (2) avem C1A2:C1B = 24:39 şi AC1 : C1B = 26:39, de unde rezultă
că AC1 : C1A2 = 13:12, în aşa mod AO:OA1 = 13:12. Analog se rezolvă şi celelalte probleme.

Fig. 11 Fig. 12

Exemplu 1.4.1: punctul D aparţine laturii AC triunghiului ABC şi împarte această latură în
raport de AD:DC = 3:2. Pe segmentul BD se ia punctul E în aşa mod încît BE:ED = 4:1 (fig. 13).
În ce raport dreapta AE împarte aria triunghiuluiABC?
Rezolvare: fie F – punctul de intersecţie a dreptei AE cu latura BC. Construim DK ǁ AF. Atunci
BF : FK = 4:1 = 12:3, FK : FC = 3:5, aşa cum triunghiurile ABF şi ACF au înălţime comună,
atunci ariile lor se raportă precum lungimile bazelor de unde avem următoarea relaţie:

17
𝑆∆𝐴𝐵𝐹 𝐵𝐹 12
= =
𝑆∆𝐴𝐶𝐹 𝐹𝐶 5

Exemplu 1.4.2: fie E, F şi G – puncte de pe laturile AB, BC şi AC a triunghiului ABC, pentru


care avem următoarea relaţie:

𝐴𝐸 𝐵𝐹 𝐶𝐺
= = =𝑘 (1)
𝐸𝐵 𝐹𝐶 𝐺𝐴

Unde 0˂k˂1. De determinat raportul dintre aria triunghiului PQR, format din dreptele AF, BG şi
CE către aria triunghiului ABC (fig. 14).
𝐾
Rezolvare: fie 𝑆∆𝐴𝐵𝐶 = 𝑆 . Arătăm că 𝑆∆𝐴𝐵𝐹 = 𝑆∆𝐵𝐶𝐺 = 𝑆∆𝐺𝐴𝐸 = 𝑆 (2)
𝐾+1

𝑘
Dacă BF:BC = k : (k+1), atunci 𝑆∆𝐴𝐵𝐹 : 𝑆∆𝐴𝐵𝐶 = 𝑘: (𝑘 + 1)sau 𝑆∆𝐴𝐵𝐹 = 𝑆 , exprimăm prin S
𝑘+1

aria triunghiului PQR avînd în vedere relaţia (2),

3𝑘
𝑆∆𝑃𝑄𝑅 = 𝑆 − 𝑆 + 𝑆∆𝐴𝐸𝑃 + 𝑆∆𝐵𝐹𝑄 + 𝑆∆𝐶𝐺𝑅 (3)
𝑘+1

3𝑘
Ultimii trei termeni din suma (3) se scriu fiindcă, în diferenţa 𝑆 − 𝑆, fiecare din ele se scad
𝑘+1

de două ori. Arătăm că triunghiurile AEP, BFQ şi CGR sînt echivalente. Pentru aceasta este
suficient de a demonstra că EP:PC = FQ:QA = GR:RB. Determinăm EP:PC, construim EM ǁ AF.
Atunci FM : FB = AE : AB = k:(k +1) (4), reeşind din condiţie avem FB:FC = k : 1 (5), din
aceste două expresii avem FM : FB = k2 : k(k +1) (4) şi FB : FC = k (k+1) : (k+1) (5) din aceste
două expresii avem FM : FC = k2 : k(k +1) în aşa mod EP : PC = k2 : k(k +1). Uşor ne putem
convinge că pentru FQ : QA şi GR : RB primim aceleaşi relaţii. Avînd asta în vedere din (3)
primim:

1 − 2𝑘 1 − 2𝑘 𝑘2
𝑆∆𝑃𝑄𝑅 = 𝑆 + 3𝑆∆𝐴𝐸𝑃 = 𝑆 +3 2 𝑆
𝑘+1 𝑘+1 𝑘 + 𝑘 + 1 ∆𝐴𝐸𝐶
1 − 2𝑘 3𝑘 2 𝑘 (1 − 𝑘)3
= 𝑆 + 2 × 𝑆= 𝑆
𝑘+1 𝑘 +𝑘+1 𝑘+1 1 − 𝑘3

𝑆∆𝑃𝑄𝑅 (1−𝑘)3
Deci = .
𝑆 1−𝑘 3

18
Fig.13 pag 14 Fig. 14

Problema 1.5: de demonstrat că bisectoarea unghiului intern al triunghiului împarte latura opusă
în părţi proporţionale laturilor alăturate .
Rezolvare: construim în triunghiul ABC bisectoarea BD şi dreapta DE paralelă cu AB (fig.15).
Primim triunghiul ABC asemenea cu triunghiul DEC, din asemănarea acestor triunghiuri rezultă
că: AB : BC = DE : EC (1), triunghiul BDE – isoscel , aşa cum ∠𝐸𝐵𝐷 = ∠𝐸𝐷𝐵, deaceea
BE = DE (2). Din (1) şi (2) primim AB : BC = BE : EC, din problema 1 primim relaţia BE : EC
= AD : DC, în aşa mod primim AB : BC = AD : DC.
Este justă şi afirmaţia inversă: dacă punctul,
luat pe latura triunghiului, împarte aceasta în părţi
proporţionale la laturile alăturate , atunci segmentul
ce uneşte acest punct cu vîrful laturii opuse a
triunghiului este bisectoarea acestui unghi.

Fig. 15

Exemplu 1.5.1: una din catetele triunghiului dreptunghic este egală cu b, iar raza cercului
circumscris triunghiului este egal cu R. De determinat lungimea bisectoarei unghiului cuprins
între cateta respectivă şi ipotenuza.
Rezolvare: în triunghiul dreptunghic ABC (∠𝐶 = 90°) ipotenuza AB = 2R şi cateta AC = b,
(fig.16), atunci 𝐵𝐶 = √4𝑅 2 − 𝑏 2 . Fie AF – bisectoarea căutată, pe baza problemei 1.5. avem

𝐶𝐹 𝑏 𝑏√4𝑅 2 −𝑏2 𝑏 2 (4𝑅 2 −𝑏2 )


= de unde 𝐶𝐹 = din ∆𝐴𝐶𝐹 avem 𝐴𝐹 = √𝑏 2 + =
√4𝑅 2 −𝑏2 −𝐶𝐹 2𝑅 2𝑅+𝑏 (2𝑅+𝑏)2

2𝑏√𝑅
√2𝑅+𝑏

Exemplu 1.5.2: se dă triunghiul ABC, în care AB = 6cm, BC = 7cm, AC = 5cm. Bisectoarea


unghiului C intersectează latura AB în punctul D. Determinaţi aria triunghiului ADC.
𝑥 5
Rezolvare: fie AD = x cm (fig.17). conform teoremei bisectoarei avem = unde x=2,5cm.
6−𝑥 7

După formula lui Heron determinăm 𝑆∆𝐴𝐵𝐶 = 6√6𝑐𝑚2 rezultă

2,5
𝑆∆𝐴𝐷𝐶 = × 6√6 = 2,5 × √6𝑐𝑚2 .
6

19
Fig.16 Fig.17

Problema 1.6: de demonstrat că într-un triunghi scalen ABC are loc următoarea relaţie:

𝑙𝐵2 = 𝑎𝑐 − 𝑎1 𝑐1 (1)

Unde lB – lungimea bisectoarei unghiului B; a, c – lungimea laturilor BC şi BA respectiv; a1, c1 –


lungimea segmentelor, în care bisectoarea unghiului B împarte latura AC, adiacente la laturile
BC şi BA respective.
Demonstraţie: triunghiul ABC îl înscrim în cerc şi continuăm bisectoarea BD a unghiului B
pînă la intersecţie cu cercul, în punctul E (fig. 18). Unim punctele E şi C. Fie DE = x. După
proprietatea coardelor ce se intersectează în cerc avem:lB× x=a1 × c1 , din asemănarea
triunghiurilor ABD şi BCE avem următoarele relaţii:
𝑙𝐵 𝑐
=𝑙 ⟹ 𝑙𝐵2 = 𝑎𝑐 − 𝑙𝐵 𝑥 sau 𝑙𝐵2 = 𝑎𝑐 − 𝑎1 𝑐1
𝑎 𝐵 +𝑥

Analog putem să determinăm şi relaţiile pentru lA şi lC.

Fig. 18

Exemplul 1.6.1: în triunghiul ABC unghiul A de două ori mai mare ca unghiul B, iar lungimile
laturilor opuse acestor unghiuri corespunzător sînt egale cu 12 cm şi 8 cm. De determinat
lungimea laturii a treia.
Rezolvare:construim bisectoarea AD a unghiului A (fig.19). Este evident că triunghiul ABD
este isoscel (DA = DB). Notăm DA = DB = xcm şi AB = y cm. Conform proprietăţii bisectorii
𝑦 𝑥 12𝑦
determinate în problema 1.5 avem următorul raport = 12−𝑥 de unde 𝑥 = 𝑥+8 (1). În baza
8

relaţiei (1) a problemei 1.6. primim: x2=8y – x(12 – x) (2).Înlocuim în (2) în locul lui x
valoarea lui din (1), după unele transformări primim y = 12cm, sau AB = 10cm.

20
Problema 1.6.2: fie sînt date două laturi ale triunghiului b şi c şi lungimea l a bisectoarei dintre
aceste laturi. Determinaţi lungimea laturii a treia.
Rezolvare:în triunghiul ABC, conform condiţiei AB=c, AC=b şi bisectoarea AD=l (fig.20).
Notăm BD = x, CD = y. Pe baza afirmaţiilor din problemele 1.5 şi 1.6 formăm sistemul:

𝑐 𝑥
=𝑦
{ 𝑏 din prima ecuţie a sistemului x=cy/b, înlocuim în ecuaţia a două şi primim
𝑙 2 = 𝑏𝑐 − 𝑥𝑦

𝑐𝑦 2
𝑙 2 = 𝑏𝑐 − de unde avem următoarele
𝑏

𝑏 2 𝑐−𝑏𝑙2 𝑐 𝑏 2 𝑐−𝑏𝑙2 𝑐 𝑏 2 𝑐−𝑏𝑙2 𝑏𝑐−𝑙2


𝑦=√ ş𝑖 𝑥 = 𝑏 √ , 𝐵𝐶 = 𝑥 + 𝑦 = (1 + 𝑏) √ = (𝑏 + 𝑐)√ .
𝑐 𝑐 𝑐 𝑏𝑐

Fig.19 Fig.20

Problema 1.7. de demonstrat că într – un triunghi scalen ABC lungimea lBa bisectoarei
unghiului B poate fi determinat conform formulei, unde a, c – lungimile laturilor BC şi AB.

𝐵
2𝑎𝑐 cos 2
𝑙𝐵 =
𝑎+𝑐

Rezolvare: fie bisectoarea unghiului B intersectează latura AC în punctul D (fig.21)


Este evident că 𝑆∆𝐴𝐵𝐶 = 𝑆∆𝐴𝐵𝐷 + 𝑆∆𝐵𝐶𝐷 sau

1 1 𝐵 1 𝐵
𝑎𝑐 sin 𝐵 = 2 𝑐𝑙𝐵 sin 2 + 2 𝑎𝑙𝐵 sin 2
2

1 𝐵
Simplificînd ambele părţi cu 2 sin 2 şi primim

𝐵
2𝑎𝑐 cos 2 = 𝑙𝐵 (𝑎 + 𝑐)de unde primim: Fig.21

𝐵
2𝑎𝑐 cos 2
𝑙𝐵 = .
𝑎+𝑐

21
Exemplul 1.7.1: în triunghiul ABC are loc următoarea relaţie, unde b, c – lungimile laturilor
triunghiului, iar lA – lungimea bisectoarei unghiului dintre aceste două laturi.

1 1 1
+ = (1)
𝑏 𝑐 𝑙𝐴

Rezolvare: din relaţia (1) determinăm lA :lA = bc / b+c. Din problema 1.7 rezultă

𝐴 𝑙𝐴 (𝑏 + 𝑐)
cos = (2)
2 2𝑏𝑐

𝐴 1
Înlocuind (1) în (2) determinăm că cos 2 = de aici avem ∠𝐴 = 120°
2

Exemplul 1.7.2: Planul întretaie de la feţele SA, SB, şi SC a piramidei patrulatere regulate
SABCD cu virful S segmentele SK = 2/3 SA, SL = ½ SB, SM = 1/3 SC corespunzător.
Figura cu piramida
Lungimea muchiei piramidei este egală cu a. De determinat lungimea segmentului SN,
determinat de planul pe muchia SD.
Rezolvare: în piramidă regulată SABCD construim diagomala intersecţiei feţelor ASC şi BSD
cu secanta planului după segmentele KM şi LN (fig.22). Obţinem două triunghiuri KSM şi LSN ,
pentru fiecare dintre care segmentul SE este bisectoare. Fie ∠𝐴𝑆𝐶 = ∠𝐵𝑆𝐶 = 𝜑. Atunci pe
baza problemei 1.7 rezultă că în triunghiul KMS are loc următoarele relaţii:

𝜑 2 1 𝜑
2𝑆𝐾 × cos 2 2 × 3 𝑎 × 3 𝑎 × cos 2 4 𝜑
𝑆𝐸 = = 2 1 = 𝑎 cos (1)
𝑆𝐾 + 𝑆𝑀 𝑎 + 3𝑎 9 2
3

Analog în triunghiul LSN avem:

𝜑 1 𝜑 𝜑
2𝑆𝐿 × 𝑆𝑁 cos 2 2 × 2 𝑎 × 𝑆𝑁 cos 2 𝑎𝑆𝑁 cos 2
𝑆𝐸 = = 1 = 1
(2)
𝑆𝐿 + 𝑆𝑁 𝑎 + 𝑆𝑁 𝑎 + 𝑆𝑁
2 2

Din (1) şi (2) primim:

𝜑
4 𝜑 𝑎𝑆𝑁 cos 2 2
𝑎 cos = 1 𝑑𝑒 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑆𝑁 = 𝑎
9 2 𝑎 + 𝑆𝑁 5
2

Problema 1.8: bisectoarea AA1 şi CC1 a triunghiului ABC se intersectează în punctul E (fig.23).
∠𝐵
De demonstrat că ∠𝐴𝐸𝐶 = 90° + 2
∠𝐴 ∠𝐶
Rezolvare: să cercetăm triunghiul AEC. Aici avem ∠𝐶𝐴𝐸 = , ∠𝐴𝐶𝐸 = 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖
2 2

22
∠𝐴 ∠𝐶
∠𝐴𝐸𝐶 = 180° − ( 2 + ). desen pag27
2

∠𝐴 ∠𝐶 ∠𝐵
Însă ∠A+∠C + ∠B = 180⸰. De aici rezultă + = 90⸰ − .
2 2 2

∠𝐵 ∠𝐵
În final avem ∠𝐴𝐸𝐶 = 180⸰ − (90⸰ − ) = 90⸰ + .
2 2

Exemplu 1.8.1. În triunghiul ABC sînt date 2 laturi a și b și unghiul dintre ele α. De determinat
raza cercului, ce trece prin vîrfurile la a treia latură și centrul cercului înscris în triunghi.
Rezolvare: În triunghiul ABC: BC = α, AC = b și ∠ACB =α. Atunci conform teoremei
cosinusului avem:

𝐴𝐵 = √𝑎2 + 𝑏 2 − 2𝑎𝑏 cos 𝛼

𝛼
Fie O – punctul de intersecție a bisectorilor BK și AN. Pe baza problemei 1.8 , ∠AOB = 90⸰ + 2 .

Conform teoremei sinusurilor raza R a circumferinței ce trece prin punctele A, O și B, este egală:

𝐴𝐵 √𝑎2 + 𝑏 2 − 2𝑎𝑏 cos 𝛼


𝑅= 𝛼 =
2 sin(90° + 2 ) 2 cos 𝛼/2

Exemplu 1.8.2. În triunghiul KLM sînt construite bisectorile KN și LP, care se intersectează în
punctul Q. Lungimea segmentului PN este egală cu 1 m și vîrful M aparține cercului, ce trece
prin punctele P, Q și N. De determinat lungimile laturilor și mărimea unghiurilor triunghiului
PQN.
Rezolvare: Fie mărimea ∠M = α. Atunci ∠𝑃𝑄𝑁 = 90° + 𝛼/2. Întrucît patrulaterul MNQP
𝛼
este inscriptibil în cerc, atunci ∠𝑃𝑄𝑁 + ∠𝑃𝑀𝑁 = 180° 𝑠𝑎𝑢 90° + 2 + 𝛼 + 180°, de unde

α=60⸰, iar unghiul PQN = 120⸰. Reeșind din faptul că MQ – bisectoare, atunci

∠𝑄𝑃𝑁 = ∠𝑄𝑁𝑃 = 30°. Rezultă că triunghiul PQN este isoscel. Construim QE⊥NP, și din
triunghiul QNE avem:

0,5 1
𝑄𝑁 = 𝑄𝑃 = = (𝑐𝑚)
𝐶𝑂𝑆 30° √3

1
Răspuns: 𝑄𝑁 = 𝑂𝑃 = 𝑐𝑚, ∠𝑄𝑁𝑃 = ∠𝑄𝑃𝑁 = 30°, ∠𝑃𝑄𝑁 = 120°.
√3

Problema 1.9. De demonstrat că raza cercului circumscris triunghiului scalen, se determină după
următoarea formulă:

23
𝑎𝑏𝑐
𝑅=
4𝑆

Rezolvare: fie circumscriem triunghiului scalen ABC un cerc. Fie S – aria triunghiului ABC.
Atunci S = ½ ab sin γ (1), unde a, b – lungimile laturilor triunghiului și γ – mărimea unghiului,
determinat de aceste două laturi sau (unghiul opus la a treia latură). Conform teoremei sinusului
avem: sin γ = c / 2R (2)

Unde c – lungimea laturii triunghiului, opusă unghiului γ, R – lungimea razei cercului


circumscris triunghiului. Înlocuind expresia pentru sin γ din (2) în (1) primim:

𝑎𝑏𝑐 𝑎𝑏𝑐
𝑆= 𝑑𝑒 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑅 =
4𝑅 4𝑆

Exemplu 1.9.1. Din punctul A, de pe suprafața cercului sînt duse două coarde de 9 cm și 17 cm.
De determinat lungimea razei cercului, dacă distanța dintre mijloacele coardelor date este de 5cm
Rezolvare: fie AB = 9cm și AC = 17cm, iar E și F – mijloacele coardelor AB și AC. Conform
condiției EF = 5cm. Așa cum EF – linia mijlocie a triunghiului ABC, atunci BC = 10cm.
Aplicînd formula lui Heron aria triunghiului este S = 36 cm2. Atunci

17 × 9 × 10 5
𝑅= = 10 (𝑐𝑚).
4 × 36 8

Exemplu 1.9.2. De determinat aria rombului ABCD, dacă raza cercurilor, circumscrise
triunghiurilor ABC și ABD sînt egale cu R și r respectiv.
Rezolvare: fie AB = BC = ... = a, BD = d1 și AC = d2 și aria rombului este egale cu S. Atunci
putem să formăm următorul sistem:

𝑎2 𝑑1
𝑟= (1)
2𝑆
𝑎 2 𝑑2
𝑅= (2)
2𝑆
𝑑1 + 𝑑22 = 4𝑎2
2
(3)
1
{𝑆 = 2 𝑑1 𝑑2 (4)

Din primele două ecuații determinăm:

2𝑟𝑆 2𝑅𝑆
𝑑1 = ş𝑖 𝑑 2 = (5)
𝑎2 𝑎2

Expresiile determinate pentru d1 și d2 se înlocuiesc în formula (4) de unde primim:

24
1 2𝑟𝑆 2𝑅𝑆
𝑆= × × 2 𝑑𝑒 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑎2 = √2𝑟𝑅𝑆 (6)
2 𝑎2 𝑎

Înlocuim în formula (5) pentru a2 primit în (6) următoarele:

2𝑟𝑆 2𝑟𝑆 2𝑅𝑆 2𝑅𝑆


𝑑1 = = √ ; 𝑑2 = = √ (7)
√2𝑟𝑅𝑆 𝑅 √2𝑟𝑅𝑆 𝑟

Expresiile determinate pentru diagonale din (7) și pentru a din (6) înlocuim în (3):
2𝑟𝑆 2𝑅𝑆 8𝑅 3 𝑟 3
+ = 4√2𝑟𝑅𝑆 , 𝑆 = .
𝑅 𝑟 (𝑅 2 + 𝑟 2 )2

Problema 1.10. De demonstrat că raza cercului înscris triunghiului se determină după


următoarea formulă, unde S – aria triunghiului, p – semiperimetru.
𝑆
𝑟= (∗)
𝑝

Rezolvarea: Înscriem în triunghiul ABC un cerc de raza r. Fie O – centrul cercului înscris. Unim
punctul O cu punctele A, B și C. Atunci primim următoarele relații:
1 1 1
𝑆 = 𝑆∆𝐴𝑂𝐶 + 𝑆∆𝐶𝑂𝐵 + 𝑆∆𝐵𝑂𝐴 , 𝑎𝑣𝑒𝑚 𝑆∆𝐴𝑂𝐶 = 2 𝑟𝑏, 𝑆∆𝐵𝑂𝐶 = 2 𝑟𝑎, 𝑆∆𝐵𝑂𝐴 = 2 𝑟𝑐 atunci
1 1 1 𝑎+𝑏+𝑐 𝑆
𝑆 = 𝑟𝑎 + 𝑟𝑏 + 𝑟𝑐 = 𝑟 = 𝑟𝑝 𝑑𝑒 𝑎𝑖𝑐𝑖 𝑟 =
2 2 2 2 𝑝
Notă: această formulă este justă deasemenea și pentru raza cercului înscris întrun poligon.
Exemplu 1.10.1. De demonstrat că suma distanțelor de la oricare punct, luat în interiorul unui
triunghi echilateral, la laturile lui este egal cu 3r, unde r – raza cercului înscris în triunghi.
Rezolvare: dintr-un punct arbitrar P, luat din interiorul triunghiului echilateral ABC , sînt
construite perpendiculare PA1, PB1 și PC1 pe laturile BC, AC, și AB respectiv. Unim punctul P
cu vîrfurile triunghiului A, B și C. Presupunem că AB=BC=AC=a atunci aria triunghiului ABC
este:
1 1 1 𝑎
𝑆∆𝐴𝐵𝐶 = 𝑎 ∙ 𝑃𝐴1 + 𝑎 ∙ 𝑃𝐴2 + 𝑎 ∙ 𝑃𝐶1 = (𝑃𝐴1 + 𝑃𝐴2 + 𝑃𝐶1 ) (1)
2 2 2 2
3
Din altă parte aria triunghiului poate fi determinată după 𝑆∆𝐴𝐵𝐶 = 2 𝑎 ∙ 𝑟.

Din (1) și (2) avem : PA1 + PB1 + PC1 = 3r.


Exemplu 1.10.2. În trapez este înscris un cerc. De determinat aria trapezului, dacă sînt cunoscute
lungimea unei baze – a, și lungimea segmentelor în care a fost împorțită una din laturile laterale
ale trapezului – b și d.
Rezolvare: fie în trapezul ABCD, baza AD = a, atunci DF = b, CF = d și AG = AH = a – b,
unde F, G, H și E – punctele de intersecție a cercului înscris în trapez. Unim centrul O cu
25
punctele A, H, B, C, F și D. Triunghiurile primite AOB și COD sînt dreptunghiulare în ∠𝐴𝑂𝐵 =
∠𝐶𝑂𝐷 = 90°. Fie notăm BH = BE = x. În triunghiurile AOB și COD, OH și OF – înălțimi duse
din vîrfurile triunghiurilor dreptunghice pe ipotenuză, de unde primim:
𝑂𝐻 2 = 𝑥 (𝑎 − 𝑏) ş𝑖 𝑂𝐹 2 = 𝑏𝑑 întrucît OH = OF atunci x (a – b) = bd. Înlocuim în formulă
avem:
𝑏𝑑 𝑎2 + 𝑎𝑑 − 𝑎𝑏
𝑆 = √𝑏𝑑 (𝑎 + 𝑑 + )= √𝑏𝑑
𝑎−𝑏 𝑎−𝑏

Problema 1.11. într – un triunghi arbitrar ABC este înscris un cerc, tangent la triunghi în
punctele K, L și M la laturi AB, BC și CA respective. Printr-un punct arbitrar N ce aparține
coardei KL este construită o tangentă la cercul dat ce intersectează laturile AB și BC în punctele
Q și R respectiv. De demonstrat că:
1) BL = p – AC, unde p – semiperimetrul triunghiului ABC;
2) Perimetrul triunghiului BQR = 2BL;
Rezolvare: așa cum AM = AK, BK = BL și CL = CM atunci PABC = BL + AM + CM, de unde
BL = p – AC. Precum QK = QN și RN = RL, atunci PBQR = BK + BL = 2BL.
Exemplu 1.11.1. Într-un triunghi cu perimetrul de 20 cm este înscris un cerc, tangenta dusă la
cerc paralel cu baza triunghiului este egală cu 2,4 cm de determinat baza triunghiului.
Rezolvare: fie KM – tangenta cercului înscris în triunghiul ABC, paralel bazaei AC și care este
egal cu 2,4 cm. Așa cum triunghiurile BKM și BAC sînt asemenea atunci avem:
KM/AC = p1 / p, unde p1 – semiperimetrul triunghiului BKM și p – semiperimetrul ABC.
Folosind datele din problema 1.11. avem: p1 = p – AC. Înlocuind datele în formulă avem:

2,4 10 − 𝐴𝐶
= 𝑠𝑎𝑢 𝐴𝐶 2 − 10 𝐴𝐶 + 24 = 0 ⇒ 𝐴𝐶 = 4𝑐𝑚 ş𝑖 𝐴𝐶 = 6𝑐𝑚.
𝐴𝐶 10

Exemplu 1.11.2. într – un triunghi isoscel ABC (AB = BC ) pe baza AC sa luat un punct M, așa
încît AM = a, MC = b. În triunghiul ABM și CBM sînt înscrise cercuri. De determinat distanța
dintre punctele de intersecție a acestor cercuri cu laturile triunghiului.
Rezolvare: fie K și L – punctele de tangență a laturii BM cu cercul, înscris în triunghiul ABC și
CBM respectiv. Fie AB = BC = l și BM = m. Atunci din triunghiul ABM avem:
𝑙+𝑚+𝑎 𝑙+𝑚−𝑎
𝐵𝐾 = − 𝑎=
2 2

Din triunghiul CBM avem:

𝑙+𝑚+𝑏 𝑙+𝑚−𝑏 𝑏−𝑎


𝐵𝐿 = − 𝑏= ⇒ 𝐾𝐿 = 𝐵𝐾 − 𝐵𝐿 =
2 2 2

26
Problema 1.12. punctul D aparține laturii BC a triunghiului ABC. De demonstrat că:
𝐴𝐵 2 × 𝐶𝐷 + 𝐴𝐶 2 × 𝐵𝐷 − 𝐴𝐷2 × 𝐵𝐶 = 𝐵𝐶 × 𝐵𝐷 × 𝐶𝐷 (𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑚𝑎 𝑙𝑢𝑖 𝑆𝑡𝑖𝑢𝑎𝑟𝑡)

Rezolvare: fie ∠𝐴𝐷𝐶 = 𝜑 ş𝑖 ∠𝐴𝐷𝐵 = 180° − 𝜑, din triunghiul ADC și ADB avem:
𝐴𝐷2 + 𝐷𝐶 2 − 𝐴𝐶 2 𝐵𝐷2 + 𝐴𝐷 2 − 𝐴𝐵 2
cos 𝜑 = ş𝑖 cos(180° − 𝜑) =
2𝐴𝐷 × 𝐷𝐶 2𝐴𝐷 × 𝐵𝐷
Aunînd parte cu parte primim următoarele:
𝐴𝐷2 + 𝐷𝐶 2 − 𝐴𝐶 2 𝐵𝐷2 + 𝐴𝐷2 − 𝐴𝐵 2
𝑂= +
2𝐴𝐷 × 𝐷𝐶 2𝐴𝐷 × 𝐵𝐷
AB2CD + AC2BD – AD2BC = BC BD CD.
Exemplu 1.12.1. Coarda AB se sprijină pe un arc de cerc de 120⸰. Punctul C aparține arcului de
cerc, iar punctul D aparține coardei AB. De aici avem că AD = 2, BD = 1, CD = √2. De
determinat aria triunghiului ABC.
Rezolvare: notăm AC = x și BC = y, întrucît unghiul ACB se sprijină pe arcul de 240 grade,
atunci unghiul ACB este egal cu 120. Din triunghiul ABC conform teoremei cosinusurilor avem
9 = x2+y2+xy, conform teoremei lui Stiuart avem pentru triunghiul ABC că x2 + 2y2 = 12. Notăm
y = kx. Atunci din ultima expresie avem:

2+ √6 6
𝑘= ; 𝑥2 = de unde avem următoarele formule pentru calcul:
2 3+√6

1 √3 2 √3 6 2 + √6 3
𝑆∆𝐴𝐵𝐶 = 𝑥𝑦 sin 120° = 𝑥 𝑘= × × = √2.
2 4 4 3 + √6 2 4

Problema 1.13. De demonstrat că raza cercului înscris în triunghiul dreptunghic se determină


𝑎+𝑏−𝑐
după următoarea formulă 𝑟 = , unde a și b – catete, c – ipotenuza acestui triunghi.
2

Rezolvare: fie J – centrul cercului înscris în triunghi dreptunghic ABC (unghiul C fiind de drept)
și A1, B1 și C1 punctele de tangență a cercului cu triunghiul. Unim centrul J cu punctele A1, B1 și
C1. Este evident că AB = AC, BA = BC și CA = CB = JA = JB = r atunci

𝐶𝐴+𝐶𝐵−𝐴𝐵
CA + CB = r +AB + r + BA = 2r + AC + BC = 2r + AB de unde 𝑟 = , unde CA = b,
2

CB = a și AB = c.
Exemplu 1.13.1. catetele unui triunghi dreptunghic sînt egale cu 9 și respectiv 12 cm. De
determinat distanța dintre punctele de intersecție a bisectoarelor și medianelor acestui triunghi.
Rezolvare: fie G punctul de intersecție a medianelor AE și BM a triunghiului dreptunghic ABC.
Construim GF perpendicular BC. Întrucît punctul G împarte mediana AE în raport EG : GA = 1
: 2, atunci GF = 1/3 AC = 3 cm. Fie J – punctul de intersecție a bisectoarelor, atunci J – este
considerat centrul cercului înscris triunghiului. Construim JK perpendicular la BC, JK – raza
27
cercului. Determinăm lungimea ipotenuzei AB = 15 cm și gasim lungimea lui JK = 3 cm. În așa
fel primim că punctele G și J sînt egal depărtate de cateta BC. Prin punctele G și J construim o
dreaptă care intersectează cateta AC în punctul L. Din cele expuse mai sus rezultă că GL paralel
cu BC, și respectiv GL perpendicular AC, unde JL = 3 cm. Analog se determină lungimea GF,
determinăm GL = 4 cm, distanța cautată este GJ = GL – JL = 4 – 3 = 1.
Exemplu 1.13.2. Într – un triunghi dreptunghic ABC cu unghiul drept în C este dusă înălțimea
CD. De demonstrat că r + r1 + r2 = h, unde r, r1, r2 – razele cercurilor înscrise în triunghiurile
ABC, ACD și CBD, h – lungimea înălțimii.
Rezolvare: conform problemei de bază avem:

𝐴𝐶 + 𝐵𝐶 − 𝐴𝐵 𝐶𝐷 + 𝐴𝐷 − 𝐴𝐶 𝐶𝐷 + 𝐵𝐷 − 𝐵𝐶
𝑟= , 𝑟1 = , 𝑟2 = 𝑎𝑑𝑢𝑛î𝑛𝑑 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑖𝑚
2 2 2

r + r1 + r2 = CD = h.

§ 3. Probleme propuse spre rezolvare după fiecare tip de problemă

Problema 1.1.
1) Într – un triunghi proiecțiile laturilor pe bază sînt egale cu 15 respectiv 27 m, iar cea mai
mare latura este egală cu 45 m. În care părți este împărțită aceasta (de la vîrf) cu
perpendiculara la bază prin mijlocul laturii;
2) Bazele trapezului sînt egale cu 1,8 cm și 1,2 cm, iar laturile laterale egale cu 1,5 cm și 1,2
cm sînt prelungite pînă se vor intersecta. Determinați cu cît sau prelungit laturile laterale;
3) În trapezul ABCD baza mică este egală cu 15 cm, iar una dintre laturi BC – 9 cm.
Prelungirile laturilor laterale se intersectează într-un punct P, depărtat de punctul C și D
la distanța de 10 cm și respectiv 12 cm. De determinat lungimile laturilor trapezului;
4) Pe prelungirea laturii AB a paralelogramului ABCD sa depus segmentul BM, egal cu
jumătate din lungimea laturii AB. Segmentele MD și BC se intersectează în punctul H.
Determinați BC, dacă BH = 1,6 cm.
5) În triunghiul ABC cu unghiul drept în C ipotenuza egală cu 13 cm, iar cateta BC = 10
cm. Punctul M, situat pe ipotenuză este depărtat de la vîrful A cu 7 cm. De determinat
distanța de la punctul M pînă la dreapta AC.

Problema 1.2.
1) O dreaptă paralelă la baza triunghiului îl împarte în părți, ariile cărora se raportează ca
2:1 de la virf. În ce raport se împart laturile laterale;

28
2) Bazele trapezului sînt egale cu a și b (a mai mare b) iar înălțimea ei este egală cu h. De
determinat înălțimea triunghiului, format la prelungirea laturilor laterale ale trapezului la
intersecția lor;
3) Baza triunghiului este egală cu b, iar înălțimea coborîtă pe bază este h. În triunghi este
înscris un pătrat, una dintre laturile căruia este pe baza triunghiului, iar două vîrfuri
conținute de laturile laterale ale triunghiului. De determinat raportul dintre ariile
patratului și a triunghiului;
4) Bazele trapezului sînt egale cu a și b respectiv, de determinat lungimea segmentului, dus
în trapez paralel la bazele lui care împarte trapezul în două părți echivalente;
5) Baza triunghiului este egală cu a. Determinați lungimea segmentului paralel la bază care
împarte triunghiul în două părți echilaterale.

Problema 1.3.
1) Pe latura BC a triunghiului ABC , ca pe diametru este construita o circumferință, care
intersectează laturile AB și AC în punctele M și N. Determinați aria triunghiului AMN
daca aria triunghiului ABC este egală cu S și unghiul BAC egal cu α;
2) Fie segmentul AB este diametrul cercului, iar punctul C este situat în afara cercului.
Segmentele AC și BC se intersectează cu cu cercul în punctele D și E respectiv. De
determinat unghiul CBD, daca ari triunghiului DCE și ABC se raportă precum 1 : 4;
3) Într – un triunghi ascuțitunghic ABC sînt duse înălțimile AM și CN. De determinat raza
cercului ce trece prin punctele B, M și N daca AC = a și Nughiul ABC = α;
4) În triunghiul ascuțitunghic ABC din vîrfurile A și C sînt duse înălțimile AP și CQ pe
laturile BC și AB. Se știe că aria triunghiului ABC este egal cu 18 cm, iar aria
triunghiului BPQ este egală cu 2, iar lungimea segmentului PQ egală 2√2 . de determinat
raza cercului circumscris triunghiului ABC.
5) De demonstrat că înălțimea triunghiului ascuțitunghic este și bisectoarele ale triunghiului
ortocentric (triunghiul vîrfurile căruia sînt bazele înălțimilor triunghiului dat).

Problema 1.4.
1) În triunghiul isoscel ABC (AB = BC) pe latura BC sa luat punctul D astfel încît BD : DC = 1 :
4. În ce raport dreapta AD împarte înălțimea BM a triunghiului ABC;
2) Pe mediana BD a triunghiului ABC aria căruia este egală cu S, este ales un punct E, astfel
încît DE = ¼ BD. Dreapta AE intersectează latura BC în punctul F. De deretminat aria
triunghiului AFC;
3) În triunghiul ABC punctul E – mijlocul bisectoarei CC1. În ce raport dreapta AE împarte
aria triunghiului ABC, daca se cunoaște că CA : CB = p : q;
29
4) În triunghiul echilateral ABC cu lungimea laturii a este dusă linia mijlocie MN paralel cu
AC. Prin punctul A și mijlocul MN este dusă o dreaptă pînă la intersecția cu BC în
punctul D. Determinați lungimea AD;
5) Pe laturile AC și BC a triunghiului ABC sînt depuse punctele M și N, așa încît AN:CN=n
și BM:CM = m. Dreptele AM și BN se intersectează în punctul O. Determinați OA : OM
și BO : ON.

Problema 1.5.
1) Bisectoarea unghiului ascuțit a triunghiului dreptunghic împarte cateta opusă a
triunghiului în raport de 2 : 3. Determinați acest unghi;
2) În triunghiul ABC este construită bisectoarea AD a unghiului BAC și CF a unghiului
ACB (punctul D aparține laturii BC, iar punctul F – laturii AB). Determinați raportul
dintre ariile triunghiurilor ABC și AFD dacă se știe că AB = 21, AC = 28 și BC = 20;
3) De determinat lungimile bisectoarelor unghiurilor ascuțite a triunghiului dreptunghic
știind lungimile catetelor de 24 cm și respectiv 18 cm;
4) În triunghiul ABC sînt date laturile BC = a, AC = b și AB = c. De terminat raportul, în
care punctul de intersecție a bisectoarelor împarte bisectoarea unghiului B;
5) Bisectoarea unghiului N a triunghiului MNP împarte latura MP în segmente, lungimea
cărora este egală cu 28 și 12. De determinat perimetrul triunghiului MNP dacă MN – NP
= 18.

Problema 1.6.
1) În triunghiul isoscel baza și latura laterală este egală cu 5 cm și respectiv 20 cm.
Determinați bisectoarea unghiului de la baza triunghiului;
2) Determinați bisectoarea unghiului A a triunghiului ABC cu lungimea laturilor a = 18 cm,
b = 15 cm și c = 12 cm;
3) În triunghiul ABC, toate laturile sînt diferite, bisectoarea unghiului BAC intersectează
latura BC în punctul D. Se știe că AB – BD = a AC + CD = b. Determinați lungimea
segmentului AD.
4) În triunghiul ABC latura AC egală cu b, latura AB – c, iar bisectoarea unghiului A se
intersectează cu laturile BC în punctul D, așa cum DA = DB. Determinați lungimea
laturii BC;
5) În triunghiul dreptunghic ABC din vîrful unghiului drept C sînt duse bisectoarea CK = a
și mediana CM = b. Determinați aria triunghiului ABC.

Problema 1.7.

30
1) De detrminat unghiul triunghiului, dacă se știe că laturile între care este cuprins unghiul
sînt egale cu s și respectiv b, iar bisectoarea unghiului este egală cu l;
2) Determinați aria triunghiului dacă două laturi ale lui sînt egale cu 35 cm și respectiv 14
cm, iar bisectoarea unghiului dintre laturi este egală cu 12 cm;
3) Lungimea bazei triunghiului isoscel este egală cu a, iar mărimea unghiului de la vîrf α.
Determinat lungimea bisectoarei duse la latura laterală;
4) În triunghiul ABC bisectoarea unghiului B intersectează latura AC în punctul D.
Determinați raza cercului înscris în triunghiul ABD dacă AB = 6 cm, BC = 12 cm,
unghiul ABC = 120 grade;
5) Suma lungimilor laturilor laterale ale triunghiului ABC este egală cu a. Unghiul dintre ele
este de 60 grade. Determinați lungimile laturilor triunghiului , dacă lungimea bisectoarei
de la vîrf este egală cu 2/3 din lungimea bazei.

Problema 1.8.
1) În triunghiul KLM razele cercurilor circumscris și înscris acestui triunghi sînt egale cu R
și r respectiv bisectoarele KH și MG se intersectează în punctul P, întrucît unghiul KPM
= 105 grade. În acest triunghi se înscrie un patrat astfel încît una din laturile lui apartine
laturii KM. Determinați lungimea laturii patratului;
2) Să se construiască triunghiul în așa fel încît dreptele k, l și m se intersectează intr-un
punct sa fie bisectoarele lui;
3) În triunghiul ABC bisectoarele unghiurilor B și C se intersectează în punctul E. Aria
cercului circumscris triunghiului BCE, egală cu q. Calculați aria cercului circumscris
triunghiului ABC, dacă latura BC egală cu d;
4) În triunghiul isoscel ABC (AB = BC) latura AC se vede din centrul cercului înscris sub
unghiul α. De determinat aria triunghiului, dacă distanța din centrul cercului înscris pînă
la vîrful B egală cu d;
5) În triunghiul ABC este înscris un cerc, tangent la laturile AB și BC în punctele E și F,
aceste puncte sînt unite printr-o coardă. În triunghiul EBF este înscris un alt cerc. De
demonstrat că centrul este fixat pe EF.

Problema 1.9.
1) Întrun triunghi isoscel înălțimea coborîtă pe bază este egală cu h, iar raza cercului înscris
este egală cu r, determinați raza cercuui rircumscris triunghiului;
2) De demonstrat, ca în oricare triunghi, produsul a doua laturi este egal cu produsul dintre
diametrul cercului circumscris și înălțimea coborîtă pe a treia latură;

31
3) De determinat raza cercului circumscris unui trapez isoscel cu lungimile bazelor egale cu
2 și respectiv 12 cm și lungimea laturii laterale egale cu 10 cm;
4) Într-un triunghi isoscel cu lungimea bazei de 24 cm, și latura laterală de 15 cm.
Determinați lungimea razei cercului înscris și circumscris acestui triunghi;
5) Fie BD – înălțimea triunghiului ABC. Punctul E – mijlocul laturii BC. De determinat
raza cercului, circumscris triunghiului BDE , dacă AB = 30 cm, BC = 26 cm și AC = 28
cm.

Problema 1.10.

1) Într-un cerc cu centru în punctul O de raza R este înscris un patrat ABCD, în asa fel încît
vîrfurile B și C aparțin cercului, iar latura AD trece prin centrul O. De determinat raza
cercului înscris în triunghiul BOC;
2) Se dă un triunghi isoscel cu baza egală cu 2a și inaltimea h. In acest triunghi sa inscris un
cerc la care sa dus o tangenta paralela la baza triunghiului. Determinati raza cercului și
lungimea tangentei;
3) Distanta de la centrul cercului pina la coarda cu lungimea de 16 cm este egală cu 15 cm.
Determinați aria triungiului circumscris cerculuistiind ca perimetrul triungiului este egal
cu 200cm.
4) Cercul raza căruia este egală cu 1 este înscris în triunghiul ABC, în așa fel încît el este
tangent la linia mijlocie a triunghiului, paralelă la latura AC, cos unghiului ABC = 0,8.
Determinați lungimea laturii AC;
5) Laturile unui triunghi sînt egale cu 13 cm, 14 cm și 15 cm. Vîrfurile acestuia sînt centrele
cercurilor care se intersecteaza întrun punct. Determinați lungimea coardelor formate.

Problema 1.11.

1) Într-un triunghi cu laturile de 6 cm, 10 cm și 12 cm este înscris un cerc, la cerc este


construită o tangenă în așa fel încît ea să intersecteze doua dintre cele mai mari laturi. De
determinat perimetrul triunghiului tăiat;
2) Într-un triunghi isoscel cu baza de 12 cm este înscris un cerc la care sînt construite trei
tangent în așa fel încît ele taie trei triunghiuri mai mici. Suma perimetrelor acestor
triunghiuri este egală cu 48 cm. De determinat lungimea laturii triunghiului;
3) De determinat aria triunghiului la care se cunoaște unghiul α, latura opusă acestui unghi a
și raza cercului înscris în triunghi;
4) Într-un triunghi dreptunghic înălțimea dusă pe ipotenuză este egală cu h; raza cercului
înscris este egală cu r. Determinați lungimea ipotenuzei;
32
5) Lungimea laturii triunghiului este egală cu 48 cm, iar înălțimea construită la latura dată
este egală cu 8,5 cm. De determinat distanța de central cercului, înscris în cerc, pînă la
vîrful triunghiului opus acestei laturi, dacă raza cercului înscris este egală cu 4 cm.

Problema 1.12.
1) În triunghiul ABC pe latura AC este luat un punct D. Cercurile înscrise în triunghiurile
ABD și BCD, sînt tangente la latura AC în punctele M și N respectiv. Latura AM = 3,
MD = 2, ND = 2, NC = 4. De determinat lungimile laturilor triunghiului;
2) În triunghiul ABC pe latura AC este luat un punct D, în așa fel încît cercurile înscrise în
triunghiurile ABD și BCD se intersectează. Se știe că AD = 2, CD = 4, BD = 5. De
determinat razele cercurilor;
3) Punctul B aparține segmentului AC astfel încît AB = 14 cm, BC = 28 cm. Pe segmentele
AB, BC și AC ca pe diametre sînt construite semicercuri. De determinat razelr cercurilor
ce sînt tangente la semicercuri;
4) Centrele a trei cercuri sînt egale cu 1, 2 și 5 aparțin unei drepte, cercul cu raza 2 este
tangent la celelalte două. De determinat raza cercului, tangentă la exterior;

Problema 1.13.
1) În triunghiul dreptunghic unghiul A este drept, unghiul B este de 30 de grade. Iar raza
cercului înscris egală cu 3. De determinat distanța de la vîrful C pînă la punctul de
intersecție a cercului pînă la cateta AB;
2) Perimetrul unui triunghi dreptunghic este egal cu 2p și ipotenuza egală cu c. Determinați
aria cercului înscris în acest triunghi;
3) Într-un cerc cu raza R este înscris un șaselater ABCDEF. Determinați raza cercului
înscris în triunghiul ABC;
4) În triunghi dreptunghic ABC sînt date lungimele catetelor CB = a, CA = b. De determinat
distanța de la vîrful C pînă la cel mai apropiat punct de pe cerc;
5) Raza cercului circumscris triunghiului dreptunghic este egală cu 15 cm, iar raza cercului
înscris în el este egal cu 6 cm. Determinați lungimile laturilor triunghiului.

Capitolul II. Patrulatere convexe

§2.1. Patrulatere convexe. Noțiuni generale

Se numește patrulater figura care constă din patru puncte și patru segmente unite
succesiv. Totodată oricare trei din aceste puncte nu trebuie să se afle pe o dreaptă, iar segmentele

33
ce le unesc nu trebuie să se intersecteze. Punctele date se numesc vîrfuri ale patrulaterului, iar
segmentele ce le unesc laturi ale patrulaterului.

§2.2. Probleme reper pentru patrulatere convexe

Problema 2.1. de demonstrat că aria oricărui patrulater este egală cu jumătate din produsul
dintre diagonalele lui către sin unghiului dintre ele:

1
𝑆= 𝑑 𝑑 sin 𝜑 (1)
2 1 2

Unde S – aria patrulaterului, d1 și d2 – lungimile diagonalelor, φ – mărimea unghiului dintre


diagonalele patrulaterului.
Rezolvare: fie în patrulaterul ABCD diagonalele AC și BD sînt egale cu d1 și d2 respectiv, iar
unghiul AOB este egal cu φ. Scriem formulele de calcul pentru aria celor 4 triunghiuri (fig. 1):
1 1
𝑆∆𝐴𝑂𝐵 = 2 𝑂𝐴 × 𝑂𝐵 sin 𝜑, 𝑆∆𝐵𝑂𝐶 = 2 𝑂𝐵 × 𝑂𝐶 sin 𝜑,
B C
1 1
𝑆∆𝐶𝑂𝐷 = 2 𝑂𝐶 × 𝑂𝐷 sin 𝜑 , 𝑆∆𝐷𝑂𝐴 = 2 𝑂𝐷 × 𝑂𝐴 sin 𝜑.

Adunînd cele expuse mai sus vom primi: O

1
𝑆𝐴𝐵𝐶𝐷 = sin 𝜑 (𝑂𝐵(𝑂𝐴 + 𝑂𝐶) + 𝑂𝐷 (𝑂𝐴 + 𝑂𝐶)) =
2

1 1
sin 𝜑 (𝑂𝐴 + 𝑂𝐶)(𝑂𝐵 + 𝑂𝐷) = 2 𝑑1 × 𝑑2 sin 𝜑. A D
2
Fig. 1

Exemplu 2.1.1. Pe laturile patrulaterului ABCD sau luat trei puncte M, N și K, unde M –
mijlocul laturii AB, N apatrine laturii BC, astfel încît 2BN = NC, K aparține laturii DA, astfel
încît 2DK = KA. Determinați sin unghiului între MC și NK (fig. 2).
Rezolvare: fie AB=a și unghiul MOK = φ. Determinăm aria triunghiulrilor:

𝑎2 𝑎2 𝑎2
𝑆∆𝑀𝐵𝑁 = ,𝑆 = , 𝑆∆𝐶𝐾𝐷 =
12 ∆𝐴𝑀𝐾 6 6

𝑎2 𝑎2 𝑎2 7
Atunci avem 𝑆𝑀𝑁𝐶𝐾 = 𝑎2 − (12 + + ) = 12 𝑎2 . De aici putem determina și lungimea
6 6

diagonalelor MC și NC a patrulaterului MNCK:


𝑎√5 𝑎√10
𝑀𝐶 = , 𝑁𝐾 = .
2 3
1 𝑎√5 𝑎√10 5𝑎2 √2
Determinăn aria patrulaterului: 𝑆𝑀𝑁𝐶𝐾 = 2 × sin 𝜑 = sin 𝜑. De unde avem:
2 3 12

34
7 2 5𝑎2 √2
𝑎 = sin 𝜑 ⇒ sin 𝜑 = 0,7√2 .
12 12
Exemplu 2.1.2. Într-un romb cu lungimea laturii a și unghiul ascuțit egal cu 60⸰ este înscrisă o
circumferință. Determinați aria patrulaterului, vîrfurile cărora coincid cu punctele de intersectie a
cercului cu laturile rombului (fig. 3).
Rezolvare: cercul înscris în rombul ABCD, în care latura AB = a și unghiul BAD = 60, este
tangent la laturile AB, BC, CD și DA în punctele E, F, G și H. Diagonalele EG și FH a
patrulaterului EFGH sînt înălțimile rombului și simultan diametrele cercului înscris. De aceea
EG = FH. Construim BK perpendicular la AD, evident că BK = FH. Din triunghiul ABC avem
𝑎√3
BK = . În patrulaterul OEBF ∠𝐸 = ∠𝐹 = 90°, ∠𝐵 = 120°, 𝑑𝑒 𝑢𝑛𝑑𝑒 ∠𝐸𝑂𝐹 = 60°. Găsim
2

aria căutată, avînd în vedere lungimea segmentului de mai sus BK și mărimea unghiului EOF:
1 3𝑎2 √3
𝑆𝐸𝐹𝐺𝐻 = 𝐹𝐻 2 sin 60 = .
2 16

Problema 2.2. De demonstrat că dacă într-un patrulater este înscris un cerc (sau poate fi înscris),
atunci sumele lungimilor laturilor opuse sînt egale.
Rezolvare: cercetăm patrulaterul ABCD în care este înscris un cerc. Fie K, L, M și N – punctele
de tangență a cercului cu patrulaterul. Atunci AK = AL; BL = BN; CN = CM; DM = DK
(precum segmentele tangente duse din punctele corespunzătoare). De aici avem:

AL + LB + DM +CM = AK + DK +CN +BN (1)


AB = AL + LB; DC = DM + CM (2)
AD = AK + KD; BC = BN + CN

Din (1) și (2) avem: AB + CD = AD + BC.


Exemplu 2.2.1. Într-un trapez cu lungimea laturii l, este înscris un cerc, una dintre bază este
egală cu a. De determinat aria trapezului.
Rezolvare: Fie ABCD – trapez, la care AD = a și AB = l, din proprietatea patrulaterului
circumscris cercului determinăm că BC = 2l – a. Construim BE perpendicular pe AD.

𝐴𝐷 − 𝐵𝐶
𝐴𝐸 = = 𝑎 − 𝑙, 𝑑𝑖𝑛 ∆𝐴𝐵𝐸: 𝐵𝐸 = √𝑙 2 − (𝑎 − 𝑙)2 = √2𝑎𝑙 − 𝑎2
2

𝑎𝑣𝑒𝑚 𝑆𝐴𝐵𝐶𝐷 = 𝑙 √2𝑎𝑙 − 𝑎2 .

35
Exemplu 2.2.2. Dreapta perpendiculară la două laturi ale paralelogramului îl împarte în două
trapeze, în fiecare dintre care putem înscrie un cerc. De determinat măsura unghiul ascuțit a
patalelogramului dacă lungimile laturilor este egală cu a și b (a ≤ b).
Rezolvare: fie în paralelogramul ABCD AB = a, AD = b și dreapta EF este perpendiculară la
laturile AD și BC. Conform condiției, în fiecare din trapezul dreptunghic în care dreapta EF
împarte paralelogramul dat poate fi înscris cercul. Putem arata că BE = FD. Notăm AF = x și
∠BAF = φ. Atunci BE = b – x și EF = a sin φ. Conform proprietăților avem:

𝑏−𝑎 𝑏−𝑎
x + (b – x) = a + a sin φ de unde sin 𝜑 = ş𝑖 𝜑 = arcsin .
𝑎 𝑎

Problema 2.3. În trapezul ABCD cu bazele AD și BC sînt egale cu a și b respectiv. Prin punctul
E ce aparține laturii AB și o împarte în raport AE : BE = m : n, este dusă o dreaptă paralelă
bazelor paralelogramului și intersectează latura CD în punctul F, de demonstrat că:

𝑎𝑛 + 𝑏𝑚
𝐸𝐹 = .
𝑚+𝑛

Rezolvare: prin vîrful C al trapezului ducem o dreaptă paralelă cu latura AB, care intersectează
EF și AD în punctele P și Q respectiv. Este evident că DF : FC = AE : EB = m : n și PF = EF – b.
Din asemănarea triunghiurilor CFP și CDQ.

Exemplu 2.3.1. două circumferințe cu raza R = 3 cm și r = 1 cm se intersectează în exterior într-


un punct. De determinat distanța de la punctul lor de intersecție pînă la tangenta acestor două
cercuri.
Rezolvare: fie razele cercurilor cu centrele O și O1 care se intersectează în punctul C sînt egale
cu 1 cm și 3 cm respectiv. Construim razele OA și O1B în punctele de intersecție a tangentei cu
cercurile; primin OABO1 – trapez dreptunghic. Din punctul C construim o perpendiculară CE la
AB. CE – este distanța căutată. Întru cît segmentul CE este paralel cu baza trapezului atunci
conform formulei din problema precedentă avem:

1×3+3×1 1
𝐶𝐸 = = (𝑐𝑚).
1+3 3

Exemplu 2.3.2. dreapta paralelă cu bazele trapezului, trece prin punctele de intersecție a
diagonalelor trapezului. De determinat lungimea segmentului acestei drepte cuprins între laturile
laterale ale trapezului, dacă se știe că bazele lui sînt egale cu 4 cm și respectiv 12 cm.
Rezolvare: în trapezul ABCD AD = 12 cm și BC = 4 cm. Prin punctul O, de intersecție a
diagonalelor trapezului este dusă o dreaptă paralelă la bazele trapezului, care intersectează
laturile laterale AB și CD în punctele E și F respectiv. Din asemănarea triunghiurilor BOC și
36
AOD avem: BO : OD = 4 : 12 = 1 : 3. În așa raport punctul E împarte latura AB, astfel încît
BE : EA = 1 : 3, și atunci avem:

4 × 3 + 12 × 1
𝐸𝐹 = = 6 (𝑐𝑚).
1+3

Problema 2.4. de demonstrat că în trapezul isoscel, perpendiculara coborîtă din vîrful bazei mici
pe baza mare, împarte trapezul în două părți, astfel încît ce mare este egală cu linia mijlocie a
trapezului.
Rezolvare: fie ABCD – trapez isoscel AD paralel BC și AB = CD. Construim BE perpendicular
pe AD. Este evident că AE = (AD – BC) / 2. Atunci avem următoarea relație:

𝐴𝐷 − 𝐵𝐶 𝐴𝐷 + 𝐵𝐶
𝐸𝐷 = 𝐴𝐷 − 𝐴𝐸 = 𝐴𝐷 − = .
2 2

Exemplu 2.4.1. determinați aria trapezului isoscel, dacă baza mare, latura laterală și diagonala
sînt egale cu 4, 2 și 3 respectiv.
Rezolvare: în trapezul isoscel ABCD (AD paralel cu BC) baza mare AD = 4, diagonala AC = 3
și latura laterală CD = 2. Construim CE perpendiculară pe AD. Aria triunghiului ACD
3
(determinăm conform formulei lui Heron) este egală cu 4 √15. Pe de altă parte avem:

1 3 1 3
𝑆∆𝐴𝐶𝐷 = 𝐴𝐷 × 𝐶𝐸, √15 = × 4 × 𝐶𝐸 , 𝑑𝑒 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝐶𝐸 = √15
2 4 2 8

9 21
𝐷𝑖𝑛 ∆𝐴𝐶𝐸: 𝐴𝐸 = √𝐴𝐶 2 + 𝐶𝐸 2 = √9 − × 15 = .
64 8

21 3 63
𝑆𝐴𝐵𝐶𝐷 = × √15 = √15.
8 8 64

Exemplu 2.4.2. Pe lîngă trapezul ABCD este circumscris un cerc diametrul căruia este baza
trapezului AD, egală cu a. Diagonala AC este egală cu l. Determinați aria trapezului.
Rezolvare: dacă pe lîngă trapez este circumscris un cerc atunci acesta este isoscel. Conform
condiției, AD este diametrul cercului. Deaceea triunghil ACD este dreptunghic. Construim CE
perpendicular pe AD, conform problemei reper, lungimea segmentului AE este egală cu linia
mijlocie a trapezului:

𝐴𝐶 2 𝑙2 𝑙4 𝑙
𝑑𝑖𝑛 ∆𝐴𝐶𝐷: 𝐴𝐸 = = ; 𝑑𝑖𝑛 ∆𝐴𝐶𝐸: 𝐶𝐸 = √𝐴𝐶 2 − 𝐴𝐸 2 = √𝑙 2 − 2 = √𝑎2 − 𝑙 2 .
𝐴𝐷 𝑎 𝑎 𝑎

37
𝑙2 𝑙 𝑙3
Aria trapezului 𝑆𝐴𝐵𝐶𝐷 = 𝐴𝐸 × 𝐶𝐸 = × 𝑎 √𝑎2 − 𝑙 2 = 𝑎2 √𝑎2 − 𝑙 2 .
𝑎

Problema 2.5. de demonstrat că dacă diagonalele trapezului isoscel sînt reciproc perpendiculare,
atunci lungimea înalțimii trapezului este egală cu linia mijlocie a lui și aria – egală cu pătratul
înălțimii.
Rezolvare: fie ABCD trapez isoscel, diagonalele căruia AC și BD sînt perpendiculare. Prin
punctul de intersecție a diagonalelor O construim înălțimea trapezului EF. Reeșind din faptul ca
trapezul este isoscel rezultă că triunghiurile AOD și BOC sînt isoscele, dar astfel încît ele sînt și
dreptunghiulare avem:

1 1
𝑂𝐹 = 𝐴𝐷 ş𝑖 𝑂𝐸 = 𝐵𝐶
2 2

Adunînd parte cu parte aceste egalități primim EF = ½ *(AD +BC), de unde rezultă SABCD = EF2.

Exemplu 2.5.1. aria trapezului isoscel, diagonalele căruia sînt reciproc perpendiculare, este egale
cu S. Determinați perimetrul acestui trapez dacă se știe că latura laterală formează cu baza mare
unghiul α.
Rezolvare: fie ABCD trapez isoscel. Construim CE perpendicular cu AD, întru cît diagonalele
trapezului sînt reciproc perpendiculare atunci:

𝐴𝐷 + 𝐵𝐶 √𝑆
𝐶𝐸 = = √𝑆, 𝑑𝑖𝑛 ∆𝐶𝐸𝐷 → 𝐶𝐷 =
2 sin 𝛼

2√𝑆 2(1 + sin 𝛼)


𝑃𝐴𝐵𝐶𝐷 = 2√𝑆 + = √𝑆
sin 𝛼 sin 𝛼

Problema 2.6. de demonstrat că în trapezul isoscel este înscris (sau poate fi înscris) un cerc,
atunci înălțimea trapezului este media geometrică a bazelor lui.
Rezolvare: fie ABCD – trapez isoscel, în care este înscris un cerc. Construim BE perpendicular
cu AD. Presupunem că AD = a, BC = b și BE = H. Pe baza problemei 17, avem AB = (a+b)/2,
precum sa determinat că AE = (a – b)/2.

(𝑎 + 𝑏)2 (𝑎 − 𝑏)2
∆𝐴𝐵𝐸: 𝐵𝐸 = 𝐻 = √ − = √𝑎𝑏.
4 4

Exemplu 2.6.1. unei circumferințe de raza 5 cm îi este circumscris un trapez isoscel. Distanța de
la punctele de tangență la laturile laterale este egală cu 8 cm. Determinați aria trapezului.

38
Rezolvare: într-un trapez isoscel ABCD (AD paralel BC) este înscris un cerc tangent la trapez în
punctele E, N, M, F. Conform condiției OM = ON = 5 cm și EF = 8 cm. Întru cît punctele E și F
sînt egal depărtate de la bază AD astfel încît EF paralel AD. Notăm AD = 2AM = 2x și
BC=2BN=2y. Atunci AM = AE = x și BN = BE = y. Folosind rezultatele problemei deducem:

4𝑥𝑦
10 = √4𝑥 × 𝑦 𝑠𝑎𝑢 𝑥𝑦 = 25. Folosind datele problemei avem 8 = 𝑥+𝑦 𝑠𝑎𝑢 𝑥 + 𝑦 = 12,5 𝑐𝑚. În

așa fel 𝑆𝐴𝐵𝐶𝐷 = 12,5 × 10 = 125 𝑐𝑚.

Exemplu 2.6.2. într-un trunchi de con este înscrisă o sferă. Suma lungimilor diametrelor bazei
de sus și de jos este de 5 ori mai mare ca diametrul sferei. Determinați unghiul format dintre con
și baza de jos.
Rezolvare: fie în trunchiul de con r1, r2 și R sînt – raza bazei de jos, raza bazei de sus și raza
sferei respectiv, adica O1D = r1, O2C = r2 și OO1 = R, atunci pe baza problemei precedente avem
𝜑
2𝑅 = √2𝑟1 × 𝑟2 𝑠𝑎𝑢 𝑅 = √𝑟1 𝑟2 (1). Presupunem CDO1 = φ (0≤φ≤90). Atunci ∠𝑂𝐷𝑂1 = ⁄2.
𝜑 𝑅 𝑟
Din ∆𝑂𝐷𝑂1: 𝑡𝑔 = 𝑟 = √𝑟2, conform condiției avem 2r1 + 2r2 = 5R avînd în vedere (1) primim
2 1 1

2r1 + 2r2 = 5√𝑟1 𝑟2 împărțim ambele părți la √𝑟1 𝑟2 primim:

𝑟1 𝑟2
2√ + 2√ = 5
𝑟2 𝑟1

𝑟2 1 𝑟2
𝑑𝑒 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑎𝑣𝑒𝑚 √ = ş𝑖 √ = 2,
𝑟1 2 𝑟1

𝜑 1 𝜑
𝑎𝑑𝑖𝑐𝑎 𝑡𝑔 = ş𝑖 𝑡𝑔 = 2
2 2 2

Avînd în vedere rezultatele primite mai sus avem că tg φ/2 alegem tg φ/2 = ½ , de unde φ =
2arctg ½

Problema 2.7. de demonstrat că suma pătratelor lungimilor diagonalelor paralelogramului este


egală cu suma patratelor lungimilor laturilor lui.
Rezolvare: fie în paralelogramul ABCD, unghiul BAD = α, atunci unghiul ADC = 180 – α. Din
triunghiul ABD conform teoremei cosinusului avem:
BD2 = AB2 + AD2 – 2AB × AD cos α (1)
Din triunghiul ABD analog AC2 = AD2 + CD2 + 2AD × CD cos α (2)
Adunînd (1) cu (2) primim: AC2 + BD2 = 2(AB2 + AD2). Ceea ce trebuia de demonstrat.

39
Exemplu 2.7.1. într-un triunghi este înscris un paralelogram cu lungimea laturii de 3 cm și 5 cm
și diagonala egală cu 6 cm. Determinați lungimile laturilor triunghiului dacă este cunoscut că
diagonalele paralelogramului sînt paralele cu laturile laterale ale triunghiului, iar latura mică este
cuprinsă pe baza triunghiului.
Rezolvare: în paralelogramul DEFH înscris în triunghiul ABC, DH = 3 cm, DE = 5 cm și EH =
6 cm. Fie conform condiției EH paralel cu BC și DF paralel cu AB. Atunci este evident că AC =
9 cm și BC = BF + FC = EO + EH = 9 cm. Determinăm DF cu ajutorul rezultatelor problemei:

𝐷𝐹 = √2(9 + 25) − 36 = 4√2 cm

AB = AE + BE = DF + OF = 6√2 cm.

Răspuns: 9 cm, 9 cm, 6√2 cm.

Exemplu 2.7.2. de demonstrat că în oricare patrulater suma patratelor diagonalelor este de două
ori mai mare decît suma patratelor segmentelor, ce unesc mijlocurile larilor opuse.
Rezolvare: fie E, F, G și H – mijlocurile laturilor AD, AB, BC și CD a patrulaterului oarecare
ABCD. Unind pe rînd punctele E, F, G și H primim un paralelogram. Construim diagonalele EG
și EH, care tot odată sînt și segmentele ce unesc mijlocurile laturilor opuse a patrulaterului
ABCD. Întru cît FG – linia mijlocie a triunghiului ABC, atunci AC = 2FG și AC2 = 4FG2.
Analog primim pentru BD2 = 4EF2. Adunînd aceste două părți primim:

AC2 + BD2 = 4(FG2 + EF2) = 2(EG2 + FH2).

§ 2.3. Probleme propuse spre rezolvare după fiecare tip de problemă

Problema 2.1.
1) În cerc este înscris un patrulater cu ubghiurile 120, 90, 60 și 90 de grade. Aria
patrulaterului este egală cu 9√3 cm2. Determinați raza cercului, dacă diagonalele
patrulaterului sînt reciproc perpendiculare;
2) Suma lungimilor diagonalelor rombului este egală cu m, iar aria lui este egală cu S.
Determinați lungimea laturii rombului;

40
3) Raza cercului circumscris trapezului ABCD este egală cu R. Diagonalele AC și BD a
trapezului sînt împărțite de punctul lor de intersecție în raport de 1 : 3 de la baza mică
CD. Mărimea unghiului DEC este egală cu 60. Determinați aria trapezului;
4) Într-un cerc cu raza de 13 cm este înscris un patrulater, diagonalele căruia sînt reciproc
perpendiculare. Una din diagonale este egală cu 18 cm distanța de la centrul cercului pînă
la punctul de intersecție a diagonalelor este egală cu 4√6cm. Determinați aria
patrulaterului;
5) De determinat aria paralelogramului, dacă lungimile laturilor lui sînt egale cu a și b, iar
unghiul dintre diagonale opus laturii cu lungimea a, egal cu alifa.

Problema 2.2.
1) Într-un trapez isoscel este înscris un cerc de raza egală cu 2 cm. Determinați aria
trapezului dacă lungimea laturii este egală cu 10 cm.
2) Un cerc de raza 1,2 cm este înscris într-un patrulater cu lungimile laturilor AB = 3 cm,
BC = 2 cm, AD = 4 cm. De terminati aria acesrui patrulater;
3) Centrul cercului înscris într-un trapez este îndepărtat de de laturile lui cu 1 cm și 2 cm.
Determinați aria trapezului;
4) Determinați aria trapezului știind ca diferenta dintre lungimile bazelor este egală cu d, iar
laturile lui au lungimile respective cu a și b, și în acest trapez poate fi înscris un cerc;
5) Unui cerc îi este circumscris un trapez aria căruia este egală cu 32 cm2. Determinați
lungimile laturilor trapezului știind că unghiul alăturat bazei mari este egal cu 30 grade.

Problema 2.3.

1) se dă trapezul ABCD. Paralel cu bazele lui este construită o dreaptă care intersectează
laturile laterale AB și CD respectiv în punctele P și Q, iar diagonalele AC și BD respectiv
în punctele L și R. Diagonalele se intersectează în punctul O. Se știe că latura BC = a și
AD = b, iar ariile triunghiurilor BOC și LOR sînt egale. Determinați lungimea
segmentului PQ;
2) Bazele trapezului sînt egale cu 1cm și 7cm respectiv. Determinați lungimea segmentului,
paralel la bazele trapezului ce împarte aria în părți corespunzătoare;
3) Într-un trapez cu bazele egale cu 84 cm și 42 cm respectiv, iar laturile laterale egale cu 39
cm și 45 cm. Prin punctul de intersecție a diagonalelor este construită o dreaptă paralelă
la bazele trapezului. Determinați ariile trapezelor formate;

41
4) În trapez bazele caruia sînt egale cu 4cm și 10cm respectiv este construită o dreaptă
paralelă la bazele trapezului, care împarte aria acestuia în raport de 3 : 4, determinată de
la baza mare. Determinați lungimea acestei drepte:
5) Două cercuri se intersectează în exterior în punctul A. Determinați razele cercurilor dacă
coardele ce unesc punctul A cu punctele de intersecție a tangentei la acesre cercuri au
lungimile egale cu 6 cm și 8 cm respectiv.

Problema 2.4.
1) De determinat lungimea diagonalelor și a laturii laterale a trapezului isoscel cu lungimea
bazelor de 20 cm și 12 cm, dacă se știe că centrul cercului circumscris trapezului aparține
bazei mari;
2) Determinați lugimea liniei mijlocii a trapezului, înălțimea căruia este egală cu h, dacă
latura laterală a se vede din centrul cercului circumscris sub unghi de 120 grade;
3) Diagonala trapezului isoscel circumscrisă cercului este egala cu lungimea laturii mai
mari. Latura laterală este egală cu a. Determinați baza trapezului și raza cercului înscris
în trapez;
4) Diagonala trapezului isoscel este egală cu 10 cm, iar aria lui egală cu 48 cm2.
Determinați înălțimea trapezului;
5) Se dă un trapez isoscel, în care este înscris un cerc și este circumscris alt cerc. Raportul
dintre lungimea cercului înscris și a celui circumscris este de 2√5. Determinați unghiurile
trapezului.

Problema 2.5.

1) În trapezul isoscel linia mijlocie este egală cu m, iar diagonalele sînt reciproc
perpendiculare. Determinați aria trapezului;
2) În cerc cu raza R este înscris un trapez latura laterală a careia este sprijinită pe un arc de
90 de grade. Determinați aria trapezului dacă diferența dintre lungimile bazelor este egală
cu 2a;
3) V useceonom conuse diaganali osego secenia vzaimno perpendiculearnî, a ugol
obrazuiușei l conusa s ploscostiu bolișogo osnovania raven alifa. Naiti bocovuiu
poverhnosti etogo conusa;
4) Din punctul de intersecție a diagonalelor trapezului isoscel pe latura laterală este coborîtă
o perprndiculară, care împarte latura în segmente cu lungimea de 3,2 cm și 1,8 cm
determinînd de la baza de jos. Determinați aria trapezului, dacă lungimea acestei
perpendiculare este egală cu media geometrica a lungimilor segmentelor laturii laterale;

42
5) În piramida patrulaterală regulată prin baza este intersectat cu un plan perpendicular la
muchia laterală. Determinați aria secțiunii, dacă latura bazei piramidei este egală cu a, iar
unghiul de la bază este egal cu α.

Problema 2.6.

1) Într-un trapez isoscel este înscria un cerc cu raza egală cu R. Una dintre bazele trapezului
este de două ori mai mică ca înălțimea lui. Determinați aria trapezului;
2) Unui cerc îi este circumscris un trapez isoscel, la care baza mare este de trei ori mai mare
ca baza mică. Determinați raportul dintre raza cercului circumscris către raza cercului
înscris trapezului;
3) Într-un trapez isoscel baza mică a căreia este egală cu 2a, este înscris un cerc de raza R.
Determinați diagonala trapezului;
4) Într-un trapez isoscel de aria egală cu S, este înscris un cerc de raza R. Determinați bazele
trapezului;
5) O sferă este înscrisă într-un trunchi de con, aria bazei de jos este de a ori mai mare ca
baza de sus. Determinați raportul dintre volumul conului și volumul sferei.

Problema 2.7.

1) În paralelogramul ABCD latura AB este egală cu diagonala BD. Cercul circumscris


triunghiului ABC intersectează diagonala AC în punctul E. Determinați laturile
paralelogramului dacă AE = 65 cm și EC = 16 cm;
2) Perpendiculara coborîtă din vîrful paralelogramului la una din diagonale, o împarte pe
aceasta în două segmente de lungimile de 6 cm și 15 cm. Diferența dintre lungimile
laturilor paralelogramului este egală cu 7 cm. Determinați lungimile laturilor și a
diagonalelor paralelogramului;
3) Într-un triunghi este înscris un paralelogram în așa fel încît o latură îi aparține
triunghiului, iar diagonalele sînt paralele cu laturile triunghiului, baza triunghiului este
egală cu 45 cm, iar laturile laterale egale cu 39 cm și 48 cm. Determinați lungimile
laturilor paralelogramului;
4) Într-un paralelogram raportul dinte diagonale si raportul dintre laturile laterale este egal
cu 2. Din vîrful unghiului A obtuz este coborîtă înălțimea AE pe latura mare CD.
Determinați raportul dintre segmentele DE și CE;
5) În paralelogramul ABCD o diagonală este cu √3 ori mai mareca cealaltă diagonală, iar
perimetrul este egal cu 4 cm. Se cunoaște că punctul A1 este simetrică cu A fată de
punctul C, simetric punctului B față de dreapta CD. Determinați aria paralelepipedului.
43
Bibliografie:

1. АТАНАСЯН. Л. С., ЮДИНА И. И. и др. «Геометрия, учебник 7 – 9 классов


средней школы (стр. 94 – 99)
2. POGORELOV A. V. ”Geometria – manual pentru clasa 7 – 11”, (pag. 50)
3. ГАБОВИЧ И. Г., «Алгоритмиеский подход к ркшению геометрических задач»
4. КОЛЯГИН Ю. М., ОГАНЕСЯН В. А., «Учись решать задачи» (стр. 3 – 5, стр. 25
– 28)
5. БОРОДИН А. И., ЕВДОКИМОВ Д. К. и др., «Математика – в помощь
поступающим в вузы» (стр. 151 – 154)
6. ЧИЧИГИН В. Г. «Методика преподавания геометрии. Планиметрия» (стр. 202)
7. ACHIRI I., ANASTASIEI M., CIBOTARENCU E., ”Metodica predării matematicii”
(pag. 108 – 122)
8. BOGDANOV Z., CĂLUGĂRIȚA G., OPREANU E., ”Metodica predării geometriei”
(pag.81 – 91)
9. КУЩЕНКО В. С. «Сборник конкурсных задач по математике с решениями»,
(стр. 84 – 92)
10. ДОРОФЕЕВ Г. В., ПОТАПОВ М. К., РОЗОВ Н. Х., «Пособие по математике для
поступающих в вузы» (стр. 276 – раздел 3 геометрия»
11. КОЛЯГИН Ю. М., ОГАНЕСЯН В. А. и др. «Методика преподавания математики
в средней школе»
12. ЛИДСКИЙ Б. В., ОВССЯНИКОВ Л. В. И др. « Задачи по элементарной
математике», (стр. 45 – 60)
13. ШАХНО К. У., « Сборник задач по элементарной математике повышенной
трудности», (стр. 72 – 84)

44
14. ПОТОЦКИЙ М. В., БАЛАКИН Н. А. «Методика преподавания геометрии»,
(стр. 157)
15. https://www.twirpx.com/file/1702019/

45