Ministerul Educației al Republicii Moldova

Unversitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea de Tehnologie a Alimentelor

Proiect de curs

la disciplina „Operaţii Unitare în

Industria Alimentară”

Tema: Uscător cu tambur

A efectuat:

A verificat:

Chişinău 2017
 Intoducere

Uscarea este operaţia prin care apa din materialele solide sau lichide este îndepărtată cu
ajutorul aerului, care are rolul dublu de a aduce (în întregime sau parţial), căldura necesară
vaporizării apei şi de a evacua vaporii de apă, rezultaţi din încălzire.
Uscarea este un proces de difuziune prin care, cu ajutorul energiei termice, este îndepărtată
apa din materialele solide sau lichide, prin evaporarea umidităţii şi îndepărtarea vaporilor formaţi.
În industria alimentară uscarea este folosită şi ca o metodă de conservare a produselor. Fiind un
proces de transfer simultan de căldură şi masă, uscarea este influenţată de factori ce ţin de:
● materialul supus uscării: debit, umiditatea iniţială şi finală, natura şi forma de prezentare,
sensibilitatea la temperatură;
● agentul de uscare: temperatură, umiditate relativă, presiune;
● operaţia de uscare: temperatura de uscare, durata uscării, modul cum se realizează uscarea
(continuu sau discontinuu). Un factor important referitor la materialul supus uscării îl constituie
modul de legare a umidităţii cu materialul şi care se poate împărţi în trei categorii: legată chimic,
legată fizicochimic şi legată mecanic.
În lucrarea dată este cercetată uscătorul cu tambur, folosit în Industria Alimentară la uscarea
sfeclei Deasemenea se descriu principiile de funcţionare şi construcţie a celor mai vaste maşini de
uscat din industria alimentară, întrebuinţate în ţara noastră cît şi peste hotarele ei. Sunt date şi
caracteristicele tehnice ale acestor linii tehnologice. De asemenea, este descris principiul de
funcţionare şi construcţia uscătorului cu tambur, dar şi instrucţiunile de exploatare şi măsurile de
securitate a muncii şi a mediului ambiant la funcţionarea acestei maşini. Este arătat calculul termic
şi constructiv al maşinii de uscat sfeclă cu tambur.

Uscător cu tambur
Mod Coala Nr. Document Semnat. Data
Изм. Лист
Efectuat № докум. Подпись Дата Lit. Coala Coli
Controlat Лист Листов

Proiect de an
U.T.M. gr.TPA-161
Aprobat.
 1. Bazele teoretice ale procesului

Pentru uscare, materia primă se poate prezenta în cele mai variate forme: soluţii, paste,
granule, pulbere, foi, plăci, bulgări, pînze etc., de obicei cu conţinut mic de apă; cînd materia primă
conţine multă apă, este raţional să se elimine cît mai multă apă prin procedee mecanice. Produsul
rezultat de la uscare este practic anhibru sau conţine puţine procente de umiditate.
Caracteristic pentru uscare este faptul că presiunea parţială a vaporilor de apă, în faza gazoasă,
este mai mică decît presiunea sub care se face uscarea sau, cu alte cuvinte, faza gazoasă este un
amestec de vapori de apă cu aer, gaze de ardere sau alte gaze.
Termenul de uscare este folosit şi în înţelesul mai larg, echivalent cu îndepărtarea umidităţii;
de exemplu, uscarea gazelor. De asemenea, el este folosit şi pentru îndepărtarea altui lichid (decît
apa) dintr-un material solid, pastă sau suspensie, folosind un gaz oarecare (nu numai aerul sau
gazele de ardere).

Operaţii pentru îndepărtarea apei

Starea fizică iniţială a materiei prime
Clasificarea operaţiilor
Solidă Lichidă Gazoasă
Sedimentare
Centrifugare
Mecanice
Filtrare
Presare
Materiale higroscopice
Fizico - chimice Adsorbţie
Extracţie Absorbţie
Uscare Răcire
Sublimare Vaporizare
Termice
Distilare
Rectificare

Coala
Uscător cu tambur
4
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
 Formele în care se găseşte umiditatea în materiale solide. După modul în care apa este legată,
Licov considera următoarele forme ale umidităţii în materialele solide:
1. Apă legată chimic (stochiometric) prin valenţe secundare (moleculare); de exemplu,
apa de cristalizare în hidraţii cristalini (CuSO4+5H2O). Legătura este strînsă,
modificînd proprietăţile fizice ale substanţei anhidre. Îndepărtarea apei de cristalizare
prin încălzire se face, în etape, în cantităţi stoechiometrice la temperaturi specifice
fiecărei substanţe.
2. Apă legată adsorbtiv de către molecule aflate în soluţie (apa de solvatare).
3. Apa legată prin forţe de adsorbţie pe suprafeţe exterioare şi interioare ale granulelor
şi miceleor. Legarea apei este însoţită de un efect termic, care descreşte cu creşterea
cantităţii de apă adsorbită.
4. Apă legată prin presiune osmotică de către materialele celulare cu membrane
semipermeabile. Legarea apei este însoţită de umflarea materialului, fără efect termic
sensibil.
5. Apă legată structural, cu formaţie de geluri (uneori cu pînă la 99% apă şi 1%
substanţă solidă).
6. Apă legată mecanic prin forţe de capilaritate.
7. Apă legată mecanic prin forţe de adeziune la suprafaţa materialelor.

Coala
Uscător cu tambur
5
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
aaaa
 Factori care intervin în uscare şi la proiectarea uscătoarelor

Cantitatea sau debitul

Forma (pulbere, granule, plăci, foi, pînze etc.)
Umiditatea
Forma sub care se găseşte umiditatea
Densitatea în grămadă (vrac)
Factori referitori la materia primă Sensibilitatea termică
Sensibilitatea la oxigen (aer)
Agresivitatea (corozivitatea)
Friabilitatea (formare de praf), abraziunea
Toxicitatea
Inflamabilitatea
Natura agentului de uscare
Modul de obţinere
Temperatura
Factori referitori la agentul de
Umezeala
uscare
Debitul
Impurităţi
Presiunea
Umiditatea finală
Temperatura
Factori referitori la produs Granulometria
(materialul uscat) Deformări
Degradarea chimică şi organoleptică
Impurificare
Temperatura maximă admisă în timpul uscării
Durata uscării
Factori referitori la operaţia de Funcţionare continuă sau discontinuă a uscătorului
uscare Prăfuire şi recuperarea prafului
Recuperarea solventului
Evacuarea aerului rezidual (după uscare)

1.1. Statica procesului de uscare

Statica uscării este cea care stabileşte legătura dintre parametrii iniţiali şi finali ai substanţelor ce
intervin în procesul uscării şi care se determină din ecuaţiile bilanţului de materie şi bilanțul termic.
Umiditatea gazului poate fi exprimată în două moduri:
♦ umiditatea absolută ( ρv ), reprezintă masa de vapori de apă dintr-un m3 de gaz, în kg/m3;
♦ umiditatea relativă (φ), reprezintă raportul dintre masa vaporilor de apă conţinuţi întrun m3 de
gaz umed şi masa lor maximă (la saturaţie) care poate fi conţinută în acelaşi volum, la aceiaşi
presiune totală şi temperatură, ρs :
ρv
φ= ρs
∗ 100 (1)

Coala
Uscător cu tambur
6
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
aaaa
 Pentru aerul umed cu volumul V, temperatura T şi presiunea barometrică p, conform legii lui
Dalton se poate scrie:
p=pa+ pv (2)
în care:
pa - este presiunea parţială a aerului uscat;
pv – presiunea parţială a vaporilor de apă conţinuţi în aerul umed.
Dacă pentru amestecul de vapori şi gaze se aplică ecuaţia de stare a gazelor ideale, se obţine:
pv 𝑅𝑉 𝑇0 pv
Φ= ps ∗ 𝑅𝑉 ∗ 𝑇0 =ps (3)

Unde:
ps -este presiunea de saturaţie a vaporilor de apă.
Conţinutul de umiditate al gazului reprezintă masa vaporilor de lichid raportată la masa gazului
uscat:
𝑚𝑣
X= (4)
𝑚𝑎

Întrucât componentele ocupă acelaşi volum şi au aceeaşi temperatură, ecuaţiile de stare vor fi:
► pentru 1 kg aer uscat: paV=RaT0;
► pentru x kg apă asociată: pvV=X. RvT0
Va rezulta:
𝑅𝑎𝑝𝑣 𝑝𝑣 𝑝𝑠𝜑
X=𝑅𝑣𝑝𝑎=0,622𝑝−𝑝𝑣=0,622𝑝−𝑝𝑠𝜑 (5)

în care:
Ra -este constanta gazului ideal pentru aer uscat raportat la un kg;
Rv – constanta gazului ideal pentru vaporii de apă raportat la un kg.
Dearece φ variază între 0 şi 1 (de la 0 la 100), conţinutul de umiditate va varia între zero şi valoarea
maximă corespunzătoare saturaţiei:
𝑌𝑈𝑠
Xs=0,6221−𝑝𝑠 (6)

Când temperatura gazului atinge punctul de fierbere a lichidului (ps=p şi x=∞ ), evaporarea trece în
fierberea lichidului.
Gradul de saturaţie (ψ) este raportul dintre conţinutul de umiditate a aerului x şi cantitatea maximă
de umezeală care poate exista în aerul umed la saturaţie, la aceeaşi presiune şi temperatură:

𝑋 𝑝−𝑝𝑠 𝑝−𝑝𝑠
Ψ=𝑋𝑠 = 𝜑 𝑝−𝑝𝑠𝜑=φ𝑝−𝑝𝑣 (7)

Coala
Uscător cu tambur
7
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
aaaa
 Se defineşte entalpia gazului umed ca fiind suma entalpiei gazului uscat şi a vaporilor de apă care se
găsesc în acesta. În practică se exprimă cantitatea (1+x) de aer umed, compus dintr-un kg de aer
uscat la care se adaugă x kg de vapori de apă ce însoţesc acel kg de aer uscat:
i=ia+ivx=cpaT+x(r+cpvT) (8)
în care:
ia -este entalpia unui kg de aer uscat;
iv – entalpia unui kg de vapori de apă supraîncălziţi la temperatura T;
cpa – căldura specifică a aerului, se consideră constantă şi egală cu 1 kJ/kg·grd;
cpv – căldura specifică a vaporilor; cpv= 2kJ/kg·grd.
Cu specificaţiile de mai sus entalpia aerului umed se determină cu relațiile:
i=T+x(2500+2T) (9)
i=(1+2x)T+2500x (10)
Deoarece aerul umed este caracterizat prin trei variabile independente (presiune, temperatură şi
conţinut în umiditate), prin eliminarea uneia dintre acestea (p=const.) se poate trasa o diagramă de
stare.
Diagrama Mollier (i-x) sau diagrama de stare a aerului umed reprezintă variaţia entalpiei în funcţie
de umiditatea x, de temperatură şi umiditatea relativă (ecuaţile 9 și 10). Construcţia diagramei este
prezentată în figura 1.

Coala
Uscător cu tambur
8
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
 1.2. Cinetica uscării
Cinetica stabileşte legătura dintre variaţiile umidităţii materialului supus uscării şi parametrii
procesului, servind la determinarea duratei şi a regimului de uscare.

1.2.1. Viteza de uscare

Se defineşte viteza de uscare ca fiind cantitatea de umiditate îndepărtată de pe unitatea de suprafaţă
în unitatea de timp:
𝑑𝑊
w= 𝐴 𝑑𝑡 (11)

Pentru îndepărtarea apei dintr-un material, prin uscare, este necesar:

a) ca apa să iasă din interiorul materialului la suprafaţa lui;
b) ca apa de la suprafaţa materialului să fie vaporizată şi dispersată în aerul înconjurător.
Transportul umidităţii prin materialul care se usucă se face după mai multe mecanisme,
depinzînd de felul în care apa este legată şi după cauza care provoacă transportul:
- prin capilaritate;
- prin difuziune în stare lichidă;
- prin difuziune în stare de vapori etc.
Apa existentă iniţial la suprafaţa materialului sau venită din interiorul lui trece în aerul
înconjurător prin difuziune.
Există deci două operaţii distincte care se petrec simultan:
1) transportul de apă prin material (proces complicat, considerat ca difuziune interioară)
2) vaporizarea exterioară cu ajutorul aerului (difuziune exterioară).
Uscarea este ansamblul acestor două procese considerate elementare, iar viteza de uscare este
viteza celui mai lent dintre procesele simultane.
Încercările pentru găsirea unor ecuaţii care să dea viteza de uscare în funcţie de proprietăţile
iniţiale şi finale ale materialului şi de condiţiile uscării, pe consideraţii teoretice asupra transportului
umidităţii, au dus la ecuaţii complicate şi greu de aplicat. De aceea se recurge la date experimentale,
aşa cum se pot obţine în condiţii de laborator, şi la transpunerea acestor date la condiţiile
industriale, pe baza unor ecuaţii deduse cu ajutorul unor modele fizice idealizate ale proceselor
elementare.

1.2.2 Diagramele vitezei de uscare

Coala
Uscător cu tambur
9
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
aaaa
 Datele de uscare se obţin experimental trecînd aer cu umezeală şi temperatură constante
printr-un strat subţire de material, şi determinînd, prin cîntărirea continuă sau la intervale mici de
timp, masa materialului şi, prin diferenţă, umiditatea lui. Se obţine în acest mod diagrama sau curba
care dă umiditatea liberă u-ue=ul a materialului în funcţie de timp fig.2.

Această curbă are o porţiune AB cu pantă crescîndă, o porţiune BC cu pantă constantă şi o

porţiune CD cu pantă descrescătoare. Umiditatea finală a materialului la temperatura şi umezeala
aerului.

Dacă în locul umidităţii se ia pe ordonată viteza de uscare rezultată din împărţirea diferenţei
de umiditate dU la intervalul de timp dτ dintre două măsurători ale greutăţii materialului sau – mai
exact – din diferenţierea grafică a curbei precedente ul, τ, se ajunge la diagrama din fig.3, care dă
viteza de uscare în funcţie de timp.

Curba din această diagramă are o prima porţiune ascendentă ,pornind de la U1 pînă la I,
reprezentînd perioada de stabilire a regimului de uscare, porţiunea orizontală I, de uscare cu viteză
constantă, şi porţiunea de uscare cu viteză descrescîndă II.

Coala
Uscător cu tambur
10
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
aaaa
 Forma diagramei de uscare fig.2 și fig.3 se explică prin suprapunerea celor două operaţii
elementare ale uscării.

1.2.3 Durata de uscare

Pentru dimensionarea uscătoarelor trebuie să se cunoască durata de uscare şi suprafaţa materialului

în contact cu aerul.
În acest scop se studiază operaţia de uscare în două variante:
1) uscarea în condiţii constante, cînd aerul de uscare are permanent şi pretutindeni aceeaşi
umezeală şi aceeşi temperatură: de exemplu, uscarea unui strat subţire de material cu aer
de temperatură şi umezeală constante.Uscarea în condiţii constante decurge în regim
nestaţionar.
2) uscarea în condiţii variabile, cînd aerul îşi schimbă umezeala şi temperatura. Din acest
punct de vedere se studiază uscarea în regim staţionar, adică uscarea cînd proprietăţile
aerului şi ale materialului variază în lungul uscătorului; pentru realizarea acestei uscări
este necesar ca şi materialul să circule, în echicurent sau în contracurent faţă de
aer.Uscarea în condiţii variabile se realizează în uscătoarele cu funcţionare continuă.
Durata primei perioade a uscării se determină conform ecuației :
𝑈1−𝑈𝑐𝑟
ῖ1 = (12)
𝑑𝑈/𝑑ῖ

Unde:
U1,Ucr – respectiv umiditatea inițială și critică a materialului , %;
dU/dῖ - viteza uscării (tg 𝜶); mărimea apei evaporate din material într-o unitate de timp, %/s

În perioada a doua de uscare durata procesului se calculează conform ecuației :

1 𝑈𝑐𝑟.𝑟𝑒𝑑.−𝑈𝑒𝑐ℎ
ῖ2=𝐾𝑢𝑠2,3lg (13)
𝑈2−𝑈𝑒𝑐ℎ

Unde :
Kus-constanta vitezei de uscare în perioada a doua egală cu :
𝑑𝑈/𝑑ῖ 1
Kus=𝑈𝑐𝑟.𝑟𝑒𝑑−𝑈𝑒𝑐ℎ , 𝑠 (14)

Ucr.red-umiditatea critică redusă a materialului , %

Uech- umiditatea de echilibru, %
U2- umiditatea finală a materialului , % .

Coala
Uscător cu tambur
11
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата

Numeroasele tipuri de uscătoare, construite ca să dea randamente cît mai bune în foarte
variatele condiţii ce li se impun, pot fi clasificate din multe puncte de vedere. Criteriile principale de
clasificare rezultă din tabelul 3:
Criterii de clasificare
Regimuri de clasificare
Forma materialului
Sensibilitatea termică şi la oxigen Sensibil la temperatură în stare uscată
a materialului
Agentul de uscare
Mişcarea agentului de uscare în Contracurent
raport cu materialul
Circulaţia agentului de uscare
Încălzirea agentului de uscare
Recircularea agentului de uscare
Îndepărtarea umidităţii din Prin condensare
uscător
Încălzirea materialului
Mod. Coal N. Document Semnat
aaaa
1.3. Procedee şi aparate de uscare
Clasificarea uscătoarelor
Grupe
Funcţionare în şarje, regim nestaţionar
Funcţionare continuă, regim staţionar
Pulbere
Granule
Bucăţi
Plăci
Foi
Pînze
Paste
Soluţii
Insensibil la temperatură
Sensibil la temperatură în stare umedă
Insensibil la oxigen
Sensibil la oxigen în stare umedă
Sensibil la oxigen în stare
Aer
Gaze de ardere
Amestec de aer şi gaze de ardere
Abur supraîncălzit
Echicurent
Curent încrucişat
Curent mixt
Circulaţie naturală
Circulaţie forţată
Încălzitoare de aer încălzite cu abur
Încălzitoare încălzite cu foc
Amestecarea cu gaze de ardere calde
Cu încălzire electrică
Fără recilculare
Cu recirculare parţială
Cu recirculare totală
Evacuarea cu agentul de uscare
Prin absorbţia chimică
Prin adsorbţie
Convecţie (căldura agentului de uscare)
Conducţie (contact) prin suprafeţe încălzite
Radiaţie (uscare cu radiaţii infraroşii)
Coala
Uscător cu tambur
12
Data
Дата
 Încălzire mixtă
Curent de înaltă frecvenţă
Presiune atmosferică
Presiunea în uscător
Depresiune (vid)
Cameră
Tunel
Cu bandă transportoare
Turbină
Rotativ (tubular)
Construcţia uscătorului
Tambur
Cu agitare mecanică (transportor elicoidal)
Pneumatic
Prin pulverizare
În strat fluidizat

În continuare, se va adopta clasificarea după caracteristicile constructive ale uscătoarelor; această

clasificare satisface şi alte criterii de sistematizare a uscătoarelor.

1.3.1. Uscătoare cu cameră

Aceste uscătoare sînt formate dintr-o încăpere, de la mărimea unui dulap pînă la mărimea unei
camere; ele sînt prevăzute cu uşi prin care se introduce şi se scoate materialul aşezat în stive, pe
stilaje, pe cărucioare sau în tăvi. Aerul de uscare circulă prin stivele de material sau printre poliţele
stilajelor. Materialele păstoase sau pulverulante se aşază pe tăvi, iar cele granulare pe tăvi cu fundul
perforat; aerul circulă pe deasupra materialului sau străbate prin materialul (granulat).
Uscătoarele cu cameră sînt folosite pentru uscarea intermitentă (în şarje) a materialelor în
cantităţi relative mici. Ele sînt recomandate şi atunci cînd se impune un regim special de uscare
(variaţia temperaturii în timpul uscării după un program special).
Pentru modul de încălzire şi de dirijare a aerului prin uscător, se deosebesc următoarele
variante de uscătoare cu cameră:
1. Uscătoare cu circulaţie naturală a aerului. Aerul este încălzit de un calorifer şi circulă
prin uscător sub acţiunea tirajului unui coş. Sînt aparate simple, dar au dezavantajul că uscarea nu
este uniformă; randamentul termic este mic pentru că nu utilizează suficient capacitatea de uscare a
aerului.
2. Uscătoare cu circulaţie forţată a aerului. La aceste uscătoare, aerul circulă pe un drum
mai bine definit, sub acţiunea unuia sau mai multor ventilatoare. Sub acţiunea ventilatoarelor, aerul
poate parcurge un drum mai lung prin uscător şi iese mai aproape de saturaţie decît la uscătoarele
precedente.

Coala
Uscător cu tambur
13
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
aaaa
 3. Uscătoare cu încălzire intermediară a aerului. Pentru folosirea mai bună a aerului şi a căldurii
se construiesc uscătoare în care aerul este reîncălzit de mai multe ori în drumul său prin uscător.

4. Uscătoare cu recirculare parţială a aerului. În aceste uscătoare numai o parte a aerului care a
trecut peste materialul de uscat este scos din uscător; cealaltă parte, completată cu aer proaspăt, este
reîncălzită şi folosită din nou la uscare. Avantajele recirculării sînt:
a) utilizarea mai economică a aerului şi a căldurii;
b) realizarea unei viteze mai mari a aerului, convenabilă pentru accelerarea uscării;
c) posibilitatea – importantă pentru uscarea unor materiale sensibile – de a regla după voie
conţinutul de umezeală al aerului în timpul uscării.

Diagrama H, x pentru uscarea cu recircularea aerului indică următoarele operaţii:

- amestecarea aerului proaspăt cu aerul care a trecut prin uscător;
- încălzirea amestecului de la temperatura t2 pînă la temperatura t3 ;
- umezirea aerului (ca rezultat al uscării materialului) între două puncte.
În diagramă s-a considerat că raportul de amestec este egal cu o parte aer proaspăt la două
părţi aer recirculat. Cantităţile de aer proaspăt şi de aer recirculat se calculează în kilograme de aer
uscat.
5. Uscătoare cu condensare. În aceste aparate se realizează un circuit închis al întregului
debit de aer (recircularea totală a aerului), după o anumită schemă. În diagrama H, x, este indicat
ciclul aerului; aerul rece şi saturat este încălzit,se umezeşte cu umiditatea materialului pe care-l
usucă , este apoi răcit într-un răcitor-condensator, pînă într-un anumit punct, unde începe
condensarea umezelei.Uscătoarele cu condensare au fost folosite pentru uscarea lemnului. Din
cauza consumului mare de căldură şi de apă de răcire, ele au fost înlocuite cu alte uscătoare mai
economice.
1.3.2. Uscător cu tambur
Pentru uscarea legumelor, fructelor, grînelor, suspensilor şi pastelor se folosesc uscătoare cu
tambur. Lichidul pentru uscat se întinde în film subţire pe un tambur cilindric orizontal, încălzit din
interior cu abur, apă caldă sau ulei; sub influenţa căldurii transmise prin conducţie în filmul de
lichid şi a aerului înconjurător, apa este vaporizată pînă la sicitate, în timp ce tamburul execută
aproximativ trei sferturi dintr-o rotaţie; reziduul solid uscat se desprinde de pe suprafaţa tamburului
cu un cuţit sau cu perii.
Uscătoarele cu tambur se construiesc în mai multe variante deosebindu-se între ele prin
numărul tamburelor (unul sau două), prin sensul lor de rotaţie, prin modul cum se realizează filmul

Coala
Uscător cu tambur
14
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
aaaa
 de lichid pe suprafaţa tamburului; prin modul de desprindere a precipitatului, prin presiunea la care
funcţionează (la presiune atmosferică sau în vid).

În fig.4. sînt reprezentate schemele de principiu ale unor uscătoare cu tambur.

Uscarea cu preformare. Pentru uscarea pastelor se utilizează din ce în ce mai mult procedeul
de uscare cu performare. În prima etapă pasta este uscată parţial pînă la o consistenţă suficientă ca
să dea un produs în solzi sau granule care,în a doua etapă este uscat pînă la umiditatea finală într-un
uscător pentru materiale granulare, de exemplu într-un uscător cu bandă.
Pentru prima etapă se poate folosi un uscător obişnuit cu tambur, dar este preferabil un uscător
pe a cărui suprafaţă sînt săpate şanţuri sau adîncituri (alveole) de 8 mm. În aceste şanţuri pasta
iniţială este presată cu ajutorul unui rulou. În timpul uscării pe tambur, materialul se strînge şi este
uşor îndepărtat de pe de pe tambur cu un cuţit în formă de pieptene.
Pentru uscarea materialelor în foi lungi, de exemplu hîrtie, pînză etc., se folosesc instalaţii de
uscare cu multe tambure încălzite, pe care materialul de uscat le parcurge în serie.

Coala
Uscător cu tambur
15
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
aaaa
 Tabel 3: Date caracteristice pentru uscătoarele cu tambur

Diametru tamburului 0,6-2,5 M

Lungimea tamburului 0,5-2 M
Turaţia tamburului, n 2-8 rot/min
Presiunea aburului de încălzire 2*105-6*105 Pa
Coeficientul total de transfer abur-film 175-2100 W/(m2*h)
Produsul rezultat pe unitatea de arie a tamburului 5-50 Kg/(m2*h)
Umiditatea vaporizată = capacitatea de uscare 15-75 Kg/(m2*h)
Consumul de vapori/apă vaporizată 1,2-20 Kg/kg
Randamentul termic 3150-5000 kJ/kg
Grosimea stratului de material pe tambur 0,1-1,0 Mm
Puterea necesară pe unitatea de arie a tamburului 0,055 n kW/m2
Durata de serviciu a cuţitelor 1-6 Luni

1.3.3. Uscătoare tunel

Un uscător tunel este o cameră lungă, pe care materialul, aşezat pe vagonete, o parcurge cu
viteză mică, în lungul ei. La anumite intervale de timp se introduce un vagonet cu material umed la
unul din capetele tunelului şi se scoate un vagonet cu material uscat la celălalt capăt. Înaintarea
vagonetelor se face cu un dispozitiv de împingere sau cu lanţuri şi este uşurată dacă uscătorul se
construieşte cu o mică pantă coborînd către capătul de ieşire. În cele două capete, tunelul este închis
cu uşi etanşe sau cu ecluze care sînt deschise numai cînd se introduce sau se scoate un vagonet.
Pentru circulaţia agentului de uscare – aer sau gaze de ardere – sînt aplicate cele mai variate
scheme: circulaţia în curent paralel, contracurent, curent încrucişat sai curent mixt.
Circulaţia în curent paralel convine pentru materiale insensibile la căldură în stare umedă dar
sensibile în stare uscată, cînd nu se cere o uscare înaintată şi cînd agentul de uscare are temperatură
ridicată.
Circulaţia în contracurent se adoptă pentru materiale sensibile la căldură în stare uscată, cînd
se cere uscarea înaintată a materialului şi cînd conţinutul iniţial de umezeală al agentului de uscare
este relativ mare.

Coala
Uscător cu tambur
16
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
aaaa
 Circulaţia în curent mixt (echicurent + contracurent) aplicată cu discernămînt întruneşte
avantajele ambelor moduri precedente de circulaţie. Toate aceste scheme de circulaţie a agentului
de uscare au dezavantajul uscării neuniforme în secţiunea transversală mare a uscătorului. Progresul
important al uscătorului tunel a fost introducerea circulaţiei transversală a agentului de uscare (în
curent încrucişat). Sub acţiunea unor ventilatoare centrifuge sau axiale şi a unor pereţi de separare
transversală parţială, canale de aer şi încălzitoare intermediare, se creează o circulaţie transversală
de aer, cu viteză mare, suprapusă peste circulaţia longitudinală, mai lentă. Rezultatul este o uscare
rapidă şi uniformă a materialului.
1.3.4. Uscătoare cu bandă
Aceste uscătoare, în forma lor obişnuită, se aseamănă – ca principiu de funcţionare – cu
uscătoarele tunel. Materialul este purtat continuu, în strat subţire, în lungul tunelului de către una
sau mai multe benzi sau plase transportoare.
Uscătoarele cu bandă sînt folosite pentru uscarea pastelor şi a materialelor granulare şi
fibroase.
În uscătoarele cu mai multe benzi transportoare, materialul este uscat mai uniform din cauza
𝑚
amestecărilor prin căderile de la capetele benzilor. Viteza benzilor este de 0,3 – 0,5 , iar viteza
𝑚𝑖𝑛
𝑚
aerului de 2-3 𝑠 .

Pentru a folosi întreaga suprafaţă a benzilor transportoare, au fost construite benzi cu plăci
rabatabile; banda este formată din plăci care, cu ajutorul unor piese de ghidaj, sînt ţinute în poziţie
orizontală pînă la apropierea tamburului de la capăt unde ele se deschid, lăsînd materialul să cadă pe
partea inferioară a benzii
1.4. Tehnologia uscării sfeclei
Schema tehnologică de uscare a sfeclei este următoarea:
Recepţie
Depozitare
Spălare
Sortare
Curăţire
Divizare
Inactivarea enzimelor
Uscare
Sortare
Ambalare
Depozitare

Coala
Uscător cu tambur
17
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
aaaa
 Operaţiile caracteristice acestui proces sunt:
a) Inactivarea termică a enzimelor, care se realizează prin opărire sau aburire, fiind necesară
pentru majoritatea legumelor care se usucă. Dacă nu se face opărirea, mazărea şi fasolea îşi
pierd gustul caracteristic iar majoritatea legumelor, ca verdeţurile, cartofii, varza, capătă un
gust străin. Cercetările recente au demonstrat că de opărire depinde timpul de depozitare a
legumelor uscate.
b) Astfel, în cazul fasolei uscate, pentru a asigura o depozitare de 3 luni, este suficientă o
opărire de 2 minute, pe cînd pentr o păstrare de 9 luni este necesară o opărire de 3-4 minute.
În afară de faptul că opărirea inactivează enzimele, ea ajută direct procesul de uscare prin
distrugerea celulelor, apa eliminîndu-se cu mai multă uşurinţă decît din celule vii. La cartofi,
opărirea este necesară şi pentru a evita fenomenul de călire, defect care apare în urma
faptului că în felia neopărită de cartofi, apa se evaporează rapid, de la suprafaţă, provocînd
formarea unei cruste.
În unele cazuri, pentru a mări eficacitatea opăririi, se adaugă în apa de opărire NaHCO3 pentru
menţinerea coloraţiei naturale. Tratarea cu abur este recomandată deoarece se obţin următoarele
avantaje:
- randamentul în produse deshidratate este mai ridicat, în special în cazul legumelor cu
conţinut mare de substanţe solubile;
- gustul produselor opărite cu abur este în general mai bun;
c) Sulfitrarea. Se recomandă ca inactivarea enzimelor să se facă cu bioxid de sulf. S-a constatat
că pentru înlocuirea opăririi cu sulfitarea, în cazul legumelor este nevoie de un timp de 40-
50 minute, din care cauză calităţile organoleptice ale produsului finit se înrăutăţesc. S-au
obţinut rezultate bune prin utilizarea sulfitării ca o operaţie suplimentară a opăririi. Dacă
înainte de a fi opărite, legumele se sulfitează timp de 20 minute, se păstrează foarte bine
vitamina C, β-carotenul şi culoarea. La cartofi, de exemplu, vitamina C se păstrează în
proporţie de 97,9%, pe cînd în mod normal se păstrează numai 10%.Consumul de sulf este
de 2-2.5 kg sulf la 1000 kg legume. În ultimul timp s-a pus la punct tratarea cu soluţie de
SO2 sau de bisulfit. Astfel prin menţinerea sfeclei în soluţie de 1% bisulfit timp de cîteva
minute se inactivează tirozinaza care provoacă înnegrirea.
d) Uscarea sfeclei se face în două etape: la sfeclele care au o structură capilar-poroasă şi la care
umiditatea se poate îndepărta uşor în prima etapă, uscarea se face la temperaturi ridicate (70-
800C), urmînd ca în etapa a doua să se scadă temperatura la 50-600C. La sfeclele care nu au
o structură capilară şi au un conţinut ridicat de zahăr, în prima etapă temperatura este redusă
45-550C, iar în etapa a doua se poate ridica temperatura la 60-700C.

Coala
Uscător cu tambur
18
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
aaaa
 În procesul uscării, o importanţă deosebită, pe lîngă factorii menţionaţi, o prezintă şi
încărcarea sitelor uscătorului. O încărcare prea mare a sitelor atrage după sine chiar scăderea
productivităţii.

1.5. Transformări chimice la uscare

La uscarea sfeclei, în special atunci cînd nu se respectă condiţiile tehnologice optime, au loc
transformări importante ale compoziţiei materiei prime, şi anume a zahărului, a substanţelor
azotoase, a aromei, a vitaminelor şi a culorii.
Pierderile de zahăr sînt provocate de două cauze:
1. Caramelizarea zahărului. Atunci cînd uscarea se face la temperaturi ridicate şi un
timp îndelungat, o cantitate însemnată de zahăr se distruge. Temperatura la care
începe caramelizarea nu este constantă, fiind în funcţie de natura produsului.
2. Formarea melanoidinelor în urma reacţiei dintre zaharuri şi aminoacizi provoacă atît
pierderi de zaharuri cît şi de aminoacizi.
Ca urmare a formării melanoidinelor şi a caramelizării zahărului, culoarea produselor se
întunecă, căpătînd un aspect de cele mai multe ori neplăcut.
La închiderea culorii sfeclei uscate participă şi reacţiile de oxidare a substanţelor tanante în
chinone şi transformările antocianelor.
Paralel cu formarea substanţelor melanoide şi a caramelizării zahărului se formează substanţe
volatile, ca: amoniac, aldehide, furfurol care de cele mai multe ori dau un gust neplăcut produsului-
În unele cazuri, ele participă însă şi la formarea gustului specific.
Prin uscare, în special atunci cînd nu se respectă prescripţiile tehnologice,produsele îşi pierd
în mare parte aroma caracteristică. Această transformare afectează în special produsele cu un
conţinut mare de substanţe volatile.
Vitaminele se găsesc în cantităţi mici în produsele uscate. Cantitatea de vitamina C în
produsele supuse uscării scade între 2% şi 5% din valoarea iniţială, în funcţie de procesul
tehnologic folosit şi de natura fructului.

Coala
Uscător cu tambur
19
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
aaaa
 1.6. Ambalarea sfeclei uscate
Ambalajele pentru sfeclele uscate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să fie ermetice. Ermetizarea nu trebuie să se strice după o păstrare timp de 4 ore la 58 0C şi
la temperaturi scăzute;
- să nu permită pătrunderea moliilor;
- să nu împrumute un gust şi un miros impropriu produsului;
Pentru ambalarea sfeclelor uscate se folosesc cu rezultate bune pungi şi cutii de hîrtie caşurate
cu foi metalice, cutii de tablă, foi de material plastic. Sacii de hîrtie şi iută nu dau rezultate bune.
Deasemenea se practică şi presarea în blocuri ( brichetarea) la circa 300 atmosfere, realizîndu-se un
contact mai redus între aer şi produs, iar degradarea produsului prin înnegrire şi decolorare este cu
mult întărziată.
Pentru ca presarea să se facă în bune condiţii, este necesar ca produsul să aibă 10-12%
umiditate. Ambalarea produselor uscate şi presate se face în celofan impermeabil.
Foarte bune rezultate se obţin prin păstrarea sfeclelor uscate într-o atmosferă de gaze inerte. În
cazul acesta se folosesc cutii de tablă lăcuite, care se închid ermetic.

1.7. Depozitarea sfeclelor uscate

Operaţia de depozitare trubuie să se facă ţinînd seama de următuarele recomandări:
 umiditatea sfeclelor să fie cît mai scăzută de 10-12%. Ultimele cercetări au arătat că
dacă se scade umiditatea legumelor pînă la 5%, se înhibează reacţiile enzimatice de
brunificare şi ca atare produsul se păstrează mult mai bine.
 Sfeclele uscate sînt foarte higroscopice. Ele absorb cu foarte mare uşurinţă umiditatea
din aer în cazul în care sînt păstrate în depozite cu umiditate relativă ridicată şi îşi
pierd posibilitatea de a se conserva. Din această cauză se recomandă ca umiditatea
relativă în depozite să fie cît mai scăzută, fiind cuprinsă între 60-65% şi numai în
unele cazuri la legume se admite să fie de 75%.
 Temperatura ridicată, activează dezvoltarea microorganismelor, a moliilor şi a
enzimelor. Se recomandă ca temperatura de dpozitare să fie maximum 150C. Se obţin
foarte bune rezultate prin păstrarea sfeclelor la temperaturi cuprinse între 0-100C.
 În urma depozitării pe timp îndelungat, în sfeclele deshidratate au loc transformări
însemnate în compoziţia lor chimică care se manifestă prin pierderea treptată a
gustului sau apariţia de gust şi miros străin şi pierderea sau închiderea culorii, datorită
activităţilor enzimelor.

Coala
Uscător cu tambur
20
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
aaaa
 Transformările sînt influenţate în cea mai mare măsură de temperatură. La temperatura de
100C, chiar şi produsele cele mai sensibile îşi păstrează calităţile timp de 6-9 luni, pe cînd la 32-
370C are loc înrăutăţirea rapidă a calităţii.
Unul dintre defectele cele mai curente ale produselor uscate este brunificarea. S-a constatat că
în 95% din cazuri, brunificarea este provocată de reacţia Maillard dintre aminoacizi şi zaharuri.
O altă cauză a alterării culorii este oxidarea pigmenţilor carotenoizi în derivaţi iononici.
Pierderile sînt influenţate de umiditate şi de modul de ambalare. În cazul în care umiditatea este
scăzută şi ambalarea se face în atmosferă de azot, pierderile de carotină sînt cu mult mai mici.
Pierderile de vitamina C sînt deosebit de mari la păstrare, fiind în funcţie de temperatură,
umiditate şi de inactivarea enzimelor. Sînt cazuri cînd după un anumit timp de păstrare, cantitatea
de vitamina C ajunge să fie egală cu zero. Se constată că există o corelaţie între pierderile de
vitamină C şi conţinutul de umiditate a produsului, şi anume cu cît umiditatea este mai redusă, cu
atît se păstrează mai bine vitamina C. Pentru a înlătura însă complet pierderile de vitamina C, este
necesar ca umiditatea să se redusă sub 1%.

2. Principiul de funcţionare al aparatului

Uscătorul cu tambur prezintă un cilindru cu tamburul (4) înclinat cu două centuri (bandaje de
sprijin) (3) care prin rotirea acestuia se lunecă pe rotiţele de sprijin .Materialul intră în capătul
tamburului ridicat peste dispozitivul de alimentare, se prinde de şurub, pe care el se usucă, după
care se roteşte de-a lungul tamburului avînd unghiul de înclinare spre orizont de 60. Amestecarea
axială a uscătorului se petrece cu ajutorul rotiţelor de sprijin (8).
Materialul se amestecă în uscător cu ajutorul adaosului interior răspîndit uniform în tambur.
Construcţia montării depinde de mărimea bucăţilor şi proprietăţilor materialului uscat.
De obicei în uscătorul cu tambur materialul şi agentul de uscare se mişcă echicurent, datorită
acestui fapt are loc uscarea şi transportarea materialului cu ajutorul gazelor de ardere în partea
opusă a mişcării. Pentru micşorarea transportării echicurente viteza gazelor în tambur se menţin nu
𝑚
mai mult de 2-3 . Gazele intră în încălzitor (1), pătrunzînd în tambur din partea intrării
𝑠

materialului şi a camerei de alimentare pentru răcirea gazelor pînă la temperatura necesară a aerului.
Materialul uscat trece peste construcţie în formă de inel de schimb sau paletă de rotire, în
urma căreia se regulează nivelul de umplere a tamburului, deobicei nedepăşind 20-25% din volumul
lui. Produsul finit trece peste poara de ecluză fiind obstacol pentru aerul din tambur şi aceste se
elimină cu ajutorul transportorului (conveierului, benzi rulante).

Coala
Uscător cu tambur
21
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
 Gazele se elimină din tambur cu ajutorul pompei aspiratoare de fum amplasată în parte din
spate a uscătorului. Pentru extragerea prafului din gaze între tambur şi pompa aspiratoare de fum se
aprinde instalaţia pentru separarea prafului de gaze (ciclon).
Tamburul duce la funcţionarea arcului veneţian (9) care se află agăţat (cuplat) de roţile dinţate,
unite de reductor şi motor electric. Viteza de rotire a tamburului depinde de unghiul de înclinare şi
de durata de uscare, de obicei tamburul execută 1-8 rot/min.

3.Calculul termic al uscătorului cu tambur

Fluxul umezelii, eliminate pe parcursul procesului de uscare se determină din bilanțul termic în
proces:

G1=G2+W (15)
De unde :
𝑢₁−𝑢₂ 𝑢₁−𝑢₂ 𝐾𝑔
𝑊 = 𝐺₁ − 𝐺₂ = 𝐺₁ 100−𝑢₂ = 𝐺2 100−𝑢₁ ; (16)
ℎ

unde :
𝐾𝑔
G1şi G2- debitul produsului umed si acelui uscat, ℎ ;
U1 şi U2 - umiditatea initială si acea finală a produsului, în raport cu masa totală, % masă.
𝐾𝑔
W-pierderea umidității evaporate , ℎ .

𝐾𝑔 𝐽
Consumul specific de aer uscat l (𝐾𝑔 𝑎𝑝ă) și de căldură q 𝐾𝑔() poate fi stabilit cel mai simplu prin
metoda grafo-analitică, cu ajutorul diagramei 1-x. În dependență de temperatura t0 şi umiditatea
relativă φ₀ a aerului , în diagramă se identifică entalpia I0 și conținutul de umezeală x0 a aerului
proaspăt. Încălzirea aerului are loc în condițiile unei umidități constante până la o anumită
temperaturat1.
La intersecția izotermei t2 cu adiabata 𝐼2 stabilim starea finală a aerului la ieșire din uscător.

Pentru a calcula consumul specific al aerului uscat (l)avem nevoie de următoarea formulă :
1 𝐾𝑔
l= 𝑥2−𝑥0; (17)
𝐾𝑔

Unde:
𝐾𝑔
x0 - conţinutul de umezeală a aerului în încăpere ;𝐾𝑔 𝑎𝑝ă
𝐾𝑔
x2 - conţinutul de umezeală la ieşire din uscător ;𝐾𝑔 𝑎𝑝ă

Iar pentru a calcula consumul total al aerului uscat (L) avem nevoie de următoarea formulă :
𝐾𝑔
L=l*W ; (18)
ℎ

Coala
Uscător cu tambur
22
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
 Pentru a calcula consumul specific de căldură (q) avem nevoie de următoarea formulă :
𝐼2−𝐼₀ 𝐾𝐽
q= 𝑥₂−𝑥₀; (19)
𝐾𝑔
Unde :
𝑘𝐽
I0 - entalpia aerului în încăpere ; 𝐾𝑔 𝑎𝑒𝑟 𝑢𝑠𝑐𝑎𝑡
𝑘𝐽
I2- entalpia aerului la ieşire din uscător;𝐾𝑔 𝑎𝑒𝑟 𝑢𝑠𝑐𝑎𝑡

Iar pentru a calcula consumul total de căldură (Q) avem nevoie de următoarea formulă :
𝑊
Q= 𝑞 3600; kW (20)

4.Calculul constructiv al uscătorului cu tambur

Pentru a alege dimensiunile de gabarit a uscătorului cu tambur trebuie să fie dată lungimea
rezistenţei a uscătorului cu tambur A (kg/m3*h) şi diametrul tamburului D. Pentru sfeclă:

𝐾𝑔 𝐾𝑔
A=100 =0,027 𝑚3∗𝑠 (21)
𝑚3∗ℎ

Pentru a calcula volumul uscătorului avem nevoie de următoarea formulă :

𝑊
V= 𝐴 ; m3 (22)

Diametrul tamburului se poate calcula conform următoarei formule :

𝜋∗𝐷2 4𝑉
V=S*l = <=> D = √ 𝜋 ; m (23)
4

După normele maşinelor (HMПИ-84-47) diametru tamburului poate fi: D=800, 1200, 1400, 1600,
1800, 2000, 2200, 2400, 2800 (mm);
Lungimea tamburului se calculează conform relației :

𝑉
L=0.785∗ 𝐷2 ; m (24)

Pentru a calcula timpul de uscare a uscătorului cu tambur avem nevoie de formula:

120(𝛽∗𝜌(𝜔1−𝜔2))
τ= (𝐴(200−(𝜔1+𝜔2))) ; s (25)

Coala
Uscător cu tambur
23
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
 Unde:
β – coeficient, β=0,1-0,2
ρ – densitatea de umplere a masei, kg/m3
ω1,ω2 – umiditatea produsului la început şi la ieşire, %
A – rezistenţa volumului tamburului după umiditate, kg/m3*s

Numărul de rotaţii a tamburului se calculează astfel :

𝑚𝑘𝐿
n= 𝜏∗𝐷∗𝑡𝑔𝛼 ; min-1 (26)

Unde:
m şi k – coeficienţi, m=1, k=0,5-2,0
τ – timpul de uscare, s
α – unghiul de înclinare a tamburului, α=2.25

5. Bazele protecţiei muncii

Protecţia muncii este un sistem de acte legislative, activităţi şi mijloace social-economice,

organizatorice, tehnice, igienice şi curativ-profilactice, ce asigură securitatea, menţinerea sănătăţii şi
capacităţii de muncă ale omului în procesul muncii.
Dezvoltarea de mai departe a protecţiei muncii este îndreptată spre crearea unor condiţii mai
favorabile pentru o muncă înalt efectivă, ameliorarea condiţiilor sanitar-igienice şi tehnicii de
securitate, ridicarea nivelului culturii de producţie.
Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile sînt obligate să asigure pentru toţi salariaţii condiţii de
muncă (sănătoase, nepericuloase şi poartă răspundere în modul stabilit pentru dauna pricinuită
sănătăţii lor.
Administraţia este obligată să introducă mijloacele moderne ale tehnicii securităţii, care să
preîntîmpne accidentele de muncă şi să asigure condiţii sanitar-igienice, care să prevină apariţia de
boli profesionale în rîndurile salariaţilor.
Administraţia nu are dreptul să ceară lucrătorului îndeplinirea unei munci, care prezintă o
primejdie evidentă pentru viaţă.
Nici un model de maşină nouă, de mecanism şi de alt utilaj de producţie nou nu poate fi lansat
în producţie în serie, dacă el nu corespunde regulilor cu privire la protecţia muncii.

Coala
Uscător cu tambur
24
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
 Cerinţe generale de securitate
 La deservirea uscătorului cu tambur au acces persoanele care au trecut examinarea medicală
şi au fost apreciaţi apt pentru acest lucru, au trecut cursul de instruire şi verificare a
cunoştinţelor în domeniul protecţiei muncii şi au căpătat permisul respectiv;
 Se foloseşte mijloacele de protecţie individuală conform normelor stabilite;Se păstrează în
curăţenie şi ordine locul de muncă;
 Se interzice supraîncărcarea locului de lucru, a trecerilor cu materiale, piese brute, deşeuri;
 Deşeurile trebuie acumulate şi păstrate în lăzi specializate;
 La locul de muncă trebuie să fie păstrate numai acele scule, dispozitive, semifabricate şi
piese care sunt necesare la efectuarea lucrărilor în schimbul dat;
 Instalarea şi schimbarea semifabricatelor, sculelor, efectuarea măsurărilor şi curăţirea
uscătorului se efectuiază în momentul decaptării lui;
 Se îmbracă hainele de lucru, se închide toţi nasturii, se strînge părul sub o beretă;
 Se verifică prezenţa şi buna stare a protectoarelor mecanice şi legătura corpului uscătorului
cu tambur cu priza de pămînt;
 Se verifică funcţionarea uscătorului cu tambur în gol şi funcţionarea butonului de pornire
prin conectarea şi deconectarea uscătorului;
 Să verifică dacă sistemele de ungere şi răcire funcţionează normal.

Cerinţe de securitate în timpul lucrului

 Nu se aplecă deasupra uscătorului;
 Nu se transmite şi nu luaţi obiecte deasupra strungului în funcţionare;
 Nu se sprijină de uscător, nu se pune pe el scule şi semifabricate;
 Nu se măsoară piese în timpul funcţionării uscătorului, nu se curăţă şi nu se unge strungul
pînă la oprirea completă a lui;
 Nu se părăseşte uscătorul fără a-l deconecta;
 La dispariţia curentului electric din reţea în timpul lucrului se deconectează imediat
uscătorul.

Coala
Uscător cu tambur
25
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
 Cerinţe de securitate în situaţii de avarie
 În caz de apariţie a unei situaţii ce poate prezenta pericol pentru viaţa şi sănătatea personală
ori a altor persoane, se deconectează uscătorul şi se informează conducătorul de sector;
 În caz de accident de muncă se deconectează uscătorul, se acordă dacă este necesar primul
ajutor medical sau se chemă asistenţa medicală. Se informaţi conducătorul de sector;
 În caz de incendiu, calamităţi naturale, declararea situaţiei excepţionale se deconectează
uscătorul şi se îndeplineşte comanda conducătorului de sector.

Cerinţe de securitate la terminarea lucrului

 Se deconectează electromotorul;
 Se şterge şi se unge uscătorul, se aduce în ordine sculele, dispozitivele şi mijloacele de
protecţie individuală, se aranjează semifabricatele în locul şi în ordinea stabilită.

Coala
Uscător cu tambur
26
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
aaaa
 6. Bibliografie

1. Bratu Em.A., Operaţii şi utilaje în industria chimică – Editura Tehnică: Bucureşti, 1981.
2. Касаткин А.Г., Основные процессы и аппараты химической технологию – М: Химия,
1973
3. Павлов К.Ф., Примеры и задачи по курсу процессов и аппаратов химичеслой
технологию – Л.:Химия 1981
4. Стахеевю И.А., Основы пройектирования процессов и аппаратов пищевых
производствю Минск, 1972, 1975
5. Дытнерский Ю.И. Основные процессы и аппараты химической технологии. Мб1972
6. Чюбик И.А., Теплофизические свойства пищевых продуктов и полуфабрикатов, М.,
1972
7. Гребенюк С.Ьюб Расчеты и задачи по процессов и аппаратов пищевых производствю.
– Агропромиздатб 1996
8. Стабников В.Н., Процессы и аппараты пищевых производств. – М.: Пищевая
промышленостъб1981

Coala
Uscător cu tambur
27
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
aaaa
 Fig. 5: Schema de principiu al unui uscător cu tambur.

Coala
Uscător cu tambur
28
Mod. Coal N. Document Semnat Data
Дата
aaaa
 Cuprins:
Pag.
Introducere....................................................................................................................... 3
1. Bazele teoretice ale procesului......................................................................................... 4
1.1 Statica procesului de uscare............................................................................................. 6
1.2 Cinetica uscării................................................................................................................. 9
1.2.1 Viteza de uscare............................................................................................................... 9
1.2.2 Diagramele vitezei de uscare............................................................................................ 10
1.2.3 Durata de uscare............................................................................................................... 11
1.3 Procedee și aparate de uscare........................................................................................... 12
1.3.1 Uscătoare cu cameră......................................................................................................... 13
1.3.2 Uscător cu tambur............................................................................................................ 14
1.3.3 Uscătoare tunel................................................................................................................. 16
1.3.4 Uscătoare cu bandă........................................................................................................... 17
1.4 Tehnologia uscării sfeclei................................................................................................. 17
1.5 Transformări chimice la uscare........................................................................................ 19
1.6 Ambalarea sfeclei............................................................................................................. 20
1.7 Depozitarea sfeclelor uscate............................................................................................. 20
2. Principiul de functionare al aparatului............................................................................. 21
3. Calculul termic al uscătorului cu tambur......................................................................... 22
4. Calculul constructiv al uscătorului cu tambur.................................................................. 23
5. Bazele protecției muncii................................................................................................... 24
6. Bibliografie....................................................................................................................... 27