I

anll

cromc ca

respirat 1.
Cuvintele-cheie
a

nică ş1 noxe sau

habitual).
Leziunile cauzative emfizemul ş1
a căilor aeriene. Ele
 nsc
a crescut extrem
mare endemie

care · se situează
demiologice referitoare la
chestionare validate.
„În SUA din bărbaţii albi

rea BPOC."
j

respiratorie este condiţionată

premarturitatea poate genera dimensiuni pulmonare mai mici.
rezultat naşterea unor fi cu până
Ia copiii din mame plus
r
6
:i
a
I
o

i1
fiind
de tip panacinar, foarte sever şi
sunt fumători. cu
AAT (PiMZ sau vor
tectoare 1 din normal) ceea ce va a evoluţiei

emfizematos". Scăderea VEMS va fi 100 şi 150

iar se asociază şi famatul se poate · cifre record de
forme precoce de BPOC extrem de grave. Acest model de risc
de clar, dar el nu se regăseşte populaţia de bolnavi cu BPOC
ţie de 1%.
Pol imorfismcl e genice · e altor (regiunea control a
TNF-alfa şi epoxid hidrolaza microsomială) sunt asociate cu creşteri de l 0-15 on a ns-
eului BPOC, dar populaţie şi deci reală asemenea

genice nu sunt
unor
fumătorii d e zvoltă BPOC".
Hiperreactivitatea şi stat.usul socio-economic
sunt cu o scădere a VEMS respectiv, cu o prevalenţă eres-
a BPOC Nivelul
legume care cu
crescut de
l,

'�
!l

.e

;s

it
l-

)f

le
1,

,-
,.

e1 poate fi
s- g1ca. Modificările
)a epiteliu pluristratificat

mat din
bil de
cu prezenţa de secreţii vâscoase,
s- globală a acestor
 este
cel mai adesea
nontabagică sunt
mat sus.
Deseori se expunerea profesional ă agravează efectele fumatului
dacă
de complexă, însumâ.nd peste 4000
substanţe componentele de ţi g ar ă şi
celulele mucoasei bronşice joacă rolul unor microagresiuni repetitive care determină.
leziuni ce unor mecanisme · ·Se
că anumite substanţe prezente în acest fum induc activarea celulelor
ŞIC de
. .

le proinflamatorii
a
Matricea extracelulară este
teoglicani (larg majoritari
fibronectină. Atunci când
degradare implicate rem am ere a
ŞI importante elastază sunt PMN ş1 macro�
fagele excitate metaloproteinaze cea mai
i
 sputei
al numărului mare de PMN alterate)2.
BPOC se asociază deseori cu alte bol i, dintre care cea mai redutabilă este
cancerul bronhopul monar, schimbare de car acter tu sau apariţia
hemoptoke trebuie l a recomandarea
co�puimonare standard, iar în caz de persistenţă a sputel or
o fibrobronhoscopie. Există chiar îndreptăţită
tor suspect de BPOC se primul control medical să
se efectueze o radiografie toracică . Rel atarea unei expectoraţii şi
purul ente reflectă în 80%1 din cazuri preze nţa unor bronşiectazii.
Dispneea este cel mai caracteristic cu
când ea este se cu disfuncţia ·e obstructivă
boala. Apariţia ei se asociază cu un prognostic mai prost şi cu o
Dispneea se defineşte drept de efort respirator crescut
Iniţial
devine dispnee repaus. Caracterul
· sale în timp către pacient. MaJ
înainte de a solicita un c on su l t medical,
n ej ustificat debutul dispneei cu un
anamnezei necesare
de severitate. Utilizarea musculaturii accesom,
ceva
r
1

chiar şuierături
diferenţial cu astmul sau cu al te entităţi: cornaj
l aringia n emoţional se anamneza
ă pacient între şuierătu şi respiraţie zgomotoasă cu "hârâial ă", mai
pentru RPOC.
ultimul condusă poate evidenţia simptome sm-

pot fi somno-
.e
concentrare intelectuală sau
memorie. Mai ales aparţiniHorii
)-
episoadele se
u
foloseşte chestionarul
I­

p
:ă lC
al pacientului
Şl
·e
 Şl
Diagnosticul pozitiv şi diferenţial
Diagnosticul
diferenţial.
se
ş1 dispnee cronică
20 pachete/an
mmnn

nostic se înregistrat după

ho dilatator administrarea

cu crom ce
r

tl

1
,l

Studiile cu
rapid conform un răspuns mai terapia cu
e bronhodilatatoare.
aspectul de hiperinfla ţi e cu:
desen pulmonar accentuat
o
ponenta
pot detecta bule Amploarea bulelor poate fi ,
reprezintă singura in di c aţi e specială a CT BPOC CT permite şi obiectivarea şi cuan-
modificărilor central un
neomogen zone hiperclare, avasculare deosebire
mitare evidentă de un perete); emfizemul panlobular di s
-

trucţie omogenă a · pulmonar. o cu

Este de recomandat a se u a la diagnosticarea

e fe ct BPOC o radiografie
pulmonar ă standard deoarece aceşti bol navi prezintă un crescut de cancer bron-
ho-pul monar, la un
bolnavi. Radiol ogia şi diagnosticarea
spatele unor pacienţicu tablou clinic BPOC stabil sau
pneumotorax, insuficienţe infa rcte pulmonare
Strategia explorării investigaţii de
grama pentru 5
hodilatatoare,
l-

::tt
S ..
:.U
11
te
1-

la
s-

), exa-

;e Şl
f'
,J .

1-

l­ L
s- 2.
":{
·' .

4.
5.
6. ŞI

1- 7. Exacerbarea
J-
1. are a
J- Diagnosticul pozitiv
1· examen
 ,., \
J)

B ·

Grup C -

corespunzăfor
grupul
Eval uarea

mică
somn,

Investigaţiil e
Ex11Iorarea
-- Examenul
- Spirometrie cu beta-mimetic
1e

tului.
Profilaxia secundară:
 Aceştia sunt
selectivitate au efecte minime beta
submembranară
c AMPc şi
a moleculele disponibile, dar mai
determină retroinhibiţie a de betareceptori, cu
·

repetate dar
corticosteroizi.

tele
ceea ce limitează
formă de nebulizare (2,5 mg), în
insuficienţă respiratorie severă. Chiar şi la
cardie sinusală sau
instruit asupra tehnicii
trebuie
l1

l-

Şl
le
mimetice şi
terapie asoci at i vă
,
n
mentul BPOC au
simptomatologie nocturnă persistentă, cu
Efectele secundare import ante ,

c, c auţi i

nervozitatea ş1
recomandabil
r, că profilul
rb
;u de 1 O mg/kg/zi cu doză totală maximă de 600
1- zilnică unică sau de două ori pe zi conferă o corn-
lC
Şl cu
1-

le

, teofilina; scur-

�a

'l ··
. .

1U

xemici
 c) să

Există
a) În ceea ce
a urmare a
Simptomatologia
este
turile submaximale.
Calitatea perio ada
coce postPRR, cât şi de PRR, urm a­
de sesiuni au. fost demons
trate
unm
a
L
ît

r-

a­

of.I

c-

n-

ru
 de urgenţă,
mijloace paraclinice.

grav 1;:voluţie
pirator sau cardiac (respiraţie superfici ală-ineficientă, tendinţă paradoxală
sau respiraţie paradoxală ca semn oboseală musculară,
trică a corduiui), stare confuzivă sau comă.
de gazometrie: P a02 mmHg şi
respiratorie decompensată).
de
e

e
'I)
 2 ..

3.

4.

5.

6.

'7
/,

8.
sease m

9. Ries AL, Bauldoff GS, et al. Pulmonary Rehabilitation:

Based Clinical Practice l 3 1:4S
îO. Stoller

l 1. a
tematic
,-

·y

le
9
]-

l­
sunt spitalizate, iar
;h
anuaL ma1 mare
de gripă respiratorii.
100 spitalizare ş1 una
dintre în serv1cn

S··
sau endocardită).
Odată inoculul
ă,

ea
re
P:
venos şi
US
in discuţie plămânul
diferenţial între pneumopatie şi plămânul de
insufici · mai mic semn
un mandat tratament diuretic. Pe de altă parte, pneumopatia
semn al unui cancer pulmonar şi consecinţă,
bronşică, de
:a -
legat mediul
patologii legate de imunosupresie
dopneumopatică:

un
,a .
+·
f l s negaciv. ficultăţile
expectorează, infecţie bronhopulmonară neexsudativă,
comensală rinofaringe şi cavitatea bucală). Chiar în

gurn cu
ore. Analiza constă. din:
ş1 evaluarea

ş1 cel puţin

sau bacil
 ă a SPl
„

11.
H.

0-
·o­

au

nu
)ra
unei opacităţi;
mare care şi unul sau mai

monare necrotice.
Pneurnotoracele sunt descrise ca
- Colecţia
todiafragmatic

cornu-

lui
 sau mucopurulentă.
hemoptizia francă

sau şi difuză, mai

ca o "j
infecţie

cu
l.

111

lC

'7I
Tabelul 2.L

ă..

iff

ia

s-

J-
există o
aceste motive
a pneumonzae.
asocierea de aminopeniclină + inhibitor
ampicilină ulbactam) sau o cefalosporină
macro li de noi ( claritromicină sau
germenilor mai
Moxifloxacina constituie o

clinico-radiologic
gere o constituie, o macrolidă nouă
avantajul unei mai bune toleranţe digestive faţă
aspiraţie se recomandă amoxicilina + clavulanat
ma1 sus ş1 a
. .

ma1 JOS (tabelul

celor mai
ce

.a-

ae

Ş!

at, la 8 ore 1,2 g (I OOO + la 8 ore

ca
va 750 mg la 8 ore
JS. 1-2 g la 12·24 ore
1-2 g la 8-12 ore
mg la 6 o.re
g la 8 ore
l gla 6 ore
mg la 12 ore
2 50 mg

l 00 mg 400 mg la 12 ore

lS-
la 8 ore
1 or
 eumoniei)

o sau
nă

nu

os­
tra-

ce o e

-- boală sistemică
bronşiectazii

72 ore
 L

}
�J •

6.

7.

o
J,

l O.

!.
'

12.

13.

Infect Dis.
14. Niedennan MS,
Society
tilator-associated,
2005
15. Huchon G, Woodhead M -
tract infection. Eur
16.

17.

1 8.

19.

20.

l. AP et
2.

;es
�n-
6,

;nt
ISC

)').
'-'•

:se
 Patog e

Elementele ale

definitoriu al bolii aenene ş1

apariţia unei clone

3 l).
.
1 \
un

cu

care se găsesc
torii cu afinitate mică (FceRII)
a altor 10

In11amaţia acută
La

(histamina), vasodilataţie
edem. al peretelui
 atolo e
Elementul central
re a
Me c anismele
sunt: bronhoconstrictia (pe fondul HRB), hipersecreţia
n intraluminale, exsudatul intraluminal,
peretelui
Limitarea fluxului aer are funcţional sindromul
nit prin creşterea la flux şi expiratorii
3
bronşic se
bronhodilatator
(valori mult
mai bine
severe se
monarc (volumul
l
 mve�

evidenţă
ş1 uneon ronflante
Şl
în astm.
ma

ll s­
ta-

Frecvente De mai
in)

:ru
ffC

cu

re. fi
ŞI exacer-

Şl "-'Î sau
 -- se tratează ca exacerbare. Scopul final · stadiahzări
de a adapta în permanenţă tratamentul nevoile pacientului2, 17
echivalente ale corticosteroizilor inhalatori se găsesc tabelul 3 .4.

Corticoid inhalator Doza totaJă zilnică

,Joasă Medie·
200-500 >500-1000

>400--800

>220-440
>l

Bibliografie
1
J - A. Şl 21,
unei

25,2/100.000 locuitori/an
cancerul bronho- pulmonar neoplazia cea mai
cazun l cancerelor, o
sele reprezentând 20,4% din mortalitatea
sunt sau
dial, supravieţuirea , incluzând toate
ana supravieţuirii de 12 luni

I. Facto de se
1. Fumatul
uza

care sunt
o parte

germinală
monarc (în
inserţii/deleţi1, şi care
trebuie căutate de un

specific.
unică sau
nare ale

are o
:ua-

, carcinom cu cu

mucoepidermoid, carcmom

5%,
 Iian1arton1

maJ a cu

sau metastatice vindecare rămân foarte scăzute. O

minoritate de pacienţi o leziune pulmonară asimptomatică. De
necesar
cică în limitele
unm

mal, uncancer
caz susptcrnne
lizarea unei endoscon ii
L

modalităţilor de realizare a
mrnarea
evaluarea prognosticului ş1
nu este
Pentru confirmarea
sau dintr0·Un site metastatic

�„.�„,�, anatomopatologic
modalitătii
'

sau echo-endoscopie);
- mediastinoscopie;
biopsie
a tumorile pulmonare
Şl Cffl de
er-

au

lU-

cu cancer

cu

�Ja

de

au

:m
inf1uentează
,
scop curativ,

3. Cazul nodulilor pulmonari

În · pacienţilor cu risc fumători ) sau
scre e ning ului bronhopulmonar prin t o mogr afie
fumător i/foşti fumători, pot fi identificate leziuni nodulare suspecte ce
2
sau supravegheate 1, 22.
,
N odulii
nodulii solizi în

şi regulă
mali gnitate este ·

Nodulii

tre b uie
tip ŞI
1s m
une

mor

e o

am·-

(i.e.

maxnn

7 cm, sau care

tumora este la sau la

cm
M = metastaze la

Mx metastaze la
MO�
M1

Mlb: metastaze la organe

Tabelul 4.5. pe

IA T1 Tl b MO

IB T2 a
UA Tl a, îl b, T2 a

IIB

IIIA

IIIB

Stadiul IV N Ml
 Şl

urmare a
generală
(VEMS
îndepărtat care
poate şi
nare ce vor fi
3 din valoarea normală atunci

a V02
valoarea
dacă V02 max

prm
 Implică de
mediastinal si 60/66 Gray
pe săptămână )3 l .
man V

(eventual asociat cu chimioterapia ceea

efoctul radiosensibilizant al acesteia cu efectul de eradicare a micro-metastazelor)
ŞI cu

a) rnvaz1e
radioterapia ca singur tumorii
supravieţuire semnificativă
di ere
Şl
ză
 Radioterapia, prin plămânului
variabile func ţ ia pulmonară şi nu reprezintă întotdeauna o

cu o profundă a funcţiei

controlul
osoase sau tratamentul unor metastaze unice apărute la
Dozele mai o durată
Complicaţiile radioterapiei
Există o toxicîtate acută manifestată special cu

inapetenţă., greaţă, vărsături.

Toxicitatea cronică se prm pneurnonita fibroză
pulmonară; se dezvoltă săptămâni des
. '

s1 reac tii
' '
fiind I

sau o toxicitate
4. Chimioterapia
A devenit ultimii 20 de
non-microcelular.

bil utilă
 comun un

cea mai
·poate fi foarte sunt împărţite
potenţialul
0 Droguri înalt emetogene pacienţi): cisplatinul
ciclofosfamida doze sau în asociere cu Doxorubicina.
moderat din pacienţi):

Jra-

Iar)

:ra- a UTIUl
o
transfuzii nevoie.
* Cardiotoxicitate;

hidratări suficiente înaintea perfuziei de citostatice nefrotoxice;

•Alopecie: prevenibilă temperaturîi scalpului
pungi cu gheaţă pe scalp pe citos t atic
.

COlZL
5. Tratamentele biologice
Dezvoltarea cunoştinţelor biologia tumorilor a dus crearea unor
cule dirijate împotriva unor · care nivelul
Mai multe categorii de astfel de tratamente piaţă şi un
mai ridicat sunt în curs . Există
Terapii care ating procese care repre
zentate mutaţii, translocaţii sau ce generează acti:-
varea unei semnalizare · a acestei determină
/
o diminuare oprire a de acti ·
varea · resp ective pentru a s uprav i eţui .

de identificarea prealabilă a anomaliei

modul de actiune a acestor droguri este inhibiţia
'

b) T e rapii unor mecamsme

sănătoase. Administrarea unm
prealabilă a unei anomalii
1CO·

oprirea tratamentului.
6. Imunoterapia
Depresi a imunologică
Şl
· · ani40.
1, Îngrijirile paleative
Administrnrea oncologice trebuie
ţii vieţii la nivelul posibil . la
n u alte terapii, trebuie realizat un tratament ce

starea generală · susţinere

Pacienţii cu de performanţă cu pierdere ponderală şi

tăţi asociate la momentul diagnosticului nefavorabil,
f
,l sau s1
'

include simptomele
vărsăturile, ŞI
parenchimului,
mentală.

a asigura un
 o

• Radioterapia postoperatorie poate fi necesară pentru pacienţii

a ganglionilor
STADIUL

iniţială poate uneori

rurgii cu scop curativ.
- Radioterapia/radiochimioterapia ca preoperatoriu
e

cu Sl '

a (gemcitabina, paclitaxel, prelungesc

su .
vieţuirea, ameliorează calitatea · controlează simptomele bolii la pacienţii c
u P?7
de performanţă bun. Numărul de cicluri de tratament va în t,·e 4 Şl.s �·
l
6.
va fi sau c h imi o t
e ra:'
p1e la pacienţ.ii cu aspect de boală stabilă (fără răspuns la
� Monoterapia cu vinorelbina, poate fi o
cu de
� Chimioterapia nu
• Radioterapia cu ·

metastatice.

ALK;
sensibile linia
până
az1e

mo-

Majoritatea cu c ance re Şl
pentru chimioterapie de li n ia a II-a dacă un status de performanţă bun.

ţ
J. ( cu un
;ra-

au
mente/combinaţii noi sau
ali- ceilalţi pot fi
(CAV) sau top ote can I.V.
este

ev acu are .
având în vedere
Sindromul
prm

Urmă rire a post-terapeutică

Urmărirea post-terapeutică a neoplasmelor
Joace şi imagistice. Un bilanţ
realizat după primele 2-3 cure
fiind agresiva a acestei neoplazii, după te rm i n a rea
recomandă urmărirea periodică Ia un interval 6- 12 săptămâni după
rnentului · mijloace · diagnostic.
supravieţuiesc pe termen lung, monitorizarea pe mai lungă
eul de apariţie a celei doua

nivelul plămânului pot fi întâlnite localizări secundare

plămânul fiind după al doilea metastatic c a
fi uni c e sau multiple
fi ocultă. Metastazele
vem uneon
. .

cazul cancerelor de sân sau

primare. Obţinerea
la care se
iim-

rno�

ctie
'

e ('
,)

ar,·
m

111J-
1 fi 8.

9.

n s-

cancer. 2003
12594823.
:an-
1 l.
lio-
:ar··

mr-

no-

13.
''/
l I

J 8,

20,

21 3

22,

23,

England of
26, Sun J, Garfield DH,
copy combined
intraepithelial neoplasia and invasive lung cancer: a meta-analysis.
publication of International Association for the of
44. PubMed PMID: 21642863.
Jeremy George P,
the
50. PubMed PMID: 21 l l27L
28, Brunelli , Rocco G, Sculier JP,
lung cancer
respiratory journal. 2009 ):17-41.
29. Detterbeck SZ, Diekemper Addrizzo-Harris Summary
Diagnosis and management lung cancer, ed: American of Physicians evidence
based c!inical practice guidelines. ChesL 2013 143(5 Suppl):7S-37S. PubMed PMID: 23649434
30. Ramnath Dilling TJ, Harris A W, Michaud GC, Balekian AA et al. Treatment of stag
non- small cell lung cancer: Colleg
Chest evidence-based Suppl):e3 l 4S
PMID:
can-

treatment
for Therapeutic
PubMed PMID: 21789142. Pubmed Central PMCID:
MA.
ror serv1c11 e TB;
• Promovarea Standardelor Internaţ ional e de Control
Raportul OMS 2012 o mondială
lentă:2
În 2011 cazun n01
e mil., din care 13% coin fe ctate HIV
CN în 2008);
950 cazun se în curs
se aglomerează în ţări din Africa,
Europa" TB globală;
.
• Mortalitatea prm 'TB : ,I,.4 HIV neg.
430.000 la .·)..'
@ () îngrijorătoare antibiotice
ma1

niazidă, rifampicină, o quînolonă şi la

Cauzel e menţinerii unei pandemii l argi şi severe de
economică ş1 unor zone pe în

a populaţiei ş1 a de
medicală;
tratament ale TB: „Scopul strategiei
de sănătate a populaţiei
ş1 cât mai a
2005, în România s-a apli c at
supravegheat pentru chimiorezistenţei
Short course") 1, 2, 3.
·conceptele îl
tubercul oase 'in activitatea de a si st en ţă medicală
va prevenirea, şi combaterea cu
diagnostic şi supraveghere a sub coordonarea

o a

Mico bacteriile
Şl

agent al TB la
lVfycobacterium bovis TB

cu
 ne za ulozei
mfecţia nu
progresia mfecţiei
de
1ze-

activate eliberează Factor cu rol în edificarea granuloameîor

inflamatorie specifică bază instalarea hipersensibilităţii
celular tip IV secondată de protectoare4, 5, 9. Activarea
este implicată preţul
nilor· · Reacţiile apar hipersensibilitate exagerată sau imu�
nitate insuficientă. Moderarea se produce odată ce, paralel cu
realizează distrugerea eficientă a germenilor scăderea stimulului şi
reacţ.iei fibrogenetice ca expresie a instală.rii imunităţii protectoarc4, IO
Imunitatea ceiulară este (împiedică de regulă difuziunea infecţiei
manifeste şi complicaţii),
exclude · bolii în
persistenţa infecţiei organism sau de noi
în TB este sub elaborării
 fenomene aso

keratoconjunc
regul
spontan cu bacili fer
necontrolate şi netratate) cu serofibri
noasă, bronhopneumonie cazeoasă sau cu o

limfohematogenă în perioada
once Diseminările micronodulare pot fi
pulmonare sau generalizate. forma generalizată apare
înaltă tuse seacă/mucopurulentă rozată, insuficienţă
( 15
se resorb.

Diagnosticul diferenţial cu:

era-
;vo-

�be-

histopatologic, testul tuberculinic, testul Quantiferon4,

a) Examenul bacteriologic pentru micobacteriile TB cuprinde: microscopia în
coloraţia însămânţarea medii de cultură solid
sau

moleculare bacteriologic
bri-
Produsele examenu-

diferite) sau

COS-·
enz1-
 persoanele cu risc crescut.
cu baciliferi - se va repeta
· <5 ani sau imunodeprimaţi, cu contact recent cu
negativ, aflaţi "fereastra de anergie" necesită ş1 un
'"
13
radiolo-gic, bacteriologic pentru excluderea

6. Diagnos eul tuber c o zei

Criteriile diagnosticului în TB primară4, 5, 9:
- Epidemiologic ·· ŞI
a
- CHnk - sindrom de

congestii perifocale sau compresn

posibile hematogene miliare;
IDRZPPD pozitiv sau
(aerul ·

tuse
iar radiologic imagm1 de hipertransparenţă între
cu diferite colabarc), pulmonar
evidenţia leziuni sugestive pentru TB. Tratamentul PTX poate fi conservativ
(PTX mic,
cu leziuni pulmonare
minună cu
ticare ş1 sau
Pleurezia TB
Şl
febră); dispneea apare
matitate/submatitate
 nivelul
leu- măduvei (mielită) sau
cor-
lent,· cu
asociate şi mter-
 Tratamentul , 5, 22

Meningita TB se
va fi înlocuit cu Sm. Se asoci corticoterapie 1
inflamaţiei şi a proliferărilor ce
În pericardita TB se asociază corticoterapie 5 t
creşte doza5.
TB osteoarticulară - se 12 luni ŞI se

la 12
(:
S1

n
 la 8�24

te Bucureşti
tratamente cu
 L WHO 2006 - The to Stop TB www.
2. Global 2012, www.who.int;
3. al Tuberculozei 2013 - 17;
4. Gabriela, Edith· Simona Ianosi, Comcs Alexandra -
şi extrapulmonară, Ed 12
5. Sotgiu Lange Migliori GB, Bossink A -
Medicine, ERS Handbook, First Ed. l O; 200-211
6.

7.

8.
nostic şi tratament.
9. Corlan Emil - Tuberculoza pulmonară în Pneumologie
. p:133-166;
10.
11.

12.
:ol a-
tează
rele lobare ş1
emboliilor sunt
lobare supenoare.
re pulmonare sau pacientul

l'.d. o l og1e
.
Epidemiologia TEP
ptomatic sau fi descoperit
a fi
sie1. Netrataţi,
ţi decedează

din
cu
din cazuri, adesea
Trombembolismul
Şl
cu o
40 de a111 au un risc mai
.iese

mg-

Tabelul 6.L
scăderea contractilitătii
În embolia '

modificărilor Astfel,
hipoxemie
fu
ventilaţie-per zie, şunt

ca e,

şi asupra schimbului de
dar fi
 acm

Semnele în
dia, galopul de
pulmonare), semne
hipotensiunea
culară dreaptă acută.
Hipotensiunea şi semne
tare hemodinamică semnificativă. Trombembolismul· pulmonar
câte ori hipotensiunea de
cată infarct

pre-existentă..
Simptomatologia

minute sau ore.

nelor pentru e de
buie gândit la toţi pacienţii
Manifestările
Adevărata · a
 concluzie, atun
determinarea
are probabilita

Elec c

Valoarea di agnostică
 cu
lul ramurilor segmentare ale arterelor pulmonare sau proxima]
lia pulmonară. Dacă trombii necesare mves-
suplimentare
 ca amputare a unei ramuri arteriale.
mm localizaţi la nivelul arterelor

interobservatori25. Avantajul investigaliei ar putea

cu cea de

o a p rezonanţă magn
Metoda rar folosită sensibilităţii
de artefactele ş1
care nu se

aproximativ
ecocardiografia nu rutină, fiind
alte teste şi suspiciunea clinică rămâne
orienta diagnosticul până la momentul
11Ca

:rea

venei

Specificitatea şi
Şl
inţial. Identificarea unei
pulmonară este tratamentul .anticoagulant
 care··

15%). Acesta cuprinde:

în �95%; fără hemoptizii; estrogeni;
de volum a unui membru; care să neces

ultunele 4 În m1
· ..

deja calculată îndeplineşte suplimentar

Dezavantajul regulii PERC TRP
mare, nu există corelaţii cu valoarea predictivă
mică33.
Diagnostic
diferenţiale care
·

cu pleuritică., hipoxemie
&pneumonia -- (febră, junghi
pulmonar de condensare alveolară) pot fi
care
simptomelor sau răspunsul
•pneumotoraxul -- poate mima embolia pulmonară
durere pleuriti şi dispnee;
pulmonară diferenţiază. diagnosticul;
·- dispneea, pleuritică,
zentare şi pentru cu
probele biologice
vă a debitului
pacienţilor cu trombembolism
zile cuprinsă între şi 11 rnr
a

frecvenţă atingând
obstrucţie pulmonară
rezoluţia trombilor ev pnn
4 săptămâni; rezoluţia cea mai

are

cei \,uneoplazii active

ale anticoagulării37.
coagulări i a fost
la 1 O

tifică cu un nsc
 Tratament
1. Suportul hemodinamic şi respirator
Constă unor volume
·

indexului rna1
sunt necesare substanţe vasopresoare de
direct asupra VD şi

na, dopamina,
Suplimentarea cu
:na·

zi şi suprapusă cu

e sau (Intemational
are o valoare î ntre 2 şi 3 pentru două zile consecutiv41, z i ln i c ă se

apoi în funcţie INR, care între

se hemoragice asociate cu supradozajul, se

sau non-antivitamine K au
venoase profunde şi a

· ă (cu nsc intermediar sau

;ro-
 anticoagulare ·

3 luni,
rezolvă neopazia;
o dacă e

anticoagulare, excepţie făcând

trebuie evaluat
Tratamentul tromboiitic

cu

cazul
fi
ul are

L number

2.
3,

14 ;

Catran

5.

6.
 O.

13.

4.

J 6.

17.

1 9.

20:
lnternational
2l . Fowler SE,
erabolism, N Engl J
Glaser JE,
and
23.

24.

25.

27. Durieux P et al. Systematic

pulmonary embolism. BMJ
Buller HR.

30.
sus-

40.
com-

4 1.

treatment of

r
,J

N J