Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tehnologia de Turnare in Forme PDF
Tehnologia de Turnare in Forme PDF
IASI-2010
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 2
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
TEMA PROIECTULUI………………..……………………………………………..1
ARGUMENT……………………………………………...…………………......…..3
CAPITOLUL I
PRELUCRAREA MATERIALELOR METALICE PRIN TURNAREA IN
FORME TEMPORARE…………………………………………………………………..4
CAPITOLUL II
PUNEREA IN PRACTICA A TURNARII IN FORMELOR TEMPORARE…..33
IASI-2010 3
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………41
IASI-2010 4
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
Desfasurarea unui proces de productie impune existenta unei mari varietati de procedee
si metode in constructia pieselor necesare in industrie .
Un important procedeu este si turnarea . Aceasta este cunoscuta inca din antichitate ,
ajungand pana in prezent la forme complexe si dimensiuni mari a pieselor.
Prin turnare se pot realiza piese de forme complicate cu materii prime nepretentioare la
preturi convenabile.
Importanta turnatoriei rezulta din faptul ca o mare parte din metale si aliaje se utilizeaza
in constructia de masini in stare turnata , intrucat pe alte cai tehnologice nu pot fi usor
transformate piesele , cum sunt fontele cenusii , fontele maleabile , alame cu procent ridicat de
staniu , aliaje de aluminiu , oteluri , etc.
Turnarea in forme de nisip apare in a doua jumatate a sec.al-XIX –lea , odata cu
elaborarea materialelor metalice si aliajelor prin metodele moderne .
Pentru montarea , exploatarea , intretinerea si repararea acestor forme este necesara o
buna pregatire in domeniu . Acesta trebuie sa cunoasca foarte bine materialele metalice , aliajele
precum si proprietatile lor .
Turnarea metalului este , momentan , cea mai indicata metoda de a creea piese
complicate care altminteri ar fi imposibil de realizat .
Motivul pentru care turnarea a rezistat in constructia de masini de-a lungul timpului este
eficienta de care da dovada procedeul . Inca din cele mai vechi timpuri exemple de turnari au fost
descoperite in China si au o vechime de mii de ani . De altfel , toate civilizatiile importante, de la
egiptenii la romani au practicat arta turnarii metalului , care a devenit foarte importanta in timpul
Renasterii si a continuat sa se dezvolte de-a lungul timpului. In continuare vom supune atentiei
dumneavoastra lucrarea cu titlul “turnarea in forme temporare “. Am ales aceasta tema deoarece
este raspandita in cele mai mari fabrici din intreaga lume precum sunt cele din Italia
(Ferrari,Fiat) ,Germania( Volkswagen ) ,etc.
IASI-2010 5
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
CAPITOLUL I
Turnarea este una dintre metodele cele mai obisnuite si mai economice ale
tehnicii actuale de obtinere a produselor metalice , motiv pentru care este larg
raspandita .
Prin turnare se intelege operatia de umplere cu metal lichid a unei forme
avand cavitatea corespunzatoare geometriei piesei turnate . La solidificare , va
reproduce si va pastra configuratia geometrica si dimensiunile cavitatii formei care
reprezinta insasi piesa de fabricat .
La baza proceselor de turnare sta principiul fizic in virtutea caruia orice lichid
ia forma vasului pe care il contine .
Forma de turnare este ansamblul metalic sau nemetalic care cuprinde una sau
mai multe cavitati care prin umplere cu metal lichid si solidificare , va da una sau
mai multe piese turnate .
Peretii exteriori ai cavitatii materializeaza configuratia exterioara a piesei , iar
miezurile materializeaza configuratia interioara a piesei , montandu-se in forma pe
unele prelungiri denumite marci . In functie de natura pieretilor cavitatii si de
numarul de utilizari , formele se impart in trei parti : temporare , semipermanente
si permanente . In lucrarea de fata vom prezenta turnarea in forme temporare .
IASI-2010 6
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
Este cea mai universala metoda , caracterizata prin faptul ca se aplica tuturor
tipirilor de metale si aliaje si pt orice tip de piesa .
Aceasta metoda de turnare cuprinde o serie de operatiuni in succesiune
logica , trecand de la forma si ansamblarea ei , elaborarea si turnarea metalului ,
pana la obtinerea piesei solide cu distrugerea formei si efectuarea controlului
ethnic si receptiei pieselor .
O schema logica a procesului complet de fabricare a unei piese turnate in
forme temporare din amestec se da mai jos in figura 1 .
IASI-2010 7
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 8
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 9
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 10
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
In care:
• α’ = coeficientul mediu de dilatare liniara a materialului din care este
executat modelul ;
• Tf = temperature modelului in momentul formarii.
Daca si forma sufera modificari , se contracta , atunci la proiectarea modeluli
trebuie sa se tina cont si de acest fenomen .
In Tabelul 1.1 se dau cateva valori ale coieficientului α de contractie a
metalului turnat , iar in Tabelul 1.2 , cateva valori medii α’ ale coeficinetului de
dilatare a unor metale din care s-ar putea executa metalul .
Tabel 1
Denumire aliaj Contractia liniara,[%]
Fonta cenusie 0,7-1,0
Fonta maleabila 1,0-1,5
Otel carbon si aliate 1,5-2,2
Bronzuri cu staniu 1,0-1,3
Bronzuri cu aliminiu 2,0-2,4
Aliaje de aluminiu 0,8-1,5
Aliaje de zinc 1,5
Aliaje de magneziu 1,25
Tabel 2
Coeficientul Variatia
Metalul de dilatare α’ volumului de
IASI-2010 11
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 12
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 13
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 14
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 15
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 16
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 17
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 18
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 19
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 20
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 21
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 22
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 23
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
Se aplica pentru obtinerea de piese unicat sau cateva bucati in conditii date ale
procesului de productie ( investitii mici ) si respective pentru piese mari de pana la
200 tone .
Se deosebesc mai multe variante ale formarii manuale , dintre cele mai uzuale
enumerandu-se :
• Formarea in solul turnatoriei ;
• Formarea in rame cu model sectionat ( cu plan de separatie ) ;
• Formarea cu sablonul ;
• Formarea cu miezuri ;
• Formarea cu nisipsi sticla solubila intarit cu CO2 ;
In cele ce urmeaza va com prezenta variantele formarii manuale :
Formarea in solul turnatoriei . Cunoaste doua subvariante : in sol deschiscu
model monolithic , pentru piese simple , fara goluri sau cu goluri simple si fara
pretentii de calitate ( de exemplu , bare , gratare sau elemente de gratar pentru focare
IASI-2010 24
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 25
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
Cel mai simplu , sabloanele se fac din lemn cu marginea curate , Fig.1.16 , iar
pentru manevrarea sablonului in proces se foloseste un dispozitiv special , respective
un ax vertical sau orizontal pe care se prevad si bratele de prindere a sabloanelor si
inelele limitatoare .
IASI-2010 26
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 27
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
Nisipul cuartos trebuie sa aiba un continut scazut de argila , sub 3-4% iar
sticla solubila un modul m de 2-3,028 si o densitate de 1.52- 1.56g/cm3 . Cu cat
modulul este mai ridicat , cu atat autoincalzirea este mai rapida .
Aceasta metoda necesita o instalatie amenajata de racord la buteliile cu CO2 si
de insuflare in in forma . De regula , insuflarea se face prin model ( o retea de
perforatii ) cu ajutorul unor incinte de insuflare , asa cum se vede pe Fig.1.18 .
IASI-2010 28
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 29
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 30
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 31
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 32
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 33
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
Cand efectuam turnari cu metale precum fier sau plumb , care sunt
considerabil mai grele decat forma de nisip , cutia de formare este de obicei
acoperita cu o placa stabila pentru a preveni o asa numita ”plutire a formei ” .
Aceasta problema apare cand presiunea metalului impinge nisipul deasupra
cavitatii formei , ducand astfel la distrugerea procesului de turnare .
IASI-2010 34
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
CAPITOLUL II
Pentru a sublinia importanta acestor metode de turnare , mai jos vom prezenta
punerea ei in practica la Ferrari cu ajutorul etapelor de turnare a unei piese in forme
din nisip .
1 . Operatiile pregatitoare principale ale unei forme in vederea turnarii , mai
cuprind :
• Asamblarea formelor si a miezurilor
• Uscarea miezurilor si a formelor
• Asigurarea si consolidarea formelor
Turnatoria din cadrul uzinei isi fabrica singura formele de turnare si miezurile ,
din nisip si din cateva categorii de rasini si catalizatori chimici , acestia diferind de la
o piesa la alta , dupa ce este turnata piesa , nisipul este inlaturat iar rasina este arsa
pentru a permite astfel refolosirea nisipului .
Mai jos , in partea dreapta , se observa o jumatate interioara a matritei care va
forma suportul . De remarcat este cavitatea minuscula de la baza matritei care va
forma una dintre tijele care pot fi folosite la testele de rezistenta la tractiune , In
partea stanga avem bucati de miez din care se va forma interiorul piesei de turnat .
IASI-2010 35
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
Pentru a ajuta aluminiul topit sa treaca prin con , sectiunea subtire a matritei ,
unul dintre tehnicieni va arde matrita initial cu o flacara de acetilena . Carbonul
depozitat inegreste epartea respective si actioneaza ca un lubrifiant care inlesneste
curgerea aluminiului topit .
IASI-2010 36
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 37
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 38
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
Piesa care urmeaza sa fie turnata si modelul sau trebuie sa fie concepute
astfel incat sa se acomodeze fiecarui stadiu al procesului de turnare , pe cat posibil
inlaturarea modelului sa se produca fara deranjamente la nivelul matritei , si sa
prezinte locatiile speciale pentru pozitionarea miezurilor .
Palnia si maselotele trebuie aranjate astfel incat sa permita fluxului de
metal si gaze sa cuprinda toata matrita pentru a nu avea o turnare incompleta .
Pungile da gaz pot cauza goluri interne , acestea putand fi vizibile imediat sau abia
dupa o prelucrare intensa .
Pentru aplicatii critice , in care costul este un factor important de decizie ,
se pot folosi metode non-distructive inainte lucrului propriu-zis asupra piesei .
IASI-2010 39
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 40
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 41
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
IASI-2010 42
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
Iasi 2003 ;
Bucuresti , 1997 ;
IASI-2010 43
Universitatea Tehnica „ Gheorghe Asachi ” din Iasi
Facultatea „ Constructii de Masini si Management Industrial ”
1997 ;
7. www.ferrari.com
IASI-2010 44