Alergarea de viteza

A. TEHNICA PROBEI
1) Startul de jos
Presupune o succesiune de pozitii si miscari, pe care atletul le foloseste inaintea inceperii
alergarii, in scopul: favorizarii inceputului alergarii cu eficienta maxima, a obtinerii cat mai
devreme a vitezei maxime si a realizarii unghiurilor optime intre segmente. Pe un incepator,
plecarea de jos il incurca.
Fixarea blocurilor de start se realizeaza in 3 variante:
- startul clasic: primul bloc se asaza la 40-50cm inapoia liniei de start (1,5-2 talpi), iar blocul
dinapoi se asaza la mai putin de lungimea unei gambe fata de primul bloc (5-8cm);
- startul apropiat: blocul dinapoi se apropie la 15-25cm fata de primul bloc;
- startul departat: primul bloc se asaza la 15-25cm fata de blocul dinapoi.
La comanda: “Pe locuri!”, sprinterul se asaza in blocuri, fixand mai intai piciorul dinapoi
care se va sprijini pe genunchi, apoi fixandu-l pe cel dinainte (nu e gr daca picioarele se pun invers).
La a 2-a comanda: “Gata!”, sprinterul ridica lent bazinul, pana la nivelul umerilor.
La receptionarea pocnetului pistolului, sprinterul declanseaza alergarea, corpul acestuia
avand tendinta de a cadea, dar apare primul pas care schimba aceasta tendinta si proiecteaza corpul
spre inainte.

2) Lansarea dupa start

Se realizeaza prin pasi de alergare accelerata, in care primii 2-3 pasi sunt lipsiti de
amortizare. Pasii de alergare se lungesc in mod progresiv, iar dupa de 8-10 pasi, urmele lor la
inceput departate, se apropie de axa alergarii.
Viteza creste treptat, atingand valori aproape maxime dupa 25-30m, pana la 50-60m
inregistrandu-se cresteri mici, dupa care se urmareste mentinerea alergarii lansate si implicit a
vitezei obtinute.

3) Alergarea pe parcurs
Se realizeaza prin pasul lansat de viteza, caracterizat prin uniformitate si constanta,
pastrandu-se lungimea pasilor.
Viteza maxima se caracterizeaza printr-un raport optim intre frecventa si lungimea pasilor.
Mecanismul de baza al alergarii de viteza (pasul lansat de viteza) trebuie sa asigure un echilibru
perfect intre frecventa si lungimea pasilor.

4) Sosirea
Alergarea se incheie atunci cand sprinterul atinge cu pieptul firul sau planul vertical dus prin
marginea interioara a liniei de sosire. Perfectionarea trecerii liniei de sosire poate imbunatati radical
timpul final. In acest sens, pe sosire, alergatorii efectueaza o aplecare si o avantare inainte a capului
si a trunchiului.
B. METODICA PREDARII (succesiune metodica)
1) Alergarea accelerata – sisteme de actionare –
1. Alergare cu cresterea treptata a vitezei pe o distanta de 30m, segmentata in 3 portiuni:
10m viteza redusa (25% din posibilitati), 10m viteza medie (50% din posibilitati) si 10m viteza
mare (75% din posibilitati);
2. Alergare cu cresterea treptata mai mare a vitezei, tot pe 30m: 10m viteza medie (50%), 10m
viteza mare (75%) si 10m viteza maxima (100%);
3. Alergare cu cresterea treptata a vitezei pe o distanta de 60m, segmentata in 3 portiuni: 20m
viteza medie (50%), 20m viteza mare (75%) si 20m viteza maxima (100%);
4. Alergare accelerata fara marcaje, cu atingerea vitezei maxime dupa 30-40-50-60m;
5. Alergare accelerata in turnanta, vizand intrarea si iesirea din turnanta.

2) Alergarea lansata de viteza – sisteme de actionare –

1. Alergare accelerata cu atingerea vitezei propuse, urmata de alergare libera in linie dreapta;
2. Alergare accelerata cu atingerea vitezei propuse in dreptul unui reper, urmata de mentinerea
vitezei de deplasare pana la alt reper;
3. Alergare accelerata cu atingerea vitezei maxime si mentinerea ei pe 10-20-30m;
4. Alergare cu start lansat si cronometrat pe 10-20-30-40-50m;
5. Alergare cu start lansat in turnanta, vizand intrarea si iesirea din turnanta.

3) Startul de jos si lansarea dupa start – sisteme de actionare –

1. Plecari rapide din pozitii initiale diferite: stand si stand departat prin dezechilibrare inainte,
ghemuit, fandat, asezat, culcat facial, culcat dorsal, cu spatele la directia de alergare;
2. Asezare libera (fara blocuri de plecare) in pozitia: “Pe locuri!”, trecere in pozitia: “Gata!”cu
revenire si reluare a comenzilor efectuand in acelasi timp corectarile necesare. Acelasi exercitiu
folosind blocuri de start;
3. Starturi la comanda si lansari de la start, dupa 2-3 treceri de la pozitia: “Pe locuri!”, la cea de
la: “Gata!”;
4. Starturi si lansari cu comanda;
5. Starturi cu pauze de timp diferite de la comanda: “Gata!”, la pocnetul pistolului pe distante
scurte de 5-10m;
6. Starturi in turnanta, libere si cu comanda;
7. Starturi sub forma de concurs.
C. PREVEDERI ALE REGULAMENTULUI DE CONCURS
Masurarea pistei:
- masurarea pistei se realizeaza la 30cm spre exterior de marginea interioara a bordurii sau
daca nu exista bordura, la 20cm de linia care marcheaza interiorul pistei;
- lungimea standart a unei piste este de 400;
- pista are 2 linii drepte si 2 turnante ale caror raze sunt egale;
- pentru orice reuniune atletica internationala, pista trebuie sa aiba 8 culoare;
- inclinarea pistei in sensul alergarii este de maxim 1:1000, lateral 1:100;
- pentru toate probele de viteza, fiecare concurent dispune de un culoar, care are latimea de
1,22-1,25m (4 picioare) fiind delimitat de linii albe si late de 5cm. In sala, culoarul are 0,90-1,10m.

Blocurile de plecare:
 trebuie sa fie construite dintr-un material rigid si sa fie fixate pe pista, printr-un numar de
cuie, care sa nu strice pista (numarul, grosimea si lungimea cuielor, depind de natura pistei);
 blocurile de plecare trebuie sa fie in legatura cu un aparat pentru controlul plecarilor gresite;
 starterul poarta casti care ii permite sa auda clar semnalul acustic emis cand aparatul
detecteaza o plecare gresita. Timpul de reactie este inferior undei: 100/1000 secunda.

Plecarea
Se face printr-un foc al pistolului starterului si mai apoi va fi indicata de o linie alba lata de
5cm. La o plecare gresita, indiferent de sportiv, acesta va fi descalificat.

Viteza vantului
Un record este omologat cand viteza vantului este sub 2m/sec.

Alergarile pe culoar
Culoarele de alergare sunt atribuite prin tragere la sorti.
In etapele superioare, culoarele sunt ocupate conform performantelor obtinute in calificari,
primii 4 performeri alergand pe culoare 3, 4, 5 si 6.