Exemple de itemi utilizaţi la matematică G.

Velicu

Exemple de itemi utilizaţi la matematică

În demersul de proiectare a oricărei probe de evaluare o constituie scrierea efectivă a

itemilor, elementele componente de bază ale instrumentului de evaluare, pe baza obiectivelor de
evaluare clar formulate. Desigur, calităţile dorite ale textului ce urmează a fi produs vor depinde
direct şi de calităţile tehnice ale itemilor elaboraţi. Din acest motiv, considerăm că este necesară
o privire mai amănunţită asupra deferitelor tipuri de itemi, a caracteristicilor acestora şi a
regulilor necesare de proiectare.

În continuare, vom da exemple concrete pentru fiecare dintre categoriile şi tipurile de

itemi utilizaţi la disciplina matematică.

1. Itemi obiectivi – solicită din partea elevului evaluat selectarea răspunsului corect sau,
uneori, a celui mai bun răspuns, dintr-o serie de variante existente şi oferite. Din categoria
itemilor obiectivi fac parte următoarele tipuri de itemi: itemi cu alegere duală, itemi de asociere
(de tip pereche) şi itemi cu alegere multiplă.

- Itemi cu alegere duală sunt itemi pentru care elevul evaluat este solicitat să selecteze
un răspuns corect din două răspunsuri posibil oferite.

Exemplul 1.
Citeşte cu atenţie afirmaţia următoare. Dacă o consideri adevărată, încercuieşte litera
„A”, iar dacă o consideri falsă, încercuieşte litera „F”.
(A) (F) Valoarea descăzutului din relaţia a  5  4 este a  9 .
Răspuns corect: (A).

Exemplul 2.
Citeşte cu atenţie afirmaţia următoare. Dacă o consideri adevărată, încercuieşte litera
„A”, iar dacă o consideri falsă, încercuieşte litera „F”.
(A) (F) Perimetrul unui dreptunghi cu lungimea L= 7 m şi lăţimea l = 3 m este 10 m.
Răspuns corect: (F).

- Itemi cu alegere duală (care solicită modificarea variantei false) reprezintă o adaptare
a itemilor cu alegere duală, având drept scop reducerea riscului de oferire a unor răspunsuri la
întâmplare şi ţinând cont de principala critică adusă acestor itemi, aceea că recunoaşterea unei
afirmaţii false nu demonstrează şi cunoaşterea celei corecte. Formatul principal este identic,
instrucţiunea suplimentară care apare este aceea de a scrie afirmaţia corectă, în cazul în care cea
oferită este considerată falsă.
 Exemple de itemi utilizaţi la matematică G.Velicu

Exemplu:
Citeşte cu atenţie afirmaţia următoare. Dacă o consideri adevărată încercuieşte litera
„A”, iar dacă o consideri falsă încercuieşte litera „F” şi scrie, în spaţiul rezervat, afirmaţia
corectă.
(A) (F) Ştiind suma şi un termen nu putem afla termenul necunoscut.
Răspuns corect: (F)
Afirmaţia corectă: Ştiind suma şi un termen, pentru a afla termenul necunoscut scădem
din sumă termenul cunoscut.

Reţinem ! Avantajele utilizării tehnicii alegerii duale sunt:

- alegerea duală permite evaluarea unui volum mare de cunoştinţe într-un timp scurt;
- la alegerea duală probabilitatea intuirii răspunsului corect este foarte mare.

Observații pentru itemii cu alegere duală:

Limite ale utilizării tehnicii alegerii duale:
- nivelul de complexitate al itemilor este redus, cel mult mediu;
- identificarea unui enunţ ca fiind F(fals), nu implică în mod necesar cunoaşterea de către
elev a enunţului corect .
Recomandări în proiectarea itemilor cu alegere duală:
- se vor evita enunţurile cu caracter foarte general;
- se vor evita enunţurile nerelevante din punct de vedere matematic;
- se vor evita enunţurile a căror structură poate genera ambiguităţi sau dificultăţi de
înţelegere;
- se vor evita enunţurile lungi, complexe cu date inutile;
- se va evita introducerea a două sau mai multe idei într-un enunţ (cu excepţia situaţiilor
în care se urmăreşte cunoaşterea sau înţelegerea unor relaţii cauză-efect)

- Itemi cu alegere multiplă sunt itemi care solicită subiectului evaluat, alegerea
răspunsului corect dintr-un număr de variante construite deja. Sunt constituiţi dintr-o premisă -
reprezentând partea introductivă a itemului, stimulul pentru obţinerea răspunsului, în care sarcina
este formulată – şi un număr de variante, răspunsurile posibile, din care unul corect, iar restul
numiţi distractori.

Exemplul 1.
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru informaţia de mai jos:
Unitatea de măsură în sistemul internaţional pentru lungime este:
a) g; b) m; c) km; d) l
Răspuns corect: b).
 Exemple de itemi utilizaţi la matematică G.Velicu
Exemplul 2.
Încercuiţi literele corespunzătoare răspunsurilor corecte pentru informaţia de mai jos:
Trei numere impare scrise în ordine descrescătoare sunt:
a) 45, 37, 30; b) 55, 35, 45; c) 23, 25, 27; d) 99, 33, 13; e) 50, 25, 10
Răspuns corect: d).
Observații pentru itemii cu alegere multiplă:
1. Avantaje ale utilizării tehnicii de tip alegere multiplă:
- permite măsurarea unei game largi de cunoştinţe de la nivelul simplu şi până la cel
complex;
- construcţia itemilor cu patru sau mai multe variante de răspuns indică o mai mare
fidelitate;
- timpul de evaluare este redus conducând la o cuantificare rapidă.

2. Limite ale utilizării tehnicii de tip alegere multiplă:

- construcţia itemilor necesită un timp mai mare;
- testează cu precădere, nivelele cognitive inferioare;
- permite în unele situaţii ghicirea răspunsului;
- nu este indicată folosirea constantă a acestor tipuri de itemi întrucât modifică modul de
învăţare al elevilor.

3. Recomandări în proiectarea itemilor de tip alegere multiplă:

- se recomandă ca enunţurile să fie clar formulate pentru a nu duce la ambiguităţi;
- limbajul folosit trebuie să corespundă nivelului de vârstă a elevilor cărora se adresează;
- enunţul trebuie să măsoare numai obiectivul propus;
- enunţul trebuie formulat în aşa fel încât să nu sugereze alegerea unei din variante;
- distractorii trebuie să fie plauzibili şi paraleli; variantele de răspuns nu trebuie să fie
sinonime sau opuse ca înţeles.

- Itemi de asociere ( de tip pereche) reprezintă, un caz particular de itemi cu alegere

multiplă (în care mai mulţi itemi împart un set comun de variante), fiecare dintre premise
împreună cu setul răspunsurilor, constituind, de fapt, un item cu alegere multiplă. Sunt formaţi
din două liste şi instrucţiuni care precizează modul în care se va realiza asocierea elementelor
acestora şi modul de înregistrare.

Exemplul 1.
Enunț: Înscrieți in spațiul din fața fiecărui tip din coloana A litera corespunzătoare din
coloana B care corespunde cerinţei menționate în coloana A.
 Exemple de itemi utilizaţi la matematică G.Velicu
A B
1. Numere consecutive a) 10, 24, 36, 40, 64
2. Numere impare b) 22, 24, 26, 28, 30
3. Numere pare c) 23, 24, 25, 26, 27
4. Numere consecutive pare d) 15, 24, 36, 50, 71
5. Numere consecutive impare e) 33, 47, 71, 83, 99
6. Succesorii numerelor 14, 23, 35, 49 şi 70 f) 17, 19, 21, 23, 25
7. Predecesorii numerelor 14, 23, 35, 49 şi 70 g) 13, 22, 34, 48, 69

Exemplul 2.
Enunț: În coloana A aveți specificate câteva ecuaţii. Înscrieți în spațiul din fața fiecărui
tip din coloana A litera corespunzătoare din coloana B care corespunde unei afirmații adevărate
(soluţiei ecuaţiei).

A B
1. a  22  57 a) a  35
2. 47  a  33 b) a  50
3. 2  a  24 c) a  17
4. a : 5  13 d) a  14
5. a : 6  8 rest 2 e) a  2
6. 12  2  a  46 f) a  65
7. 57  18 : a  48 g) a  12

Observații pentru itemii de tip pereche:

1. Avantaje ale utilizării tehnicii de tip pereche:
- permite evaluarea unui volum mare de cunoştinţe într-un timp scurt;
- nu necesită timp mult pentru evaluarea itemilor;
- construcţia itemilor este relativ uşoară.
2. Limite ale utilizării tehnicii de tip pereche:
- nu permite construirea unor itemi care să abordeze rezultate complexe ale învăţării;
- este relativ dificil construirea unor liste de premise sau de răspunsuri omogene.
3. Recomandări în proiectarea itemilor de tip pereche:
- se recomandă ca aceştia să conţină un număr inegal de răspunsuri şi premise, lista de
răspunsuri să conţină şi distractori adică răspunsuri care nu trebuie asociate cu nici o
premisă iar elevii să fie informaţi că fiecare răspuns poate fi folosit o dată, de mai multe
ori sau niciodată.
- toate răspunsurile şi premisele unui item să fie plasate pe aceeaşi pagină;
 Exemple de itemi utilizaţi la matematică G.Velicu
- răspunsurile să fie aranjate într-o ordine logică(alfabetică/crescătoare), care să nu
conducă elevul spre „ghicirea” răspunsului corect.

2. Itemi semiobiectivi sunt itemi ce solicită din partea elevului producerea unui
răspuns, de regulă scurt, care va permite din partea profesorului evaluator, sau examinator
formularea unei judecăţi de valoare privind corectitudinea răspunsului oferit de subiect. Din
această categorie fac parte itemii cu răspuns scurt, cei de completare şi întrebările structurate.

- Itemi cu răspuns scurt - itemi care solicită producerea unui răspuns limitat ca spaţiu,
formă şi conţinut. Libertatea persoanei evaluate de a reorganiza informaţia primită şi de a oferi
răspunsul în forma dorită este foarte redusă, în acelaşi timp însă este necesară demonstrarea
abilităţii de a elabora şi structura cel mai potrivit şi scurt răspuns.

Exemplu: (Operaţii cu numere naturale pana la 100 şi ordinea efectuării operaţiilor)

Completați cu răspunsurile corecte:

(23 – 5) – (10 – 5) = 8x5–3x2= 24 : 2 + 15 – 7 =

3 x (18 – 9) = 8 x (5 – 3) x 2 = 48 : (2 x 4) + 14 =

- Itemi de completare: o varietate a tehnicii răspunsului scurt o constituie itemii de

completare, solicitând persoanei evaluate producerea unui răspuns care să completeze o afirmaţie
incompletă sau un enunţ lacunar şi să-i confere valoare de adevăr. Diferenţa de formă a cerinţei
constă în faptul că în primul caz sarcina este formulată printr-o întrebare directă în timp ce în al
doilea caz este vorba despre o afirmaţie incompletă, răspunsul încadrându-se în contextul –
suport oferit.

Exemplu: clasa I – Adunarea și scăderea numerelor de la 10 la 30

Completați cu răspunsurile corecte:

28 – 14 = ..... 27 - ..... = 13 13 + 15 = .....

27 – ..... = 12 ..... + 5 = 19 11 + ..... = 27

Observații pentru itemii cu răspuns scurt sau de completare:

1. Avantaje ale utilizării tehnicii cu răspuns de completare:
- permite evaluarea unui număr relativ mare de cunoştinţe;
- măsoară rezultatele învăţării la un nivel cognitiv mai ridicat decât simpla recunoaştere
şi memorare;
- solicită ca răspunsul dat să fie coerent;
- elaborarea itemilor nu necesită mult timp;
- evaluarea itemilor se face relativ uşor şi obiectiv.
 Exemple de itemi utilizaţi la matematică G.Velicu

2.Limite ale utilizării tehnicii cu răspuns de completare:

- nu se recomandă a fi folosită pentru a măsura capacităţi intelectuale superioare
(rezolvarea de probleme, analiză, sinteză).
- itemii care cer elaborarea unui răspuns foarte scurt pot determina în timp subdezvoltarea
capacităţilor de exprimare complexă;
- este necesar construirea unui număr mare de itemi pentru a acoperi conţinuturile.
3. Recomandări în proiectarea itemilor cu răspuns scurt/ de completare:
- întrebările trebuie să fie formulate clar pentru a nu genera confuzii;
- spaţiul liber furnizat trebuie să sugereze dacă răspunsul conţine un cuvânt sau mai
multe/ să sugereze complexitatea răspunsului dat; a se evita folosirea mai multor spaţii
libere pentru un răspuns scurt sau a unui spaţiu mic (ex.un singur rând) pentru un răspuns
elaborat;
- se va evita ca răspunsul să fie un text foarte lung pentru a nu încuraja memorarea
mecanică;
- unităţile de măsură din textul întrebării vor fi puse şi la sfârșitul spaţiului liber

- Întrebări structurate sunt sarcini formate din mai multe subîntrebări, de tip obiectiv sau
semiobiectiv, legate între ele printr-un element comun. Întrebările structurate, acoperă spaţiul
liber aflat între tehnicile de evaluare cu răspuns liber şi cele cu răspuns limitat impuse de itemii
obiectivi. Acest tip de itemi, oferă persoanei evaluate, ghidare în elaborarea răspunsului,
respectiv un cadru în care îşi realizează demersul. În elaborarea întrebărilor structurate, acestea
pornesc în general de la un material-stimul (care poate fi reprezentat de diferite texte, date,
diagrame, grafice, etc.), urmat de un set de subîntrebări, care vor fi considerate date
suplimentare.

Exemplu: Se consideră un dreptunghi care are perimetrul de 48 m, iar lungimea este de

doua ori mai mare decât lăţimea.
a) Să se determine lungimea şi lăţimea dreptunghiului.
b) Să se calculeze perimetrul dreptunghiului.
c) Să se afle de câţi metri de sârmă este nevoie pentru a împrejmui de 3 ori un teren
identic cu dreptunghiul dat, ştiind că terenul are o poarta de 2 m .
d) Aflaţi perimetrul unui pătrat a cărui latură este egală cu lăţimea dreptunghiului. Cu câţi
metri este mai mare perimetrul dreptunghiului decât perimetrul acestui pătrat?

Observații pentru itemii de tipul întrebărilor structurate

1. Avantaje ale utilizării tehnicii de tip întrebări structurate:
- permite transformarea unui item complex într-o suită de itemi obiectivi sau
semiobiectivi permiţând evaluarea unor comportamente corespunzătoare unor niveluri
taxonomice înalte;
 Exemple de itemi utilizaţi la matematică G.Velicu
- poate testa o gamă largă de cunoştinţe;
- permite construirea progresivă a dificultăţii şi complexităţii itemului;
- se pot utiliza materiale auxiliare (diagrame, grafice, etc.), care le face astfel mai
atractive pentru elevi;
2. Limite ale utilizării tehnicii de tip întrebări structurate:
- răspunsul la o subîntrebare depinde, uneori de răspunsul la subîntrebările precedente;
- construcţia acestor tipuri de itemi necesită mai mult timp de elaborare.
- implică costuri mai ridicate în ceea ce priveşte proiectarea lor;
- pot ridica probleme legate de acurateţea şi claritatea imaginilor şi a graficelor, etc.
- necesită o schemă de notare elaborată;
3. Recomandări în proiectarea itemilor cu întrebări structurate:
- întrebarea trebuie să ceară răspunsuri la început şi să crească dificultatea acestora spre
sfârşit. Gradul de dificultate poate fi, în general, asociat cu lungimea itemului;
- fiecare subîntrebare nu va da răspunsul corect la subîntrebarea precedentă;
- subîntrebările trebuie să fie independente şi în concordanţă cu materialele;
- fiecare subîntrebare testează unul sau mai multe obiective.

3. Itemi subiectivi – constau în rezolvarea efectivă de probleme de matematică. Elevul

își folosește singur toate cunoștințele acumulate până atunci, face singur conexiunile între ele,
astfel încât totul să conducă la rezolvarea sarcinii primite, respectiv a problemelor sau
exercițiilor.
Însă, rezolvarea de probleme sau de exerciții, reprezintă un tip de sarcină în cadrul căreia
elevul este confruntat, în cele mai multe cazuri, cu o situaţie nouă, nefamiliară, pentru care nu
este evidentă o situaţie predeterminată. Există o mare diversitate de situaţii-problemă, care se
dezvoltă între două extreme:
- situaţii „închise”, în care sunt oferite majoritatea datelor necesare, scopul este clar
specificat, iar strategia de rezolvare este sugerată prin succesiunea cerinţelor;
- situaţii complet „deschise”, în care sunt sugerate doar anumite elemente pentru a găsi
soluţia, în sarcina persoanei evaluate rămânând alegerea strategiei dintr-o gamă largă de
posibilităţi / metode, cât şi planificarea completă a demersului.
Ținând cont de aceste observații, obținem o clasificare a itemilor subiectivi:

- Itemi cu răspuns puțin elaborat - solicită răspuns la o singură idee important în câteva
fraze / rânduri.
- Itemi tip rezolvare de probleme - solicită răspunsul la o problemă, respectiv, situaţie
problemă şi presupune cunoaşterea datelor, alegerea formulei şi utilizarea unui raţionament de
rezolvare, exersarea gândirii convergente sau divergente.
- Itemi de tip eseu - solicită un răspuns liber la o sarcină de lucru care pune în valoare
abilitatea elevului de organizare şi integrare a achiziţiilor, de exprimare, analiză şi interpretare a
datelor.
 Exemple de itemi utilizaţi la matematică G.Velicu
- Itemi cu răspuns elaborat - solicită un răspuns deschis la o sarcină complexă, gen
lucrare de disertaţie, eseu, teză, pe care trebuie să o structureze.

Observații pentru itemii subiectivi:

a) Itemi tip rezolvare de probleme
a1) Avantaje ale utilizării tehnicii de tip rezolvare de probleme:
- Modalitatea de elaborare a acestor itemi stimulează gândirea creativă a elevilor
favorizând transferul de metode de rezolvare a unor probleme cu caracter interdisciplinar;
- Permite o analiză comparativă a metodelor de rezolvare a unei probleme facilitând
alegerea celei mai potrivite;
a2 ) Limite ale utilizării tehnicii de tip rezolvare de probleme:
- Proiectarea acestor itemi presupune un timp mai mare de concepere decât în cazul
celorlalţi itemi;
- Elaborarea baremului de corectare şi notare este mai dificilă lăsând loc uneori
interpretărilor din partea evaluatorilor;
- Timpul de administrare şi corectare este mai mare decât în cazul celorlalţi itemi.
a3) Recomandări în proiectarea itemilor de tip rezolvare de probleme:
- Se recomandă ca sarcinile de lucru să permită evaluarea mai multor elemente de
conţinut;
- Sarcinile de lucru să corespundă obiectivelor de evaluare vizate de itemi;
- Baremele de corectare trebuie să fie elaborate în aşa fel, încât să elimine şi cele mai mici
acţiuni subiective ale evaluatorilor.

b) Itemi de tip eseu

b1) Avantaje ale utilizării tehnicii de tip eseu structurat şi cu răspuns restrâns :
- Sunt uşor de proiectat decât alte categorii de itemi;
- Sunt uşor de corectat, întrucât sunt însoţiţi de scheme de corectare;
- Facilitează elevilor organizarea şi elaborarea răspunsului;
- Fidelitate ridicată a evaluării.
b2) Limite ale utilizării tehnicii de tip eseu structurat şi cu răspuns restrâns:
- Proiectarea itemilor şi a baremelor de corectare şi notare necesită mult timp;
- Intervin aspecte subiective în evaluarea răspunsurilor;
- Nu se pot realiza evaluări ale conţinuturilor la un nivel taxonomic înalt datorită
introducerii unor cerinţe obligatorii care restricţionează răspunsul.
b3) Avantaje ale utilizării tehnicii de tip eseu liber şi cu răspuns extins :
- Permit măsurarea capacităţilor corespunzătoare unui nivel taxonomic înalt;
- Sunt relativ uşor de proiectat;
- Facilitează elevilor capacitatea de exprimare şi organizare a ideilor;
- Stimulează creativitatea elevilor .
B4) Limite ale utilizării tehnicii de tip eseu liber şi cu răspuns extins:
 Exemple de itemi utilizaţi la matematică G.Velicu
- Nu permit evaluarea unui set mai larg de capacităţi datorită timpului mai îndelungat de
administrare;
- Fidelitate scăzută;
- Evaluarea implică scheme de corectare şi notare foarte detaliate.

Elementele ce ţin de calitatea instrumentelor de evaluare determină măsura în care

acestea sunt utile pentru cei evaluaţi, pentru evaluatori dar şi pentru societate, sau diverse
instituţii, aspecte pe care le întâlnim şi la profesorii I.Neacşu şi A.Stoica, 1996, pag.36-39.

1. Validitatea testului reprezintă măsura in care testul corespunde / evaluează

cunoştinţele, abilităţile vizate, adică măsoară exact ceea ce si-a propus sa măsoare.
2. Validitatea de conţinut arată măsura în care testul acoperă uniform conţinutul
evaluării;
3. Validitatea de construct (Cronbach, 1980) arată măsura în care itemii corespund
obiectivelor asociate conţinutului evaluat, precum şi felul cum textul măsoară un
construct (inteligenţa, creativitatea, succesul şcolar);
4. Validitatea concurentă arată măsura în care rezultatele obţinute de elev la un test sunt
similare cu unele criterii de comportament în alte situaţii;
5. Validitatea predictivă arată măsura în care testul prognozează viitoarele performanţe
ale elevului.
6. Fidelitatea testului reprezintă măsura în care acesta dă rezultate constante în condiţiile
aplicării lui succesive;
7. Obiectivitatea testului reprezintă gradul de concordanţă între aprecierile făcute de
evaluatori independenţi în ceea ce priveşte un răspuns bun pentru fiecare din itemii
unui test;
8. Aplicabilitatea testului reprezintă calitatea sa de a fi administrat şi interpretat cu
uşurinţă
9. Eficienta testului reprezintă măsura în care este folosit timpul profesorului pentru
administrarea şi corectarea testului şi timpul elevilor pentru performarea testului
respectiv;
10. Specificitatea testului reprezintă măsura în care itemii testului sunt suficienţi de
specifici încât sa evite situaţia în care un elev poate obţine scoruri satisfăcătoare, fără
a studia materia respectiva;
11. Dificultatea / adecvarea testului reprezintă gradul în care itemii şi testul în ansamblul
său corespund ca grad de dificultate nivelului subiecţilor vizaţi.
12. Puterea de discriminare a testului reprezintă măsura în care itemii discriminează elevii
bine pregătiţi de cei slabi pregătiţi şi în care testul asigură o largă distribuţie a
scorurilor pentru elevii cu un grad diferit de pregătire.
13. Încadrarea în timp a testului reprezintă măsura în care scorul obţinut reflectă nivelul
real al elevului şi nu viteza sa de răspuns (cât ştie, nu cât de repede răspunde).
 Exemple de itemi utilizaţi la matematică G.Velicu

Reţinem !
- În cele de mai sus am operat cu următoarea definiţie a itemului:

item = întrebare + formatul acesteia + răspunsul aşteptat

- Semnificativă este necesitatea unei bune cunoaşteri a acestor caracteristici de către cei
care proiectează probe de evaluare şi atenta cântărire a calităţilor limitelor fiecărui tip de item în
momentul producerii şi utilizării acestuia.