Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Management Comparat
Subiecte Management Comparat
Bilet nr. 1
1. Tendinta: dezvoltarea unui management al firmei de tip sistemic (cauze,
definire, forme de manifestare, avantaje si limite)
2. Modelul lui John Child: continut, caracteristici si importanta.
3. tabel nr. 7
Bilet nr. 2
1. Comparatii pluriculturale: managementul ‘sudic’ in antiteza cu managementul
‘nordic’.
2. Studiile de tip policentric: continut si importanta pentru dezvoltarea
managementului comparat.
3. Analizati din punct de vedere economic si managerial clasamentul primelor
firme producatoare de combustibili si lubrifianti din lume.
Bilet nr. 3
1. Tipologia scolilor de management comparat: categorii, continut, reprezentanti,
avantaje si limite.
2. Particularitati ale influentei factorilor de mediu asupra dezvoltarii
managementului in Japonia, SUA si Marea Britanie.
3. Comentati ideile principale privind managementul american si nipon care se
desprind din urmatorul extras din “Mesaj din Est”:
“Noi am depasit modelul lui Tylor; activitatea economica in prezent este atat de
complexa si dificila, supravietuirea firmelor atat de incadrata (hazardata) intr-un
mediu a carui imprevizibilitate, concurenta si lupta cu pericolele se amplifica,
existenta lor in continuare depinzand de mobilizarea zilnica a fiecarui gram e
inteligenta.”
Bilet nr. 4
1.Euromanagerii si eurointreprinzatorii.
2.Probleme majore in conceperea si realizarea investigatiilor manageriale
comparative.
3. Analizati comparativ pentru SUA si Japonia caile de crestere a productivitatii
muncii . Explicati cum contribuie caile 7,8, si 9 la amplificarea productivitatii
muncii. Tabel nr. 7 carte.
Bilet nr. 5
1. Multidimensionalitatea rolurilor managerilor nord-americani.
2. Probleme ale productivitatii muncii intr-o viziune comparatista internationala
(principalii factori: diferente intre principalele tari dezvoltate si modul cum
contribuie la amplificarea sa).
3. Comentati organigrama alaturata (A8 pag 402) din punct de vedere managerial
si prin prisma analizarii locului ocupat de Suedia in tipologia (abordarea)
culturala elaborata de Geert Hofstede.
Bilet nr. 6
1. Managementul marilor firme europene.
2. Dinamica valorilor si obiectivelor organizatiilor din SUA si relatiile
management-sindicate in cadrul lor.
3. Analizati din punct de vedere economic si managerial clasamentul primelor
banci din lume.
Bilet nr. 7
1. Etapele unui studiu de management comparat: continut si interdependente.
2. Keizen continuu- element specific managementului nipon.
3. Analizati comparativ intr-o optica managerial-culturala, organigrama alaturata
(A3, pag 397) si organigrama unei firme romanesti.
Bilet nr. 8
1. Managementul din SUA: optiuni strategice predilecte.
2. Aborarile manageriale nipone in conditii de criza.
3. Analizati din punct de vedere economic si managerial clasamentul primelor
firme din domeniul telecomunicatiilor din lume.
Bilet nr. 9
1. Premisele teoriei si practicii managementului comparat si principalele sale
utilitati.
2. Comparatii manageriale biculturale: diferente majore intre managementul
nipon si nord-american in ceea ce priveste fundamentele sale.
3. Analizati din punct de vedere economic si managerial clasamentul primelor
firme de telecomunicatii din lume.
Bilet nr. 10
1. Metode si tehnici utilizabile in realizarea studiilor de management comparat.
2. Tendinta: conturarea unei pronuntate dimensiuni participative managementului
firmei (cauze, definire, modalitati de manifestare, avantaje si limite).
3. Studiu de caz; preluari din managementul japonez in SUA.
Bilet nr. 11
1. Managementul integrat al productiei, capitalul uman si dezvoltarea resurselor
umane in SUA.
2. Caracteristicile generale ale culturii si managementului japonez si elemente
economico-sociale specifice contextului national nipon.
3. Caracterizati cultura si managementul firmelor din Romania prin prisma
abordarii quadrodimensionale a lui Geert Hofstede.
Bilet nr 12
1. Comparatii manageriale biculturale: Simbioza rational-afectiv, secretul
ridicatei productivitati nipone.
2. Care din urmatoarele caracteristici se refera la relatia management- sindicate
in SUA:
a) Caracterul pronuntat adversial al relatiei
b) Documentele se intocmesc in urma negocierilor, care se desfasoara la 2
niveluri
c) O mare parte din fondurile colectate sunt investite in bunuri mobiliare,
actiuni, etc.
Argumentati raspunsul in contextul caracteristicilor implicate din SUA si alte
tari.
3. Analizati din punct de vedere economic si managerial criteriile de clasificare a
firmelor folosite in clasamentul revistei Fortune (A2 pag 405)
Bilet nr. 13
1. Studiile de tip etnocentric: continut si importanta pentru dezvoltarea
managementului comparat.
2. Tendinta: profesionalizarea crescanda a managementului pe plan international
(cauze, definire, forme de manifestare, avantaje si limite).
3. Comentati ideile principale privind managementul american si japonez care se
desprind din urmatorul extras din “Mesaj din Est”:
“Noi vom castiga, iar vestul industrial va pierde, noi nu putem face nimic sa
va ajutam, deoarece cauzele esecului se afla in dumneavoastra insiva.
(….) Cadrele de conducere gandesc, in timp ce muncitorii sunt salahorii,
dumneavoastra fiind convinsi profund ca aceasta este abordarea corecta de a
desfasura activitatea economica.
Pentru dumneavoastra esenta managementului consta in a scoate ideile
din capetele dumneavoastra de sefi punandu-le in mainile muncitorilor ca sa le
execute.”
Bilet nr. 14
1. Transferul international de know-how in domeniul managementului
comparat: necesitate, factori implicati si continut.
2. Caracteristici contextuale ale managementului din SUA si rolul lor in
intelegerea continutului managementului.
3. Comentati ideile principale privind managementul american si japonez care
se desprind din urmatorul pasaj din “Mesaj din Est”:
“ Numai prin valorificarea puterii combinate a tuturor creierelor salariatilor
sai, o firma poate face fata turbulentei si constrangerilor mediului local.
Aceasta este cauza pentru care marile noastre companii asigura salariatilor
de trei ori mai multa pregatire decat dumneavoastra, asa se explica de ce noi
solicitam in mod constant sugestiile fiecaruia si de ce pretindem un numar
crescand de licentiati cat mai inteligenti si bine educati, generalisti, deoarece
acesti oameni sunt sangele industriei nipone.”
Bilet nr. 15
1. Remodelarea sistemului organizatoric al firmelor europene.
2. Studiile sinergetice: continut si importanta pentru dezvoltarea
managementului comparat.
3. Analizati comparativ intr-o optica managerial-culturala, organigrama
alaturata (A2, pag 396) si organigrama unei firme romanesti.
Bilet nr. 16
1. Efecte pe plan managerial ale viziunii holistice si respectiv analitice.
2. Schita a unui model de management european-continut si importanta.
3. Identificati modelul de management comparat prezentat mai jos, corectati,
completati reprezentarea sa grafica.
Bilet nr. 17
1. Integrarea si angajarea pe viata a salariatilor in firmele nipone.
2. Tendinta: imprimarea unui intens caracter previzional managementului
(cauze, definire, forme de manifestare, avantaje si limite).
3. Analizati comparativ –relevand principalele asemanari si deosebiri- scoala
dezvoltarii economice si scoala sistemelor dischise.
Bilet nr 18
1. Definirea managementului comparat, obiectivele, continutul si dimensiunile
sale.
2. Comparatii manageriale biculturale: managementul participativ in firmele
germane si din SUA.
3. Analizati si comentati studiul de caz nr. 36 din volumul “Management
aplicativ”.
Bilet nr 19
1. Managementul japonez: pregatirea personalului prin rotatia pe posturi si
relatia sindicat-management.
2. Tendinta: intensificarea caracterului motivational al managemetului firmei
(cauze, definire, modalitati, avantaje si limite).
3. Analizati si comentati studiul de caz nr. 29 din volumul “Management
aplicativ”.
Bilet nr 20
1. Tendinta: intensificarea caracterului inovational al managementului
intreprinderii: definire, cauze, modalitati de manifestare, avantaje si limite.
2. Caracterizati comparativ managementul nipon si din SUA utilizand abordarea
quadrodimensionala a lui G. Hofstede.
3. Comentati ideile principale privind managementul american si japonez care se
desprind din urmatorul pasaj din “ Mesaj din Est”:
“Pentru noi esenta managementului este in mod precis tocmai aceasta arta de
a mobiliza si asambla resursele intelectuale ale tutuor angajatilor in interesul
firmei.
(…) Noi stim ca inteligenta unui manunchi de tehnocrati, cat de inteligenti
si sclipitori ar fi, nu mai este suficienta pentru a le aborda ca resurse reale de
succes.”
Bilet nr 21
1. Principalele tipuri de structuri organizatorice folosite in intreprinderile din
SUA si caracteristicile decizionale si informationale ale acestora.
2. Dezvoltarea abilitatilor manageriale si paradoxurile leadershipului in Europa.
3. Analizati comparativ- relevand principalele asemanari si deosebiri- scoala
behaviorista si scoala environmentalista.
Bilet nr 22
1. Studiile comparative: continut si importanta lor pentru dezvoltarea
managementului comparat.
2. Firmele emergente din SUA.
3. Identificati modelul de management comparat prezentat mai jos, corectati,
completati si comentati reprezentarea sa grafica.
Bilet nr 23
1. Caracteristicile si semnificatie veniturilor directorilor de companii din SUA.
2. Evaluari, cerinte si recomandari metodologice privind studiile de management
comparat.
3. Indicati care din elementele prezentate mai jos reprezinta tendinte ( mutatii
ale managementului firmei pe plan mondial):
- management amatorist
- management anticipativ
- management descriptiv
- management motivational.
Enumerati tendintele manageriale care sunt omise.
Bilet nr 24
1. Strategii si aliante strategice in managementul european.
2. Tendinta: imprimarea unui caracter international managementului firmei
(cauze, definire, modalitati de manifestare, avantaje si limite).
3. Indicatii:
a) ce concept ilustreaza figura de mai jos
b) managementului carei tari ii este specific
c) care este conceptia considerata opusa acesteia, folosita intr-o alta tara.
Bilet nr 25
1. SUA- un nou tip de organizatie-intreprinderea supla
2. Factorii care conditioneaza favorabil si nefavorabil evolutia managementului
pe plan mondial.
3. Analizati si comentati studiul de caz nr. 27 din volumul “Management
aplicativ”.
Bilet nr 26
1. Managementul din SUA: preluari semnificative din managementul nipon si
european.
2. Viziunea specifica nipona asupra organizatiei si modalitatile de evaluare a
personalului in cadrul acestora.
3. Selectati doua dintre elementele caracteristice managementului firmei din UE
care se pot adopta in Romania. Explicati cum se poate realiza aceasta
adaptare tinand cont de similaritatile si diferentele culturale implicate.
Bilet nr 27
1. Euromanagementul: necesitate, definire si relatia cu europenizarea.
2. Tendinta: dezvoltarea caracterului formativ al managementului (cauze,
definire, modalitati de manifestare, avantaje, limite).
3. Comentati din punct de vedere al managementului urmatorul tabel care
caracterizeaza activitatea de la Imprimeria Gagne, Quebec, Canada.(tabel)
Bilet nr 28
1. Managerul general- principalul agent al schimbarii in firmele din SUA.
2. Studiile de tip parohial si geocentric: continutul si importanta lor pentru
dezvoltarea managementului comparat.
3. Selectati doua dintre elementele definitorii ale managementului nipon care se
pot adopta in Romania. Explicati cum se poate realiza aceasta adaptare tinand
cont de similaritatile si diferentele culturale implicate.
Bilet nr 29
1. Necesitatea aparitiei si dezvoltarii managementului comparat si scurt istoric.
2. Incadrarea tipologica a managementului din peste 60 tari potrivit abordarii
quadro-dimensionala a lui G. Hofstede si utilitatea pentru managemenul
comparat.
3. Analizati si comentati studiul de caz nr. 30 din volumul “Management
aplicativ”.
Bilet nr 30
1. Enuntati si comentati principalele orientari si particularitati ale cercetarilor de
management comparat.
2. Managementul japonez: structura marilor grupuri industriale (Zaibatsu) si
adoptarea deciziilor prin consens.
3. Selectati doua dintre elementele definitorii ale managementului firmelor din
SUA care se pot adopta in Romania. Explicati cum se poate realiza aceasta
adaptare tinand cont de similaritatile si diferentele culturale implicate.
STUDII DE CAZ
28. Preluari din managementul japonez in SUA
Firma americano-japoneza Sony din San Diego reprezinta un exemplu de aplicat a
managementului nipon in SUA. In 1981, uzina din San Diego a produs mai mult de
700.000 de televizoare color, ceea ce reprezinta 1/3 din productia totala a lui Sony.
Realizarea unei productivitati a muncii similara cu cea dintr-o intreprindere din
Japonia se datoreaza si atmosferei create in cadrul firmei. Astfel, in intreprindere nu
exista managerii si muncitorii se apleleaza pe numele mic, iau masa impreuna, iar o
data pe un cadru din conducerea superioara se adreseaza lucratorilor pentru a le
expune obiectivele in domeniul vanzarilor si productiei sau pentru a-I incuraja sa-si
expuna dorintele. Intreprinderea organizeaza de patru ori pe an cate o receptie pentru
angajati. Atitudinea lucratorilor americani din cadrul firmei poate fi caracterizata de
opinia exprimata de Price, 54 de ani, care lucreaza la linia de montaj ”…a lucra pentru
Sony, este ca si cum ai lucra pentru familia ta”. De altfel, directorul uzinei, Shiro
Yamada, 58 de ani, afirma ca intre muncitorii americani di colegii lor japonezi exista
foarte putine diferente. El sustine ca “americanii sunt la fel de constienti de
importanta calitatii ca si japonezii, trebuie numai da fie motivati”. Shiro Yamada
acorda o deosebita atentie nevoilor muncitorilor. O data pe an muncitorii al caror
procent de absenteism este nul, sunt invitati intr-un restaurant din centrul orasului.
Atentie deosebita se acorda si conditiilor de munca si de viata a lucratorilor. Astfel,
daca exista o sesizare despre dimensiunea prea mica a frigiderului necesar mesei,
acesta se va inlocui cu rapiditate. Vicepresedintele Masayoshi Morin pe care toti il
striga Mike, a urmat cursuri de spaniola pentru a putea conversa cu unii lucratori de
origine spaniola.Peste tot in intreprindere sunt instalate telefoane care sa permita
comunicarea si inregistrarea anonima a sugestiilor si revendicarilor lucratorilor. In
speranta ca lucratorii vor face proba loialitatii lor, intreprinderea se straduieste sa
creeze legaturi stranse cu acestia. Promovarile vin din interior; majoritatea
supraveghetorilor liniei de montaj sunt absolventi ai scolilor secundare care au
promovat datorita muncii lor si loialitatii lor fata de intreprindere. Cu toate ca in
perioada 1973-1975 vanzarile la televizoare au scazut productia a fost considerabil
incetinita, nimeni nu a fost dat afara. Lucratorilor li s-a cerut sa desfasoare alte munci
de intretinere pentru a ramane in continuare in intreprindere. Cand unul dintre primii
lucratori ai uzinei si-a cerut demisia la mai putin de un an de la angajare, conducatorii
japonezi au fost surprinsi de acest fenomen, Richard Crossman, specialistul in relatiile
umane ale uzinei, explica “ …ei au venit sa ma vada si m-au intrebat unde s-au
inselat. A trebuit sa le explic ca in sudul Californiei esto o practica curenta aceea de a
parasi slujba” Grija pentru salariatii sai a dat rezultate excelente pentru firma.
Numeroasele tentative care vizau implantarea unui sindicat au fost respinse intr-o
proportie de 3/1. Jean Timmerman, de 22 de ani, membru al unei uniuni sindicale
afirma: “ Salariul pe care-l primeam la sindicat era mult prea mare si avantajele
sociale erau probabil mai bune, dar pana la urma, prefer sa lucrez aici”. Totusi, Sony
nu a fortat muncitorii americani sa lucreze in stil japonez. Folosirea unor salopete
galbene pe cae firma le pune la dispozitia muncitorilor de pe linia de montaj a fost un
esec, intrucat acestia preferau sa poarte bluejeans. De asemenea, intreprinderea a
incercat sa prevada o perioada pentru exercitiile fizice cu lucratorii din San Diego, asa
cum exista in Japonia, nu s-a revenit asupra acestei decizii ca urmare a opozitiei
acestora. Cel mai tanar supraveghetor din uzina, Mark Dempsey, 23 de ani, admite ca
exista o prapastie culturala intre japonezi si americani, afirmand:’ ei nu inteleg ca unii
dintre noi se gandesc numai la week-end, in timp ce majoritatea dintre ei nu se
gandesc decat cum sa reia lucrul”. Exista si opinii ale muncitorilor americani potrivit
carora sistemul de management japonez ….ndat pe consens provoaca intarziere, el
demonstrand incapacitatea de a decide. Totusi, majoritatea mucitorilor americani
apreciaza acest sistem de management, iar unii dintre ei nu-l mai considera strain.
Semnificativa in acest scop este afirmatia supraveghetorului Robert Williams:”Cu
mult timp in urma, americanii tineau cont si ei de persoana ca si japonezii, numai ca
in timp s-a pierdut aceasta sensibilitate.
Subiecte de dezbatere:
1. Cum apreciati sistemul de management japonez?
2. Ce tip de probleme considerati ca vor avea de solutionat managerii japonezi in
SUA?
3. Cum considerati ca trebuie facut transferul de cunostinte in domeniul
managementului?
30. PRENTICE MACHINE TOOLS- INCOTRO?
Prentice Machine Tools este o firma de marime mijlocie, ce produce unelte manuale
pentru uz casnic, cum ar fi: ciocane, rindele, surublenite, pile, dalti, burghie si altele.
Acestea sunt distribuite pe plan local intr-un stat in SUA, principalii competitori sunt
cateva mari firme cu vanzari la nivel national ca: Rochwell, Sear, Roebuck s Black-
Decker precum si unii producatori de specialitate de marime mica. Importurile la
costuri mici (cred) au o influenta crescanda pe piata americana, reprezentand 10% din
vanzarile totale.
Pentice isi estimeaza cota de piata pe plan local ca fiind de 5%, in timp ce
primele 4 mari competitori detin aproximativ 60% din total. Cel mai puternic
competitor este mult mai mare decat ceilalti.
Strategia adoptata de firma Prentice a fost intotdeauna stabilirea unor preturi
cu 15% sub nivelul preturilor celor 4 firme competitoare. Firma nu cheltuieste
aproape deloc pentru promovarea produselor, bazandu-se pe faptul ca pretul va genera
vanzari pe principalele piete cu amanuntul.
Prentice a avut de asemenea un program pentru promovarea unei marci
proprii, ceea ce a generat o crestere cu 30% a vanzarilor totale. Nu era un lucru
neobisnuit intalnirea pe anumite piete a marcii “Prentice Made”. Prentice a obtinut un
mic profit, de 3% din vanzari. Aceasta marja s-a mentinut aproximativ egala pe
parcursul ultimilor 4 ani. Cota parte de piata atat in industrie cat si in regiune nu a
fluctuat, cu toate ca a existat o crescanda presiune asupra pretului din partea
competitorilor straini.
La 15 ianuarie ac unul dintre principalii competitori (numarul 3) a anuntat
inceperea unui program national de reducere a preturilor cu amanuntul cu 10-25%,
program promotional in valoare de cateva milioane de dolari, cat si reproiectarea
gamei de produse. Obiectivul acestei firme era o crestere substantiala a cotei sale de
piata. Firma respectiva a implementat o strategie similara in Marea Britanie si a avut
succes obinand o amplificare a cotei sale de piata britanica de 10%. Nu s-a stiut foarte
clar daca programul a fost profitabil sau nu in SUA, cert este faptul ca preturile
produselor firmei au ramas scazute in mod permanent. In aceasta situatie alternativele
firmei Pretice erau:
1. A nu face nimic, ceea ce putea pune firma intr-o situatie dificila, daca si
ceilalti competitori majori s-ar fi aliniat la noile preturi.
2. O reducere imediata a preturilor pentru a avea acelasi avantaj ca in perioada
anterioara, ceea ce ar putea determina o actiune similara din partea unora
dintre competitori si deci la o scadere masiva a preturilor.
3. Implementarea unui program de marketing combinat, ceea ce ar oferi firmei
un anumit ragaz pentru a hotari ce este de facut in continuare.
4. A incerca sa reduca costurile interne ar insemna sa poata face fata oricarei
diminuari de preturi impusa de piata.
Subiecte de dezbatere:
1. Care este atitudinea imediata pe care trebuie sa o ia managementul firmei
Prentice pentru a face fata situatiei generate de reducerea preturilor de catre
unul din competitorii majori? Analizati alternativele prezentate pe baza de
argumente pro si contra pentru fiecare dintre ele.
2. Privind in perspectiva, care ar fi cea mai potrivita strategie pentru firma
Prentice? Argumentati varianta pentru care optati.