Introducere

“Intr-o lume fara religie, brandurile sunt cele care ne ofera credinta.
Brandurile defines foarte clar cine suntem si de asemenea reprezinta un
semnal al preferintelor noastre” Wally Olins

Unul dintre conceptele din ce în ce mai utilizate este cel de „branding” – creare de marcă.
Este un concept complex în jurul căruia se ţese un vast sistem de legături ce contribuie la
comunicarea valorilor pe care o companie le creează. Un brand se construieşte pornind de la logo
şi slogan, dar puterea acestuia rezultă din toate suporturile pe care este comunicat şi promovat.

Cu mult timp în urmă brandurile erau doar bunuri casnice – săpun, ceai. Erau un simbol
al consistenţei. Imaginea brandului susţinea produsul. Astăzi, brandingul s-a deplasat atât de
mult dincolo de originile sale comerciale încât impactul său este de nemăsurat în termeni sociali
şi culturali.
Succesul unei companii depinde de înţelegerea de către comunitate a faptului că
produsele sau serviciile oferite răspund necesităţilor sale. Existenţa companiilor şi mărcilor este
direct legată de comunicare. De aceea, o companie trebuie să comunice în mod constant cu
publicul său ţintă. Ceea ce comunică nu trebuie să fie rodul unei întâmplări, pentru că imaginea
unei companii este construită pe bazele unei comunicări continue şi unitare. Rolul comunicării
este să influenţeze atitudinea publicului prin crearea unei imagini favorabile companiei şi
produselor, respectiv serviciilor sale. O comunicare eficientă construieşte o relaţie de fidelitate
între companie /produs /serviciu şi consumator.
Astăzi, imaginea trebuie să fie purtătoarea unui mesaj unic, care să sugereze calităţile
companiei sau ale produsului/serviciului. Imaginea trebuie să aibă forţă emoţională astfel încât să
genereze bunăvoinţa consumatorilor faţă de produs/serviciu şi să ducă la identificarea fără
confuzii a companiei respective. Este evident că imaginea unei companii nu se naşte de la sine.
Compania ajunge în timp să-şi creeze propria identitate. O companie se menţine pe piaţă datorită
imaginii şi identităţii construite, pentru că ele modelează percepţia publicului consumator.
„Brandingul vine din interiorul nostru, din necesitatea umană de a ne proiecta identitatea,
iar mărcile există pentru că există nevoia de identificare. Brandul este o manifestare a condiţiei
umane. Dacă oamenii nu ar dori branduri, ele ar dispărea”1, este de părere Wally Olins. Prin
branding orice companie primeşte forţă, identitate, un rol definitoriu şi coeziune.
Mărcile înseamnă personalitate şi individualitate, iar aceste aspecte au o putere mai mare
decât produsul în sine. Nike nu este doar o pereche de pantofi sport, Coca - Cola este mai mult
decât o băutură răcoritoare. Totul este legat de aspectul emoţional, care merge dincolo de simpla
legătură cu obiectele fizice.
Istoricul companiei
Nike Inc. este o companie americană care comercializează diverse articole sportive și
vestimentare. Sediul firmei se află în Beaverton, Oregon, care face parte din zona metropolitană
Portland. Este liderul furnizor al pantofilor sport și un fabricant major al echipamentelor sportive
cu un venit excesiv de $18.6 miliarde USD în anul fiscal 2008. În același an au fost angajați mai
mult de 30.000 de oameni la nivel global.
Compania a fost fondată pe 25 ianuarie 1964 sub numele de “Blue Ribbon Sports” de Bill
Bowerman și Philip Knight, iar oficial a devenit “Nike Inc.” în 1978. Compania împrumută
numele din mitologia greacă, de la zeița Nike ce reprezintă victoria, ascensiunea.
Bill Bowerman și Philip Knight au început parteneriatul la Universitatea din Oregon unde
Bowerman era antrenorul de teren al lui Knight. În timp ce frecventa Universitatea Stanford,
Knight a vizitat Japonia și a căzut la o întelegere cu compania Onitsuka Tiger, un fabricant de
pantofi sport de calitate, pentru a le fi unicul distribuitor în Statele Unite.În primul an de
contract, vânzările au ajuns la $8.000. În 1966, Bowerman a lucrat cu Tiger pentru a realiza
pantofii de running Cortez. Pantofii au avut un succes mondial pentru compania Onitsuka Tiger
și au fost vânduți la primul magazin BRS.
Anii ’80 au fost marcați de era lui Michael Jordan, ulterior devenind purtător de cuvânt,
aducând astfel încasări de $1 miliard companiei Nike International Ltd. și campaniei „Just do
it!”. La sfârșitul anilor ’90, scopul companiei de a deveni un brand global s-a împlinit.

1
Olins, Wally, în BIZ-revista noilor tendinţe în afaceri, nr. 73, p.60, 30 septembrie-13 octombrie 2003, Bucureşti
Gama sortimentala
Gama sortimentală reprezintă un ansamblu omogen de produse, destinat satisfacerii
aceleiasi nevoi generice.

Cand o firma realizează un numar mare de produse, le regrupeaza în clase (familii) de

produse, fiecare reprezentand o gama distincta. Numarul si diferenţierea gamelor de produse
reflectă gradul de diversificare. Structura gamei trebuie sa fie echilibrata - trebuie sa includă
produse repartizate armonios, în diferite faze ale ciclului de viaţă comercială a mărcii. Fiecare
gamă se compune dintr-un număr variabil de linii de produse apropiate, alcatuite, la rîndul lor,
din unul sau mai multe articole individuale, dezvoltate pornind de la un produs de bază, foarte
atractiv (produs de apel) sau de înalta tehnologie (produs-fanion/de prestigiu). Şi acestea pot
avea mai multe variante sau modele (diferite ambalaje, forme, dimensiuni, greutati, sistem de
culori, design etc).
O gamă are patru coordonate dimensionale: lărgime (numărul de linii), lungime (numărul
de articole ale tuturor liniilor), profunzime (numărul de modele ale fiecărui articol al unei linii,
însumate), omogenitate (gradul de asociere a diferitelor linii de produse - produsele firmei pot fi
distribuite prin intermediul aceloraşi canale de distribuţie, satisfac aceleaşi nevoi sau nevoi
diferite etc).

 Gama de produse si serviciile angrosistului – presupune oferirea unei linii complete si

stocuri suficiente pentru livrarea imediată.
Angrosiştii trebuie sa urmărească:

 numărul de linii oferite si păstrarea celor mai profitabile.

 serviciile ce contează cel mai mult in consolidarea relaţiilor cu clienţii.
 Gama sortimentală a detailistului – presupune stabilirea gamei sortimentale oferite in
functie de aşteptările de cumpărare ale pieţei ţintă.
Detailistul trebuie să decidă lărgimea şi profunzimea asortimentului de produse. Iată
cîteva

posibilităţi în acest sens:

 Să ofere în exclusivitate mărci naţionale, care nu sunt disponibile în unităţile detailiştilor

concurenţi.
  Să ofere în majoritate marfă sub marcă privată.
 Să organizeze regulat evenimente speciale, de promovare a unor mărfuri distinctive şi cu
succes la public.
 Să ofere marfă - surpriză sau care se schimbă permanent.
 Să caute să fie primii care oferă marfa cea mai recentă sau cea mai nouă.
 Să ofere servicii de adaptare a mărfii.
 Să ofere un asortiment foarte precis direcţionat.

Compania NIKE dispune de o vasta gama de produce precum:

Pantofi:
o Lifestyle
o Running
o Fotball
o Jordan
o Barketball
o Gym & Training
o Skateboarding
o Tennis
o Golf
o Sandals & Slides
o FlyEase
Haine:
o Gender Neutral
o Sports Bras
o Compression & Baselayer
o Tops & T-Shirts
o Hoodies & Sweatshirts
o Jackets & Gilets
o Trousers & Leggings
o Tracksuits
 o Shorts
o Skirts & Dresses
o Surf & Swimwear
o Plus Size
o Kits & Jersey
Accesorii

Analiza de marketing a mediului de afaceri

Micromediul de marketing exterior cuprinde o serie de factori şi forţe care acţionează în

exteriorul întreprinderii, asupra cărora aceasta nu exercită un control direct, ele fiind, cu precădere,
variabile de piaţă.
Agenţii exteriori care acţionează în strânsă şi directă legătură cu firma sau se află în imediata
apropiere a acesteia sunt: furnizorii, intermediarii, clienţii, concurenţii.
FURNIZORII
Furnizorii oricărei organizaţii sunt acei agenţi economici care îi oferă entităţii resursele
de care are nevoie cu privire la desfăşurarea activităţii.
Aceştia joacă un important rol în viaţa întreprinderii, deoarece cu ajutorul lor se
realizează prima operaţiune şi poate una dintre cele mai importante, cum ar fi producţia.
În general firmele trebuie să-şi aleagă furnizorii în funcţie de câteva criterii:
 Seriozitate şi respectarea contractului întocmit;
 Preţul pe care îl oferă pentru bunurile sau serviciile prestate;
 Localizarea geografică (pentru achiziţionare şi distribuire);
 Cheltuieli de transport;
 Puterea economică şi cota de piaţă;
 Imaginea pe piaţă;
 Calitatea resurselor şi a ofertelor;
 Climatul intern(greve, presiune politică).
Majoritatea fabricilor sunt situate în Asia, incluzând China, Taiwan, India, Thailanda,
Vietnam, Pakistan, Filipine și Malaezia. Nike, însă ezită să dezvăluie informații privind contractele
companiilor cu care lucrează. Totuși, din cauza criticismului strident din partea organizațiilor
precum CorpWatch, Nike a publicat contractele respective în Raportul Corporativ Guvernamental.
 CLIENȚII
Clientul este variabila principală din micromediul de marketing al firmei. Însăşi ideea de
marketing defineşte clientul ca fiind orice contact încheiat între firma şi produs. Cel mai
important punct forte al unei afaceri este relaţia continuă cu clientul, deoarece impropriu zis,
clientul formează şi defineşte firma şi piaţa.
Clienţii sunt deschişi către nou, către inovaţie, către lucruri de calitate şi de aceea
compania Nike a avut un aşa mare succes.
Dintre cele mai importante clientele ale firmei putem enumera:
 Pieţele de consum formate din consumatori individuali, persoane fizice - tinerii, copii
sportivii amatori;
 Pieţele de distribuţie formate din comercianţii care cumpără bunurile finale pentru a le
revinde la un preţ mai mare (micile întreprinderi);
 Pieţele guvernamentele au drept cumpărători organismele publice - care achiziţionează
bunurile cu scopul de a le pune la dispoziţia celor care au nevoie de ele sau a presta servicii
publice (echipa de fotbal națională);
 Pieţele internaţionale.
În general principalii clienţi ai firmei Nike sunt sportivii de performanţă care aparţin unui
club (echipă de fotbal, basket, etc) şi pasionaţii de sport amatori.
Clienţii firmei variază în funcţie şi de moda existentă pe piaţă şi de vârstă.
 Putere mare de negociere a clienţilor. Magazinele care comercializează produsele
engros pot încheia contracte cu competitorii Nike la un cost relativ scăzut, motiv pentru care
acestea au capacitatea de a negocia contracte favorabile.
Totodată având concurenţi puternici cum ar fi Adidas sau Puma clienţii au destui
furnizori de echipamente sportive şi de aici şi puterea mare de negociere.
CONCURENȚII
Principalii concurenți ai companiei Nike sunt Adidas și Reebok. Adidas a devenit în
perioada 1928-1990 una dintre cele mai mari firme internaționale producătoare din industria
încălțămintei și îmbrăcămintei sport. Printre punctele tari ale acestei firme se numără:
notorietatea mărcii la nivel internațional, diversificarea articolelor, adaptabilitatea și
inventabilitatea; însă punctele slabe îi scad acesteia potențialul: insuficienta inovare a produselor,
imagine depășită, promovare insuficientă, strategii de marketing greșite.
 În ceea ce privește firma Reebok, avantajele competitive care au condus la creșterea
vânzărilor și la crearea unei notorietăți au fost generate de aplicarea unei strategii diferențiate a
produselor prin orientarea către nișe de piață neexploatate, prin elaborarea unei politici de
distribuție originale, inovare permanentă a produselor sale și printr-o agresivă politică de
sponsorizare a sportivilor.
În 2006, Adidas dă lovitura prin achiziționarea tuturor acțiunilor Reebok, cu suma de 3.8
miliarde de dolari, astfel punând în dificultate marele concurent Nike. Achiziția a oferit șansa de
a avea mai multă putere de negociere cu furnizorii. Însă această alăturare nu și-a reușit scopul de
a detrona Nike.
Nike domină afacerile cu încălțăminte sportivă și pare că nu va pierde această poziție
prea curând. În SUA, unde piața pantofilor sport nu s-a schimbat în ultimii 10 ani, controlează
36,3% din piață, comparativ cu 21,1% cât au Adidas și Reebok împreună, potrivit publicației
Sporting Goods Intelligence.
Mixul de marketing
Politica de produs
Produsul reprezintă una dintre principalele variabile
controlabile de marketing, care ȋn combinații cu alte variabile
specifice concurează la proiectarea programelor ȋn mixurile de
marketing-instrumente eficace pentru atingerea obiectivelor
prestabilite pe diferitele piețe țintă. Produsele unei firme sunt
rezultatele activității sale economice, rezultate ce pot fi oferite unor
clienți potențiali.

Nike este o companie ce produce şi comercializează articole sportive, atăt de

ȋmbrăcăminte, ȋncălțăminte cât şi accesorii.

Ȋn 1987, Nike a lansat primul model din linia Air Max. Bulele de aer şi gradul de
confortabilitate au făcut din acesta un succes. Câteva dintre modelele de pantofi sport Nike care
sunt cunoscute şi ȋn ziua de azi sunt: Nike Air Force 1, Nike Vandals, Nike Air Max line şi Nike
Air Jordans.
 Nike Air Max Nike Air Jordan Nike Air Force 1 Nike Vandals

Alte produse oferite de firma Nike sunt:

 Bluză bărbați Nike LS Crew Solid Shirt

Bluza Nike LS Crew Solid Shirt poate fi asortată cu uşurință atât unei ținute sport cât şi uneia
casual. Confecționarea din 100% bumbac este extrem de confortabilă ȋntr-o zi răcoroasă.
  Pantofi sport femei Nike Tenkay Low
Pentru non-conformiste Nike propune o pereche de pantofi sport ingenioşi.
Dotați cu un elastic ȋn partea din spate asigură un confort sporit, fiind potriviți
oricărui tip de picior.

 Balerini Nike Delphia Ballerina

Dacă ȋți doreşti lejeritate şi stil ȋntr-un singur produs, Nike ȋți propune o pereche
de balerini care se potrivesc aproape la orice. Cu un design simplu au ȋntărituri
ȋn jurul tălpii şi perforații ȋn partea frontală pentru a asigura o ventilație optimă.
Tot ȋn partea din față sunt prevăzuți cu un elastic care ȋi face să se potrivească pe orice tip de
picior.

 Tenişi femei Nike Deuce

Aceşti pantofi sport de tip sneaker ȋți dau senzația de "stil fără efort". Simpli şi
potriviți pentru oraş, ȋți asigură confortul de care ai nevoie, potrivindu-se
nevoilor tale.

 Trening bărbați Nike Classic Jersey Warm Up

Dacă pui confortul pe primul plan atunci Nike are soluția potrivită pentru tine. Ȋncearcă un
trening din două piese - hanorac şi pantaloni - care se potriveşte atât unei ieşiri ȋn oraş, cât şi la
sală. Bluza se ȋncheie cu un fermoar şi are bande elastice ȋn talie şi la mâneci. Ȋn plus, dispune de
două buzunare laterale integrate discret. Pantalonii sunt drepți, prevăzuți cu două buzunare
laterale şi o bandă elastică foarte confortabilă ȋn talie.

 Ghete bărbați Nike Mandara

Nike Mandara sunt ghetele de iarnă perfecte. Sunt confecționate din 100%
piele, de aceea sunt rezistente la apă, păstrează căldura, rezistă ȋn timp şi
sunt uşor de ȋntreținut. Talpa ȋnaltă şi cu striații mari te va ajuta să ȋți menții
echilibrul ȋn zilele cu zăpadă, iar design-ul la modă se asortează cu o mare
varietate de modele.

 Tricou bărbați Nike Badass Swoosh

Dacă eşti ȋn căutarea tricoului care se potriveşte ȋn orice situație Nike ȋți propune un tricou
simplu, la baza gâtului, ȋntr-o culoare ȋndrăzneață.

Ȋn cadrul matricei BCG produsele sunt analizate ca investiții, care, fie au nevoie de bani,
fie aduc bani, ȋn funcție de poziția pe care o ocupă ȋn portofoliu.

20
Stele Dileme
Rata de creştere a pieței (%)

2
1

10
Vaci de muls Pietre de moară

3
4
0

2 1 0

Cota relativă de piață

1 - produsele Nike+

2 - ceasurile şi produsele electronice de la Nike

3 - pantofii sport Nike Air Jordan

4 - echipamentul de hochei Nike Bauer

Dileme(semne de ȋntrebare): Aceste produse sunt ȋn general nou lansate, cu o cotă mică
de piață, ce necesită investiții majore şi nu aduc un profit important datorită cotei mici de piață.
Ceasurile şi produsele electronice de la Nike sunt produse menționate ca semne de ȋntrebare,
deoarece nu au fost lansate de mult timp pentru a deține deja o cotă de piață, iar procentul
clienților care au ȋncercat aceste produse nu este relevant. Prin urmare, acest produs are nevoie
de timp pentru a fi pe deplin testat iar pe baza rezultatelor testării, compania trebuie să se
gândească dacă ar trebui să continue producția acestuia sau ar trebui să se redirecționeze către
ceva nou.

Vedete(stele): Produse cu o piață ȋn creştere rapidă şi cu o poziție foarte bună pe aceasta.

Necesită investiții masive care să susțină creşterea rapidă a cotei lor de piață. Ȋn timp, creşterea
se va reduce şi se vor transforma ȋn vaci de muls. Nike a anunțat recent că vor mări investițiile ȋn
ȋmbrăcăminte de inovare şi tendințe de patru ori, fiind cea mai mare oportunitate ȋn următorii
cinci ani. De asemenea vedete sunt şi prodesele Nike+.

Vaci de muls: Sunt produsele care aduc practic majoritatea câștigurilor firmei. Pantofii
sport Nike Air Jordan sunt considerați vaci de muls, deoarece rata de creştere a pieței este redusă.
Firma domină concurența, deținând o cotă relativă de piață supraunitară. Astfel de produse se
află spre sfârşitul fazei de creştere sau ȋn plină maturitate.

Pietre de moară(câini): Sunt produse necompetitive, aduc câştiguri mici, posibil chiar ȋn
pierdere. Marea majoritate a 'dilemelor' ajung să fie câini. O piatră de moară este un produs care
reprezintă o sursă de pierderi. Ȋn această categorie se ȋnscrie echipamentul de hochei Nike Bauer,
un produs care nu a cunoscut succes ȋncă de la lansare.

Lungimea: 6964 de produse;

Lățimea: 3 linii: ȋncălțăminte, ȋmbrăcăminte şi echipamente;

Adâncimea: 24 de articole: pentru alergat, basketball, antrenamente, sandale, tenis,

fotbal, plimbare, baseball, lifestyle; tricouri, şosete, pantaloni scurți, pantaloni, jachete; ochelari
de soare, echipament pentru golf, genți, rucsacuri, echipamente pentru basketball, ceasuri,
echipamente sport audio, articole sportive de monitorizare.

Politica de promovare
Fiind un brand atât de căutat, Nike a avut nevoie și de o promovare pe măsură, astfel
încât, a recurs de-a lungul timpului la diferite metode în ceea ce privește managementul imaginii.

Asocierea mărcii Nike cu sportivii de performanță, realizată printr-un marketing agresiv, a făcut
ca acest brand să fie asemănat cu performanța.
 Folosirea atentă a diferitelor tipuri de strategii a împins firma Nike spre a deveni numărul
unu pe piața echipamentelor sportive. Când Nike era în stadiul de ʺDilemăʺ, managementul
companiei a aplicat strategii de creștere mai ales prin concentrare (penetrare și dezvoltare de
piață), fapt care a dus la trecerea într-un nivel superior, și anume cel de ʺVedetăʺ.

Specialiștii în management sunt convinși că nu a fost de ajuns doar calitatea

echipamentelor Nike pentru ca brandul să supraviețuiască. Astfel că s-a recurs la principalele
strategii de promovare, și anume publicitatea, promovarea vânzărilor și marca. De menționat este
că la începuturi Phil Knight, unul dintre fondatori, declara public că ʺnu crede în publicitateʺ.
Însă a dovedit exact contrariul din momentul adoptării sloganului ʺJust do it!ʺ.

Creșterea companiei se datorează campaniilor de

promovare bazate pe panouri publicitare și nu pe
spoturi TV. Firma apelează și la cele mai cunoscute
figuri ale sportului american și european cum ar fi: în
1973 Ilie Năstase devine primul sportiv profesionist
care semnează un contract pentru a promova pantofii
de sport Nike, în 1978 John McEnroe se alătură echipei de sportivi care promovează Nike, în
1984 Nike încheie un contract cu baschetbalistul Michael Jordan (Air Jordan), în 1995 compania
încheie contracte de promovare pe termen lung cu echipele naționale de fotbal din SUA și
Brazilia, în 1996 Tiger Woods este cooptat, în 2002 Nike devine sponsorul echipei Manchester
United până în 2010, în 2005 tenismenul Rafael Nadal devine imaginea mărcii Nike. Acest fapt
pune în evidență principala tehnică de promovare a Nike, și anume prin sponsorizarea atât a unor
echipe din mai multe sporturi, cât și a unor figuri importante din sport. Astfel că marca Nike a
ajuns să fie apreciată în întrega lume pentru standardele înalte de calitate, iar logo-ul ʺSwooshʺ să
nu poată fi confundat vreodată.

Când nu a mai avut campioni cu a căror imagine să se asocieze, Knight a speculat

entuziasmul americanilor către noi sporturi. De exemplu pentru cei ce practică jogging-ul, Nike a
lansat linii întregi de îmbrăcăminte și încălțăminte. De asemenea firma s-a promovat și în rândul
populației de culoare reușind să creeze accesorii pe gustul vedetelor hip-hop.
 În ceea ce privește promovarea vânzărilor în cadrul firmei Nike s-a observat tendința de a
apela la publicitatea la locul vânzării, prin tehnici menite să îndrepte clientela spre raionul unde
se află produsele firmei.

Ca un imbold adus companiei pentru reușitele în lunga sa existență se

numără premiile primite pentru reclame, cât și condițiile de muncă și
implicarea în societate dintre care:

• cel mai mare punctaj oferit de Ceres pentru inovație în design;

• includerea în lista FORTUNE 2008 ʺBest Companies To Work Forʺ;

• premiul Emmy pentru cea mai bună reclamă în 2000 și 2002.

Pentru că ştie cum să marketeze inovaţia şi pe cine să aleagă ca imaginea companiei,

Nike este considerat cel mai faimos brand sportiv, atât din punctul de vedere al inovației, cât și
din punctul de vedere al calității.

Politica de pret
Politica de preț deține un loc aparte ȋn cadrul celor patru politici de marketing, ca urmare deține
un loc aparte şi ȋn cadrul acțiunilor ȋntreprinse de firmă. Compania trebuie să acorde importanța
cuvenită rolului prețului, care este efectiv folosit ca instrument de marketing, acesta dovedindu-
se un element cu implicații directe asupra tuturor activităților şi acțiunilor de marketing ale
ȋntreprinderii.

Obiectivele prețului

La stabilirea obiectivelor prețurilor, conducerea organizației trebuie să urmărească

concordanța acestora cu obiectivele sale de ansamblu, precum şi cu obiectivele de marketing.

Printre categoriile de obiective ale prețului se ȋntâlnesc următoarele categorii:

-orientate spre profit - stabilirea prețului, astfel ȋncât organizația să obțină un profit egal cu o
anumită cotă din vânzări - obiectiv stabilit pentru perioade scurte de un an sau un sezon.Un alt
tip de obiectiv ȋl reprezintă stabilirea prețului ȋn vederea maximizării profitului.
-orientate spre vânzări - ȋn unele situații conducerea organizației urmăreşte creşterea volumului
vânzărilor, prin stabilirea unui preț care să asigure fie creşterea vânzărilor, fie descurajarea
concurenților.

-orientate spre menținerea situației actuale - obiectivul de stabilizare a prețurilor şi obiectivul

de raportare la prețul competiției.

Politica de distributie
Distribuția reprezintă o componentă a mixului de marketing şi anume acea componentă care face
legătura ȋntre producție şi consum. Prin politica de distribuție se asigură punerea la dispoziția
consumatorilor sau utilizatorilor a bunurilor şi serviciilor realizate de o ȋntreprindere
producătoare sau prestatoare de servicii. Ȋn economia modernă nu se poate concepe producția şi
consumul fără distribuție.

Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
Recunoașterea mărcii Dependența de fabricație de peste mări
Calitate ridicată a produsului Scăderea locului de piață al SUA
Marketing eficient Preț ridicat al produsului în comparație cu
Capacitatea de inovare concurenții
Lanț de distribuție puternic Expunere valutară
Cercetare și dezvoltare puternică Prezență medie cu amănuntul
Satisfacție / relație puternică cu clienții
Oportunitati Amenintari
Extinderea către piețele emergente Concurența în industrie
Cererea crescută de inovare a produsului Veniturile se bazează pe veniturile
Segment în creștere a femeilor sportive consumatorilor
Creșterea numărului de evenimente sportive Situația economică
precum Olympic, FIFA ... Fluctuația monedei
Piața de fitness a femeilor crește geometric