ŢESUTUL EPITELIAL

ŞEF LUCRǍRI
DR. LOZNEANU LUDMILA
DR. ROXANA AVADANEI
 ŢESUTUL EPITELIAL
• Clasificare
epiteliu de tapetare / epiteliul de suprafaţă
epiteliu secretor (glandular)
epiteliul senzorial

• Funcţii
- protecţie – tapetează cavităţi, suprafaţa (piele)
- transport transcelular pentru anumite molecule
- secreţie
- absorbţie
- permeabilitate selectivă
- recepţie a senzaţiilor
 ŢESUTUL EPITELIAL

• Caracteristici generale morfo-funcţionale

(1) densitatea celulară crescută
(2) joncţiuni intercelulare
(3) molecule de adeziune
(4) polarizarea
(5) capacitatea de regenerare
(6) lipsa vascularizaţiei
(7) inervarea
(8) relaţia strânsă cu ţesutul conjunctiv

mare diversitate ca formă

mare diversitate ca funcţie
 ŢESUTUL EPITELIAL
• Histogenetiză: 3 foiţe embrionare

• Ectoderm
 contact direct cu mediul exterior
- epiderm
- epiteliul anterior al corneei
- epiteliul mucoasei orale şi nazale
- epiteliul mucoasei anale
- epiteliul mucoasei uretrei terminale
masculine
- epiteliul urechii externe şi a timpanului
extern
 glande
- glande anexe ale pielii (sebacee,
sudoripare) tub neural
- glande mamare  neurohipofiza
- glande salivare  epifiza
- glande nazale
Neuroectoderm  epiteliile senzoriale specifice
- glande lacrimale
- adenohipofiza analizatorilor vizual, acustic şi olfactiv
creste neurale
 medulosuprarenala
 celulele sistemului endocrin difuz
 ŢESUTUL EPITELIAL
• Endoderm
- epiteliul mucoasei sistemului digestiv (de la
faringe la rect)
- epiteliul sistemului respirator (de la laringe
la alveolele pulmonare)
- epiteliul mucoaselor veziculei biliare şi
canalelor biliare
- epiteliul mucoasei uretrei proximale şi
vezicii urinare
- epiteliul urechii medii şi timpanului intern
- epiteliul mucoasei vaginale (în partea
inferioară)
 Mezoderm
- glandele anexe ale sistemelor digestiv şi
respirator - epiteliul de tapetare al sistemului de
- tiroida, paratiroidele reproducere masculin şi feminin
- glandele genitale accesorii şi elementele
epiteliale endocrine ale ovarului şi
testiculului
- epiteliul sistemului urinar
- epiteliul sistemului circulator
- epiteliul cavităţilor interne ale organismului
- epiteliul urechii interne
- corticosuprarenala
 ŢESUTUL EPITELIAL

1. NOMENCLATURĂ ŞI CLASIFICARE

2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
1. NOMENCLATURĂ ŞI CLASIFICARE

 membrane celulare plasate pe suprafeţe exterioare, interioare sau în

structura unor cavităţi
 contiguitate celulară
 organizări variate, adaptate unor funcţii diferite (protecţie, absorbţie,
difuziune, secreţie)

• CLASIFICARE  două criterii utilizate în paralel:

1. criteriul citologic  caracteristicile morfologice ale celulelor ce intră în

componenţa unei varietăţi de ţesut epitelial

2. criteriul histoarhitectonic  modul în care sunt organizate celulele în

alcătuirea unei varietăţi de ţesut epitelial
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
1. NOMENCLATURĂ ŞI CLASIFICARE

1. CRITERIUL CITOLOGIC
3 tipuri principale de celule:

• celula pavimentoasă (scuamoasă)

- aplatizată, suprafaţă mare, înălţime foarte mică
- margini rectilinii / sinuoase → poligoane neregulate
- MO, incidenţă transversală: citoplasma → bandă fină, abia vizibilă, dispoziţie
arcuată în jurul nucleului

• celula cubică (prismatică joasă) L

L
- înălţime = diametru transvers

• celula cilindrică (prismatică înaltă) L

- înălţime x 2-5 diametru transvers

*celula de aspect poligonal

/ celula polimorfă - forme foarte variate Lumen
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
1. NOMENCLATURĂ ŞI CLASIFICARE
2. CRITERIUL HISTOARHITECTONIC:

• epitelii simple
- un singur strat
- raport direct MB, structuri de ancorare

• epitelii stratificate
- straturi suprapuse unele peste celelalte
- strat bazal → raport direct MB
- strat superficial → mediu extern (epiderm),
intern (cavităţi interne)
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.1. EPITELIUL SIMPLU PAVIMENTOS (SCUAMOS)

- celule pavimentoase/scuamoase
- 1 strat, contact MB
- membrane celulare limitante delicate: înălţime < 1-2 μm

 Privit de deasupra
- ansamblu format din celule poliedrice cu suprafaţă mare (15-20 μm), foarte puţin
cement intercelular
- limite celulare şi zone de adeziune intercelulară: tehnici de impregnare argentică
- nuclei rotunzi / ovalari, plasaţi aproximativ în centrul geometric al celulei

 Secţiune perpendiculară
- numai unele dintre celule prezintă nuclei, deoarece planul secţiunii nu surprinde
frecvent nucleul
- celulele au nuclei lenticulari, peste care există o bandă fină de citoplasmă, dificil
de remarcat în tehnicile de rutină
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.1. EPITELIUL SIMPLU PAVIMENTOS (SCUAMOS)

ME
- citoschelet
- organitele celulare slab reprezentate
- unele celule: microvilozităţi scurte la polul apical
- joncţiuni intercelulare de tip aderent şi ocludent

Funcţii
- tapetare
- membrană biologică semipermeabilă  proces de difuziune
- intervine în reducerea forţelor de frecare, contribuind astfel la mişcarea viscerelor
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.1. EPITELIUL SIMPLU PAVIMENTOS (SCUAMOS)
Localizare
- alveolele pulmonare
- foiţa parietală a capsulei Bowman
- segmentul subţire al ansei Henle
- urechea internă şi medie
- rete testis
- pericard, peritoneu, pleură – mezoteliu
- foiţa de tapetare a tuturor vaselor sanguine şi limfatice - endoteliu
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.2. EPITELIUL SIMPLU CUBIC (PRISMATIC JOS)
- înălţime = lăţime
- 1 singur strat, contact MB
- material extracelular redus (limitele intercelulare invizibile în MO)

Secţiuni histologice perpendiculare

- celule: dreptunghiuri cu laturile aproximativ egale (pătrate)
- citoplasma omogenă, acidofilă
- nuclei rotunzi, situaţi central (“mărgele înşirate pe aţă”)

ME
- joncţiuni celulare mai dezvoltate
- organite celulare şi citoschelet mai bine reprezentate
- polarizare

Localizare:
- tiroida
- suprafaţa ovarului
- stratul pigmentar al retinei, plexurile coroide
- canale de excreţie a unor glande exocrine
canalele biliare intrahepatice
canalele din structura pancreasului exocrin
glandelor salivare

Funcţii
- secreţie, absorbţie, protecţie
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.3. EPITELIUL SIMPLU CILINDRIC (PRISMATIC INALT)
- celule a căror înălţime depăşeşte în mod evident lăţimea lor
- 1 singur strat, în contact direct cu membrana bazală

Secţiune perpendiculară
- celulele înalte  coloane strâns adiacente (dreptunghiuri)
- citoplasma bine reprezentată, acidofilă sau bazofilă
- nuclei: 1/3 bazală, fuziformi, bastoniformi sau ovalari, orientaţi perpendicular spre
polul bazal, aliniaţi cam la acelaşi nivel

Localizare
- cea mai mare parte a tubului digestiv
- vezicula biliară
- canalele mari ale glandelor exocrine
- cavitatea uterină, trompele uterine
- ductele eferente, epididimul
- bronşiile mici, sinusurile paranazale

• În unele localizări polarizarea celulară este deosebit de evidentă, ceea ce

conduce la individualizarea câtorva tipuri de epiteliu simplu cilindric: epiteliul
gastric, epiteliul intestinal, epiteliul ciliat.
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.3. EPITELIUL SIMPLU CILINDRIC (PRISMATIC INALT)
• Epiteliul simplu cilindric gastric
- epiteliul de suprafaţă şi epiteliul criptelor gastrice
- epiteliu de tip secretor omogen
- material glicoproteic = mucoid
- 2/3 apicale → citoplasmă palidă HE
- coloraţii speciale pozitive (PAS, albastru alcian)
- eliminat permanent pe suprafaţa mucoasei gastrice
- asigurând protecţia celulară faţă de aciditatea sucului gastric
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.3. EPITELIUL SIMPLU CILINDRIC (PRISMATIC INALT)
 Epiteliul simplu cilindric intestinal
- suprafaţa vilozităţilor intestinale IS
- epiteliu de tip secreto-absorbtiv heterogen, 2 tipuri celulare:
- enterocit
- celula caliciformă
- enterocit: microvilozităţi ( absorbţie), labirint bazal mai
puţin evident
- celula caliciformă:
- concentrare a citoplasmei nucleului şi organitelor celulare la polul bazal
- 2/3 apicale: granule de mucigen  fuzionare  citoplasmă palidă HE, coloraţii
speciale pozitive (mucicarmin, PAS, albastru alcian)
- mucus: protecţie, lubrefiere
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.3. EPITELIUL SIMPLU CILINDRIC (PRISMATIC INALT)

• Epiteliul simplu cilindric ciliat

Localizare:
- cavitatea uterină, trompele uterine
- unele segmente ale căilor pulmonare şi sinusurile paranazale
Trăsătura distinctivă: kinetocili pol apical
Rol: mobilizarea unor fluide prezente în lumen

 Epiteliul simplu cilindric epididimal

- celule cilindrice înalte, celule mici bazale, de regenerare – contact MB  epiteliu
pseudostratificat.
Localizare: epididim
Trăsătura distinctivă: stereocili pol apical
Rol: resorbţie, secreţie
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.4. EPITELIUL STRATIFICAT SCUAMOS (PAVIMENTOS)

- rânduri suprapuse de celule

- NUMAI stratul bazal contact direct MB
- în formularea denumirii se ia în considerare  forma celulelor situate cel
mai superficial  tip scuamos (pavimentos)
- structura celulelor diferă în raport cu poziţia lor şi cu gradul de
diferenţiere
cheratina
5

3 4
2 3
1 2
1
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.4. EPITELIUL STRATIFICAT SCUAMOS (PAVIMENTOS)
Localizare:
- regiuni în contact direct cu mediul exterior (grosime ↑↑↑)
adaptat funcţiilor de PROTECŢIE a ţesuturilor subjacente

- UMECTAT PERMANENT : varietatea fără keratinizare (K-)

- cavitatea orală
- epiglotă
- oro-faringe, esofag, canalul anal
- porţiunea terminală a uretrei
- vagin
- corzi vocale adevărate
- conjunctiva, faţa anterioară a corneei

- zone INSUFICIENT UMECTATE: varietatea cu keratinizare (K+)

- piele (epiderm)

Straturile superficiale suferă o serie de transformări ce au în final

ca rezultat înlocuirea citoplasmei cu o scleroproteină – keratina

UMECTAT prin produşii de secreţie ai unor glande exocrine ataşate

 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.4. EPITELIUL STRATIFICAT SCUAMOS (PAVIMENTOS)
Din punct de vedere histoarhitectonic, primele două straturi celulare au o structură
similară la ambele varietăţi de epiteliu stratificat pavimentos K+/K-

Epiteliu stratificat pavimentos K+/K-

Stratul bazal (generator/regenerator)

- ataşat membranei bazale
- 1 rând: celule cubice / cubico-prismatice
- citoplasmă bazofilă, nucleu rotund / ovalar central
- organite celulare bine reprezentate,
- citoschelet în curs de formare (filamente de citokeratină)

Epiderm/mucoasa orală:
- Melanocite
- Langerhans celule ne-epiteliale , migrate
- Merkel
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.4. EPITELIUL STRATIFICAT SCUAMOS (PAVIMENTOS)
Stratul spinos
- rânduri de celule poliedrice, citoplasmă eozinofilă, nucleu central
- expansiuni spiniforme, cu vârfuri în raport cu vârfurile
expansiunilor din celulele vecine; ME: desmozomi
- citoplasmă:
- filamente de citokeratină (tonofibrile – vârful spinilor)
- granule lamelare (0,1-0,4 μm, învelite de o membrană,
conţin o structură lamelară densă, cu aranjare paralelă
ordonată)
- incluzii de glicogen
- spaţiu extracelular evident, conţine o matrice complexă, favorabilă difuziunii

Glicogen
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.4. EPITELIUL STRATIFICAT SCUAMOS (PAVIMENTOS)
• Epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare

Stratul superficial (descuamant)

- celule spinoase: progresiv celule pavimentoase
- citoplasmă: mici cantităţi de keratină, sub formă de granule
- nuclei picnotici
- expansiuni spiniforme reduse  dispariţie

1
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.4. EPITELIUL STRATIFICAT SCUAMOS (PAVIMENTOS)
• Epiteliu stratificat pavimentos cu keratinizare

Stratul granulos
- celule spinoase  aplatizare progresivă  celule
romboidale: granule bazofile (keratohialină) citoplasmatice

Stratul lucios
- celule romboidale  aplatizare  celule pavimentoase:
- nuclei bastoniformi
- nuclei absenţi
- citoplasma - masă omogenă, intens acidofilă,
refringentă = eleidină

Stratul cornos
- celule pavimentoase: keratină 
 dispariţie nucleu, organite celulare, desfacere joncţiuni intercelulare 
descuamarea continuă

Diferitele straturi prezente în epiteliul stratificat pavimentos

reprezintă în fapt stadii evolutive în cadrul procesului de
diferenţiere, prin care o celulă trece de la celula suşă (de
regenerare, bazală) până la celula superficială descuamantă
.
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.5. EPITELIUL STRATIFICAT CUBIC

- epiteliu bistratificat
- strat bazal, strat superficial: celule cubice

Localizare limitată:
- canalele de excreţie ale glandelor sudoripare
- unele canale ale altor glande exocrine

Funcţii: absorbţie şi secreţie

 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.6. EPITELIUL STRATIFICAT CILINDRIC
- strat bazal regenerator: celule cubice / poliedrice joase conjunctivă

- strat superficial: celule cilindrice înalte

- intermediar: rânduri de celule poliedrice (! NU celule spinoase)

Localizare:
- anumite porţiuni ale uretrei membranoase şi spongioase
- conjunctivă
- mici arii ale mucoasei anale
- canalele mari ale unor glande exocrine
- mici suprafeţe în laringe
- tranzitoriu: esofagul fetal (caracter ciliat)
canalele mari ale unor glande exocrine

Funcţii: protecţie, secreţie şi absorbţie.

uretra membranoasă
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.6. EPITELIUL PSEUDOSTRATIFICAT
- epiteliu simplu în esenţă, dar aparent stratificat

MO
- epiteliu de tapetare gros
- variaţiile de înălţime
- nucleii situaţi pe mai multe rânduri
- = (epiteliu stratificat)
- distanţe diferite faţă de MB (bazal, intermediar, superficial)

ME
- absolut toate celulele componente au un pol bazal (mai larg sau mai îngust) în direct
contact cu membrana bazală
- celulele au înălţimi diferite:
- celule cubice, ataşate MB printr-un pol bazal mai larg, nu ating prin polul lor apical
suprafaţa epiteliului
- celule mai înalte, polul apical tot nu ajunge la suprafaţa epiteliului, iar polul bazal se
îngustează, rămânând ancorat pe membrana bazală; nucleii acestor celule se găsesc la
un nivel intermediar în grosimea epiteliului
- celule cilindrice sau prismatice înalt, cu polul apical atingând suprafaţa epiteliului şi
polul bazal ataşat la membrana bazală
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.7. EPITELIUL PSEUDOSTRATIFICAT

Localizare
- căile respiratorii (la nivelul traheei şi a bronşiilor supralobulare)
- canalele mari ale glandelor exocrine trahee
- anumite porţiuni ale uretrei membranoase şi spongioase
- ductul deferent
- conductul auditiv trahee
- parte din cavitatea timpanică
- sacul lacrimal

• Epiteliul respirator
- cavitate nazală, trahee şi bronşii
- celulele prismatice înalte: diferenţieri pol apical: majoritatea conţin cili vibratili, iar un
număr mai mic, microvilozităţi
- există celule caliciforme (secretoare de mucus)
similare celor prezente în epiteliul intestinal

duct deferent
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.8. UROTELIU
- tip de epiteliu pseudostratificat
- epiteliu de tranziţie – intermediar între epiteliu stratificat pavimentos şi epiteliu
stratificat cilindric
- uroteliu - exclusiv la nivelul căilor aparatului excretor (bazinet, ureter, vezică
urinară)
- epiteliu paramalpighian – organizare asemănătoare epiteliului stratificat
pavimentos; diferenţa constă însă în inexistenţa aspectului spinos
- celule de înălţimi diferite, toate ancorându-se direct pe membrana bazală;
consecutiv, nucleii sunt plasaţi la nivele diferite faţă de membrana bazală
- principala caracteristică: plasticitatea

Vezica urinară
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE
3.8. UROTELIU
Vezica urinară în vacuitate
- strat bazal: 1 rând de celule aproximativ cubice
- strat intermediar (polimorf): mai multe rânduri de celule cu forme foarte variate
(„rachetă de tenis”)
- strat superficial: 1 rând de celule cubice sau globuloase relativ mari, cu polul apical
în formă de cupolă, uneori binucleate şi în mare parte poliploide;
- celulele au cuticulă

Vezica urinară în distensie

- strat bazal
- strat intermediar, format din unu-două rânduri de celule, frecvent de aspect fuziform
- strat superficial în care celulele cu cuticulă se turtesc foarte mult
- cuticula apicală se subţiază
 ŢESUTUL EPITELIAL

1. NOMENCLATURĂ ŞI CLASIFICARE

2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

3. VARIETĂŢI ALE ŢESUTULUI EPITELIAL DE TAPETARE

Caracteristici generale morfo-funcţionale

(1) densitatea celulară crescută
(2) joncţiuni intercelulare
(3) molecule de adeziune
(4) polarizarea
(5) capacitatea de regenerare
(6) lipsa vascularizaţiei
(7) inervarea
(8) relaţia strânsă cu ţesutul conjunctiv
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
*particularizare pentru ţesutul epitelial de tapetare
*operaţionale şi pentru ţesut epitelial secretor (glandular) şi
senzorial
2.1. DENSITATEA CELULARĂ
- abundenţă de celule, cu foarte puţin material intercelular

Identificare microscopică
- nucleii celulelor, foarte numeroşi şi apropiaţi între ei
- limite celulare dificil de distins (grosime membrana plasmatică < limita
de rezoluţie a microscopului optic)

MB

MB
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

2.2. JONCŢIUNILE INTERCELULARE

- coeziune, adezivitate, comunicare intercelulară  funcţionare
coordonată

• CLASIFICARE

 joncţiuni ocludente / strânse (lat. zonulae occludentes);

 joncţiuni de ancorare / aderente (lat. zonulae adherentes, maculae
adherentes);
 joncţiuni comunicante / distanţate (eng. gap, nexus).

• zonulă: joncţiune care se întinde ca o centură sau ca un cadran pe

toată suprafaţa celulei, la un anumit nivel
• maculă: joncţiune care apare numai din loc în loc, sub formă
discontinuă
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

2.2. JONCŢIUNILE INTERCELULARE

- coeziune, adezivitate, comunicare intercelulară  funcţionare
coordonată

• CLASIFICARE

 joncţiuni ocludente / strânse (lat. zonulae occludentes);

 joncţiuni de ancorare / aderente (lat. zonulae adherentes, maculae
adherentes);
 joncţiuni comunicante / distanţate (eng. gap, nexus).

• zonulă: joncţiune care se întinde ca o centură sau ca un cadran pe

toată suprafaţa celulei, la un anumit nivel
• maculă: joncţiune care apare numai din loc în loc, sub formă
discontinuă
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
JONCŢIUNI OCLUDENTE
• Zonula ocludentă

ME: apoziţie strânsă a membranei plasmatice

a două celule vecine
- foiţele externe ale celor două plasmaleme
fuzionează, apoi se desprind

0,1-0,3 μm
- secvenţa fuzionare-desprindere se repetă de mai
multe ori, pe o întindere de 0,1-0,3 μm
- fuzionare: fâşii (lanţuri) de proteine
transmembranare joncţionale provenite din cele
două membrane → conexiune → “sigiliu” spaţiu
intercelular

Localizare
- lângă PA
- separă domeniul apical / laterobazal
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

Organizare moleculară:
Distribuție:
- ocludina
- epiteliul intestinal
- proteine de placă (cingulina)
- epiteliul tubilor uriniferi
- legătură cu spectrina
- canale excretorii glandulare
- legătură cu microfilamentelor
intracelulare de actină

Rol:
- generează şi menţine domeniile membranare
- previne mişcarea laterală a proteinelor membranare
- formează o barieră impermeabilă
- împiedică difuziunea retrogradă a substanțelot transportate
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

JONCŢIUNI ADERENTE (DE ANCORARE)

• Zonula aderentă
- cordon complet în jurul polului apical

ME:
- densificare citoplasmatică  aspect fin, filamentos
- spaţiul intercelular (15-20 nm): material de densitate
electronică mai mică  fine striaţii transversale

Funcţii
- legături între
citoscheletul celulelor adiacente
citoscheletul celulelor din stratul bazal şi
materialul extracelular

Localizare
- adiacent joncţiunilor ocludente
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
JONCŢIUNI ADERENTE (DE ANCORARE)

• Zonula aderentă - alte molecule:

- α-actinina, vinculina
(solidarizează filamentele de
Organizare moleculară: actină din cadrul terminal)
- caderine clasice calciu-dependente: - miozina
- proteine transmembranare de adeziune - radixina
intercelulară, formează legături homofile- - tenuina
homotipice
- domeniul extracelular ocupă spaţiul intercelular
- intracelular: 3 tipuri de catenine (α, β şi γ)
- β-catenina
 domeniu intracelular caderinei
 α-catenină
 actină
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
JONCŢIUNI ADERENTE (DE ANCORARE)

• Macula aderentă (desmozomul)

- apar pe fețele laterale ale celulelor
- mici structuri discoidale ovalare
- ax lung 400-500 nm
- ax scurt 100 nm

ME:
- spaţiu intercelular (30 nm)
- citoplasma adiacentă feţei interne a celor două
plasmaleme  densificare = placă de ataşament /
desmozomală (400 x 250 x 10 nm)  filamente
intermediare
- mijlocul spaţiului intercelular: bandă discretă / linie
electron-densă
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
JONCŢIUNI ADERENTE (DE ANCORARE)

• Macula aderentă (desmozomul)

Organizare moleculară
- spaţiul intercelular:
- 2 grupe de glicoproteine transmembranare
din superfamilia caderinelor:
(i) desmogleina 1
(ii) desmocolina 1

- placa desmozomală: Moleculele stabilesc legături cu filamentele

- proteine de ataşament neglicozilate: intermediare de citokeratină prezente în citoplasmă;
- desmoplakina 1 acestea se inseră în placă, după care ies din nou în
citoplasmă, traiectul fiind în “ac de păr”.
- desmoplakina 2
- plakoglobina
- desmiokina sau polipeptidul bazic
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
JONCŢIUNI ADERENTE (DE ANCORARE) Filamentele intermediare pătrund în placă şi rămân
ancorate la acest nivel, fără a reveni în citoplasmă şi
fără a realiza dispoziţia în “ac de păr” (ca la desmozom)
• Hemidesmozomul
- structură asemănătoare desmozomului

Organizare moleculară
- proteine de placă  filamentele intermediare
(citokeratină)
- molecule transmembranare: integrine 
recunosc domenii din moleculele matricei
extracelulare: leagă laminina, colagenul de
tip IV

Localizare, funcţii
- polul bazal al celulelor epiteliului stratificat
pavimentos, în raport cu membrana bazală
 ataşament

 Contactul în focar
ME: dificil de observat, nu există spaţiu intercelular evident
Organizare moleculară
- integrine: legătură citoschelet celular - matrice extracelulară
Localizare, funcţii
- polul bazal al celulelor epiteliale, conexiune cu materialul extracelular
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

JONCŢIUNI COMUNICANTE

- căi de comunicare biochimică !!!

- ↓↓↓ coeziune intercelulară
- permit: difuziune selectivă intercelulară
- ioni
- molecule mici

ME:
- structură similară cu joncţiunile ocludente
- NU reală fuziune intermembranară
- spaţiu intercelular foarte mic (3-4 nm):
 conexoni - structuri discrete
- punţi intermembranare (trec de la MB la cealaltă)
- pori apoşi proeminenţi por 1,5-2 nm
- conexine
- conexina 43 (α1)
- conexina 32 (β1) 7,5 nm
- conexina 26 (β2))
Reglare:
- pH ↓, Ca ↑ - canal de comunicare închis
- pH ↑, Ca ↓ - canal de comunicare deschis 2 nm
(AA, ioni, hormoni)
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
2.3. MOLECULELE DE ADEZIUNE
- ansamblu de glicoproteine membranare

Funcţii
- dezvoltarea embriologică
- coeziune, aranjament celular
- repararea integrităţii tisulare (procese patologice,
neoplazice)

• Clasificare
- 5 superfamilii
caderinele - molecule cu activitate Ca2+ dependentă
selectinele
imunoglobulinele
integrinele - molecule cu activitate Ca2+ independentă
molecule care conţin importante cantităţi de leucină

• Interacţiunea CAM - 4 tipuri :

homotipică - homofilă: molecule de adeziune identice, tipuri celulare identice
homotipică - heterofilă: molecule de adeziune diferite, tipuri celulare identice
heterotipică - homofilă: molecule de adeziune identice, tipuri celulare diferite
heterotipică - heterofilă: molecule de adeziune diferite, tipuri celulare diferite
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

2.3. MOLECULELE DE ADEZIUNE

- ansamblu de glicoproteine membranare

• Catenine
- molecule intracitoplasmatice, submembranare
- fixate pe filamentele de actină intracelulară
- α-catenina
- β-catenină
- γ-catenină (similară cu plakoglobina)
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

2.3. MOLECULELE DE ADEZIUNE

- ansamblu de glicoproteine membranare

• Selectine
- adeziune elemente figurate → endoteliu
(leucocite şi plachete)
- P-selectina
- celule endoteliale normale
- membrana granulelor i/c Weibel-Palade
- E-selectina – celule endoteliale activate

• Imunoglobulinele
- adeziuni intercelulare calciu-independente, fără implicare a structurilor citoscheletale
- ICAM-1, VCAM-1, PECAM-1

• Integrinele
- comunicare şi interacţiune celule - materialul extracelular
- receptori celulari membranari (proteine transmembranare) → mediază ataşamentul
celular la matricea extracelulară
- 1 celulă > 1 integrină
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

2.4. POLARIZAREA ŞI SPECIALIZĂRILE

• POLARIZAREA
- organizare asimetrică a celulei, legată de
(i) distribuţia organitelor celulare
(ii) exprimarea de caracteristici morfo-funcţionale diferite, în anumite zone ale
suprafeţei celulare
- existenţa unui anumit pol (domeniu), distinct morfologic şi biochimic 
în strânsă dependenţă cu funcţia unui anumit tip celular

Marea majoritate a celulelor, indiferent de ţesut, au un anumit grad de polarizare în

raport direct cu funcţionalitatea acestora.

Celulele epiteliale
- polarizare evidentă: două domenii:
 apical
 laterobazal

- separate de structuri joncţionale specifice, strânse

 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
Domeniul apical
2.4. POLARIZAREA ŞI SPECIALIZĂRILE

• POLARIZAREA
DOMENIUL APICAL
- în raport cu suprafaţa liberă sau cu Domeniul laterobazal
lumenul unor organe
DOMENIUL LATEROBAZAL
- asigură preluarea unor substanţe
- în contact cu membrana bazală
necesare celulei şi eliminarea
- receptori
produşilor de secreţie
- enzime (ATP-ază Na-K dependentă)
- canale ionice
- pompe, canale ionice
- proteine-cărăuş
- molecule implicate în comunicare
- enzime hidrolitice, ATP-ază
intercelulară, adeziune intercelulară
- înveliş glicoproteic
(interdigitări celulare şi joncţiuni
- specializări sau diferenţieri ale
specifice) şi adeziune la membrana
membranei celulare:
bazală
 microvilozităţi
- situsuri pentru secreţia celulară
 cili ficşi (stereocili)
- două zone:
 cili vibratili (kinetocili)
membrana plasmatică laterală
 plăci membranare apicale
membrana plasmatică bazală
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

2.4. SPECIALIZĂRI POL APICAL

• MICROVILOZITĂŢILE
- expansiuni citoplasmatice delimitate de membrană
- 2 tipuri:
(1) structuri tranzitorii, mici şi neregulate, de înălţime
diferită - microvilozităţi banale
(2) structuri constante, foarte bine dezvoltate, implicate în
absorbţie şi resorbţie

MO
- epiteliu intestinal - platou striat
- epiteliu tub contort proximal renal - margine în perie
ME
- expansiuni digitiforme
- aranjament ordonat rectiliniu, paralel
- diametru 0,1 μm, lungime 1-2 μm

MB celulară
- extern: glicocalix (strat de filamente foarte fine, ramificate,
alcătuit din glicoproteine şi enzime)
MO: coloraţii speciale (PAS), histoenzimologie (fosfatază
alcalină)
ME: strat amorf, omogen / foarte fin granular, densitate
electronică medie
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
 MICROVILOZITĂŢILE
material
Organizare moleculară amorf
- axul central: 25-30 filamente de actină, ataşate la
vârf printr-o zonă amorfă
- filamentele de actină
- consolidate prin microfilamente de
fimbrină, fascină şi vilină
- ancorate pe cadrul terminal
- cadrul terminal
- filamente de actină orientate paralel cu
suprafaţa apicală a celulei (în sens
transversal), consolidate unele cu altele
şi cu membrana apicală prin
microfilamente de spectrină şi filamente
intermediare

- membrană plasmatică – intern: la intervale

regulate, molecule de miozină 1 şi calmodulină 
conectează actina la MB  suport structural
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

• STEREOCILII

MO
- expansiuni citoplasmatice mult mai groase şi mai lungi (10 μm) comparativ cu
microvilozităţile (1-2 μm)  confuzie cili (7-10 μm)

ME, organizare moleculară

- microvilozităţi mult mai dezvoltate, extrem de rigide datorită miezului actinic

Localizare caracteristică
- epididim (creşte suprafaţa de contact)
- epiteliul senzorial din canalul cohlear
– urechea internă (generare semnal auditiv) microvil
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

• CILII VIBRATILI (KINETOCILII)

- expansiuni filiforme, 0,25 μm diametru, 7-10 μm lungime

MO: uşor vizibili

axonemă
Localizare: căi respiratorii, trompe uterine

ME, organizare moleculară

- membrană plasmatică la periferie
- citoschelet specializat (axonemă) intern

Axonema
- complex de microtubuli aranjaţi uniform, în jurul unei perechi
centrale fiind dispuse 9 dublete periferice
- microtubulii centrali: C, C
- microtubulii din fiecare pereche periferică: A, B
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
• CILII VIBRATILI (KINETOCILII)

Axonema

1 microtubul:
- 13 protofilamente, aranjate helicoidal, rezultate
din polimerizarea unor subunităţi de tubulină α, în
alternanţă cu subunităţi de tubulină β
- polaritate: extremitate pozitivă (tubulină α),
extremitate negativă (tubulină β)

perechea centrală:
- microtubuli separaţi, situaţi la oarecare distanţă,
cu o „teacă centrală” în jurul lor, discontinuă

fiecare dublet periferic:

- 1 microtubul A complet, cu 13 protofilamente (profil
circular complet în secţiune transversală)
+ ataşat
- 1 microtubul B incomplet, format din numai 10
protofilamente (profil circular incomplet în secţiune
transversală)
 apare un perete comun, 3 protofilamente aparţinând
ambilor microtubuli
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
• CILII VIBRATILI (KINETOCILII)

 ataşarea microtubulului A la microtubulul B:

- microtubulul A: scurte prelungiri formate din molecule
de dineină, sub forma unor braţe care radiază către
microtubulul B al dubletului vecin, la intervale de
aproximativ 24 nm
- dineina: proteină cu activitate ATP-azică  hidroliza
ATP-ului determină deplasarea moleculei de dineină,
care imprimă astfel o mişcare de flexie cilului, sub
forma unei unde
- filamente de nexină ataşate la dineină, la intervale de
aproximativ 86 nm

 ataşarea la perechea centrală

- fibre radiare (punţi radiare) desprinse de pe fiecare
microtubul A, la intervale de circa 29 nm  teaca
centrală

Corpusculul bazal
- la baza cilului
- organizare similară centrozomului
(nouă grupuri de câte trei microtubuli (triplete), din
tubulină)
- contribuie la formarea cilului
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

• CUTICULA (PLACA MEMBRANARĂ)

MO
- densificare a suprafeţei apicale a celulelor stratului
superficial din epiteliul de tranziţie (uroteliu)

ME, organizare moleculară

- structură asimetrică a membranei plasmatice apicale:
- foiţa externă: grosime x2 faţă de foiţa internă
- vezicule discoide/fuziforme în citoplasma apicală
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

 Foiţa externă:
- plăci rigide, grose, poligonale (75% din
suprafaţa feţei apicale), despărţite între ele prin
punţi subţiri de membrană plasmatică
nemodificată

Plăcile  particule proteice intramembranare,

strâns aranjate sub formă hexagonală, de
aproximativ 12 nm
Fiecare particulă:
- mai multe subunităţi
- 4 tipuri de molecule transmembranare:
uroplakina IA, IB, II şi III (domenii
extracelulare şi intracelulare)
filamentele intermediare  ataşare la
domeniile intracelulare  pliere membrană
apicală cu ajutorul punţilor de membrană
nemodificată, funcţionând ca arii tip “balama”
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
• CUTICULA (PLACA MEMBRANARĂ)
În citoplasma apicală:
 veziculele discoide (VD/FV)
- structuri sub forma unor vezicule lenticulare, probabil de origine golgiană
- membrana similară membranei celulare apicale, având aceeaşi asimetrie
- VD se ataşează la membrana apicală  se deschid realizează expansiune pe
membrană apicală
- după care se pot detaşa  închid revin în citoplasma apicală

Funcţii
- destindere în stare de plenitudine
- revenire la normal în vacuitate
- impermeabilitate crescută – strict necesară
datorită hipertoniei urinei

Citoplasma celulelor în umbrelă este divizată

în 2 regiuni : sub-apical (SA) și central (CE).
Citoplsma centrală conține majoritatea
vezicolelor discoidale (mFV) și alte organite
(M). Demarcarea între citoplasma sub-apicală
citoplasma centrală este menționată linie
discontinuă.
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

2.4. SPECIALIZĂRI POL BAZAL

LABIRINTUL BAZAL

Localizare:
- epiteliu tubilor renali contorţi
- epiteliu canale de excreţie glande salivare

Funcţii
- creştere importantă a suprafeţei bazale
- transport activ, ionic

ME
- invaginaţii relativ profunde ale membranei plasmatice → pliuri →
compartimentare citoplasmă
- membrana plasmatică: conține la acest nivel canale şi pompe ionice
- compartimentele citoplasmatice: mitocondrii → energie →transportul activ ioni
- corespondent în MO: aspect de striuri discrete, aproximativ paralele între ele şi
perpendiculare pe polul bazal
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE
• 2.5. CAPACITATEA DE REGENERARE

Celulele epiteliale:
- durată de viaţă limitată
- eliminate în mod continuu (exfoliere / apoptoză)  înlocuite cu alte celule
rezultate prin diviziunea mitotică a unor celule stem (suşă)

Celulele stem
- stadiu incipient de diferențiere
- capacitate de proliferare prin mitoze simetrice şi/sau asimetrice
- durată lungă de viaţă (stadiu prelungit în faza G0)
- generează celule pe o anumită direcţie de diferenţiere

Repartiţia celulelor de regenerare

- diferită în raport cu varietatea de epiteliu de tapetare
- izolate printre celulele diferenţiate
- grupate sub forma unui strat regenerator = strat bazal
- zone de regenerare (zone germinale), în care sunt grupate celulele stem
(epiteliu gastric, epiteliu intestinal)

Control
- factori intrinseci (hormoni, factori de creştere, numeroase citokine cu efecte în
special paracrine)
- factori extrinseci (temperatură, radiaţii, droguri antimitotice)
 ŢESUTUL EPITELIAL DE TAPETARE
2. CARACTERISTICILE CELULELOR EPITELIALE

• 2.6. VASCULARIZAŢIA
- ţesut avascular (EXCEPŢIE - stria vasculară din urechea internă)
* în epiteliul glandular, în jurul celulelor secretoare → vase, fără contact direct

• 2.7. INERVAŢIA
 inervaţie senzitivă abundentă → capacitate de recepţie
epiderm
epiteliu mucoasă bucală
epiteliu mucoasă vaginală)
 inervaţie autonomă
epiteliu glandular

• !!! Absenţa terminaţiilor nervoase pentru durere în unele epitelii

• epiteliul gastric şi intestinal
• epiteliul colului uterin

• 2.8. RELAŢIA STRÂNSĂ CU ŢESUTUL CONJUNCTIV

- membrana bazală:
- adeziune fermă a epiteliului faţă de ţesutul conjunctiv
- permeabilitate şi difuzibilitate selectivă  nutriţie