Surse ale percepțiilor negative despre psihologie (Lillenfeld, 2011):

• Hindsight bias (retrospectivă):

• Inteligența cognitivă este cel mai puternic predictor al performanței („evident, știam că așa
e, nu aveam nevoie de un studiu pentru asta”);
• Personalitatea are variații zilnice („evident, până și un copil știe asta, totul e relativ”).
• Iluzia înțelegerii (retrospectivă):
• Keil et al, (2010) demonstrează că încă din gimnaziu, elevii evaluează întrebările despre
psihologie ca fiind mai simple decât cele ale altor științe.
• De exemplu: ”De ce copiilor le este mai ușor decât adulților să învețe o limbă străină?” vs.
”De ce sunetul are o viteză mai mică decât lumina?”
Efectul Barnum/Forer
=fenomenul care apare atunci când persoanele consideră că descrierile ce țin de personalitate se
aplică în mod special lor, chiar dacă descrierile sunt informații ce se aplică oricui.
 Forer (1948) a realizat un experiment în care a pretins că le evaluează personalitatea unor studenți;
le-a oferit aceleași descrieri generale; studenții au dat o notă medie de 4.26 din 5 pentru acuratețea
afirmațiilor:
o Ai o nevoie puternică de a fi plăcut și admirat de ceilalți;
o Ai tendința de a fi critic cu tine însuți;
o Deși ai anumite slăbiciuni, în general ești capabil să compensezi pentru ele;
o Mereu ai îndoieli legate de deciziile pe care le-ai luat până acum;
o Ai momente în care ești extravert și sociabil, dar și momente în care ești introvert și
rezervat.
A. Erorile de percepție

Orbirea la schimbare (change blindness)

- un fenomen perceptual care apare atunci când este introdusă o schimbare a stimulilor vizuali și
observatorii nu o detectează (Simons & Levin, 1997);
- reflectă limitări fundamentale ale atenției umane;
- implicații practice majore, cum ar fi încrederea în martori oculari.

B. Erorile de memorie

Disonanța cognitivă
- disconfortul psihologic resimțit de o persoană atunci când poartă simultan două convingeri, idei sau
valori contradictorii (Festinger, 1957, 1962);
- oamenii caută o consistență psihologică internă pentru a putea funcționa în lumea reală (Festinger,
1957).
Eroarea susținerii deciziei (choise-supportive bias)
- studiile bazate pe teoria disonanței cognitive (Festinger, 1957) arată că după ce iau o decizie, oamenii
își schimbă atitudinile pentru a fi mai consistente cu deciziile luate (Brehm, 1956);
- oamenii au tendința de a-și aminti deciziile luate într-o manieră care reduce regretul (Mather, Shafir, &
Johnson, 2000);
- de exemplu, oamenii au tendința de a-și aminti mai multe beneficii pentru o casă pe care au ales-o în
defavoarea alteia, pe care și-o amintesc ca având mai multe dezavantaje (Mather & Johnson, 1994).
Efemeritatea (transience)
- informațiile și evenimentele memorate devin în general mai greu de accesat cu trecerea timpului
(Schacter, 1999);
- rata uitării scade cu trecerea timpului (Wixted & Ebbesen, 1997);
- indiciile pot determina amintirea unor informații aparent uitate (Koutstaal & Schacter, 1997);
- dovezile neurobiologice de la organismele nevertebrate arată o pierdere a conectivității neuronale cu
trecerea timpului (Bailey & Chen, 1989).
Distragerea (absent-midedness)
- uitarea datorată insuficientei atenții dedicate stimulului sau a procesării superficiale (Schacter, 1999);
- explică evenimente cotidiene, cum ar fi uitarea locului unde cineva și-a lăsat cheile;
- apare atunci când acțiunile au loc automat și atenția este îndreptată în altă parte (Reason & Mycielska,
1982);
- poate explica „orbirea la schimbare” (Simons & Levin, 1997).
Blocajul (blocking)
- apare atunci când deși o informație a fost memorată profund și nu a fost uitată ulterior, aceasta este
temporar inaccesibilă (Koutstaal & Schacter, 1997);
- un exemplu cotidian de blocaj este lapsusul;
- poate apărea atât în cazul memoriei episodice, cât și în cazul memoriei semantice (Schacter, 1999);
- pare a fi cauzat de amintirea unui element similar, dar incorect, care interferează cu accesul la
elementul țintă (Harley & Brown, 1998).
Atribuirea greșită (misattribution)
- situații în care amintirea este prezentă, dar este atribuit greșit timpul, locul sau persoana (Jacoby,
Kelley, & Dywan, 1989);
- participanții la un studiu și-au amintit că o informație au citit-o în presă, când în realitate au primit-o
de la cercetător (Schater et al., 1984);
- într-un alt studiu, participanții și-au amintit că au văzut o față într-un context, deși au văzut-o în altul
(Read, 1994);
- poate explica plagiatul involuntar.
Sugestibilitatea (suggestibility)
- tendința de a încorpora informații oferite de ceilalți în propriile amintiri (Schacter, 1999);
- relevanță foarte mare în mărturiile oculare;
- în condiții experimentale, participanții pot fi influențați să își amintească faptul că au văzut o anumită
persoană într-o filmare cu o infracțiune, chiar dacă persoana respectivă nu apărea în filmarea
respectivă (Wells & Brandfield, 1998).
Amintirile false și privarea de somn
• privarea de somn este asociată cu un o creștere a amintirilor false (Frenda et al., 2014);
• persoanele care au raportat 5 sau mai puține ore de somn cu o noapte înainte de un experiment au avut
șanse mai mari să raporteze că au văzut un reportaj de știri care nu a avut loc (Frenda et al, 2014);
• într-un alt experiment, participanții privați de somn au fost mai predispuși să prezinte amintiri false,
dar doar în situația în care au fost privați de somn înainte de toate etapele studiului (Frenda et al.,
2014).

C. Erorile cognitive și de argumentare

Eroarea supraviețuirii (survivorship bias)

- eroarea logică de a te concentra doar asupra oamenilor sau lucrurilor care au trecut de un proces de
selecție și ignorarea acelora care nu au trecut, de obicei din cauza lipsei de vizibilitate;
- duce la așteptări exagerat de optimiste, deoarece eșecurile sunt ignorate;
- duce la falsa convingere că succesul unor anumite grupuri este datorat unei anumite caracteristici, când
în realitate este rezultatul altei caracteristici sau al hazardului.
Iluzia corpului înotătorilor (swimmer’s body illusion)
- confundarea factorilor de selecție cu rezultatele;
- duce la așteptări exagerat de optimiste legate de rezultatele anumitor protocoale de intervenție sau
produse;
- duce la falsa convingere că succesul unor anumite grupuri este datorat unei anumite caracteristici, când
în realitate este rezultatul altei caracteristici sau al hazardului.
Iluzia grupării (clustering illusion)
- tendința de a considera în mod greșit că grupurile care se formează inevitabil în eșantioane mici
datorită distribuției aleatorii sunt non-aleatorii;
- eroarea cognitivă de a identifica tipare într-un șir de numere sau evenimente care sunt în realitate
aleatorii;
- caracterul aleatoriu nu este un concept intuitiv pentru natura umană.
Pareidolie (pareidolia)
- fenomenul psihologic în care mintea umană răspunde la stimuli (de obicei vizuali sau auditivi) într-un
mod în care percepe tipare familiare în date aleatorii.
Apelul la majoritate (appeal to popular belief)
- denumit și dovada socială (social proof) sau influență socială informațională (informational social
influence);
- fenomenul psihologic și social în care oamenii asumă faptul că anumite comportamente sunt adecvate
sau anumite convingeri sunt corecte dacă sunt comune;
- duce la comportament de turmă (herd behavior) și la conformism.
Când NU funcționează dovada socială?
- atunci când percepem că avem mai multe informații sau informații mai corecte decât grupul din care
facem parte;
- atunci când ne percepem ca fiind o autoritate în raport cu situația în car ne aflăm;
- atunci când nu ne identificăm sau ne identificăm într-o măsură foarte mică cu grupul.
Eroarea costului investit (sunk cost fallacy)
- justificarea investiției ridicate de bani, timp și alte resurse într-o decizie, pe baza investiției anterioare
cumulate (sunk cost), în ciuda faptului că dovezi noi arată că beneficiile sunt mult mai mici decât
costul („Filmul ăsta e foarte prost! Dar deja am stat o oră la el și deja am dat banii pe bilet. Hai să stăm
până la sfârșit!”)
Eroarea disponibilității (availability bias)
- scurtătura mentală care se bazează pe exemplele imediate care vin în mintea unei persoane atunci când
evaluează un subiect specific, o metode sau o decizie;
- supraestimarea probabilității ca un eveniment să apară pe baza disponibilității acestuia în memorie, ce
poate fi influențată de cât de recentă este memoria respectivă sau ce impact emoțional a avut.

Efectul IKEA (IKEA effect)

- eroarea cognitivă în care consumatorii atribuie o valoare disproporțional de mare produselor pe care
le-au creat parțial;
- le permite consumatorilor să se simtă competenți și să își etaleze competența;
- oferă sentimentul de consumator inteligent (smart shopper), care economisește bani asamblând singur
produsul;
- justificarea efortului ca formă de gestionare a disonanței cognitive.
Efectul dobândirii (endowment effect)
- tendința oamenilor de a atribui mai multă valoare lucrurilor doar pentru faptul că le dețin;
- oamenii au tendința de a plăti mai mult pentru a păstra un lucru pe care îl au deja decât pentru a obține
ceva nou;
- oamenii care au fost selectați aleatoriu să primească un lucru în evaluează mai bine în comparație cu
persoanele care au fost selectate aleatoriu să nu primească nimic.
Eroarea jucătorului (gambler's fallacy)
- convingerea greșită conform căreia dacă ceva se întâmplă mai frecvent decât în mod normal pentru o
anumită perioadă de timp, atunci se va întâmpla mai rar în viitor;
- convingerea greșită conform căreia dacă ceva se întâmplă mai rar decât în mod normal pentru o
anumită perioadă de timp, atunci se va întâmpla mai des în viitor;
- se mai numește și eroarea Monte Carlo.
Punctul orb al erorilor (bias blind spot)
- eroarea cognitivă de a recunoaște impactul erorilor cognitive în raționamentul altora, în timp ce nu
reușim să vedem impactul erorilor cognitive în propriul raționament.
medie
mediana-percentila 50
range-amplituinea ditribuției
interval de încredere
abatere tardard

Teste:
 One simple t test
H1: Există dif semnificative statistic la niv VD între media participanților( ) și media populației( ).
 Testul t pt eș dependente(paired simple t test)
VD se va modifica după...(înainte după-reated meaures design)/ dif de intervenții aplicate pe ac eș(within-
subject design)/ matched pair design(perechi naturale, ex: compararea dif satisfacției în cuplu a soților față
de cea a soțiilor)
 Independent sample t test
 One-way ANOVA
Media unui eșantion diferă semnificativ de cealaltă medie(celelalte medii)./Mediile (a cel puțin două
eșantionare) sunt semnificativ diferite. / Există diferențe semnificative în ceea ce privește VD în funcție de
factor(VI).