Reglementarea Activitatilor Din Turism PDF

DIANA FORIS
REGLEMENTAREA
ACTIVIT|}ILOR
DIN TURISM
BRAŞOV
Recenzenţi ştiinţifici: Prof. Univ. Dr. EMIL BĂLAN
Conf. Univ. Dr. MARIA STOIAN
Consilier editorial: prof. dr. ing. Florin Andreescu
Procesare text: Autorul
Tehnoredactare: Autorul
Coperta: dr. ing. Bogdan Andreescu
Corectura: Autorul
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Foris, Diana
Reglementarea activităţilor din turism / Diana Foris.-
Braşov: LuxLibris, 2011
ISBN 978-973-131-123-4
338.48
Acreditat CNCSIS cod 201
©2011
ISBN 978-973-131-123-4
Reglementarea activităților din turism Autor: Diana FORIS
Reglementarea activităților din turism

CUPRINS
Introducere ................................................................................................................ 6
Modulul 1. Reglementarea organizării activităților din turism ...... 7

Introducere ...................................................................................................................... 7
Obiectivele modulului ..................................................................................................... 8
M1.U1. Înregistrarea şi autorizarea funcţionării persoanelor fizice autorizate, a
întreprinderilor individuale şi a întreprinderilor familiale ......................................................... 9
M1.U2. Constituirea societăţilor comerciale ................................................................ 11
M1.U3. Rezumat ........................................................................................................... 14
M1.U4. Test de autoevaluare a cunoştinţelor ............................................................... 15
M1.U5. Temă de control……………………………………………...……………….16
M1.U16. Bibliografie modul 1……………………………....………….…………….16
Modulul 2. Reglementarea activității structurilor de primire

turistice ................................................................................................................................. 17
Introducere .................................................................................................................... 17
Obiectivele modulului ................................................................................................... 18
M2.U1. Clasificarea structurilor de primire turistice .................................................... 19
M2.U2. Condiţii privind eliberarea certificatului de clasificare ................................... 23
M2.U3. Criterii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de
cazare ........................................................................................................................................ 29
alimentaţie publică ................................................................................................................... 51
M2.U5. Rezumat ........................................................................................................... 58
M2.U7. Temă de control……………………………………………………...……….61
M2.U8. Bibliografie modul 2…………………………………………………........…62
Modulul 3. Controlul activităţii structurilor de primire

turistice..................................................................................................................................63
Introducere .................................................................................................................... 63
M3.U1. Registrul unic de control ................................................................................. 64
3
M3.U2. Controlul activităţii structurilor de primire turistice ....................................... 65

M3.U3. Rezumat ........................................................................................................... 67
M3.U5. Temă de control…………………………………………………………...….69
M3.U6. Bibliografie modul 3……………………………………………………...….69
Modulul 4. Reglementarea activității agențiilor de turism.

Eliberarea brevetului de turism ................................................................................ 70
Introducere .................................................................................................................... 70
M4.U1. Licențierea agențiilor de turism ....................................................................... 72
M4.U2. Condiţii și criterii privind eliberarea licenței de turism ................................... 75
M4.U3. Eliberarea brevetului de turism ....................................................................... 78
M4.U4. Rezumat ........................................................................................................... 80
M4.U6. Temă de control…………………………………………………………..…..81
M4.U7. Bibliografie modul 4……………………………………………………...….83
Modulul 5. Reglementări privind comercializarea pachetelor de

servicii turistice și operațiuni aferente activității agenției de turism .... 84
Introducere .................................................................................................................... 84
M5.U1. Comercializarea pachetelor de servicii turistice .............................................. 85
M5.U2. Reglementări privind operațiuni aferente activității agenției de turism .......... 91
M5.U3. Rezumat ........................................................................................................... 98
M5.U5. Temă de control…………………………………………………………......100
M5.U.6 Bibliografie modul 5 …………………………………………………….....100
Modulul 6. Reglementări privind protecția consumatorului

turistic ................................................................................................................................. 102
Introducere .................................................................................................................. 102
Obiectivele modulului ................................................................................................. 102
M6.U1. Asigurarea turiștilor în cazul insolvabilității sau falimentului agenției de
turism......................................................................................................................................103
M6.U2. Reglementări privind protecția turiștilor în structurile de primire turistice..103
M6.U3. Reglementări privind prevenirea accidentelor montane și organizarea
activității de salvare în munți și a posturilor de salvare și de prim-ajutor pe plaje și în
ștranduri….................................................. ............................................................................ 105
M6.U4. Rezumat ......................................................................................................... 106
4
M6.U5. Test de autoevaluare a cunoştinţelor ............................................................. 107

M6.U6. Temă de control……………………………………………………..……....107
M6.U7. Bibliografie modul 6....………………….……………………….………....108
Modulul 7. Atestarea și utilizarea ghizilor de turism ...................... 109

Introducere .................................................................................................................. 109
M7.U1. Atestarea ghizilor de turism...........................................................................110
M7.U2. Condiții și criterii pentru obținerea atestatului de ghid de turism… ............. 111
M7.U3. Rezumat ......................................................................................................... 113
M7.U5. Temă de control ............................................................................................. 114
M7.U6. Bibliografie modul 7………………………………………………..……....114
Modulul 8. Reglementări privind activitățile de agrement turistic..

.....................................................................................................................................116
Introducere ........................................................................................................ ..........116
Obiectivele modului .................................................................................................... 116
M8.U1. Organizarea activității de agrement în stațiunile turistice..............................117
M8.U2. Omologarea traseelor turistice montane și a pârtiilor de schi pentru
agrement… ............................................................................................................................. 118
M8.U3. Autorizarea plajelor în scop turistic și a activității de agrement nautic ........ 127
M8.U4. Rezumat..........................................................................................................139
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................142
ANEXE........................................................................................................................145
5
Introducere
Cursul intitulat Reglementarea activitățílor din turism se adresează viitorilor specialiști în

alimentație publică și turism.
Metodologia de abordare a probematicii disciplinei Reglementarea activitățílor din turism

presupune multidisciplinaritatea, necesitând cunoștințe din diferite domenii de activitate și
reglementare.
Datorită specificului disciplinei, cunoștințele din domeniul științelor juridice și administrative

au un rol major, atât pentru analiza cât și pentru interpretarea și aplicarea reglementărilor
legale cuprinse în actele normative în vigoare aferente organizării și desfășurării activităților
din turism.
Cunoștințe din domeniul tehnic sunt necesare pentru proiectarea, amenajarea și dotarea
spațiilor aferente structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și de alimentație
publică, a spațiului agențiilor de turism, precum și pentru organizarea activităților privind
agrementul turistic, referitor la amenajarea traseelor turistice montane, a pârtiilor și traseelor
de schi pentru agrement, amenajarea plajelor în scop turistic și a zonelor de agrement nautic.
Necesitatea cunoștințelor în domeniul științelor economice se regăsește cu privire la

identificarea activităților economice din turism și a caracteristicilor specifice ale acestora.
Din aceste motive, prezenta lucrare și-a propus o abordare multidisciplinară a reglementării
activităților din turismul românesc, urmărind atât cuprinderea aspectelor din punct de vedere
juridic și administrativ, cât și a laturii tehnice și economice a acestora.
6
Modulul 1. Reglementarea organizării activităților din turism
Cuprins
Introducere ...................................................................................................................... 7
Obiectivele modulului ..................................................................................................... 8
M1.U1. Înregistrarea şi autorizarea funcţionării persoanelor fizice autorizate, a
întreprinderilor individuale şi a întreprinderilor familiale ......................................................... 9
M1.U2. Constituirea societăţilor comerciale ................................................................ 11
M1.U3. Rezumat ........................................................................................................... 14
M1.U5. Temă de control……………………………………………………………....16
M1.U16. Bibliografie modul 1……………………………………………………......16
Introducere
Modulul 1 abordează problematica ce corespunde cadrului legal, din perspectiva
cunoştinţelor necesare studenților, în vederea cunoaşterii modalităţilor de
desfăşurare a activităţilor economice în domeniu - de către persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale şi societăţile
comerciale.
Accesul la activitatea economică, procedura de înregistrare în registrul comerţului

şi de autorizare a funcţionării şi regimul juridic al persoanelor fizice autorizate
(PFA) să desfăşoare activităţi economice, precum şi al întreprinderilor individuale
şi familiale sunt reglementate prin Ordonanţa de urgenţă nr. 44/2008 privind
desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate,
întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul
Oficial nr. 328 din 25 aprilie 2008.
În vederea efectuării de acte de comerţ, persoanele fizice şi persoanele juridice se

pot asocia şi pot constitui societăţi comerciale (SC), cu respectarea dispoziţiilor
Legii nr. 31/1990, actualizată, privind societăţile comerciale.
Vom defini următorii termeni:

 activitate economică - activitatea agricolă, industrială, comercială,
7
desfăşurată pentru obţinerea unor bunuri sau servicii a căror valoare poate
fi exprimată în bani şi care sunt destinate vânzării ori schimbului pe pieţele
organizate sau unor beneficiari determinaţi ori determinabili, în scopul
obţinerii unui profit;
 Codul CAEN - Clasificarea activităţilor din economia naţională, aprobată
prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificării
activităţilor din economia naţională - CAEN, cu modificările ulterioare;
 întreprinzător - persoana fizică care organizează o întreprindere economică;
 întreprindere economică - activitatea economică desfăşurată în mod
organizat, permanent şi sistematic, combinând resurse financiare, forţă de
muncă atrasă, materii prime, mijloace logistice şi informaţie, pe riscul
întreprinzătorului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
 întreprindere individuală - întreprinderea economică, fără personalitate
juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică;
 întreprindere familială - întreprinderea economică, fără personalitate
juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică împreună cu
familia sa;
 persoană fizică autorizată - persoana fizică autorizată să desfăşoare orice
formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forţa
sa de muncă;
 societatea comercială – persoana juridică constituită în vederea efectuării
de acte de comerţ.
Obiectivele modulului
Obiectivele esenţiale ale modulului:
 Să cunoştem principalele acte normative întâlnite în domeniul autorizării
întreprinzătorilor din turism
 Să cunoştem care este cadrul instituţional al activităţii în structurile de
primire turistice
 Să cunoştem regimul juridic al societăţilor comerciale, al persoanelor fizice
autorizate, al întreprinzătorilor titulari ai întreprinderilor individuale şi al
întreprinderilor familiale.
La sfârşitul acestui modul studenții vor fi capabili:
 să înţeleagă şi să prezinte condiţiile şi documentele necesare în vederea
autorizării funcţionării persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale
şi întreprinderilor familiale;
 să înţeleagă şi să prezinte etapele pentru constituirea unei societăţi comerciale.
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.

Consultarea bibliografiei suplimentare: 2 ore. Rezolvarea temelor: 2 ore.
8
M1.U1. Înregistrarea şi autorizarea funcţionării persoanelor fizice

autorizate, a întreprinderilor individuale şi a întreprinderilor familiale
În temeiul dreptului la liberă iniţiativă, al dreptului la liberă asociere şi al dreptului de
stabilire, orice persoană fizică, cetăţean român sau cetăţean al unui alt stat membru al Uniunii
Europene ori al Spaţiului Economic European, poate desfăşura activităţi economice pe
teritoriul României, în condiţiile prevăzute de lege.
Activităţile economice pot fi desfăşurate în toate domeniile, meseriile, ocupaţiile sau
profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera iniţiativă, respectiv pentru
activităţile prevăzute de Codul CAEN a căror desfăşurare nu este reglementată exclusiv
potrivit unei legi speciale.
Persoanele fizice, precizate mai sus, pot desfăşura activităţile economice astfel:
a) individual şi independent, ca persoane fizice autorizate;
b) ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale;
c) ca membri ai unei întreprinderi familiale.
Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale
trebuie să aibă un sediu profesional pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de lege.
Orice activitate economică desfăşurată permanent, ocazional sau temporar în România
de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale
trebuie să fie înregistrată şi autorizată, în condiţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.
44/2008.
Persoanele fizice autorizate, denumite în continuare PFA, întreprinzătorii persoane
fizice titulari ai unei întreprinderi individuale şi reprezentantul întreprinderii familiale (în
termen de 15 zile de la încheierea acordului de constituire) au obligaţia să solicite
înregistrarea în registrul comerţului şi autorizarea funcţionării, înainte de începerea activităţii
economice.
Pot desfăşura activităţi economice, în domeniul turismului, ca PFA, întreprinzător
titular ai unei întreprinderi individuale sau membru al unei întreprinderi familiale, persoanele
fizice care:
a) au împlinit vârsta de 18 ani, în cazul persoanelor fizice care solicită autorizarea pentru
desfăşurarea de activităţi economice ca PFA sau întreprinzători titulari ai unei întreprinderi
individuale şi al reprezentantului întreprinderii familiale, respectiv vârsta de 16 ani, în cazul
membrilor întreprinderii familiale;
b) nu au săvârşit fapte sancţionate de legile financiare, vamale şi cele care privesc
disciplina financiar-fiscală, de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal;
c) au un sediu profesional declarat (PFA, titularul întreprinderii individuale sau oricare
membru al întreprinderii familiale, trebuie să deţină un drept de folosinţă asupra imobilului la
adresa căruia acesta este declarat);
d) declară pe propria răspundere că îndeplinesc condiţiile de funcţionare prevăzute de
legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi al protecţiei
muncii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor
la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi
persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării
persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare, atât pentru sediul profesional,
pentru fiecare punct de lucru, cât şi pentru activităţile desfăşurate în afara sediului profesional
sau a punctelor de lucru.
e) îndeplinesc condiţiile de pregătire profesională şi/sau de atestare a pregătirii
profesionale.
9
Cererea de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării, însoţită de

documentaţia completă de susţinere, se depune la registrul comerţului de pe lângă tribunalul
din judeţul în care solicitantul îşi stabileşte sediul profesional.
 Documentaţia de susţinere a cererii de înregistrare în registrul comerţului şi
de autorizare a funcţionării PFA şi a întreprinderii individuale
- Carte de identitate sau paşaport (al persoanei fizice sau a titularului întreprinderii
individuale) - fotocopie certificată olograf de către titular privind conformitatea cu originalul
- Document care să ateste drepturile de folosinţă asupra sediului profesional, precum
contract de închiriere, comodat, certificat de moştenitor, contract de vânzare-cumpărare,
declaraţie de luare în spaţiu sau orice alt act juridic care conferă dreptul de folosinţă etc. -
copie legalizată
- Declaraţie pe propria răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de
funcţionare prevăzute de legislaţia specială din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei
mediului şi protecţiei muncii
- Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă pregătirea profesională,
dacă aceasta este cerută, potrivit unor prevederi legale speciale
- Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă experienţa profesională,
dacă este cazul
 Documentaţia de susţinere a cererii de înregistrare în registrul comerţului
şi autorizare a funcţionării întreprinderii familiale
- Carte de identitate sau paşaport al fiecărui membru - fotocopie certificată olograf de
către titular privind conformitatea cu originalul
- Document care să ateste drepturile de folosinţă asupra sediului profesional, precum
contract de închiriere, comodat, certificat de moştenitor, contract de vânzare-cumpărare,
declaraţie de luare în spaţiu sau orice alt act juridic care conferă dreptul de folosinţă etc. -
copie legalizată
- Declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului, care să ateste îndeplinirea
condiţiilor legale de funcţionare prevăzute de legislaţia specială din domeniul sanitar, sanitar-
veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii
- Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă pregătirea profesională,
dacă aceasta este cerută, potrivit unor prevederi legale speciale
- Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă experienţa profesională,
dacă este cazul
- Acordul de constituire şi procura specială.
Să ne reamintim...
 Persoanele fizice autorizate, întreprinzătorii persoane fizice titulari ai

unei întreprinderi individuale şi reprezentantul întreprinderii familiale
au obligaţia să solicite înregistrarea în registrul comerţului şi
autorizarea funcţionării, înainte de începerea activităţii economice.
Înregistrarea în registrul comerţului a persoanei fizice autorizate, a întreprinderii

individuale şi a întreprinderii familiale, precum şi a declaraţiei-tip pe propria răspundere date
conform prevederilor Legii nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se face în
baza rezoluţiei motivate a directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal.
10
Termenul de eliberare a certificatului de înregistrare şi, după caz, a certificatului de

înscriere de menţiuni este de 3 zile lucrătoare, respectiv 5 zile lucrătoare, calculat de la data
înregistrării cererii sau, după caz, de la data completării cererii cu documentele solicitate.
Certificatul de înregistrare, conţinând codul unic de înregistrare, este documentul care
atestă înregistrarea în registrul comerţului, autorizarea funcţionării, precum şi luarea în
evidenţă de către autoritatea fiscală competentă.
O persoană poate avea câte un singur certificat de înregistrare pentru statutul juridic,
respectiv cel de PFA, titular de întreprindere individuală sau membru al unei întreprinderi
familiale pentru care a fost autorizată.
Exemple:
Documentaţia pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării unui PFA a
persoanei fizice române Ionescu Ana, în vârstă de 34 de ani, pentru activitatea de
prestare a serviciilor de cazare în cadrul pensiunii turistice ANA din Bran, judeţul
Braşov, situată la adresa sediului profesional – proprietate a solicitantei, este
precizată în cele ce urmează:
Ionescu Ana depune la registrul comerţului de pe lângă tribunalul judeţului

Braşov cererea de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a
funcţionării PFA, însoţită de documentaţia de susţinere, compusă din:
- Cartea de identitate a d-nei Ionescu Ana - fotocopie certificată olograf de
către titular privind conformitatea cu originalul
- Documentul care să ateste drepturile de folosinţă asupra sediului
profesional - contractul de vânzare-cumpărare sau alt act juridic care conferă
dreptul de folosinţă - copie legalizată
- Declaraţia pe propria răspundere a d-nei Ionescu Ana, care să ateste
îndeplinirea condiţiilor legale de funcţionare prevăzute de legislaţia specială din
domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii
- Fotocopie certificată olograf de pe documentul care atestă pregătirea
profesională – certificatul de calificare administrator de pensiune turistică.
Identificaţi documentaţia necesară pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării

unei întreprinderi individuale, pentru dumneavoastră, pentru o activitate în
domeniul turismului, în România.
M1.U2. Constituirea societăţilor comerciale
În vederea efectuării de acte de comerţ, persoanele fizice şi persoanele juridice se pot

asocia şi pot constitui societăţi comerciale, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 31/1990,
republicată. Societăţile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române.
Societăţile comerciale1 pot fi constitute în una dintre următoarele forme:
a) societate în nume colectiv;
b) societate în comandită simplă;
1
În conformitate cu prevederile art.1888 ale noului Cod civil, intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2011, după
forma lor, socitățile pot fi, de asemenea: simple, în participație, cooperative, alt tip de societate anume
reglementat de lege.
11
c) societate pe acţiuni;
d) societate în comandită pe acţiuni;
e) societate cu răspundere limitată.
Cea mai întâlnită formă de constituire a unei societăţi comerciale utilizată de către
întreprinzătorii din turism, este societatea cu răspundere limitată (S.R.L.), fapt pentru care
vom prezenta în continuare etapele de constituire a acestei forme de societate comercială.
Societatea cu răspundere limitată se constituie prin contract de societate şi statut,
existând posibilitatea de a fi constituită şi prin actul de voinţa al unei singure persoane,
situaţie în care se întocmeşte numai statutul.
Contractul de societate şi statutul pot fi incheiate sub forma unui înscris unic, care
poartă denumirea de act constitutiv.
Actul constitutiv se încheie sub semnatură privată şi se semnează de către toţi
asociaţii. Semnatarii actului constitutiv, precum şi persoanele care au un rol determinant în
constituirea societăţii sunt consideraţi fondatori.
Nu pot fi fondatori persoanele care:
- sunt incapabile;
- au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de
fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasa, dare sau luare de mită;
- au fost condamnate pentru infracţiunile prevazute de Legea nr. 656/2002
pentru prevenirea şi sancţionarea spalării banilor, precum şi pentru instituirea
unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu
modificările si completările ulterioare, pentru infracţiunile prevăzute de art.
143-145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sau pentru cele
prevăzute de Legea nr 31/1990, cu modificările si completările ulterioare.
Actul constitutiv al societăţii cu răspundere limitată va cuprinde:
a) datele de identificare a asociaţilor;
b) forma, denumirea şi sediul social;
c) obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale;
d) capitalul social, cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau în natură,
valoarea aportului în natura şi modul evaluării, precizarea numărului şi a valorii nominale a
parţilor sociale, precum şi numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul
său;
e) asociaţii care reprezintă şi administrează societatea sau administratorii neasociaţi, datele lor
de identificare, puterile care le-au fost conferite si daca ei urmează sa le exercite împreună sau
separat şi dacă au fost numiţi cenzorii sau auditorul financiar;
f) partea fiecărui asociat la beneficii şi la pierderi;
g) sediile secundare - sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără
personalitate juridică -, atunci când se înfiinţează odata cu societatea, sau condiţiile pentru
înființarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
h) durata societăţii;
i) modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.
Datele de identificare prevăzute la lit. a) şi e) includ:
a) pentru persoanele fizice: numele, prenumele, codul numeric personal şi, dacă este cazul,
echivalentul acestuia, potrivit legislaţiei naţionale aplicabile, locul și data naşterii, domiciliul
și cetăţenia;
b) pentru persoanele juridice: denumirea, sediul, naţionalitatea, numărul de înregistrare în
registrul comerţului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii naţionale aplicabile.
In cazul societăţilor cu răspundere limitată, dacă părţile sociale sunt ale unei singure
persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile şi obligaţiile ce revin adunării
12
generale a asociaţilor, iar dacă asociatul unic este administrator, îi revin şi obligaţiile pentru
această calitate. O persoană fizică sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decât într-o
singura societate cu răspundere limitată.
Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricărei forme de societate
comercială.
Pentru înmatricularea societăţii comerciale, iniţial se va prezenta la sediul oficiului
registrului comerţului în a cărui rază teritorială își va avea sediul societatea:
a) documentul care atesta dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social
înregistrat la organul fiscal din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a cărui
circumscripţie se situeaza imobilul cu destinaţie de sediu social;
b) un certificat emis de organul fiscal precizat la lit. a), care certifică faptul că pentru imobilul
cu destinaţie de sediu social nu a fost înregistrat un alt document ce atestă cedarea dreptului
de folosinţa asupra aceluiaşi imobil, cu titlu oneros sau gratuit, ori existenţa altor contracte
prin care s-a cedat dreptul de folosință asupra aceluiaşi imobil, dupa caz;
c) în cazul în care din certificatul emis potrivit lit. b) rezultă că sunt deja înregistrate la
organul fiscal alte documente care atestă cedarea dreptului de folosință asupra aceluiaşi
imobil cu destinaţie de sediu social, o declaraţie pe propria răspundere în formă autentică
privind respectarea condiţiilor referitoare la sediul social (la acelasi sediu vor putea funcţiona
mai multe societăţi numai dacă imobilul, prin structura lui şi suprafaţa sa utilă, permite
funcţionarea mai multor societăţi în încăperi diferite sau în spaţii distinct partajate, iar
numărul societăţilor comerciale ce funcţioneaza într-un imobil nu poate depăşi numărul de
încăperi sau spaţii distincte obţinute prin partajare).
În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv, fondatorii, primii
administratori, primii directori sau un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea
societăţii în registrul comerţului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul societatea
comercială.
Cererea privind înmatricularea societăţii va fi insoţită de următoarele documente:
a) actul constitutiv al societăţii;
b) dovada efectuării vărsamintelor în condiţiile actului constitutiv;
c) dovada sediului declarat şi a disponibilităţii firmei;
d) în cazul aporturilor în natură subscrise şi vărsate la constituire, actele privind proprietatea,
iar în cazul în care printre acestea figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de
care sunt grevate;
e) actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul societăţii şi aprobate de asociaţi;
f) declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor, a primilor administratori şi, dupa caz, a
primilor directori sau a primilor cenzori, că îndeplinesc condiţiile stipulate de prevederile
Legii nr. 31/1990;
g) alte acte sau avize prevăzute de legi speciale în vederea constituirii.
Să ne reamintim...
În vederea efectuării de acte de comerţ, persoanele fizice şi persoanele

juridice se pot asocia şi pot constitui societăţi comerciale.
Procedura de înmatriculare a societăţii continuă prin controlul legalităţii actelor sau

faptelor care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului, care se exercită de către un
13
judecător al tribunalului delegat la oficiul registrului comerţului. Judecătorul delegat va putea

dispune, prin încheiere motivată, efectuarea unei expertize, în contul părtilor, precum şi
administrarea altor dovezi.
În cazul în care cerinţele legale sunt îndeplinite, judecătorul delegat, prin încheiere,
(pronunţată în termen de 5 zile de la îndeplinirea acestor cerinţe) va autoriza constituirea
societăţii şi va dispune înmatricularea ei în registrul comerţului.
Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunţării încheierii
judecătorului delegat prin care se autorizează înmatricularea societăţii comerciale.
Societatea comercială este persoană juridică de la data înmatriculării în registrul
comerţului.
Exemple
Pentru constituirea unei societăţi comerciale cu sediul în România, datele de
identificare a asociaţilor persoane fizice de cetăţenie română cuprind: numele,
prenumele, codul numeric personal locul si data naşterii, domiciliul si cetăţenia
acestora.
Identificaţi cuprinsul datelor de identificare a asociaţilor persoane fizice de

cetăţenie română şi persoane juridice de naţionalitate străină, în vederea
constituirii unei societăţi comerciale cu sediul în România.
M1.U3. Rezumat
 Orice persoană fizică, cetăţean român sau cetăţean al unui alt stat membru al
Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European poate desfăşura activităţi
economice pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de lege, astfel:
a) individual şi independent, ca persoane fizice autorizate;
b) ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale;
c) ca membri ai unei întreprinderi familiale.
 Persoanele fizice autorizate, întreprinzătorii persoane fizice titulari ai unei
întreprinderi individuale şi reprezentantul întreprinderii familiale au obligaţia să
solicite înregistrarea în registrul comerţului şi autorizarea funcţionării, înainte de
începerea activităţii economice.
 Certificatul de înregistrare, conţinând codul unic de înregistrare, este
documentul care atestă înregistrarea în registrul comerţului, autorizarea
funcţionării, precum şi luarea în evidenţă de către autoritatea fiscală competentă.
 În vederea efectuării de acte de comerţ, persoanele fizice şi persoanele juridice
se pot asocia şi pot constitui societăţi comerciale.
 Societăţile comerciale pot fi constitute în una dintre următoarele forme:
a) societate în nume colectiv;
b) societate în comandită simplă;
c) societate pe acţiuni;
14
d) societate în comandită pe acţiuni;

e) societate cu răspundere limitată.
 Societatea cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate şi
statut, iar aceste documente pot fi incheiate sub forma unui înscris unic, care
poartă denumirea de act constitutiv.
 Societatea comercială este persoană juridica de la data înmatriculării în
registrul comerţului.
M1.U4. Test de autoevaluare a cunoştinţelor
a. persoană fizică autorizată

Acordul de constituire este
b. întreprindere individuală
1. necesar pentru înregistrarea
c. întreprindere familială
funcţionării ca:
d. întreprindere privată
a. pe teritoriul României
Sediul profesional al unei
b. pe teritoriul Uniunii Europene
2. întreprinderi individuale poate
c. pe teritoriul oricărui stat
fi:
d. nu contează
a. Primăria localităţii în care îşi are domiciliul
b. Prefectura judeţului în care solicitantul îşi
Înregistrarea şi autorizarea stabileşte sediul profesional
3. funcţionării unei persoane c. Oficiul registrului comerţului de pe lângă
fizice autorizate se solicită la: tribunalul din judeţul în care solicitantul îşi
stabileşte sediul profesional
d. Ministerul Administraţiei şi Internelor
a. societate civilă
Societăţile comerciale pot fi
b. societate în nume colectiv
4. constituite în una dintre
c. societate limitată
formele:
d. societate publică
a. administratorul societăţii
Actul constitutiv al unei
b. directorul societăţii
5. societăţi comerciale se
c. toţi acţionarii
semnează de către:
d. cenzorul societăţii
a. persoane juridice
Fondatori ai unei societăţi
6. b. persoane condamnate pentru înşelăciune
comerciale pot fi:
c. persoane declarate incapabile
15
d. persoane condamnate pentru dare de mită

a. aporturile în natură
La constituirea unei socităţi b. aporturile în muncă
7.
comerciale sunt obligatorii: c. aporturile în acţiuni
d. aporturile în numerar
M1.U5. Temă de control
1. Prezentaţi procedura privind înregistrarea în registrul comerţului şi

autorizarea funcţionării unei întreprinderi familiale, pentru situaţia în care
sunteţi unul dintre membri.
2. Prezentaţi procedura privind constituirea unei societăţi cu răspundere

limitată, pentru situaţia în care sunteţi asociatul unic.
Rezolvări test autoevaluare M1.U4.

 1c – 2a – 3c – 4b – 5c – 6a – 7d
M1.U6. Bibliografie modul 1
1. Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, actualizata prin

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2010 publicata in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 316 din 13 mai 2010, Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului nr. 54/2010 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 421
din 23 iunie 2010, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 90/2010
publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 674 din 04 octombrie 2010.
2. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea
activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate,
întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în
Monitorul Oficial nr. 328 din 25 aprilie 2008.
3. Codul civil
16
Modulul 2. Reglementarea activității structurilor de primire

turistice
Cuprins
Introducere .................................................................................................................... 17
M2.U1. Clasificarea structurilor de primire turistice .................................................... 19
M2.U2. Condiţii privind eliberarea certificatului de clasificare ................................... 23
cazare ........................................................................................................................................ 29
alimentaţie publică ................................................................................................................... 51
M2.U5. Rezumat ........................................................................................................... 58
M2.U8. Bibliografie modul 2……………………………………………………........62
Introducere
Modulul 2 abordează problematica legislaţiei în turism, din perspectiva
cunoştinţelor necesare studenților, în vederea cunoaşterii aspectelor privind
clasificarea structurilor de primire turistice, şi implicit a tipologiei structurilor de
primire turistice şi a condiţiilor şi criteriilor de amenajare, organizare şi dotare a
spaţiilor unei structuri de cazare de tip hotel, pensiune, şi de asemenea, a unei
unităţi de alimentaţie publică.
În România, clasificarea structurilor de primire turistice, se realizează în

conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1267/2010 privind eliberarea
certificatelor de clasificare, a licenţelor si brevetelor de turism şi a Ordinului
ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor
şi brevetelor de turism.
 certificat de clasificare - document eliberat de către autoritatea
administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului, care reprezintă
o formă codificată de prezentare sintetică a nivelului de confort, a calităţii
dotărilor şi a serviciilor prestate în cadrul structurilor de primire turistică.
Certificatul de clasificare este însoţit de fişa privind încadrarea nominală a
spaţiilor de cazare pe categorii şi/sau de fişa privind clasificarea structurilor de
primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică.
17
 operator economic - persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală

sau familială, societatea comercială sau altă persoană juridică constituită conform
legii, care desfăşoară activităţi economice specifice agenţiilor de turism, respectiv
este proprietar şi/sau administrator al unei structuri de primire turistice;
 structură de primire turistică - orice construcţie şi/ sau amenajare destinată
sau folosită pentru cazarea turiştilor, servirii mesei pentru turişti, agrementului,
transportului special destinat turiştilor, tratamentului balnear şi de recuperare
pentru turişti, organizării de conferinţe şi alte evenimente speciale, împreună cu
serviciile aferente;
 structură de primire turistică cu funcţiune de alimentaţie publică - unităţi
de alimentaţie publică din incinta structurilor de primire cu funcţiune de cazare,
unităţile de alimentaţie publică independente situate în staţiuni turistice şi
municipii;
 structură de primire turistică cu funcţiune de cazare - hoteluri, hoteluri-
apartament, moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane turistice, sate de vacanţă,
campinguri, căsuţe de tip camping, apartamente şi camere de închiriat, nave fluviale
şi maritime de pasageri, pontoane plutitoare, pensiuni turistice urbane, pensiuni
turistice rurale, pensiuni agroturistice alte unităţi cu funcţiuni de cazare turistică.
 Să cunoştem actele normative care reglementează clasificarea structurilor
de primire turistice;
 Să cunoştem procedura privind eliberarea certificatului de clasificare;
 Să cunoştem care sunt tipurile de structuri de primire turistice;
 Să cunoştem normele legale privind amenajarea, organizarea spaţiilor şi
dotarea aferentă acestora şi serviciile turistice, condiţiile şi criteriile de
clasificare, în vederea eliberării certificatului de clasificare pentru unităţile
de cazare şi cele de alimentaţie publică.
 să prezinte tipologia structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și a
celor cu funcțiuni de alimentație publică;
 să înţeleagă şi să prezinte condiţiile şi criteriile minime de clasificare a
hotelurilor, hotelurilor-apartament şi motelurilor şi a unităţilor de alimentaţie
publică de tip restaurant şi bar, respectiv a aspectelor privind amenajarea,
organizarea şi dotarea spaţiilor aferente şi a serviciilor turistice;
 să înţeleagă şi să prezinte documentaţia necesară şi etapele pentru clasificarea
unei structuri de primire turistice.
Durata medie de parcurgere a celei de a doua unităţi de învăţare este de 6 ore.

18
M2.U1. Clasificarea structurilor de primire turistice
În România, clasificarea structurilor de primire turistice, indiferent de forma de

proprietate şi administrare, se realizează în funcţie de caracteristicile constructive, de dotări si
serviciile prestate, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1267/2010 privind eliberarea
certificatelor de clasificare, a licenţelor si brevetelor de turism şi a Ordinului ministrului
dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism.
Eliberarea certificatelor de clasificare pentru structurile de primire turistice se
realizează de către autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul
turismului.
Procedura de eliberare a certificatului de clasificare cuprinde următoarele etape:
 Pentru obţinerea certificatului de clasificare a structurilor de primire turistice,
solicitantul (operatorul economic proprietar şi/sau administrator de stucturi de primire
turistice) depune pe propria răspundere, la sediul autorităţii publice centrale
responsabile în domeniul turismului, declaraţia standardizata insoţita de documentaţia
completa, prin care se atesta îndeplinirea condiţiilor si criteriilor de autorizare;
 Autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul turismului va procesa solicitarea
şi va întocmi certificatul de clasificare şi fişa/fişele privind încadrarea spaţiilor de
cazare şi respectiv, fişa/fişele privind încadrarea spaţiilor cu funcţiuni de alimentaţie
publică, în termen de 30 de zile de la data depunerii declaraţiei standardizate şi a
documentaţiei complete. În cazul unei documentaţii incomplete, solicitantul este
informat în cel mai scurt timp, dar nu în mai mult de 5 zile lucratoare de la primirea ei,
cu privire la necesitatea transmiterii de documente suplimentare.
 În situaţia în care, solicitantul nu îndeplineşte condiţiile pentru eliberarea certificatului
de clasificare, autoritatea emitentă comunică în scris, în termen de 30 de zile, motivul
neacordării acestuia.
În vederea eliberării certificatului de clasificare, operatorii economici proprietari şi/sau
administratori de structuri de primire turistice, depun la sediul autorităţii administraţiei
publice centrale responsabile în domeniul turismului, declaraţia standardizată dată pe propria
răspundere (conform modelului prezentat în anexa nr. 3 din Ordinul ministrului dezvoltării
regionale şi turismului nr. 1051/2011), însoţită de documentaţia cu următorul conţinut:
a) certificat constatator, în original sau copie legalizată, emis de Oficiul Registrului
Comerţului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, din care să rezulte informaţii privind datele complete de identificare
ale operatorului economic, precum şi informaţii referitoare la durata de funcţionare declarată,
activitatea principală, activităţile secundare, capitalul social şi activităţile autorizate;
b) fişa privind încadrarea spaţiilor de cazare pe categorii (conform anexei nr. 4 din
Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011), după caz;
c) fişa privind încadrarea spaţiilor cu funcţiuni de alimentaţie publică (conform anexei nr.
5 din Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011), după caz.
Certificatele de clasificare sunt valabile pâna la modificarea condiţiilor si criteriilor
pentru care au fost eliberate sau pâna la data mentionata în acestea.
Operatorul economic proprietar si/sau administrator al unei structuri de primire
turistice este obligat să solicite autoritaţii administraţiei publice centrale responsabile în
domeniul turismului:
a) eliberarea unui nou certificat de clasificare, înainte de expirarea valabilităţii
menţionate în certificatul de clasificare;
b) o nouă clasificare a structurii de primire turistice, în situatia în care au aparut
modificări cu privire la îndeplinirea condiţiilor si criteriilor care au stat la baza
eliberării certificatului de clasificare, în termen de 30 de zile de la apariţia
modificărilor;
c) radierea certificatului de clasificare şi să restituie certificatul de clasificare şi fisa/fisele
anexe în original, în cazul încetarii activităţii structurii de primire turistice.
În vederea eliberării unui nou certificat de clasificare (preschimbare) operatorii
economici proprietari şi/sau administratori de structuri de primire turistice depun la sediul
19
autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, certificatul de

clasificare şi fişele anexe în original, precum şi declaraţia standardizată dată pe propria
răspundere (conform modelului prezentat în anexa nr. 3 din Ordinul ministrului dezvoltării
regionale şi turismului nr. 1051/2011), însoţită de documentaţia necesară pentru eliberarea
certificatului de clasificare, precizată mai sus.
În vederea eliberării certificatului de clasificare, în situaţia reclasificării unităţii la un
alt tip de structură sau categorie de clasificare, operatorii economici proprietari şi/sau
administratori de structuri de primire turistice depun la sediul autorităţii emitente, un memoriu
justificativ, în situaţia solicitării unui alt tip de structură şi categorie de clasificare, certificatul
de clasificare însoţit de fişele anexe în original, precum şi documentaţia necesară pentru
eliberarea certificatului de clasificare, precizată mai sus.
În vederea eliberării unei noi fişe anexe a certificatului de clasificare, în situaţia în care
au intervenit modificări în structura spaţiilor cu funcţiuni de cazare şi/sau de alimentaţie
publică, operatorul economic proprietar şi/sau administrator de structuri de primire turistice
depune la sediul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului
o documentaţie cu următorul conţinut:
a) cerere privind eliberarea unei noi fişe anexe a certificatului de clasificare (conform
modelului prezentat în anexa nr. 4.1 şi/sau 5.1 din Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi
turismului nr. 1051/2011, după caz);
b) copia certificatului de clasificare;
c) fişa anexă a certificatului de clasificare în original însoţită de fişa actualizată
conform modelului prezentat în anexa nr. 4. şi/sau 5. din Ordinul ministrului dezvoltării
regionale şi turismului nr. 1051/2011, după caz).
În vederea eliberării certificatului de clasificare, în situaţia schimbării operatorului
economic proprietar şi/sau administrator de structuri de primire turistice, acesta depune la
sediul autorităţii administratiei publice centrale responsabile în domeniul turismului,
certificatul de clasificare şi fişele anexe în original, precum şi declaraţia standardizată dată pe
propria răspundere (conform modelului prezentat în anexa nr. 3 din Ordinul ministrului
dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011), însoţită de documentaţia necesară pentru
eliberarea certificatului de clasificare, precizată mai sus.
În vederea eliberării certificatului de clasificare, în situaţia schimbării denumirii
structurii de primire turistice, operatorul economic proprietar şi/sau administrator de structuri
de primire turistice, depune la sediul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în
domeniul turismului, o documentaţie cu următorul conţinut:
a) cerere din care să rezulte noua denumire a structurii de primire turistice;
b) certificatul de clasificare şi fişele anexe în original.
Este interzisă funcţionarea structurilor de primire turistice făra certificate de
clasificare, cu certificate de clasificare expirate sau cu o altă structura a spaţiilor decat cea
stabilită prin anexa certificatului de clasificare.
Obţinerea certificatului de clasificare nu exonerează operatorul economic privind
respectarea prevederilor Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea
în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice,
înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu
modificările şi completările ulterioare, respectiv de autorizare în vederea funcţionării legale a
activităţii în structuri de primire turistice privind obţinerea avizelor/autorizaţiilor: sanitară,
sanitar-veterinară, de securitate la incendiu, mediu şi protecţia muncii, după caz.
În acest sens, autorizarea în vederea funcţionării legale a activităţii în structuri de
primire turistice cuprinde:
- Efectuarea demersurilor legale pentru înregistrarea în Registrului Comerţului a persoanei
fizice, întreprinderii familiale sau persoanei juridice şi/sau a punctului de lucru şi autorizarea
funcţionării legale a activităţii în baza declaraţiei pe propria răspundere;
- Autorizarea în vederea funcţionării din punct de vedere sanitar şi sanitar-veterinar (după
caz);
- Implementarea H.A.C.C.P. (structurile de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie
publică);
- Autorizarea în vederea funcţionării din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor
(PSI);
20
- Autorizarea în vederea funcţionării din punct de vedere al protecţiei mediului (după caz);
- Autorizarea în vederea funcţionării din punct de vedere al sănătăţii şi securităţii în muncă şi
situaţii de urgenţă;
- Autorizarea în vederea funcţionării din punct de vedere al Primăriei;
- Obţinerea licenţelor de difuzare a muzicii ambientale;
- Îndeplinirea formalităţilor privind amplasarea unei reclame.
Să ne reamintim...
 Eliberarea certificatelor de clasificare pentru structurile de primire
turistice se realizează de către autoritatea administraţiei publice
centrale responsabilă în domeniul turismului.
 Certificatele de clasificare sunt valabile pâna la modificarea
condiţiilor si criteriilor pentru care au fost eliberate sau pâna la data
mentionata în acestea.
În scopul protecţiei turiştilor, operatorul economic proprietar şi/sau administrator al

unei structuri de primire turistice are următoarele obligaţii:
 să asigure funcţionarea la categoria şi/sau tipul de structură de primire turistică
mentionate în certificatul de clasificare;
 să respecte reglementările legale în vigoare în ceea ce priveste desfasurarea activitatii
în structurile de primire turistice;
 să respecte nivelul maxim de zgomot stabilit prin reglementările specifice privind
organizarea programelor artistice, a audiţiilor muzicale, video, TV organizate în aer
liber, în construcţii deschise (cum sunt cele care nu au toate laturile şi acoperişul
izolate fonic), precum şi în construcţii provizorii (cum sunt corturile, terasele acoperite
şi altele asemenea).
Operatorii economici proprietari şi/sau administratori ai structurilor de primire
turistice clasificate de pe litoralul românesc au obligaţia să asigure funcţionarea acestora pe
toata perioada sezonului turistic estival, respectiv perioada 1 mai-30 septembrie a fiecărui an.
Certificatul de clasificare se retrage de către personalul cu atribuţii de control din
cadrul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, în
situatia în care:
 nu este asigurată funcţionarea la categoria şi/sau tipul de structură de primire turistică
mentionate în certificatul de clasificare;
 nu se respectă reglementările legale în vigoare în ceea ce priveste desfasurarea
activitatii în structurile de primire turistice.
După remedierea deficienţelor pentru care certificatul de clasificare a fost retras,
operatorul economic proprietar şi/sau administrator al unei structuri de primire turistice
solicită autorităţii emitente, printro cerere scrisa, reluarea activităţii turistice. Restituirea
certificatului de clasificare retras se va face după constatarea remedierii deficienţelor efectuată
de personalul cu atributii de control din cadrul administratiei publice centrale responsabile în
domeniul turismului, în termen de 15 zile de la data înregistrării cererii scrise a solicitantului.
În perioada în care certificatul de clasificare este retras, operatorul economic
proprietar şi/sau administrator al unei structuri de primire turistice nu are dreptul să desfasoare
activităţi turistice şi să încaseze venituri din exploatarea structurii de primire turistice
respective.
Exemple: Fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii şi

tipuri de camere (Anexa nr. 4 din Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi
turismului nr. 1051/2011), completată pentru obţinerea certificatului de
clasificare pentru Hotel Dana din Predeal :
21
Anexa nr. 4
FIŞA
privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii
şi tipuri de camere
Tipul de unitate: Hotel

Denumirea unităţii: DANA
Adresa: Predeal, str. Libertăţii nr. 33, jud. Braşov
Structura spaţiilor e caza e conform pct. _______, alin. ______ din

Categor a de Normele metodologice
clasificare Nr. Nr. Nr.de ordine al spaţiilor
Tip camere
camere loc ri de caza e
Cameră cu 1 loc 2 2 109, 111
11 22 101, 102, 103, 104, 105,
Cameră cu 2 locuri 106, 107, 108, 207, 208,
209
Cameră cu 3 locuri
3 stele Cameră cu 4 locuri
Suită
Garsonieră 4 8 110, 210, 205, 206
Apartament cu două 1 4 201
dormitoare
Cameră cu ..... locuri
1) Total categoria 3 stele 18 36
Cameră cu 1 loc
Cameră cu 2 locuri 3 6 202, 203, 204
Cameră cu 3 locuri
Cameră cu 4 locuri
2 stele
Suită
Garsonieră
Apartament
Cameră cu ..... locuri
2) Total categoria 2 stele 3 6
Total general 1)+2) 21 42
Operator economic SC ORHIDEEA ALBASTRĂ SRL

(denumirea)
Numele şi prenumele Dana Ion

(reprezentant legal)
Data: 12.03.2011 Semnătura ‫ﭷ‬

Ştampila
Completaţi Fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii şi

tipuri de camere (Anexa nr. 4 din Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi
turismului nr. 1051/2011), pentru obţinerea certificatului de clasificare pentru un
hotel cunoscut.
22
M2.U2. Condiţii privind eliberarea certificatului de clasificare
Structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare se clasifică pe stele şi respectiv,

flori în cazul pensiunilor agroturistice şi al pensiunilor turistice din mediul rural, în funcţie de
caracteristicile constructive, dotările şi serviciile pe care le oferă.
Structurile de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică se clasifică pe stele.
În România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu
funcţiuni de cazare, clasificate astfel:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
4. hosteluri de 3, 2, 1 stele
5. vile turistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
6. bungalowuri de 3, 2, 1 stele;
7. cabane turistice de 3, 2, 1 stele;
8. sate de vacanţă de 5, 4, 3, 2, 1 stele,
9. campinguri, popasuri turistice, căsuţe tip camping, de 4, 3, 2, 1 stele;
10. pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele/flori;
11. apartamente sau camere de închiriat de 3, 2, 1 stele;
12. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe pontoane plutitoare, nave fluviale şi
maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
În România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu
funcţiuni de alimentaţie, clasificate astfel:
a) restaurant de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
b) bar de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
c) fast food de 3, 2, 1 stele
Activităţile desfăşurate în cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentaţie,
agrement, tratament, comerţ etc.) constituie un tot unitar, fiind părţi componente ale
produsului turistic, care impune asigurarea corelaţiei dintre categoria structurii de primire şi
calitatea celorlalte servicii.
În cadrul tipurilor de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare poate exista
următoarea structură a spaţiilor de cazare:
1. cameră cu pat individual, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către o singură
persoană. Lăţimea patului individual este de minimum 90 cm. Lungimea patului va fi de
minimum 200 cm în cazul structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de 3, 4 şi 5
stele şi de minimum 190 cm în cazul structurilor de 1 şi 2 stele;
2. cameră cu pat matrimonial, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către una sau două
persoane. Lăţimea patului matrimonial este de minimum 140 cm;
3. cameră cu două paturi individuale;
4. cameră cu trei paturi individuale,
5. cameră cu patru paturi individuale;
6. camere comune - cu mai mult de patru paturi individuale;
7. cameră cu priciuri, reprezentând spaţiul destinat utilizării de către mai multe persoane.
Priciul reprezintă o platformă din lemn sau din alte materiale pe care se asigură un spaţiu de
100 cm lăţime pentru fiecare turist;
8. garsonieră, reprezentând spaţiul compus din dormitor pentru două persoane, salon şi grup
sanitar propriu. Dormitorul poate fi despărţit de salon şi printr-un glasvand sau alte mijloace
care permit o delimitare estetică;
9. apartament, reprezentând spaţiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5
dormitoare), salon (cameră de zi), vestibul şi echipare sanitară proprie. La categoria de
clasificare 5 stele există un grup sanitar pentru fiecare două locuri, iar la categoria de
clasificare 4 stele, precum şi la restul categoriilor, există minimum un grup sanitar la 4 locuri.
10. suita, reprezentând ansamblu alcătuit din două camere, care pot funcţiona împreună sau
separat, deservite de un grup sanitar comun;
23
11. duplex, reprezentând ansamblul alcătuit din două spaţii distincte legate printr-o scară
interioară, unul cu destinaţia de cameră de zi, având în componenţă şi grup sanitar, precum şi
un spaţiu de dormit, situat la etaj.
Structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare pot avea în componenţă camere
clasificate la cel mult două categorii, cu condiţia ca diferenţa dintre aceste categorii să fie de
cel mult o stea /floare. Categoria de clasificare a structurii de primire turistice este dată de cea
la care sunt încadrate majoritatea spaţiilor de cazare din incinta acesteia, dar nu mai puţin de
80% totalul spaţiilor de cazare. În situaţia în care nu este întrunit acest procent minim de 80%,
structura de primire turistică va fi clasificată la categoria inferioară.
Să ne reamintim...
 Structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare se clasifică pe
stele şi respectiv, flori în cazul pensiunilor agroturistice şi al
pensiunilor turistice din mediul rural.
 Structurile de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică se
clasifică pe stele.
Eliberarea certificatului de clasificare este condiţionată de respectarea următoarelor

obligaţii (condiţii generale) de către operatorul economic proprietar şi/sau administrator de
structuri de primire turistice:
a) să asigure buna întreţinere şi funcţionalitatea dotărilor pe toată perioada de
funcţionare a structurilor de primire turistice;
b) să afişeze la recepţie tarifele stabilite pentru structura de primire turistică respectivă,
iar în situaţia în care, în cadrul unei structuri de primire turistică există spaţii de cazare
clasificate la o altă categorie decât cea înscrisă în certificatul de clasificare, tarifele aferente
acestora vor fi afişate distinct;
c) să asigure în permanenţă apă caldă şi rece la grupurile sanitare din cadrul
structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică.
d) să asigure în spaţiile de cazare, de servire şi în cele comune, o temperatură minimă
de 21 grade C în sezonul rece, iar în sezonul cald, de maximum 25 grade C;
e) să asigure personal calificat şi să respecte criteriile obligatorii privind încadrarea cu
personal şi pregătirea profesională (conform Anexei 7 din Ordinul ministrului dezvoltării
regionale şi turismului nr. 1051/2011). Personalul de servire din structurile de primire turistice
va purta îmbrăcăminte specifică stabilită de operatorul economic în cauză, diferenţiat în
funcţie de condiţiile de desfăşurare a activităţii şi ecuson cuprinzând numele şi prenumele, iar
restul personalului va purta echipament de lucru specific activităţii;
f) să asigure condiţiile necesare astfel încât turiştii să nu fie deranjaţi de zgomotele
produse de instalaţiile tehnice ale clădirii sau de alţi factori de poluare;
g) să asigure spaţii de cazare cu lumină naturală directă şi aerisire;
h) să nu amplaseze spaţii de cazare la subsolul clădirilor;
i) să expună la loc vizibil, în exteriorul clădirii: denumirea, tipul şi însemnele privind
categoria de clasificare a structurii de primire turistice;
j) să expună vizibil şi în mod lizibil în recepţie, în holul structurilor de primire turistice
care nu dispun de recepţie şi în spaţiul de la intrare în saloanele de servire a mesei, certificatul
de clasificare, numărul de telefon – Tel. verde - al autorităţii administraţiei publice centrale
responsabilă în domeniul turismului, pentru a fi cunoscute de turişti;
k) să furnizeze informaţii reale cu privire la denumirea, tipul, categoria de clasificare şi
serviciile prestate în toate materialele de promovare, în conformitate cu certificatul de
clasificare obţinut;
l) să păstreze în permanenţă, în original, în structura de primire turistică respectivă,
certificatul de clasificare şi anexa/anexele acestuia;
m) să asigure o gamă diversificată de servicii suplimentare, cuprinse în tariful de
cazare sau cu plată separat, astfel:
24
- la unităţile de 4 şi 5 stele - cel puţin 15 servicii,

- la unităţile de 3 stele - cel puţin 12 servicii,
- la unităţile de 1 stea - cel puţin 5 servicii;
n) să asigure în spaţiile de cazare materiale scrise, realizate estetic şi tipărite în limba
română şi în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională, cuprinzând informaţii utile
pentru turişti cu privire la:
- instrucţiuni de folosire a telefonului (după caz) şi privind tarifele interne şi internaţionale
pentru convorbiri telefonice;
- lista cuprinzând serviciile suplimentare oferite şi tarifele pentru cele cu plată, cu indicarea
modalităţilor de solicitare a serviciului în cameră;
- lista de preţuri cu preparatele room-service şi lista cuprinzând preţurile produselor din
minibar (după caz);
- instrucţiuni de folosire TV, instalaţie aer condiţionat (după caz);
- informaţii turistice privind zona sau localitatea;
- orice alte informaţii ce ar putea face agreabil sejurul turistului;
o) să asigure păstrarea ordinii, liniştii publice, moralităţii şi să respecte normele legale
în vigoare privind siguranţa şi securitatea turiştilor din structurile de primire turistice;
p) să asigure conectarea la sistemul integrat de evidenţă a turiştilor, în termen de 60
zile de la implementarea şi operaţionalizarea acestuia;
q) să deţină pentru structura de primire turistică pe care o are în proprietate şi/sau
administrare, minim o adresă de e-mail şi un website pe care să fie afişate datele sale de
identificare, adresa şi numărul certificatului de clasificare;
r) să afişeze vizibil în camerele de baie, în cel puţin două limbi de circulaţie
internaţională, mesajul „Pro Natura” referitor la opţiunea fiecărui turist asupra duratei de
utilizare a aceloraşi lenjerii şi prosoape;
s) să utilizeze lenjerii de pat şi prosoape de culoare albă, rezistente la procesele
termice/chimice de spălare şi sterilizare,
t) schimbarea lenjeriei, prosoapelor şi halatelor la eliberarea camerei, iar pentru
sejururile mai lungi, ori de câte ori este nevoie, dar nu mai târziu de:
Tabelul nr. 1
Categoria structurii de
Lenjeria Prosoapele Halatele
primire turistice
5 şi 4 stele 2 zile 2 zile 3 zile
3 stele 3 zile 2 zile -
2 stele şi 1 stea 4 zile 3 zile -
În vederea identificării şi asigurării unei game diversificate de servicii suplimentare,

operatorul economic proprietar şi/sau administrator de structuri de primire turistice are la
dispoziţie Lista orientativă a serviciilor suplimentare2 ce pot fi prestate în structuri de primire
turistice cu funcţiuni de cazare:
Tabelul nr. 2
Lista orientativă a serviciilor suplimentare ce pot fi prestate în structuri de primire
turistice cu funcţiuni de cazare
1. Servicii de poştă, telecomunicaţii şi publicitate:
- convorbiri telefonice;
- acces internet;
- fax;
- antenă satelit;
2
în conformitate cu prevederile Anexei nr. 1.1.1. din Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr.
1051/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi
brevetelor de turism
25
- program video intern,

- TV cablu;
- vânzări de cărţi poştale, ilustrate, timbre poştale, reviste;
- vânzări de materiale de promovare turistică (CD-uri, DVD-uri, albume, ghiduri, pliante).
2. Servicii personale:
- frizerie;
- coafură;
- cosmetică;
- manichiură;
- pedichiură;
- gimnastică de întreţinere;
- exerciţii fizice şi cură pentru slăbire;
- spălătorie şi curăţătorie;
- curăţat încălţăminte.
3. Închirieri de:
- CD-uri, DVD-uri
- laptopuri
- frigidere;
- televizoare;
- pături suplimentare;
- jocuri distractive (rummy, table, şah);
- echipament şi materiale sportive;
- săli de recepţie, simpozioane etc.;
- birouri pentru firme;
- birouri pentru oameni de afaceri;
- instalaţii pentru traducere simultană;
- locuinţe pentru reprezentanţi de firme;
- locuri de garaj;
- biciclete şi triciclete;
- ambarcaţiuni (şalupe, bărci);
- articole de ştrand şi plajă (umbrele, şezlonguri, cearceafuri);
- autoturisme cu/fără şofer (rent-a-car);
- terenuri de sport;
- articole de uz gospodăresc pentru campinguri;
- inventar suplimentar (pilote, pleduri, cearceafuri, perne etc.) în campinguri;
- maşini de călcat;
- maşini automate de spălat rufe în campinguri.
4. Servicii de educaţie fizică şi sport:
- înot;
- patinaj;
- schi;
- echitaţie;
- popice;
- gimnastică;
- alpinism;
- tenis de câmp;
- tenis de masă;
- tir cu arcul;
- schi nautic;
- şcoli pentru schi, patinaj, înot, tenis etc.
5. Servicii de cultură şi artă:
- organizare directă şi procurare de bilete pentru:
- spectacole de teatru;
- concerte;
- carnavaluri.
6. Diverse alte servicii:
- room-service;
26
- spălat şi călcat lenjerie;

- spălat, călcat, curăţat obiectele turiştilor;
- comisionar-curier;
- lucrări de secretariat;
- multiplicări de documente;
- rezervări de locuri la hoteluri în alte localităţi;
- rezervări de locuri în unităţi de alimentaţie;
- parcare auto;
- supraveghere copii, bătrâni;
- grădiniţă pentru copii;
- procurări bilete de tren, avion;
- transport hotel - aeroport;
- piscină, saună;
- sală de fitness;
- solar;
- masaj;
- organizare de banchete, recepţii, mese oficiale, nunţi;
- ghid de turism autorizat;
- tratamente geriatrice şi reumatismale;
- tratamente prin metode româneşti (Gerovital, Amar etc.) şi străine;
- asigurarea de medicamente pentru continuarea tratamentului ambulatoriu;
- organizarea de partide de pescuit;
- abonamente la mijloacele de transport pe cablu;
- bilete pentru mijloacele de transport în comun;
- plimbări cu căruţa, trăsura, sania etc.;
- schimb valutar;
- vânzări de mărfuri - puncte comerciale diverse (farmacii, cadouri, ziare, flori etc.);
- vânzări de excursii pe trasee interne şi externe;
- vânzări de locuri la diferite acţiuni specifice (festivaluri, seri folclorice, degustări de vinuri etc.).
7. Servicii gratuite:
- informaţii privind prestarea unor servicii, mijloace de transport, spectacole, starea vremii;
- încărcarea, descărcarea şi transportul bagajelor;
- trezirea turiştilor la ora solicitată;
- obţinerea legăturilor telefonice;
- păstrarea obiectelor de valoare;
- transmiterea de mesaje;
- predarea corespondenţei turiştilor;
- expedierea corespondenţei turiştilor;
- asigurarea de ziare, reviste în holuri;
- acordarea de medicamente şi materiale sanitare în cadrul primului ajutor în caz de accidente;
- păstrarea obiectelor uitate şi anunţarea turiştilor;
- păstrarea bagajelor;
- comenzi pentru taximetre;
- expediere prin "retur" la domiciliu a scrisorilor sosite după plecarea turiştilor;
- facilitarea cazării pasagerilor în alte spaţii de cazare din localitate;
- oferirea de materiale de promovare şi informare turistică;
- servicii de parcare şi garare.
●Criteriile obligatorii privind încadrarea cu personal, pregătirea profesională în

structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, se regăsesc în
Anexa 7 din din Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor
27
Persoana care asigură conducerea operativă a structurii de primire turistice cu

funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică trebuie să fie angajată cu contract individual de
muncă, înregistrat în registrul de evidenţă a angajaţilor, cu excepţia cazurilor în care
conducerea operativă este asigurată de unul dintre asociaţi sau acţionari care deţine
documentele de calificare, conform punctului 1 din tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 3
Hoteluri, Cabane, Restaurante Baruri de
moteluri campinguri si baruri noapte
Criterii obligatorii
stele stele stele stele
5 4 3 2 1 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4
1. Persoana care asigură conducerea
operativă a structurii de primire
turistice trebuie să dețină*):
certificat de absolvire a unui curs
de formare managerială în
domeniu, organizat de un furnizor
de formare profesională autorizat /
x x x x x x x x x x x x - - - -
diplomă de licență sau masterat
privind absolvirea cursurilor
universitare în domeniul
turismului/brevet de turism,
specific funcției.
2. Cel putin o persoana din
conducerea operativa a unei
structuri de primire turistice trebuie
sa faca dovada absolvirii a unui
program de pregatire in domeniul
calitatii serviciilor turistice, realizat
de un furnizor de formare x x x - - x x - - x x x - - - -
profesionala autorizat, cu activitate
reprezentativa in acest sector (care
sa poata face dovada unor
preocupari in domeniul calitatii
serviciilor turistice cel putin in
ultimii 3 ani).
*)
Campingurile și satele de vacanțăcu o capacitate de cazare sub 100 de locuri, precum şi unitățile de
alimentație sub 50 de locuri la mese, se exceptează
3. Personalul din receptie trebuie să 1 1
fie calificat**) în proporție de...% 9 8 5 5 5 5 5
0 0 - - - - - - -
0 0 0 0 0 0 0
0 0
**)
Cu certificat de calificare obţinut conform prevederilor legale
4. Personalul sectiilor de producție și
9 8 6 4 4 8
servire trebuie să fie calificat în - - - - - - - - - 60
proporție de cel puțin...% 0 0 0 0 0 0
5. Sef de receptie la unitățile cu mai
mult de 50 de camere
x x x - - - - - - - - - - - - -
6. Guvernantă la unitătile cu mai mult
de 50 de camere
x x x - - - - - - - - - - - - -
7. Sef de sală la unitătile cu peste 100
de locuri
- - - - - - - - - x x - - - - -
8. Somelier - - - - - - - - - x - - - - - -
9. Barman preparator - - - - - - - - - x x - - - x x
***)
10. Bucătar - - - - - - - - - - - x x x - -
11. Bucătar specialist sau maestru în
arta culinară***)
- - - - - - - - - x x - - - - -
28
***)
Se exceptează barurile
12. Cursuri de perfectionare pentru

întreg personalul, efectuate la un
interval de maximum 3 ani de la
obținerea calificării sau de la
x x x x x x x x x x x x x x x x
absolvirea altor cursuri de
perfecționare de scurtă durată
Să ne reamintim...
În vederea eliberării certificatului de clasificare, operatorul
economic proprietar şi/sau administrator de structuri de primire turistice,
are obligaţia să asigure o gamă diversificată de servicii suplimentare,
cuprinse în tariful de cazare sau cu plată separat, astfel:
- la unităţile de 4 şi 5 stele - cel puţin 15 servicii,
- la unităţile de 1 stea - cel puţin 5 servicii.
Exemple
Pentru eliberarea certificatului de clasificare la categoria 4 stele pentru un hotel,
operatorul economic proprietar şi/sau administrator de structuri de primire
turistice să asigure 15 servicii suplimentare, cuprinse în tariful de cazare sau cu
plată separat.
Identificaţi câte servicii trebuie să asigure operatorul economic proprietar şi/sau

administrator de structuri de primire turistice, pentru eliberarea certificatului de
clasificare pentru un hotel-apartament la categoria 3 stele şi întocmiţi materialul
cu informaţii utile pentru turişti - lista cuprinzând serviciile suplimentare oferite
şi tarifele pentru cele cu plată.
M2.U3. Criterii privind privind clasificarea structurilor de primire

turistice cu funcţiuni de cazare
Tipologia structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare din România3:

 Hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri,
care pune la dispoziţia turiştilor camere, garsoniere sau apartamente dotate
3
realizată în conformitate cu prevederile Anexelor nr. 1, 1.2., 1.3., 1.4., 1.5., 1.6., 1.7., 1.8. din Ordinul
ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism
29
corespunzător, asigură prestări de servicii specifice, dispune de hol de primire/recepţie

şi după caz, de spaţii de alimentaţie publică;
 Hotelul-apartament este acel hotel compus numai din apartamente sau garsoniere,
dotate astfel încât să asigure păstrarea şi prepararea alimentelor, precum şi servirea
mesei în incinta acestora, sau care are restaurant propriu, cu servire permanentă prin
room-service;
 Motelul este unitatea hotelieră situată, de regulă, în afara localităţilor, în imediata
apropiere a arterelor intens circulate, dotată şi amenajată atât pentru asigurarea
serviciilor de cazare şi alimentaţie pentru turişti, precum şi pentru parcarea în
siguranţă a mijloacelor de transport;
 Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minimă de 3 camere,
garsoniere, sau apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe niveluri, în spaţii
amenajate, de regulă, în clădiri cu altă destinaţie iniţială decât cea de cazare turistică;
 Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă,
funcţionând în clădiri independente, cu arhitectură specifică, care asigură cazarea,
alimentaţia şi alte servicii specifice, necesare turiştilor aflaţi în drumeţie sau la odihnă
în zone montane, rezervaţii naturale, în apropierea staţiunilor balneare sau a altor
obiective de interes turistic;
 Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcţionând în
clădiri independente, cu arhitectură specifică, situate în staţiuni turistice sau în alte
zone şi localităţi de interes turistic, care asigură cazarea turiştilor şi prestarea unor
servicii specifice;
 Bungalourile sunt structuri de primire turistice de capacitate redusă, realizate, de
regulă, din lemn sau din alte materiale similare (în zonele cu umiditate ridicată -
munte, mare - acestea pot fi construite şi din zidărie), care sunt amplasate în
perimetrul campingurilor, satelor de vacanţă, ca unităţi independente situate în staţiuni
turistice sau zone turistice, ori ca spaţii complementare pe lângă alte structuri de
primire turistice şi care asigură cazarea turiştilor, precum şi celelalte servicii prestate
de unitatea de bază, (după caz), funcţionând, de regulă, cu activitate sezonieră;
 Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de
până la 15 camere, totalizând maximum 60 locuri, funcţionând în locuinţele cetăţenilor
sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi
condiţii de pregătire şi de servire a mesei.
 Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de
cazare de până la 8 camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri
independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de
pregătire şi servire a mesei, precum şi posibilitatea participării la activităţi
gospodăreşti sau meşteşugăreşti.
 Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate să asigure cazarea turiştilor
în corturi sau rulote, astfel amenajate încât să permită acestora să parcheze mijloacele
de transport, să îşi pregătească masa şi să beneficieze de celelalte servicii specifice
acestor tipuri de unităţi. Elementul de bază al campingului este parcela de campare - o
suprafaţă de teren bine delimitată şi marcată, unde poate fi parcat mijlocul de transport
şi instalat cortul sau rulota, asigurându-se totodată suprafaţa liberă necesară pentru
mişcarea şi odihna a 4 turişti. Totalitatea parcelelor de campare reprezintă suprafaţa de
campare amenajată, iar capacitatea campingului se exprimă în număr de locuri de
campare şi se determină prin înmulţirea cu 4 a numărului parcelelor de campare, la
care se adaugă eventualele locuri de cazare în căsuţe tip camping şi/sau în bungalouri
amplasate în incinta unităţii;
30
 Căsuţele tip camping sunt spaţii de cazare de dimensiuni reduse, realizate din lemn
sau alte materiale similare, compuse, de regulă, dintr-o cameră şi un mic antreu sau
terasă şi, uneori, dotate şi cu grup sanitar propriu;
 Satul de vacanţă este un ansamblu de clădiri, de regulă vile sau bungalouri, amplasat
într-un perimetru bine delimitat, care asigură turiştilor servicii de cazare, de
alimentaţie şi o gamă largă de prestaţii turistice suplimentare (agrement, sportive,
culturale etc.);
 Popasul turistic reprezintă o structură de primire turistică de capacitate redusă,
formată din căsuţe şi/sau bungalouri amplasate într-un perimetru bine delimitat, care
asigură servicii de cazare şi alimentaţie, precum şi posibilităţi de parcare auto;
 Spaţiile de campare în gospodăriile populaţiei sunt structuri de primire turistice
constând din una sau mai multe (nu mai mult de 10) parcele de campare amplasate pe
un teren bine delimitat în incinta curţii sau grădinii aferente unei proprietăţi din mediul
urban sau rural. Mărimea parcelelor şi echiparea sanitară sunt identice cu cea a
campingurilor din aceeaşi categorie cu specificarea că, pentru capacităţile de până la 5
parcele grupul sanitar poate fi comun cu al gospodăriei respective, fiind admise
totodată lavoare sau duşuri în aer liber şi wc uscate, restul dotărilor şi serviciilor sunt
facultative;
 Apartamentele sau camerele de închiriat sunt structuri de primire turistice constând
într-un număr limitat de spaţii, care oferă servicii de cazare şi posibilitatea preparării
hranei în bucătăria folosită exclusiv de turişti (se pot organiza şi spaţii special
amenajate pentru prepararea hranei destinate exclusiv turiştilor);
 Navele maritime şi fluviale, inclusiv pontoanele plutitoare, sunt structuri de primire
turistice utilizate pentru cazarea turiştilor pe durata călătoriei sau ca hoteluri plutitoare
ancorate în porturi.
Să ne reamintim...
În România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire
turistice cu funcţiuni de cazare, clasificate astfel:
12. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe pontoane plutitoare,
nave fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
31
●Criteriile obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu

funcţiuni de cazare de tip hotel, hotel-apartament şi motel se regăsesc în Anexa nr. 1.1.
din Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi
brevetelor de turism.
Hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri,
care pune la dispoziţia turiştilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător,
asigură prestări de servicii specifice, dispune de hol de primire/recepţie şi după caz, de spaţii
de alimentaţie publică.
Hotelul apartament este acel hotel compus numai din apartamente sau garsoniere,
dotate astfel încât să asigure păstrarea şi prepararea alimentelor, precum şi servirea mesei în
incinta acestora, sau care are restaurant propriu, cu servire permanentă prin room-service.
Motelul este unitatea hotelieră situată, de regulă, în afara localităţilor, în imediata
apropiere a arterelor intens circulate, dotată şi amenajată atât pentru asigurarea serviciilor de
cazare şi alimentaţie pentru turişti, precum şi pentru parcarea în siguranţă a mijloacelor de
transport.
Categoria de clasificare a hotelului şi a hotelului-apartament este determinată de
îndeplinirea criteriilor prevăzute în Tabelul nr. 4 şi de realizarea punctajului minim, rezultat
din evaluarea criteriilor suplimentare prevăzute în Tabelul nr. 5.
Punctajul minim necesar pentru clasificarea hotelurilor, rezultat din evaluarea criteriilor
suplimentare este următorul:
Tabelul nr. 3
Categorie de clasificare Hotel Hotel-apartament
5 stele 220 180
4 stele 180 120
3 stele 120 70
2 stele 60 40
Tabelul nr. 4
32
Hoteluri -
Hoteluri Moteluri
apartament
Criterii obligatorii stele stele stele
5 4 3 2 1 5 4 3 2 3 2 1
1. Starea generală a clădirii(exterior, interior):
- aspect: - foarte bun x x x - - x x x - x - -

- bun - - - x x - - - x - x x
Deţinerea avizului de specialitate emis de
autoritatea administraţiei publice centrale
responsabilă în domeniul turismului, x x x x x x x x x x x x
privind amplasamentul şi funcţionalitatea
obiectivului*
*)
în cazul construcţiilor noi, în cazul construcţiilor existente pentru care se solicită introducerea în circuitul
turistic, precum şi în cazul structurilor de primire turistice supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare,
extinderi sau altor lucrări care modifică funcţia turistică a acestora
- firmă luminoasă sau iluminată
x x x - - x x x - x - -
cu tipul şi denumirea unităţii
- firmă cu tipul şi denumirea
- - - x x - - - x - x x
unităţii
- însemn distinctiv
x x x x x x x x x x x x
reprezentând categoria unităţii
- parcaj auto în folosinţa structurii
de primire, cu pază, cu locuri delimitate x - - - - x - - - - - -
de parcare şi dotat cu coşuri de gunoi
- parcaj auto în folosinţa structurii
de primire cu un număr de
locuri de parcare de minim…% 10 10 10
50 40 20 20 - 50 40 40 30
din numărul camerelor 1) cu locuri 0 0 0
delimitate de parcare şi dotat cu coşuri
de gunoi
1)
În cazul structurilor de primire turistice clasificate şi construite anterior datei de 12.05.2008, numărul locurilor
de parcare necesar poate fi mai mic cu 50%
- intrări separate:
- pentru turişti şi bagaje x x x x x x x x x x x x
- pentru personal, primirea
x x x x - x x x - x - -
mărfurilor şi materialelor
- rampă de acces al cărucioarelor
pentru persoanele cu disabilităţi x x x x x x x x x - - -
locomotorii
2. Organizarea spaţiilor şi a serviciilor aferente:
- număr minim de camere 15 15 15 10 5 10 10 10 5 5 5 5
- hol de primire (recepţie) în
suprafaţă minimă de... mp/cameră 2,5 2 2 1,5 1 1,5 1 0,5 0,5 x x x
În cazul hotelurilor de mare capacitate, (peste 200 camere) suprafaţa holului poate fi limitată la 400 mp pentru
cele de 5 şi 4 stele, la 300 mp pentru cele de 3 stele, la 150 mp pentru cele de 2 şi 1 stea. La cele de mică
capacitate (sub 200 camere) (inclusiv moteluri), holul nu poate fi mai mic de 80 mp pentru cele de 4 şi 5 stele,
de 30 mp pentru cele de 2 şi 3 stele şi de 15 mp pentru 33
cele de 1 stea.
- recepţie cu:
- spaţii pentru păstrat bagajele
x x x x - x x x x - - -
turiştilor
- spaţiu pentru administraţie x x x x x x x x x x x x
- spaţiu pentru păstrarea
materialelor sportive (în zonele x x x - - x x x - - - -
unde se practică sporturi de iarnă)
- serviciul de recepţie cu:
- recepţioner 24 de ore x x x x - x x x - x - -
- recepţioner cu program fracţionat
- - - - x - - - x - x x
în funcţie de fluxul turistic
- serviciul de primire accesibil
prin clopoţel sau telefon în afara - - - - x - - - x - x x
orelor de funcţionare a recepţiei
- portar-uşier x - - - - x - - - - - -
2)
- bagajist x x x - - x x x - - - -
- comisionar-curier x x - - - x x x - - - -
- serviciu de securitate şi pază2) x x x - - x x x - - - -
- sală de mese pentru personal la
x x - - - x x - - - - -
hoteluri cu peste 100 de camere
- oficii pentru cameriste x x x x x x x x x x x x
2)
La 3 stele este obligatoriu pentru hoteluri cu peste 50 de camere
3. Instalaţii
- sistem de climatizare*/aer
x x x3) - - x x - - - - -
condiţionat
*) Pentru construcţiile noi ce urmează a fi clasificate este obligatoriu sistemul de climatizare
3)
Criteriu obligatoriu pentru hotelurile de 3 stele situate pe Litoralul Mării Negre
- sistem de încălzire admis de
normele P.S.I. (unităţile cu
activitate sezonieră estivală sunt
exceptate)
- izolarea fonică a spaţiilor x x x x x x x x x x x x
- iluminatul electric în spaţiile de cazare:
- una sau mai multe surse principale
- o sursă individuală pentru fiecare
loc (veioză sau aplică) x x x x x x x x x x x x
- grup electrogen sau minim două surse

de energie electrică la hoteluri cu 20 50 60 - - 20 50 60 - - - -
capacitate de peste ..... camere
- ascensoare la clădirile cu cel puţin P + P P P P P P P P P
4) - - -
+1 +2 +3 +5 +6 +2 +3 +3 +4
- ascensoare la clădirile
cu cel puţin ... camere 4) 15 20 50 50 50 5 10 10 10 - - -
4)
cele două criterii se aplică cumulativ
- ascensoare silenţioase şi rapide x x - - - x x - - - - -
34
- ascensoare în bună stare de - - x x x - - x* x* - - -

funcţionare
*se aplică construcţiilor cu mai mult de 4 nivele, cu excepţia celor recepţionate înainte de intrarea în vigoare a
prezentelor Norme metodologice.
- ascensoare pentru turişti
(minimum două la hotelurile de
2-5 stele cu o capacitate de peste
200 de locuri, din care, la x x x x* - x x x* - - - -
hotelurile de cură balneară
unul va fi de tip sanatorial)
- ascensor pentru personal,

bagaje, scopuri gospodăreşti şi
serviciu în cameră, la hotelurile x x x x* - x x x* - - - -
cu cel puţin 50 camere
*Criteriul se aplică doar construcţiilor recepţionate înainte de intrarea în vigoare a prezentelor Norme
metodologice
4. Suprafaţa minimă a camerelor (fără grup sanitar): 5)
- cameră cu 1 loc 16 15 13 11 10 - - - - 12 10 9
- cameră cu 2 locuri 20 18 15 12 11 - - - - 12 11 10
- cameră cu 3 locuri - - - 15 14 - - - - - - 13
- cameră cu 4 locuri - - - - 20 - - - - - - 18
- salonul din apartament 20 18 16 13 12 20 18 16 13 14 12 11
- dormitorul din apartament 20 18 15 12 11 20 18 16 13 14 12 11
5)
În cazul structurilor de primire turistice clasificate şi construite anterior datei de 12.05.2008, suprafeţele
camerelor pot fi cu 15 % mai mici
5. Suprafaţa minimă a camerei
4 4 3,5 3 - 4 4 3,5 3 3,5 3 -
de baie ... mp6)
6. Înălţimea spaţiilor de cazare
2,8 2,8 2,6 2,6 2,5 2,8 2,6 2,7 2,6 2,7 2,6 2,5
…mp
7. Culoarele şi scările vor avea
lăţimea minimă de 1,40 m ( casa x x x x - x x x x x x -
6)
scării va fi separată de culoare)
6)
În cazul structurilor de primire turistice clasificate şi construite anterior datei de 12.05.2008, lătimea minimă a
culoarelor și scărilor precum şi suprafața camerei de baie poate fi cu 15 % mai mică
8. Numărul maxim de locuri dintr-o
2 2 2 3 4 2 2 2 2 2 3 4
cameră
- dormitorul din apartament sau din
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
garsonieră
9. Echiparea sanitară:
- camerele dispun de grup sanitar propriu
(cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC7) x x x x - x x x x x x -
- WC separat de baie la hotelurile

construite şi clasificate ulterior intrării în x - - - - x - - - - - -
vigoare a prezentului ordin
35
7)
În cazul structurilor de primire turistice clasificate şi construite anterior datei de 12.05.2008 la categoria 1 stea
se admit şi duşuri montate la bateria de la lavoar sau duşuri fără cuvă
Grup sanitar comun, separat pe sexe, pentru camerele care nu dispun de baie proprie, astfel:
- sală de baie, cadă sau duş pentru
- - - - x - - - - - - x
maximum 15 locuri
- cabină WC şi lavoar pentru
- - - - x - - - - - - x
maximum 10 locuri
- lavoare cu apă curentă caldă/rece
- - - - x - - - - - - x
cu program permanent
- grupuri sociale pentru personal:
vestiare, duşuri, WC – separat pe sexe
- grup sanitar, separat pe sexe, în
holul de recepţie la unităţile cu o x x x x x x x x x x x x
capacitate mai mare de 14 camere
Dotarea grupurilor sanitare
a) grupuri sanitare din camere:
- oglindă x x x x x x x x x x x x
- coş pentru gunoi cu capac si sac
menajer
- cuier x x x x - x x x x x x -
- perie si dezodorizant WC x x x x - x x x x x x -
- suport pentru prosoape x x x x x x x x x x x x
- derivaţie de telefon sau sistem
x - - - - x x - - - - -
cordless
- sistem apelare de urgenţă la
structurile de primire turistice
x x x - - x x x - x - -
construite şi clasificate ulterior intrării
în vigoare a prezentului ordin
- pahare pentru apă x x x x x x x x x x x x
- uscător de păr x x - - - x x - - - - -
- săpun sau dozator cu săpun lichid x x x x x - - - - x x x
- hârtie igienică x x x x x x x x x x x x
- mâner de sprijin pentru intrare –
x x x x - x x x - x x -
ieşire din cadă
- şampon, gel pentru
- x x - - x x x - x - -
duş, cască de baie
- set de produse igienice şi cosmetice
x - - - -
(minim 5 produse)
- trei prosoape/persoană pentru:
faţă, picioare şi baie
- covoraş antiderapant, sau alt x x x x x x x x x x x x
echipament cu funcţiuni similare
- halat pluşat pentru baie/de persoană x x - - - x x - - - - -
- papuci de unică folosinţă x x - - - x x - - - - -
b) grupuri sanitare comune:
- însemn pentru marcarea pe sexe x x x x x x x x x x x x
36
- cuier (ferit de stropire) x x x x x x x x x x x x

- portprosop, anou x x x x x x x x x x x x
- oglindă x x x x x x x x x x x x
- coş pentru gunoi cu capac si sac x x x x x x x x x x x x
menajer
- dozator cu săpun lichid x x x x x x x x x x x x
- prosop rolă din hârtie sau din
pânză/uscător de mâini
- hârtie igienică x x x x x x x x x x x x
- perie si dezodorizant WC x x x x x x x x x x x x
10. Dotare cu mobilier, lenjerie şi cu alte obiecte în camere, apartamente, garsoniere, holuri şi coridoare
-Mobilier uniform ca stil
De foarte bună calitate x x - - - x x - - - - -
De bună calitate - - x x x - - x x x x x
a). Camere
- mochetă, covoare sau carpete
(pardoselile din marmură,
Ceramică, lemn sau din alte materiale
estetice, pot fi acoperite parţial)
- somieră şi saltea x x x x x x x x x x x x
- salteluţă – husă de protecţie
(realizată din material textil, x x x x x x x x x x x x
lavabil şi hidroabsorbant)
- noptiere sau alte piese similare x x x x x x x x x x x x
- fotolii/demifotolii sau scaune x x x - - x x - - x x -
- taburet - - - x x - - x x - - x
- masă/măsuţă sau o suprafaţă de uz
personal cu dimensiunea de minim 0,3
mp (se exceptează dormitorul din
apartament şi garsoniere)
- birou sau masă de lucru cu scaun x x - - - x x - - - - -
-suprafaţă pentru scris de minim 0,3 mp - - x - - - - - - - - -
- serviciu de birou (mapa, plicuri cu antet,
x x - - - x x - - - - -
hartie de scris, pix, etc.)8)
8)
Cu excepţia dormitoarelor din apartamente şi garsoniere
- oglindă în cameră x x x x x x x x x x x x
- tablou sau alt element decorativ x x x - - x x - - x - -
- suport pentru bagaje x x x x x x x x x x x x
- cuier mobil/pe perete sau în interiorul x x x x x x x x x x x x
dulapului
- dulap sau spaţiu amenajat pentru
lenjerie şi haine, dotat cu umeraşe
- veioză sau aplică la capătul
patului (1 bucată/loc)
- scrumiere de masă pentru camerele şi x x x x x x x x x x x x
37
spaţiile destinate pentru fumători

- pahare x x x x x x x x x x x x
- televizor cu recepţie canale TV x x x x - x x x - x - -
-minim 2 prize de alimentare cu energie*
pentru calculator şi priză pentru x x x - - x x - - - - -
conexiune internet sau sistem wireless
*Cu excepţia construcţiilor recepţionate după intrarea în vigoare a prezentelor Norme metodologice
- telefon în camere x x x - - x x - - x - -
9)
- minibar frigorific cu produse x x x - - x x - - x - -
9)
Cu exceptia dormitoarelor din apartamente și garsoniere
- pled sau alte mijloace cu
funcţiuni similare, cu cearşaf
- cearşaf pentru pat x x x x x x x x x x x x
- pernă mare înfăţată/persoană x x x x x x x x x x x x
- pernă suplimentară x x - - - x x - - - - -
- cuvertură pentru pat sau alte mijloace
x x x - - x x x - x - -
similare
- perdele şi draperii sau alte mijloace
obturante
- mijloace de protectie împotriva
insectelor
b) salonul din apartamente şi garsoniere:
- masă de lucru (birou) şi scaun x x - - - x x - - - - -
- set de birou (mapa, plicuri cu antet,
x x - - - x x - - - - -
hartie de scris, pix etc.).
- măsuţă/suprafaţă de uz personal de x x x x x x x x x x x x
minim 0,3 mp
- tavă cu pahare x x - - - x x - - - - -
- fotolii sau demifotolii x x x x x x x x x x x x
- canapea pentru 2-3 persoane
x x x x x x x x x x - -
(la garsoniere este facultativ)
- corpuri de iluminat adecvate
(lustră, lampadar, aplice etc.) x x x x x x x x x x x x
- televizor cu recepţie canale TV x x x x x x x x x x x x
- minibar frigorific cu produse de bar x x - - - x - - - - - -
- minibar frigorific/frigider - - x - - - x - - x - -
c) holul de primire, holuri şi coridoare de etaj:
- comptuar recepţie (la moteluri poate fi
comun cu barul)
- utilizarea sistemelor informatice de
gestiune fiscalizate
- canapele x x - - - x x - - - - -
- fotolii x x x - - x x - - - - -
- demifotolii - - - x x - - x x - x x
- masă de hol x x x x x x x x x x x x
38
- aparat de curăţat încălţămintea x x - - - x x - - x - -

- corpuri de iluminat adecvate
(candelabre, plafoniere etc)
11. Seif/posibilităţi de depozitare a valorilor:
- la recepţie - - x x x - x x x x x x
- în cameră sau încăpere dotată cu seifuri
x x - - - x - - - - - -
pentru fiecare cameră
12. Fax la recepţie x x x x x x x x x x x -
13. Încasarea contravalorii serviciilor şi
prin mijloace electronice de plată x x x x - x x x - x - -
(carduri)
14. Spaţiu pentru alimentaţie:
- restaurant amplasat în structura de x x - - - - - - - - - -
primire turistică
- spaţiu amenajat pentru prepararea
şi servirea micului dejun - la
structurile de cazare care nu - - x - - - - - - x x -
dispun de nicio unitate de
alimentaţie
- bucătărie complet echipată în
apartament (sau restaurant care asigură - - - - - x x x x - - -
serviciu de room-service permanent)
15. Bar de zi x x - - - - - - - x - -
16. Spaţii pentru organizare de întâlniri
de afaceri, congrese, recepţii, conferinţe
etc. la hotelurile cu peste 100 de camere x x - - - - - - - - - -
(cel putin o sală, cu o capacitate minimă
egală cu numărul de camere)
17.Servicii de agrement/relaxare:
x - - - - - - - - - - -
- minim trei servicii
18. Spaţiu amenajat cu computer şi
x x x - - - - - - - - -
conexiuni pentru acces internet
19. Servicii minime oferite turiştilor, cu plată sau fără plată:
- servicii poştale x x x x x x x x - - - -
- servicii telefonice locale,
interurbane, internaţionale, cu x x x x x x x x x x x x
plata tarifului şi a comisionului
- vânzări de mărfuri şi de articole
de strictă necesitate, suveniruri, x x x x x x x x x x x x
ziare, vederi etc.
- room-service x x - - - - - - - - - -
- servirea micului dejun x x x - - - - - - x - -
- informaţii turistice şi culturale x x x x x x x x x x x x
- păstrarea obiectelor de valoare ale
turiştilor
- serviciul pentru transportul
x x x - - x x x - - - -
bagajelor
39
- serviciul comisionar-curier x x x - - x x x - - - -
- acordarea de prim ajutor în caz de
urgenţă (trusă medicală)
- trezirea clienţilor la cerere x x x x x x x x x x x x
primirea şi transmiterea mesajelor și a
corespondenței pentru turiști
-rezervarea de bilete pe mijloace de
transport
- primirea şi transmiterea mesajelor
şi a corespondenţei pentru turişti
Spalatorie /curatatorie x x x x
20. Alte criterii:
- personalul care deserveşte turiştii să
cunoască cel putin o limbă străină de
25 50 25
circulație internațională, în proporție 75% 50% - - 25% - - - -
% % %
de - % din personalul de servire pe
ecuson se va înscrie limba vorbită
21.Criterii suplimentare de evaluare
220 180 120 60 - 180 120 70 40 - - -
[anexa nr. 1.1] - puncte
Să ne reamintim...
 Criteriile obligatorii privind clasificarea structurilor de primire
turistice cu funcţiuni de cazare de tip hotel, hotel-apartament şi motel
se regăsesc în Anexa nr. 1 din Ordinul ministrului dezvoltării
regionale şi turismului nr. 1051/2011 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a
licenţelor şi brevetelor de turism.
turistice cu funcţiuni de cazare de tipul hotelurilor se referă la aspecte
privind capacitatea de cazare, amplasarea, desfăşurarea activităţilor,
starea generală a clădirii, organizarea spaţiilor, instalaţii şi
echipamente, numărul maxim de locuri în cameră, echiparea sanitară,
dotarea camerelor, dotarea spaţiilor recepţiei şi a spaţiilor comune,
comunicaţii, reguli de igienă sanitară şi specializarea/calificarea
profesională a personalului.
Criteriile suplimentare privind clasificarea structurilor de primire turistice cu

funcţiuni de cazare de tip hotel şi hotel apartament se regăsesc în Anexa nr. 1.1. din
Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi
brevetelor de turism.
40
Tabelul nr. 5
Puncte
Criterii suplimentare*)
1. Construcţii/Instalaţii/ Dotări
Restaurant 15
Bar 10
Spatiu amenajat pentru prepararea si servirea micului dejun 10
Cofetărie 5
Instalaţii de parfumare şi împrospătare a aerului în spaţiile comune 2
Climatizare în spaţiile de cazare 15
Înstalatie de aer condiționat în alte spațiile de cazare 10
Climatizare în săli de seminarii şi conferinţe 15
Înstalatie de aer condiționat în săli de seminarii şi conferinţe 10
Climatizare în alte spații 15
Înstalatie de aer condiționat în alte spații 10
Garaje pentru minimum 20% din numărul camerelor 10
Parcaj auto propriu, cu pază, pentru minimum 30% din numărul camerelor 10
Ferestre antifonice 10
Salon pentru micul dejun/spatiu special amenajat pentru prepararea si servirea micului dejun 10
Camere adecvate pentru persoane cu disabilităti locomotorii (mai mult de 1cameră din totalul
15
spatiilor de cazare)
Maşină pentru curăţat încălţăminte, la receptie si pe fiecare nivel 5
Ascensor 20
Recepţie TV prin satelit/cablu în cameră 5
Cadă în camera de baie pentru minim 25% din camere 10
Cabină duş cu hidromasaj în camera de baie, pentru minimum 30% din camere 10
Spaţii comerciale gen butique 10
Instalații de energie alternativă funcţionale şi care asigură minimum 5% din consumul general 30
Derivaţie de telefon sau sistem cordless 10
2. Servicii suplimentare
Servicii de servire a micului dejun în sistem bufet 5
Spălătorie proprie 20
Curăţătorie proprie 20
Salon de cosmetică şi/sau de frizerie şi coafură 5
Robot-telefon în cameră 5
Telefon în cameră la hoteluri de 2 stele şi 1 stea 5
Sistem de preluare mesaje telefonice 5
Încălzitor de prosoape, oglindă de machiaj, cântar de persoane, maşină de călcat, halat de baie (dacă
5
se întrunesc 3 criterii, se acordă)
Închirieri de maşini - servicii de agenţie 2
Reviste şi ziare, gratuite, pe hol, la dispoziţia turiştilor 2
Hărţi cu localizarea structurii de primire turistice în cadrul zonei sau al localităţii 2
Chestionare pentru testarea opiniei turiştilor cu privire la calitatea serviciilor oferite 2
Punct de comercializare a produselor de igienă personală, minim 4 articole de bază 2
Cafetieră, cafea solubilă, ceai, zahăr la pliculeţe, în toate camerele 5
Perie/burete de pantofi, perie de haine, în toate camerele 2
Trusă ac cu aţă, în toate camerele 2
Serviciu de birou, în toate camerele 2
Puişor pernă înfăţată, în toate camerele 2
Rezervare de bilete la recepţie (spectacole, teatru, film) 2
Autoturism inscripţionat cu logo-ul hotelului şi alocat pentru transferuri 5
Asigurarea cu umbrele în caz de ploaie 2
3. Spaţii de agrement şi fitness
41
Piscină acoperită ce dispune de dotări tehnice şi spaţii auxiliare 30

Piscină în aer liber ce dispune de dotări tehnice şi spaţii auxiliare 25
Baie cu abur 15
Sală de tenis 15
Saună 15
Hol de relaxare (cu şezlonguri) 5
Solar 5
Popice 5
Bowling 10
Teren de tenis 10
Teren de volei 10
Teren de badminton 10
Animator 10
Profesor de sport 10
Ghid de turism 10
Servicii de masaj 5
Sală de forţă (fitness-body building, minimum 4 aparate) 5
Gimnastică medicală 10
Baby sitter 10
Spaţii de joacă pentru copii (interior sau exterior) 8
Spaţiu verde de odihnă/ştrand 5
Minigolf 8
Închirieri de obiecte sportive (schi, bărci, biciclete) 5
Tenis de masă 2
Biliard 2
4. Posibilităţi de organizare de recepţii, conferinţe, banchete, centre de afaceri
Salon pentru organizare de recepţii, banchete, pentru minimum 100 de persoane 15

Spaţii pentru organizarea conferinţelor şi evenimentelor după suprafaţa totală alocată:
- până la 100 mp 5
- până la 250 mp 20
-până la 500 mp 25
-peste 500 mp 50
- peste 1000 mp 90
Spaţiu dotat cu computere cu acces internet 5
Închiriere laptop 5
Instalaţii de sonorizare 5
Ecran de proiecţie 2
Perete pentru afişaj 2
Retroproiector 2
Videoproiector multimedia 5
Ecran retractabil acţionat electric 3
Cameră video 2
Unităţi TV, LCD cu diagonală minim 66 cm 5
Sistem complet (emiţători, receptori, cabine) pentru traducere simultană 15
Telefon mobil 2
Telefon/fax 2
Copiator pentru uzul spaţiilor de reuniuni 2
Reportofon 2
Conexiuni pe cablu sau wireless internet în spaţiile de reuniuni 2
Pupitru orator 2
CD player, DVD player 5
Implementarea unui sistem de management al calităţii 25
Obţinerea etichetei ecologice 25
5. Protecția turiștilor
Deținerea poliței de asigurare de răspundere civilă a structurilor de primire turistice 30
Total punctaj realizat
42
*)Se punctează numai criteriile care nu sunt minim obligatorii pentru categoria respectivă.
Să ne reamintim...
 Hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau
în corpuri de clădiri, care pune la dispoziţia turiştilor camere,
garsoniere sau apartamente dotate corespunzător, asigură prestări
de servicii specifice, dispune de hol de primire/recepţie şi, după
caz, de spaţii de alimentaţie publică.
 Hotelul apartament este acel hotel compus numai din apartamente
sau garsoniere, dotate astfel încât să asigure păstrarea şi prepararea
alimentelor, precum şi servirea mesei în incinta acestora, sau care
are restaurant propriu, cu servire permanentă prin room-service.
 Motelul este unitatea hotelieră situată, de regulă, în afara
localităţilor, în imediata apropiere a arterelor intens circulate,
dotată şi amenajată atât pentru asigurarea serviciilor de cazare şi
alimentaţie pentru turişti, precum şi pentru parcarea în siguranţă a
mijloacelor de transport.
 Categoria de clasificare a hotelului şi hotelului-apartament este
determinată de îndeplinirea criteriilor obligatorii şi de realizarea
punctajului minim, rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare.
Exemple
Categoria de clasificare a unui hotel pentru 4 stele este determinată de
îndeplinirea criteriilor obligatorii prevăzute în Anexa nr. 1 şi de realizarea
punctajului minim de 180 de puncte, rezultat din evaluarea criteriilor
suplimentare prevăzute în Anexa nr. 1.1 din Ordinul ministrului dezvoltării
regionale şi turismului nr. 1051/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice
În sensul celor prezentate mai sus, identificaţi ce determină categoria de

clasificare a unui hotel-apartament pentru 3 stele.
●Criteriile obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu

funcţiuni de cazare de tip pensiune turistică şi pensiune agroturistică se regăsesc în
Anexa nr. 1.5. din Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor
Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de
până la 15 camere, totalizând maximum 60 locuri, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în
clădiri independente, care asigură, în spaţii special amenajate, cazarea turiştilor şi condiţii de
pregătire şi de servire a mesei.
Amplasarea pensiunilor turistice din mediul rural trebuie realizată pe un teren de cel
puţin 1.000 mp (totalizând suprafaţa construită şi suprafaţa terenului din jurul construcţiei).
43
Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de

cazare de până la 8 camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente,
care asigură, în spaţii special amenajate, cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a
mesei, precum şi posibilitatea participării la activităţi gospodăreşti sau meşteşugăreşti.
În pensiunile agroturistice, turiştilor li se ofera masa preparată din produse naturale,
preponderent din gospodaria proprie sau de la producători autorizaţi de pe plan local, iar
gazdele se ocupă direct de primirea turiştilor şi de programul acestora pe tot parcursul
sejurului pe care îl petrec la pensiune.
În cadrul pensiunilor agroturistice se desfăşoară cel puţin o activitate legată de
agricultură, creşterea animalelor, cultivarea diferitelor tipuri de plante, livezi de pomi
fructiferi, sau se desfăşoară o activitate meşteşugărească, cu un atelier de lucru, din care
rezultă diferite articole de artizanat. Activităţile în cauză trebuie să se desfăşoare în mod
continuu sau, în funcţie de specific şi sezonalitate, să aibă caracter de repetabilitate.
Amplasarea pensiunilor agroturistice trebuie realizată pe un teren de cel puţin 1.000
mp (totalizând suprafaţa construită şi suprafaţa terenului din jurul construcţiei), în locuri ferite
de surse de poluare şi de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa
turiştilor.
Dotările din camerele şi din grupurile sanitare destinate turiştilor vor fi puse în
exclusivitate la dispoziţia acestora. În interiorul spaţiilor de cazare nu se admit lucruri
personale ale locatorului (articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, bibelouri sau alte obiecte
care ar putea stânjeni turiştii).
În cazul în care spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei sunt destinate şi pentru
consumatori din afară, iar numărul locurilor la mese este mai mare decât al celor de cazare,
dar nu mai mic de 40 de locuri la mese, spaţiile în cauză se clasifică ca structuri de primire
turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică de alimentaţie publică.
Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare pot
desfăşura şi acest tip de activitate, în condiţţile în care respectă, pentru montarea corturilor şi
rulotelor, criteriile privind echiparea sanitară şi dimensiunea parcelelor, corespunzător
criteriilor obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare
de tip camping (conform Anexei nr. 1.6. din Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi
turismului nr. 1051/2011).
Categoria de clasificare a pensiunii turistice şi agroturistice este determinată de
îndeplinirea criteriilor prevăzute în Tabelul nr. M1.U2.2. şi de realizarea punctajului minim,
rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevăzute în Tabelul nr. M1.U2.4.
Punctajul minim necesar pentru clasificarea pensiunilor turistice şi agroturistice, rezultat
din evaluarea criteriilor suplimentare, este următorul:
- de 5 stele/flori 160 puncte
44
Tabelul nr. 6.
Pensiuni
TURISTICE AGROTURISTICE
Criterii obligatorii stele/flori (margarete) flori (margarete)
5 4 3 2 1 5 4 3 2 1
1. Starea generală a clădirii (exterior , interior):
-aspect foarte bun

x x - - - x x - - -
bun - - x x x - - x x x
responsabilă în domeniul turismului, x x x x x x x x x x
privind amplasamentul şi funcţionalitatea
obiectivului*
*)
în cazul construcţiilor noi, în cazul construcţiilor existente pentru care se solicită introducerea în circuitul
turistic, precum şi în cazul structurilor de primire turistice supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare,
extinderi sau altor lucrări care modifică funcţia turistică a acestora
-firmă luminoasă privind însemnele
distinctive cu tipul, denumirea şi categoria x x - - - x x - - -
de clasificare a unităţii
- însemnele distinctive privind tipul,
denumirea şi categoria de clasificare a - - x x x - - x x x
unității
- clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti,
x x x x x x x x x x
să fie curate şi bine întreţinute
- să se încadreze în stilul arhitectural cu
x x x x x x x x x x
specific local
- căile de acces proprii şi spaţiile
x x x x x x x x x x
înconjurătoare să fie bine întreţinute
- curte proprie, cu spaţii verzi x x x - - x x x x x
- amenajări în aer liber pentru odihnă şi
relaxare (chioşcuri, pavilioane, terase x x x - - x x - - -
acoperite etc.)
- garaj sau adăpost acoperit x - - - - - - - - -
- parcare proprie x x - - - x x - - -
2. Organizarea spaţiilor:
- accesul în camerele de dormit şi în
grupurile sanitare să fie direct, fără a se
x x x x x x x x x x
trece prin alte camere folosite pentru
dormit
- spaţii corespunzătoare şi igienice, pentru
prepararea mesei, dotate cu echipamente x x x x x x x x x x
de preparare şi conservare a alimentelor
- sufragerie dotată cu mobilier adecvat, de
calitate superioară şi cu inventar de servire x x - - - x x - - -
de calitate
- salon cu suprafaţa minimă de ... mp 20 - - - - 20 - - - -
Suprafaţa minimă a camerelor (mp)
45
- cameră cu 1 loc 16 15 10 9 8 16 15 10 9 8
- cameră cu 2 locuri 20 18 13 12 11 20 18 13 12 11
- cameră cu 3 locuri - - 17 15 13 - - 17 15 13
- cameră cu 4 locuri - - - - 16 - - - - 16
- dormitorul din apartament 20 18 13 12 11 20 18 13 12 11
- salonul din apartament 20 18 14 12 11 20 18 14 12 11
- spaţiu pentru servirea mesei, dotat cu
mobilier (mese, scaune, banchete) şi x x x x x - - x x x
inventar de servire
- camere cu grup sanitar propriu x x x - - x x x - -
*)
- grup sanitar comun - - - x x - - - x x
*)
la pensiunile turistice/agroturistice de 1 stea/1 floare se admit în WC uscătoare şi spălătoare exterioare
alimentate la surse naturale din rezervoare)
3. Instalaţii:
- încălzire centrală sau cu gaze la sobă de
teracotă, mai puţin la unităţile sezoniere x x x - - x x x - -
estivale
- încălzire cu sobă de teracotă sau cu alte
- - - x x - - - x x
echipamente admise de normele P.S.I.
- sursă de încălzire în camerele de baie x x x - - x x x - -
- instalaţie de apă curentă caldă/rece la
x x x x - x x x x -
bucătărie
- instalaţie de apă curentă rece la bucătărie - - - - x - - - - x
- aer condiţionat – exclusiv pentru
pensiunile turistice aflate pe litoral şi în x - - - - x - - - -
Delta Dunării
- racord la reţeaua publică de canalizare
sau la mijloace proprii de colectare şi x x x x x x x x x x
epurare
- clădirea să fie racordată la reţeaua
x x x x x x x x x x
electrică
4. Număr maxim de locuri într-o cameră 2 2 3 3 4 2 2 3 3 4
5. Echiparea sanitară:
- camerele dispun de grup sanitar propriu
x x x - - x x x - -
(cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC)
Grup sanitar comun compus din:
- 1 cabină WC la 10 locuri*) - - - x x - - - x x
- 1 spălător cu un lavoar cu apă curentă
- - - x x - - - x x
caldă/rece la 10 locuri**)
- 1 cabină duş cu apă caldă/rece la 10
- - - x x - - - x x
locuri/separat pe sexe
*)
La pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice din mediu rural de o stea/floare poate exista şi WC uscat.
**)
Spălătorul poate fi şi în aer liber.
6. Dotarea camerelor:
- mobilier uniform ca stil şi de calitate x x x - - x x x - -
- pat cu saltea şi salteluţă de protecție x x x x x x x x x x
- plapumă, pled sau pături x x x x x x x x x x
- perne mari x x x x x x x x x x
- cearşaf pentru pat şi cearşaf pentru pled,
x x x x x x x x x x
pătură sau plapumă
- cuvertură de pat x x x x - x x x x -
46
- masă şi scaune x x x x x x x x x x
- dulap sau spaţii amenajate pentru haine,
x x x x - x x x x -
cu umeraşe
- cuier x x x x x x x x x x
- oglindă x x x x x x x x x x
- veioză sau aplică la capătul patului x x x x - x x x x -
- prosoape pentru faţă
x x x x x x x x x x
(1 bucată/persoană)
- prosoape pluşate pentru baie
x x x x - x x x x -
(1 bucată/persoană)
- perdele şi draperii/alte mijloace de
x x x x x x x x - -
obturare a luminii
-mijloace de protecţie ȋmpotriva insectelor x x x x x x x x x x
- pahare x x x x x x x x x x
- vază pentru flori sau aranjament floral x x x - - x x x - -
- televizor în cameră cu recepţie canale tv x x - - - x x - - -
- televizor în spaţii comune cu recepţie
x x x x x x x x x x
canale tv
- posibilitate conexiune internet în salon x - - - - x - - - -
Garsonierele şi apartamentele vor avea în plus:
- canapea de 2 sau 3 persoane x x x x x x x x x x
- fotolii sau demifotolii x x x x - x x x - -
- scaune - - - - x - - - x x
- masă sau măsuţă x x x - - x x x - -
- frigider x x x - - x x x - -
- set de pahare pentru apă, vin, coniac x x x - - x x x - -
- perdele şi draperii/alte mijloace de
x x x x x x x x x x
obturare a luminii
7. Dotarea bucătăriilor:
- plită electrică sau cu gaze x x x - - x x x - -
- maşină de gătit sau reşou electric cu
- - - x x - - - x x
minim două ochiuri
- cuptor cu microunde, cafetieră x x - - - x x - - -
- vase şi ustensile de bucătărie din inox x x x - - x x x - -
- vase şi ustensile de bucătărie - - - x x - - x x x
-echipamente pentru păstrarea prin frig a
x x x x x x x x x x
alimentelor
8.Telefon la dispoziţia turiştilor
(minimum un telefon mobil sau fix) x x x x x x x x x x
9. Alte criterii :
- anexele gospodăreşti pentru creşterea
animalelor şi păsărilor vor fi amplasate şi
x x x x x x x x x x
întreţinute astfel încât să nu creeze
disconfort pentru turişti
- animalele de la care provin lactatele să
fie atestate ca sănătoase, iar produsele din x x x x x x x x x x
carne să fie examinate sanitar-veterinar
- alimentele să provină de la producători
x x x x x x x x x x
locali autorizaţi
- minimum o persoană să fie absolventă a x x x x x x x x x x
47
unui curs de formare în domeniu, cel puţin

administrator pensiune turistică
Să ne reamintim...
turistice cu funcţiuni de cazare de tip pensiune turistică şi pensiune
agroturistică se regăsesc în Anexa nr. 1.5. din Ordinul ministrului
dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare,
a licenţelor şi brevetelor de turism.
turistice cu funcţiuni de cazare de tip pensiune turistică şi pensiune
agroturistică se referă la aspecte privind capacitatea de cazare,
amplasarea, desfăşurarea activităţilor, starea generală a clădirii,
organizarea spaţiilor, instalaţii, numărul maxim de locuri în cameră,
echiparea sanitară, dotarea camerelor, dotarea bucătăriilor,
comunicaţii, reguli de igienă sanitară şi sanitar-veterinare şi calificarea
profesională.
Criteriile suplimentare privind clasificarea structurilor de primire turistice cu

funcţiuni de cazare de tip pensiune turistică şi pensiune agroturistică se regăsesc în
Anexa nr. 1.5.1. din Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011
pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a
Tabelul nr.7.
Criterii suplimentare*) Puncte
1. Construcţii, aspect general şi echipare exterioară

- drum carosabil până la poarta pensiunii 3
- semnalizare de la şoseaua principală 2
- situarea într-o zonă nepoluată fonic, vizual sau olfactiv 6
- iluminat exterior 3
- izolarea fonică a clădirii 6
- ambianţa generală a exteriorului:
 aspectul foarte bun al construcţiilor 5
 aspectul foarte bun al anexelor gospodăreşti 5
 amenajarea corespunzătoare a spaţiilor exterioare (curte, grădină, livadă, spaţii amenajate în aer
5
liber pentru divertisment)
2. Dotarea spaţiilor şi alte amenajări
- izolarea fonică între camere şi spaţiile comune 8
- salon de primire - living cu spaţiu amenajat pentru deconectare, lecturare,
10
conversaţie
48
- televizor în toate camerele 3

- şemineu 9
- bibliotecă (cărţi, reviste, ziare, albume etc.) 5
- dotare cu jocuri de societate (şah, table, remy, cărţi de joc, etc.) 4
- biliard 8
- tenis de masă 8
- aer condiţionat 10
- telefon în fiecare cameră 5
- decorarea de ansamblu a interiorului 10
- calitatea mobilierului, armonia culorilor 10
- posibilitate conexiune internet 10
- masă şi fier de călcat 2
- salon de primire - living cu spaţiu amenajat pentru deconectare, lecturare,
10
conversaţie
- maşină automată de spălat rufe 5
- uscator de păr 2
- grătar în aer liber 3
- locuri de joacă amenajate pentru copii 7
- sală de fitness 10
- saună 10
- piscină în aer liber 10
- piscină acoperită 15
- terenuri de sport proprii sau intermediare la terţi 12
- obiecte şi echipamente pentru practicarea sporturilor (schiuri, sănii, biciclete, ambarcaţiuni etc.) 8
- aparat CD, DVD 2
- antenă TV satelit sau cablu 2
- posibilităţi de participare ca divertisment la unele activităţi gospodăreşti 10
-acces computer 5
3. Dotarea bucătăriilor
- adaptarea suprafeţei și a dotărilor la numărul camerelor 8
-vase de bucătărie din inox 10
- veselă şi ustensile de bucătărie de bună calitate, nedesperechiate, în număr corespunzător capacităţii de
6
cazare
- aparatură electrică:
 robot-mixer 3
 cafetieră 3
 cuptor cu microunde 6
 hotă 8
 maşină de spălat vase 10
 toaster (prăjitor pâine) 3
4. Protecţia turiştilor
- Deţinerea poliţei de asigurare de răspundere civilă a structurilor de primire turistice 30
Total punctaj realizat
*)
Se punctează numai criteriile care nu sunt obligatorii pentru categoria respectivă.
49
Să ne reamintim...
 Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o
capacitate de cazare de până la 15 camere, totalizând maximum 60
locuri, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri
independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea
turiştilor şi condiţii de pregătire şi de servire a mesei.
 Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, având o
capacitate de cazare de până la 8 camere, funcţionând în locuinţele
cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special
amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei
(turiştilor li se oferă masa preparată din produse naturale,
preponderent din gospodaria proprie sau de la producători autorizaţi
de pe plan local), precum şi posibilitatea participării la activităţi
gospodăreşti sau meşteşugăreşti (în cadrul pensiunilor agroturistice se
desfăşoară cel puţin o activitate legată de agricultură, creşterea
animalelor, cultivarea diferitelor tipuri de plante, livezi de pomi
fructiferi, sau se desfăşoară o activitate meşteşugărească, cu un atelier
de lucru, din care rezultă diferite articole de artizanat), iar gazdele se
ocupă direct de primirea turiştilor şi de programul acestora pe tot
parcursul sejurului pe care îl petrec la pensiune.
 Categoria de clasificare a pensiunii turistice şi agroturistice este
Exemple
Categoria de clasificare a unei pensiuni turistice urbane pentru 4 stele este
determinată de îndeplinirea criteriilor obligatorii prevăzute în Anexa nr. 1.5. şi de
realizarea punctajului minim de 130 de puncte, rezultat din evaluarea criteriilor
suplimentare prevăzute în Anexa nr. 1.5.1 din Ordinul ministrului dezvoltării
regionale şi turismului nr. 1051/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice
În sensul celor prezentate mai sus, identificaţi ce determină categoria de

clasificare a unei pensiuni turistice rurale pentru 3 flori.
50
M2.U4. Criterii privind privind clasificarea structurilor de primire

turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică
Criteriile privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de

alimentaţie publică se regăsesc în Anexa nr. 2. din Ordinul ministrului dezvoltării regionale
şi turismului nr. 1051/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea
certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism.
Tipologia structurilor de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică din

România4:
1.Restaurant: este localul public care îmbină activitatea de producţie cu cea de servire
la masă, punând la dispoziţie clienţilor o gamă diversificată de preparate culinare, produse de
cofetărie-patiserie, băuturi şi unele produse pentru fumători.
1.1. Restaurant clasic: este localul public cu profil gastronomic, în care se serveşte un larg
sortiment de preparate culinare (gustări calde şi reci, preparate lichide calde, mâncăruri,
minuturi, salate, dulciuri de bucătărie), produse de cofetărie, patiserie, îngheţată, fructe,
băuturi nealcoolice şi alcoolice, produse din tutun etc, iar pentru crearea unei atmosfere
animate-distractive, poate dispune de formaţie muzical-artistică şi organizează servicii
suplimentare: banchete, recepţii etc;
1.2. Restaurant specializat: este o unitate gastronomică în care se serveşte un sortiment
specific de preparate culinare şi băuturi care se află permanent în lista de meniu, în condiţiile
unor amenajări şi dotări clasice sau adecvate structurii sortimentale (pescăresc, vânătoresc,
rotiserie, zahana, dietetic, lacto-vegetarian etc.) care formează obiectul specializării. În
România pot funcţiona următoarele tipuri de restaurante specializate:
1.2.1. Restaurant pescăresc: este o unitate gastronomică ce se caracterizează prin
desfacerea, în principal, a unui sortiment variat de preparate culinare din peşte. Este decorat
cu obiecte sugestive din activitatea de pescuit şi de prelucrare a peştelui.
1.2.2. Restaurant vânătoresc: este o unitate gastronomică specializată în producerea şi
servirea de preparate culinare din vânat (iepure, căprioară, porc mistreţ, urs, gâşte, raţe
sălbatice etc.), care este organizată şi funcţionează pe principii similare restaurantului clasic,
având însă prin amenajare, dotare şi prezentarea personalului elemente specifice, particulare;
1.2.3. Rotiserie: este un restaurant de capacitate mică (20 - 50 de locuri la mese), în care
consumatorii sunt serviţi cu produse din carne la frigare - rotisor (pui, muşchi de vacă şi porc,
specialităţi din carne etc.), chebab cu garnituri, unele gustări reci (pe bază de ouă, brânză,
legume etc.), salate, deserturi, precum şi băuturi răcoritoare, cafea, vin (în special vin roşu
servit în carafe), un sortiment redus de băuturi alcoolice fine, având spaţiul de producţie chiar
în interiorul sălii de consumaţie, acesta fiind dotat cu rotisor sau frigărui şi cu vitrină
frigorifică în care se află expuşi pui şi alte specialităţi din carne pentru fript în faţa
consumatorilor;
1.2.4. Restaurant-zahana: este o unitate gastronomică în care se servesc, la comandă, în tot
timpul zilei, produse (specialităţi din carne de porc, vacă, batal, miel) şi subproduse din carne
neporţionată (ficat, rinichi, inimă, splină, momiţe, măduvioare etc.), mici, cârnaţi etc.,
pregătite la grătar şi alese de consumatori din vitrine de expunere sau din platourile prezentate
de ospătari la masă; mai poate oferi: ciorbă de burtă, ciorbă de ciocănele, tuslama, tochitură,
salate combinate de sezon, murături, dulciuri de bucătărie, băuturi alcoolice (aperitive şi
vinuri);
4
realizată în conformitate cu prevederile Anexei nr. 2 din Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului
nr. 1051/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a
licenţelor şi brevetelor de turism
51
1.2.5. Restaurant dietetic/lacto-vegetarian: este o unitate gastronomică în care se desfac în

exclusivitate sortimente de preparate culinare pe bază de lapte şi produse lactate, ouă, paste
făinoase, orez, salate din legume, precum şi dulciuri de bucătărie, lactate proaspete, produse
de patiserie, îngheţată şi băuturi nealcoolice calde şi reci; restaurantul dietetic oferă
preparatele sub îndrumarea unui cadru medical;
1.2.6. Restaurant familial sau restaurant pensiune: este o unitate cu profil gastronomic care
oferă, în mai multe variante, meniuri complete la preţ accesibil (preparatele şi specialităţile
solicitate în afara meniurilor se servesc conform preţurilor stabilite în listele de meniu), care
oferă un numar redus de sortimente de băuturi alcoolice, răcoritoare, apă minerală şi bere,
care poate funcţiona şi pe bază de abonament şi care se organizează, de regulă, în staţiuni
turistice sau în pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice sau, la nevoie şi ca secţie în cadrul
unui restaurant clasic.
1.3. Restaurant cu specific: este o unitate de alimentaţie pentru recreere şi divertisment care,
prin dotare, profil, ţinuta lucrătorilor, momente recreative şi structură sortimentală, trebuie să
reprezinte obiceiuri gastronomice locale sau naţionale, tradiţionale şi specifice diferitelor
zone. În România pot funcţiona următoarele tipuri de restaurante cu specific:
1.3.1. Cramă: desface o gamă largă de vinuri (se pot servi atât îmbuteliate, cât şi
neîmbuteliate, în carafe sau căni din ceramică), realizează şi desface o gamă specifică de
preparate culinare (tochitură, preparate din carne la grătar sau trase la tigaie), este dotată cu
mobilier din lemn masiv, pereţii sunt decoraţi cu scoarţe, ştergare etc, poate avea program
muzical, tarafuri de muzică populară şi se poate organiza şi ca secţie în cadrul unui restaurant
clasic;
1.3.2. Restaurant cu specific local: pune în valoare bucătăria specifică unor zone
geografice din ţară sau a unor tipuri tradiţionale de unităţi (crame, colibe, şuri etc.), sunt
servite vinuri şi alte băuturi din regiunea respectivă (utilizându-se ulcioare, carafe, căni etc).
Efectul original al acestor unităţi este realizat prin îmbinarea cadrului natural cu cel
arhitectural al sistemului constructiv (la construirea unităţilor se utilizează materiale
prelucrate sumar, specifice regiunii respective, cum sunt: piatră, bolovani de râu, lemn brut
sau prelucrat, cărămidă, trestie, stuf, răchită etc.) al finisajelor inspirate după modelul popular,
al elementelor de decoraţie, al mobilierului şi obiectelor de inventar de concepţie deosebită,
de gama sortimentală a mâncărurilor pregătite şi prezentarea personalului (ospătarii au
uniforma confecţionată în concordanţă cu specificul unităţii: costume de daci, de romani,
ciobăneşti etc.).
1.3.3. Restaurant cu specific naţional: pune în valoare tradiţiile culinare ale unor naţiuni
(chinezesc, arăbesc, mexican etc.), servind o gamă diversificată de preparate culinare, băuturi
alcoolice şi nealcoolice specifice, iar ambianţa interioară şi exterioară a saloanelor, programul
muzical, uniformele personalului de servire sunt specifice ţării respective.
1.4. Restaurant cu program artistic: este o unitate de alimentaţie pentru turişti, care prin
dotare şi amenajare, asigură şi derularea unor programe de divertisment gen spectacol
(muzică, balet, circ, recitaluri, scheciuri, programe specifice barurilor de noapte etc.).
1.5. Braserie sau bistrou: asigură în tot cursul zilei servirea consumatorilor, în principal cu
preparate reci, minuturi, un sortiment restrâns de mâncăruri, specialităţi de cofetărie-patiserie,
băuturi nealcoolice calde şi reci, băuturi alcoolice de calitate superioară, un bogat sortiment de
bere.
1.6. Berărie: este o unitate specifică pentru desfacerea berii de mai multe sortimente, în
recipiente specifice (ţap, halbă, cană) de diferite capacităţi şi a unor produse şi preparate care
se asociază în consum cu acestea (crenvurşti cu hrean, mititei, cârnaţi, chifteluţe, foetaje,
covrigei, migdale, alune etc.), precum şi brânzeturi, gustări calde şi reci, minuturi (din ouă,
legume), specialităţi de zahana (1 - 2 preparate), precum şi băuturi alcoolice (coniac, rom,
sortiment restrâns de vinuri şi băuturi nealcoolice).
52
1.7. Grădină de vară: este o unitate amenajată în aer liber, înconjurata de arbori si arbuşti,
dotată cu mobilier specific "de grădină" şi decorată în mod adecvat, care oferă un sortiment
diversificat de preparate culinare, minuturi, grătar, salate, dulciuri de bucătărie şi cofetărie-
patiserie, un larg sortiment de băuturi alcoolice (vinuri selecţionate de regiune, îmbuteliate
sau neîmbuteliate, băuturi spirtoase etc.) şi nealcoolice, cafea, fructe, produse din tutun.
1.8. Terasa: este o unitate independentă, amenajată în aer liber, dotată cu mobilier specific
sezonului estival şi decorată în mod adecvat, care oferă un sortiment diversificat de preparate
culinare, minuturi, grătar, salate, dulciuri de bucătărie şi cofetărie-patiserie, un larg sortiment
de băuturi alcoolice (vinuri, băuturi spirtoase, bere etc.) şi nealcoolice, cafea, fructe.
2. Bar: este o unitate de alimentaţie cu program de zi sau de noapte, în care se serveşte
un sortiment diversificat de băuturi alcoolice şi nealcoolice şi o gamă restrânsă de produse
culinare, iar cadrul ambiental este completat cu program artistic, audiţii muzicale, video, TV.
2.1. Bar de noapte: este o unitate cu caracter distractiv, cu un orar de noapte, care prezintă un
program variat de divertisment, de music-hall şi dans pentru consumatori, este dotat cu
instalaţii de amplificare a sunetului, orgă de lumini, instalaţii de proiecţie a unor filme, şi
oferă o gamă variată de băuturi alcoolice fine, amestecuri de băuturi de bar, băuturi
nealcoolice, specialităţi de cofetărie şi îngheţată asortate, roast-beef, fripturi reci etc., fructe şi
salate de fructe (proaspete şi din compoturi), cafea, jardiniere cu delicatese. De obicei, acesta
este realizat în amfiteatru, pentru ca de la toate mesele să poată fi vizionat programul artistic
muzical.
2.2. Bar de zi: este o unitate care funcţionează, de regulă, în cadrul hotelurilor şi restaurantelor
sau ca unitate independentă, care oferă o gamă variată de băuturi alcoolice şi nealcoolice,
simple sau în amestec şi gustări în sortiment restrâns: tartine, foetaje, specialităţi de cofetărie
şi îngheţată, produse din tutun (ţigări) şi posibilităţi de distracţie (muzică discretă, televizor,
jocuri mecanice etc.). În salonul de servire se află tejgheaua-bar cu scaune înalte, un număr
restrâns de mese cu dimensiuni mici şi scaune adecvate.
2.3. Café-bar sau cafenea: este o unitate care îmbină activitatea de desfacere a cafelei cu cea
recreativă; oferă consumatorilor şi gustări calde şi reci, minuturi, produse de cofetărie-
patiserie, îngheţată, băuturi nealcoolice calde (cafea filtru, şvarţ, cafea cu lapte, ciocolată, ceai
etc.), băuturi alcoolice fine (lichior, coniac, vermut etc.).
2.4. Disco-bar (discotecă-videotecă): este o unitate cu profil de divertisment pentru tineret,
activitatea comercială fiind axată pe desfacerea de gustări, produse de cofetărie-patiserie,
îngheţată şi, în special, amestecuri de băuturi alcoolice şi nonalcoolice. Divertismentul este
realizat prin intermediul muzicii de audiţie şi de dans, înregistrată şi difuzată prin instalaţii
speciale şi prin disc-jockey, care asigură organizarea şi desfăşurarea întregii activităţi.
Videoteca este o încăpere special amenajată cu instalaţii electronice de redare şi vizionare în
care se prezintă videoprograme şi filme.
2.5. Bufet-bar: este o unitate care oferă un sortiment restrâns de preparate calde şi reci
(gustări, sandviciuri, minuturi, mâncăruri, produse de patiserie) pregătite în bucătăria proprie
sau aduse din afară, băuturi nealcoolice calde şi reci, băuturi alcoolice (aperitive), bere, vinuri,
la pahar.
3. Unităţi tip fast-food
3.1. Restaurant-autoservire: este o unitate cu desfacere rapidă în care consumatorii îşi aleg şi
se servesc singuri cu preparatele culinare calde şi reci (gustări, produse lactate, băuturi calde
nealcoolice, supe-ciorbe-creme, preparate din peşte, antreuri, preparate de bază, salate,
deserturi, fructe) şi băuturi alcoolice (bere) şi nealcoolice, la sticlă, produsele fiind aşezate în
linii de autoservire cu flux dirijat, plata efectuându-se după alegerea produselor.
3.2. Bufet tip expres: este o unitate cu desfacere rapidă, în care fluxul consumatorilor nu este
dirijat, servirea se face de către vânzător, iar plata se face anticipat. Unitatea este dotată cu
mese tip "expres".
53
3.3. Pizzerie: este o unitate specializată în desfacerea sortimentelor de pizza, dar se mai pot
desface gustări, minuturi, salate, produse de patiserie, răcoritoare, bere, vin la pahar sau
băuturi slab alcoolizate.
3.4. Snack-bar: este o unitate caracterizată prin existenţa unei tejghele-bar, cu un front de
servire care să permită accesul unui număr mare de consumatori, serviţi direct cu sortimente
pregătite total sau parţial în faţa lor, care oferă în tot timpul zilei o gamă diversificată de
preparate culinare (crenvurşti, pui fripţi, sandviciuri, cârnăciori, unele preparate cu specific),
precum şi băuturi nealcoolice calde şi reci şi băuturi alcoolice în sortiment redus.
Să ne reamintim...
În România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire
turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică, clasificate astfel:
1. restaurant de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. bar de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
3. fast food de 3, 2, 1 stele.
Categoria de clasificare a structurii de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie

publică de tip restaurant şi bar este determinată de îndeplinirea în totalitate a criteriilor
obligatorii cuprinse în Tabelul 8.
Tabelul nr. 8
Restaurant Bar
Criterii obligatorii
stele stele
5 4 3 2 1 5 4 3 2 1
1. Descriere generală a clădirii:
- firmă luminoasă pentru unităţi independente x x - - - x x - - -
- firmă - - x x x - - x x x
- însemne distinctive privind tipul şi categoria
x x x x x x x x x x
unităţilor
- acces pentru aprovizionare cu mărfuri şi
circulaţia personalului, separat de intrarea x x x x x x x x - -
principală
- parcaj auto propriu pentru unităţile
x - - - - - - - - -
independente
- acces auto la intrare x x - - - x - - - -
x x x x x x x x x x
responsabilă în domeniul turismului, privind
amplasamentul şi funcţionalitatea obiectivului*
*)
în cazul construcţiilor noi, în cazul construcţiilor existente pentru care se solicită introducerea în circuitul turistic,
precum şi în cazul structurilor de primire turistice supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare, extinderi sau altor
lucrări care modifică funcţia turistică a acestora
2. Organizarea spaţiilor:
- windfang, uşi rotative sau perdea de aer la
x - - - - x - - - -
intrare (unităţi cu acces direct din afară)
- hol de primire şi de aşteptare pentru
x x - - - - - - - -
consumatori
- garderobă (unităţile de vară şi cele cu o
capacitate sub 100 de locuri se exceptează, x x - - - x - - - -
acestea dispunând de cuier în incintă)
- saloanele sunt dimensionate corespunzător, în 1,6 1,5 1,3 1,0 1,0 1,2 1,2 1,1 1 1,0
54
funcţie de numărul de locuri şi de indicele

de suprafaţă ... mp/loc masă
- saloanele cu o capacitate mai mare de 150 de
locuri se compartimentează sau se intimizeaza x x - - - - - - - -
cu diverse mijloace estetice
- oficiu pentru ospătari sau spaţiu de distribuţie
(restaurantele de capacitate mică sub 50 de
x x x x x - - - - -
locuri şifamiliale, precum si restaurantele
pensiune pot fi exceptate)
- acces între oficiu şi salon prin uşi batante x x x - - - - - - -
- grup sanitar cu apă curentă caldă si rece,
30 40 - - - 30 40 - - -
separat pe sexe, o cabină la ... locuri *
- grup sanitar cu apă caldă si rece* - - x x x - - x x x
- bucătăria echipată şi compartimentată în
funcţie de specificul preparatelor calde sau reci
x x x x x x x x x x
realizate şi a structurii materiilor prime cu
respectarea normelor sanitar-veterinare
- secţie-bar x x x x x x x x x x
- spălător de veselă x x x x x x x x x x
- spălător de vase x x x x x x x x x x
- spălător de pahare x x x x x x x x x x
- depozit pentru alimente şi băuturi x x x x x x x x x x
- cameră pentru lenjerie x x - - - x x - - -
- birou al şefului de unitate x x - - - x - - - -
- birou al bucătarului-şef x - - - - - - - - -
- grup social pentru personal, care să cuprindă:
x x x x x x x - -
vestiare + duşuri + WC -
- spaţiu pentru depozitarea ambalajelor şi
x x x x x x x x x
resturilor menajere x
*Dotarea grupurilor sanitare va fi identică cu cea menţionată în Anexa 1 pct. 9, lit. b)
3. Instalaţii:
- sisteme de climatizare (spaţii de servire,

x - - - - x - - - -
producţie şi grupuri sanitare)
- ventilaţie mecanică în spaţii de servire şi
- - - x - - - - x -
producţie
- Instalatie de aer conditionat în spaţii de servire
- x x - - - x x - -
si producţie
- ventilaţie naturală - - - - x - - - - x
- încălzire centrală sau alte surse de încălzire
admise de normele P.S.I., mai puţin pentru - x x x x - x x x x
unităţile sezoniere estivale
- instalaţie curentă de apă caldă/rece x x x x x x x x x x
- iluminat în toate spaţiile de servire, producţie
x x x x x x x x x x
şi anexe
- ascensor pentru mărfuri şi preparate (când
bucătăria este amplasată la alt nivel decât x x - - - - - - - -
salonul de servire)
4. Utilaje, mobilier tehnologic, aparatură de control, aparate şi dispozitive necesare în secţiile de producţie
ale bucătăriei:
- utilaje tehnice*) x x x x x x x x x x
*)
Dotarea se face în funcţie de profilul şi de capacitatea unităţii, cu respectarea liniei tehnologice şi a normelor
sanitare, sanitar-veterinare, P.S.I. şi protecţia muncii.
5. Amenajări şi dotări interioare în saloane:
- pardoseală din ceramică sau alte materiale de
x x x x x x x x x x
calitate superioară
- pereţi tapisaţi (material textil), placaţi cu x - - - - x - - - -
55
furnir de bună calitate sau cu zugrăveli

moderne deosebite
- pereţi tapetaţi cu materiale de calitate
- x - - - - x - - -
superioară sau cu zugrăveli deosebite
- zugrăveli şi vopsitorii obişnuite - - x x x - - x x x
-plase de protectie impotriva insectelor la
x x x x x x x x x x
spatiile de productie si depozitare
- decoraţiuni interioare adecvate specificului
x x - - - x x - - -
unităţii
- mobilier uniform ca stil x x x x x x x x x x
- feţe de masă sau alte mijloace igienice şi
x x x x x x x x x x
estetice
- feţe de masă pentru banchete x x x x - x - - - -
- şervete de masă din material textil de calitate x x - - - x - - - -
-şerveţele de masă din hârtie - - x x x - - x x x
- listă meniu în care vor fi mentionate
preparatele culinare cu denumirea, componența
x x x - - x x - - -
și gramajul lor, în limba română și în două
limbi de circulație internațională
- listă tipărită pentru preparate culinare şi
- - - x x - - x - -
băuturi
- lista meniu pentru băuturi x x x - - x x - - -
6. Dotarea cu inventar de servire:
a) sticlărie (cristal, semicristal, sticlă):
- cupe de şampanie, carafe, pahare, sonde, căni,
halbe, cilindri etc., în funcţie de specificul x x x x - x x x x -
băuturilor şi profilului structurii unităţii
- solniţe - - - x x - - - x x
- presărători x x x - - x x x - -
- oliviere x x x - - x x x - -
- muştarieră x x x - - x x x - -
- compotieră x x x - - x x x - -
- clopot pentru pateuri x x - - - x x - - -
- doze pentru mujdei x x x - - x x - - -
- scrumiere (unde este cazul) x x x x x x x x x x
- bol pentru clătirea degetelor x x - - - x x - - -
- fructieră x x x - - x x x - -
b) porţelan:
- ceşti cu farfurioară pentru cafea x x x x x x x x x x
- ceşti cu farfurioară pentru ceai x x x x x x x x x x
- ceşti/boluri/farfurii pentru preparate lichide
x x x x x x x x x x
calde
- căni cu farfurioară pentru lapte x x - - - x - - - -
- cafetiere x x - - - x x - - -
- zaharniţe x x - - - x x - - -
- ceainice x x x - - x x - - -
- supiere x x x - - - - - - -
- castroane x x x x x x x x - -
- farfurii suport x x - - - x x - - -
- farfurii desert x x x x x x x x x x
- farfurii întinse mari x x x x x x x x x x
- farfurii adânci x x x x x - - - - -
- osiere x x x - - - - - - -
- raviere - - - x x - - - - -
- salatiere x x x x x x - - - -
- cocotiere x x - - - x x - - -
- sosiere x x x - - x - - - -
- suport pentru scobitori x x x x x x x x - -
56
c) alpaca argintată sau oţel inox:

- linguriţe pentru ceai x x x - - x x - - -
- linguriţe pentru cafea x x x x x x x x x x
- linguriţe pentru îngheţată x x x - - x x x - -
- lingură, furculiţă şi cuţit mare x x x x x x x x x x
- furculiţe şi cuţite pentru peşte x x x - - x x x - -
- furculiţe şi cuţite pentru gustări x x x - - x x - - -
- furculiţe linguriţe şi cuţite pentru desert şi
x x x x x x x x x -
fructe
- tacâmuri pentru fructe de mare x - - - - - - - - -
- găletuşă cu cleşte pentru cuburi de gheaţă x x x - - x x x - -
- capace pentru ochiuri x x - - - x x - - -
- shackere x x - - - x x - - -
- foarfece pentru struguri x - - - - x - - - -
- paletă pentru tort x x x x x x x x x x
- frapiere pentru şampanie sau alte dotări
x x x - - x x x - -
similare
Dotarea cu inventar de servire se va face în
funcţie de specificul unităţii, de sortimentele de x x x x x x x - - -
preparate şi băuturi servite
Este interzisă utilizarea vaselor şi ustensilelor de bucătărie emailate.
7. Alte criterii:
Servirea se efectuează prin:
- ospătari x x x x x x x x - -
- vânzători sau autoservire - - - - - - - - x x
Personalul de bază din secţiile de servire şi producţie are, în majoritate:
- înalt nivel de calificare x x - - - - - - - -
- calificare - - x x x x x x x x
- personalul va fi în permanenţă curat, cu părul
strâns, îmbrăcăminte curată, pantofii lustruiţi şi x x x x x x x x x x
fără bijuterii în exces
- ospătarii trebuie să cunoască cel puţin o limbă
străină, iar formaţia de lucru va fi astfel stabilită
încât într-un singur schimb să seasigure 80 70 50 - - 80 70 - - -
cunoaşterea a cel puţin 2 - 3 limbi de circulaţie
internaţională (%)
- portar-uşier x x - - - - - - - -
Echipamente / uniforme:
- pentru ospătari şi ajutor de ospătari x x x x x x x x - -
- pentru barmani x x x x x x x - - -
- pentru formaţii muzicale proprii x - - - - - - - - -
- pentru vânzători - - - - - - - - x x
- pentru portar-uşier x - - - - x - - - -
- pentru garderobier x x - - - x - - - -
- efectuarea zilnică sau ori de câte ori este
nevoie a curăţeniei în grupurile sanitare pentru
x x x x x x x x x x
turişti, spaţiile de servire, producţie, depozitare
şi la grupurile sociale pentru personal
- spaţiile de producţie vor fi astfel realizate şi
ventilate încât să nu pătrundă mirosul din
x x x x x x x x x x
bucătărie în sălile de servire şi în spaţiile de
cazare
8. Servicii oferite clienţilor, cu sau fără plată, astfel:
- organizarea de banchete sau mese festive x x x x x - - - - -
- comenzi pentru închirieri de taximetre x x - - - x x - - -
- diverse comisioane x x - - - x x - - -
- la solicitare, se rezervă locuri la mese x x - - - x - - - -
- asigurarea pazei pentru autovehiculele parcate x x - - - x - - - -
57
- gararea autoturismului şi, respectiv, predarea

lui la plecarea clienţilor, se efectuează de către x - - - - - - - - -
personalul restaurantului
- plata serviciilor să poată fi efectuată şi prin
x x x - - x x x - -
mijloace electronice de plată (carduri)
Să ne reamintim...
turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică se regăsesc în Anexa nr. 2
din Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr.
1051/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de
turism.
turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică se referă la aspecte
privind tipul unităţii, descrierea generală a clădirii, organizarea
spaţiilor, instalaţii, amenajări şi dotări interioare în saloane, dotarea cu
inventar de servire, reguli de igienă sanitară, calificarea şi conduita
profesională a personalului şi servicii oferite clienţilor.
Exemple
Restaurantul clasic este un tip de structură de primire turistică cu funcţiuni de
alimentaţie publică, care se poate organiza în hoteluri.
Identificaţi alte tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie

publică, care pot fi organizate în hoteluri.
M2.U5. Rezumat
 Structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare se clasifică pe stele
şi respectiv, flori în cazul pensiunilor agroturistice şi al pensiunilor
turistice din mediul rural.
 În România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire
turistice cu funcţiuni de cazare, clasificate astfel:
12. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe pontoane plutitoare, nave
fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
58
 Hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în

corpuri de clădiri, care pune la dispoziţia turiştilor camere, garsoniere sau
apartamente dotate corespunzător, asigură prestări de servicii specifice,
dispune de hol de primire/recepţie şi după caz, de spaţii de alimentaţie
publică.
 Hotelul apartament este acel hotel compus numai din apartamente sau
garsoniere, dotate astfel încât să asigure păstrarea şi prepararea
alimentelor, precum şi servirea mesei în incinta acestora, sau care are
restaurant propriu, cu servire permanentă prin room-service.
 Motelul este unitatea hotelieră situată, de regulă, în afara localităţilor, în
imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotată şi amenajată atât
pentru asigurarea serviciilor de cazare şi alimentaţie pentru turişti, precum
şi pentru parcarea în siguranţă a mijloacelor de transport.
 Categoria de clasificare a hotelului şi hotelului-apartament este
 Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate
de cazare de până la 15 camere, totalizând maximum 60 locuri,
funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care
asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire
şi de servire a mesei.
 Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, având o
capacitate de cazare de până la 8 camere, funcţionând în locuinţele
cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special
amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei
(turiştilor li se oferă masa preparată din produse naturale, preponderent
din gospodăria proprie sau de la producători autorizaţi de pe plan local),
precum şi posibilitatea participării la activităţi gospodăreşti sau
meşteşugăreşti (în cadrul pensiunilor agroturistice se desfăşoară cel puţin
o activitate legată de agricultură, creşterea animalelor, cultivarea
diferitelor tipuri de plante, livezi de pomi fructiferi sau se desfăşoară o
activitate meşteşugărească, cu un atelier de lucru, din care rezultă diferite
articole de artizanat), iar gazdele se ocupă direct de primirea turiştilor şi
de programul acestora pe tot parcursul sejurului pe care îl petrec la
pensiune.
 Amplasarea pensiunilor turistice din mediul rural şi al pensiunilor
agroturistice trebuie realizată pe un teren de cel puţin 1.000 mp.
 Categoria de clasificare a pensiunii turistice şi agroturistice este
determinată de îndeplinirea în totalitate a criteriilor obligatorii şi de
realizarea punctajului minim, rezultat din evaluarea criteriilor
suplimentare.
 În România, structurile de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie
publică se clasifică pe stele şi pot funcţiona următoarele tipuri , clasificate
astfel:
- restaurant de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
- bar de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
- fast food de 3, 2, 1 stele.
59
a. stele
Hotelul-apartament se clasifică b. flori
1.
pe: c. trandafiri
d. margarete
Pensiunile agroturistice sunt a. 15 camere
structuri de primire turistice b. 20 camere
2. având o capacitate de cazare c. 8 camere
de până la:
d. 10 camere
a. 3, 2, 1 stele
În România, hotelurile pot b. 4, 3, 2, 1 stele
3.
funcţiona clasificate astfel: c. 5, 4, 3, 2, stele
d. 5, 4, 3, 2, 1 stele
Punctajul minim necesar a. 60 puncte
pentru clasificarea unui hotel b. 120 puncte
4. la categoria de 3 stele, rezultat c. 180 puncte
din evaluarea criteriilor d. 220 puncte
suplimentare, este:
Criteriul de clasificare a. 3, 2, 1 stele
“camerele dispun de grup
b. 5, 4, 3, 2, 1 stele
5. sanitar propriu” este
obligatoriu pentru pensiunile c. 5, 4, 3, 2 flori
turistice clasificate la categoria: d. 5, 4, 3 stele/flori
a. 3, 2, 1 stele
Restaurantele pot funcţiona b. 5, 4, 3, 2, 1 stele
6.
clasificate astfel: c. 3, 2, 1 farfurii
d. 5, 4, 3, 2, 1 farfurii
a. unităţile de alimentaţie publică din incinta
structurilor de primire cu funcţiune de cazare
Structuri de primire turistice cu b. unităţile de alimentaţie publică independente
7. funcţiuni de alimentaţie publică situate în staţiuni turistice
pot fi: c. unităţile de alimentaţie publică independente
situate în municipii
d. unităţile de alimentaţie publică independente
60
situate pe trasee turistice
Completaţi Declaraţia standardizată (Anexa nr. 3 din Ordinul ministrului dezvoltării

regionale şi turismului nr. 1051/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism) pentru eliberarea
certificatului de clasificare pentru structura de primire turistică, respectând condiţiile
şi criteriile de clasificare privind tipurile şi categoria de clasificare corespunzătoare,
pentru următoarea situaţie: nu a mai fost clasificată, este situată în Bucureşti, are o
capacitate de cazare de 90 de locuri şi un număr de 50 de locuri în salonul
restaurantului, camerele nu dispun de grup sanitar propriu.
ANEXA nr. 3
DECLARAŢIE*)
pe propria răspundere dată în temeiul prevederilor
art. 4, alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1267/2010
Subsemnatul______________________________________,C.N.P
__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/,
act de identitate _____seria_____nr._______________în calitate de (se bifează cu x căsuţa
corespunzătoare):
Administrator/asociat (în sensul Legii nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare)
sau
Titular/Reprezentant legal pentru:
Persoană fizică autorizată Întreprindere familială Societate
comercială
Întreprindere individuală Altă formă juridică
______________________________________________________________________________________
(denumirea operatorului economic care desfăşoară activitate de cazare şi/sau alimentaţie publică)
cu sediul social în localitatea ___________________________, str.
____________________________nr.___
bl.____sc.____et.____ap.____ judeţ/sector_______________________,
solicit eliberarea certificatului de clasificare pentru imobilul situat în localitatea
______________________, str. _________________________________________ nr.____
judeţ/sector _________________________ şi
cunoscând prevederile art. 292 din Codul Penal privind falsul în declaraţii, DECLAR PE
PROPRIA RĂSPUNDERE că am luat la cunoştinţă de prevederile Hotărârii Guvernului nr.
1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de
turism, precum şi ale Normelor metodologice de aplicare a acesteia şi că sunt îndeplinite în
totalitate condiţiile şi criteriile prevăzute în anexele Normelor metodologice mai sus-
menţionate, pe care certific că la îndeplinesc şi mă oblig să le respect pe toată durata
funcţionării structurii/structurilor de primire turistice nominalizate mai jos, pentru tipul şi
61
categoria de clasificare declarate şi pentru structura spaţiilor menţionate în fişa privind

încadrarea spaţiilor de cazare şi/sau alimentaţie publică.
tipul........................................categoria....................denumire......................................................
Ataşez prezentei declaraţii următoarele documente:
1. Certificatul constatator emis de O.R.C. în original sau copie legalizată
2. Fişele privind încadrarea spaţiilor structurii/structurilor de cazare şi/sau alimentaţie

publică
3. Certificatul de clasificare şi anexele acestuia, în original**)
Data ______________________ Semnătura ___________________

Ştampila

 1a – 2c – 3d – 4b – 5d – 6b – 7a,b,c
1. Hotărârea Guvernului nr. 1267 din 8 decembrie 2010 privind eliberarea

certificatelor de clasificare, a licenţelor si brevetelor de turism, publicată în
Monitorul Oficial nr. 866 din 23 decembrie 2010
2. Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051 din 3 martie
2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea
certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, publicat în
Monitorul Oficial nr. 182 din 15 martie 2011.
62
Modulul 3. Controlul activităţii structurilor de primire turistice
Cuprins
Introducere .................................................................................................................... 63
M3.U1. Registrul unic de control ................................................................................. 64
M3.U2. Controlul activităţii structurilor de primire turistice ....................................... 65
M3.U3. Rezumat ........................................................................................................... 67
M3.U6. Bibliografie modul 3………………………………………………………....69
Introducere
Modulul tratează următoarele subiecte:
– Cadrul legal privind registrul unic de control;
– Controlul activităţii în structurile de primire turistice, prin prisma organelor
de specialitate abilitate şi prin prisma regimului contravenţiilor;
 Să cunoştem cadrul legal privind registrul unic de control;
 Să cunoaştem principalele organe de control al activităţii structurilor de
primire turistice;
 Să cunoaştem regimul contravenţiilor.
 să înţeleagă cadrul legal privind registrul unic de control;
 să cunoască principalele organe de control al activităţii structurilor de primire
turistice;
 să cunoască regimul contravenţiilor.
Durata medie de parcurgere a celei de a treia unităţi de învăţare este de 2 ore.

63
M3.U1. Registrul unic de control
Registrul unic de control5 are ca scop evidenţierea tuturor controalelor desfășurate la

contribuabil de către toate organele de control specializate, în domeniile: financiar-fiscal,
sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea în construcţii, protecţia consumatorului, protecţia
muncii, inspecţia muncii, protecţia împotriva incendiilor, protecţia turistului, precum şi în alte
domenii prevăzute de lege.
Au obligaţia să ţină registrul unic de control contribuabilii - persoane juridice
înregistrate la Oficiul National al Registrului Comerţului, autorizate potrivit legii.
Contribuabilii care au obligaţia de a ţine registrul unic de control au şi obligaţia de a prezenta
organelor de control acest registru.
În registrul unic de control, organele de control au obligaţia de a consemna, înaintea
începerii controlului, următoarele elemente: numele şi prenumele persoanelor împuternicite
de a efectua controlul, unitatea de care aparţin, numărul legitimaţiei de control, numărul și
data delegaţiei/ordinului de deplasare, obiectivele controlului, perioada controlului, perioada
controlată, precum şi temeiul legal în baza căruia se efectueaza controlul şi, de asemenea,
obligaţia să consulte actele de control încheiate anterior, care au legatură cu domeniul lor de
activitate, pentru a cunoaşte constatările efectuate, măsurile stabilite şi stadiul îndeplinirii lor.
Desfăşurarea controlului se poate efectua numai după consemnarea în registrul unic de control
a datelor precizate mai sus.
Verificarea/controlul se efectuează şi în situaţia neprezentării registrului unic de
control, iar cauzele neprezentării se consemnează în actul de control.
În registrul unic de control, se înscriu obligatoriu numărul şi data actului de control
întocmit, dupa finalizarea controlului.
Registrul unic de control se numerotează, se sigilează şi se păstrează de către
reprezentantul legal al unităţii verificate sau de către înlocuitorul acestuia şi se ţine la sediul
social şi la fiecare sediu secundar pentru care s-au eliberat avize/autorizaţii şi/sau acorduri de
funcţionare.
Registrul unic de control se eliberează, contra cost, de direcţiile generale ale finanţelor
publice din raza teritorială unde îşi are sediul social contribuabilul, în cazul comercianţilor -
pe baza certificatului de inregistrare, iar în cazul celorlalte categorii de contribuabili - pe baza
certificatului de înregistrare fiscală.
Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează cu amendă, după cum
urmează:
a) neachiziţionarea registrului unic de control de la direcţiile generale ale finanţelor
publice din raza teritorială unde îşi are sediul social contribuabilul, faptă care se sancţionează
cu amenda de la 500 lei la 1000 lei.
b) neprezentarea registrului unic de control la solicitarea organelor de control
specializate, faptă care se sancţionează cu amenda de la 1000 lei la 2000 lei.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele de control
specializate.
Exemple:
În registrul unic de control, după finalizarea controlului, se înscriu obligatoriu
numărul şi data actului de control întocmit .
Identificaţi care sunt elementele consemnate obligatoriu în registrul unic de

control, de către organele de control, înaintea începerii controlului.
5
Legea nr. 252 din 10 iunie 2003 privind registrul unic de control – Publicată în Monitorul Oficial nr.
429/18.06.2003
64
M3.U2. Controlul activităţii structurilor de primire turistice
În structurile de primire turistice, controlul activităţii este efectuat de către toate

organele de control specializate, în domeniile: financiar-fiscal, sanitar, sanitar-veterinar,
urbanism, calitatea în construcţii, protecţia consumatorului, protecţia muncii, inspecţia
muncii, protecţia împotriva incendiilor, protecţia mediului, protecţia turistului, asigurarea
ordinii publice, precum şi în alte domenii prevăzute de lege.
Instituţii publice cu atribuţii de control al activităţii structurilor de primire turistice:
 în domeniul financiar-fiscal: Ministerul finanţelor (Direcţia finanţelor publice, Garda
financiară)
 în domeniul sanitar: Ministerul Sănătăţii (Direcţia judeţeană de sănătate publică)
 în domeniul sanitar-veterinar: Autoritatea sanitar veterinară
 în domeniul urbanism: Instituţia Primarului localităţii pe raza căreia îşi desfăşoară
contribuabilul activitatea la punctul de lucru autorizat
 în domeniul calității în construcţii: Inspecţia în construcţii
 în domeniul protecţiei consumatorului: Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Consumatorului (Comisariatul judeţean pentru protecţia consumatorului)
 în domeniul protecţiei/inspecţiei muncii: Ministerul Muncii (Inspecţia muncii şi
Direcţia judeţeană de muncă)
 în domeniul protecţiei împotriva incendiilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor
(Insectoratul de Situaţii de Urgenţă)
 în domeniul protecţiei mediului: Ministerul Mediului şi Pădurilor (Garda de mediu)
 în domeniul protecţiei turistului: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
 în domeniul asigurării ordinii publice: Ministerul Administraţiei şi Internelor
(Insectoratul judeţean de poliţie).
Desfăşurarea controlului în structurile de primire turistice se face cu respectarea

prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor actualizată.
Constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege,
prin ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al
comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului
judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în toate domeniile de activitate se efectuează
prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului.
Actele normative prin care se stabilesc contravenţii vor cuprinde descrierea faptelor ce
constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea; în
cazul sancţiunii cu amendă se vor stabili limita minimă şi maximă a acesteia sau, după caz,
cote procentuale din anumite valori; se pot stabili şi tarife de determinare a despăgubirilor
pentru pagubele pricinuite prin săvârşirea contravenţiilor.
Sancţiunile contravenţionale sunt: principale şi complementare.
- Sancţiunile contravenţionale principale, aplicabile structurilor de primire turistice, sunt:
a) avertismentul;
b) amenda contravenţională;
- Sancţiunile contravenţionale complementare aplicabile structurilor de primire turistice sunt:
a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii;
b) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a
unei activităţi;
65
c) închiderea unităţii;
d) blocarea contului bancar;
e) suspendarea activităţii agentului economic;
f) retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi de comerţ
exterior, temporar sau definitiv;
g) desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială.
Sancţiunea contravenţională stabilită trebuie sa fie proporţională cu gradul de pericol
social al faptei săvârşite. Sancţiunile complementare se aplică în funcţie de natura şi de
gravitatea faptei. Pentru una şi aceeaşi contravenţie se poate aplica numai o sancţiune
contravenţională principală şi una sau mai multe sancţiuni complementare.
Avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra
pericolului social al faptei săvârşite, însoţită de recomandarea de a respecta dispoziţiile legale
şi se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
În situaţia în care, aceeaşi persoană a săvârşit mai multe contravenţii, sancţiunea se
aplică pentru fiecare contravenţie, iar atunci când contravenţiile au fost constatate prin acelaşi
proces-verbal, sancţiunile contravenţionale se cumulează, fără a putea depăşi dublul
maximului amenzii prevăzut pentru contravenţia cea mai gravă.
Aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la data
săvârşirii faptei, iar în cazul contravenţiilor continue (în situaţia în care încălcarea obligaţiei
legale durează în timp), termenul curge de la data constatării faptei.
Executarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie dacă procesul-verbal de
constatare a contravenţiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data
aplicării sancţiunii.
Contravenţia se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume
prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, denumite în mod
generic agenţi constatatori.
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se
poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia,
contestaţie care se trimite judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.
Plângerea suspendă executarea.
Plângerea impotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei,
recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea, precum
şi orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
Să ne reamintim...
În structurile de primire turistice, controlul activităţii este efectuat de către

toate organele de control specializate, în domeniile: financiar-fiscal,
sanitar, sanitar-veterinar, urbanism, calitatea în construcţii, protecţia
consumatorului, protecţia muncii, inspecţia muncii, protecţia împotriva
incendiilor, protecţia mediului, protecţia turistului, asigurarea ordinii
publice, precum şi în alte domenii prevăzute de lege.
Exemple
În situaţia în care în incinta hotelului unul dintre turişti agresează un alt turist,
hotelierul va încerca, în mod paşnic, să detensioneze conflictul, iar dacă acest
66
demers nu rezolvă situaţia conflictuală, va solicita telefonic ajutorul organelor de

poliţie de pe raza localităţii unde este situată unitatea hotelieră.
În mod similar, descrieţi comportamentul hotelierului pentru situaţia în care un
grup de turişti aflaţi în stare de ebrietate manifestă agresivitate la adresa unui
angajat al hotelului.
M3.U3. Rezumat
Registrul unic de control are ca scop evidenţierea tuturor controalelor
desfășurate la contribuabil de către toate organele de control specializate, în
domeniile: financiar-fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea în construcţii,
protecţia consumatorului, protecţia muncii, inspecţia muncii, protecţia împotriva
incendiilor, protecţia turistului, precum şi în alte domenii prevăzute de lege.
Registrul unic de control se numerotează, se sigilează şi se păstrează de
către reprezentantul legal al unităţii verificate sau de către înlocuitorul acestuia şi
se ţine la sediul social şi la fiecare sediu secundar pentru care s-au eliberat
avize/autorizaţii şi/sau acorduri de funcţionare.
În structurile de primire turistice, controlul activităţii este efectuat de către toate
organele de control specializate, în domeniile: financiar-fiscal, sanitar, sanitar-
veterinar, urbanism, calitatea în construcţii, protecţia consumatorului, protecţia
muncii, inspecţia muncii, protecţia împotriva incendiilor, protecţia mediului,
protecţia turistului, asigurarea ordinii publice precum şi în alte domenii prevăzute
de lege.
 Sancţiunile contravenţionale sunt: principale şi complementare.
- Sancţiunile contravenţionale principale, aplicabile structurilor de primire
turistice, sunt:
c) avertismentul;
d) amenda contravenţională;
- Sancţiunile contravenţionale complementare aplicabile structurilor de primire
turistice sunt:
b) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaţiei de
exercitare a unei activităţi;
f) retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi
de comerţ exterior, temporar sau definitiv;
g) desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială.
 Contravenţia se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele
anume prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează
contravenţia, denumite în mod generic agenţi constatatori.
67
a. numărul şi data actului de control întocmit

În registrul unic de control, se
b. numele si prenumele agenţilor constatatori
1. înscriu obligatoriu, după
c. data efectuării controlului
finalizarea controlului:
d. temeiul legal al controlului
a. evidenţierea tuturor sancţiunilor
contravenţionale aplicate contribuabilului de
către organele de control
b. evidenţierea tuturor amenzilor aplicate
Registrul unic de control are contribuabilului de către organele de control
2.
ca scop: c. evidenţierea tuturor avertismentelor aplicate
contribuabilului de către organele de control
d. evidenţierea tuturor controalelor desfăsurate la
contribuabil de către toate organele de control
specializate
a. secundare şi complete
Sancţiunile contravenţionale b. principale şi suplimentare
3.
sunt: c. principale şi complementare
d. avertizante
Sancţiunile contravenţionale a. avertismentul
principale, aplicabile
structurilor de primire b. amenda contravenţională
4.
turistice, sunt: c. blocarea contului bancar
d. suspendarea activităţii agentului economic
În situaţia în care, aceeaşi a. fapta cea mai gravă
persoană a săvârşit mai multe b. fiecare contravenţie
5.
contravenţii, sancţiunea se c. prima contravenţie
aplica pentru: d. ultima contravenţie
Executarea sancţiunii amenzii a. o luna de la data aplicării sancţiunii
contravenţionale se prescrie b. trei luni de la data aplicării sancţiunii
dacă procesul-verbal de c. şase luni de la data aplicării sancţiunii
6. constatare a contravenţiei nu a d. niciodată
fost comunicat
contravenientului în termen
de:
68
Persoanele anume prevăzute în a. organe de poliţie

actul normativ care constată, b. organe constatatoare
7. stabilesc şi sancţionează c. agenţi de poliţie
contravenţia sunt denumite în d. agenţi constatatori
mod generic:
Descrieţi procedura legală privind controlul activităţii unei structuri de

primire turistice, aplicând materia studiată în această unitate de învăţare.

 1a – 2d – 3c – 4a,b – 5b– 6a – 7d
1. Legea nr. 252 din 10 iunie 2003 privind registrul unic de control – Publicată în
Monitorul Oficial nr. 429/18.06.2003
2. Ordonanţa Guvernului nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor actualizata la 25 septembrie 2010 – Publicată în Monitorul Oficial
nr. 410 din 25 iulie 2001
69
Modulul 4. Reglementarea activității agențiilor de turism.

Eliberarea brevetului de turism
Cuprins
Introducere .................................................................................................................... 70
M4.U1. Licențierea agențiilor de turism ....................................................................... 71
M4.U2. Condiţii și criterii privind eliberarea licenței de turism ................................... 72
M4.U3. Eliberarea brevetului de turism ....................................................................... 75
M4.U4. Rezumat ........................................................................................................... 78
M4.U7.Bibliografie modul 4……………………………………………………….....83
Introducere
Modulul 4 abordează problematica legislaţiei în turism din perspectiva aspectelor
privind licențierea agențiilor de turism și brevetarea personalului din domeniul
turismului.
În România, licențierea agențiilor de turism și eliberarea brevetului de turism se

realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1267/2010
privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor si brevetelor de turism şi
a Ordinului ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a
a) agenţie de turism - operator economic având ca obiect de activitate
organizarea şi comercializarea serviciilor şi/sau a pachetelor de servicii turistice
în calitate de intermediar între prestatorul de servicii turistice şi consumatorul
final;
b) agenţie detailistă – agenţie de turism care desfăşoară activitate de
ofertare şi comercializare a serviciilor şi/sau pachetelor de servicii turistice în
contul unei agenţii de turism turoperatoare;
c) agenţie turoperatoare – agenţie de turism care desfăşoară activitate de
organizare, ofertare şi comercializare a serviciilor şi/sau pachetelor de servicii
turistice, pe cont propriu, direct sau prin intermediari, atât în ţară cât şi în
străinătate;
d) brevet de turism - document eliberat de către autoritatea administraţiei
70
publice centrale responsabilă în domeniul turismului, prin care se atestă

capacitatea profesională în domeniul turismului a persoanelor fizice care asigură
conducerea agenţiilor de turism şi/sau a structurilor de primire turistice.
f) filiala/sucursala agenţiei de turism au înţelesul dat de dispoziţiile Legii
nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
g) licenţă de turism - document eliberat de către autoritatea administraţiei
publice centrale responsabilă în domeniul turismului, prin care se atestă capacitatea
unei persoane juridice - titularul licenţei, de a comercializa servicii turistice în
condiţii de calitate şi siguranţă pentru turişti/consumatori finali;
h) operator economic - persoana fizică autorizată, întreprinderea
individuală sau familială, societatea comercială sau altă persoană juridică
constituită conform legii, care desfăşoară activităţi economice specifice agenţiilor
de turism, respectiv este proprietar şi/sau administrator al unei structuri de primire
turistice;
i) sediul secundar/reprezentanţa agenţiei de turism este punctul de lucru al
operatorului economic titular al licenţei de turism, în care se desfăşoară activităţi
specifice agenţiei de turism;
 Să cunoştem actele normative care reglementează licențierea agențiilor de
turism;
 Să cunoştem procedura privind eliberarea licenței de turism și a brevetului
de turism;
 Să cunoştem care sunt tipurile de agenții de turism și de brevete de turism;
 Să cunoştem condiţiile şi criteriile de eliberare a licenței de turism și a
brevetului de turism .
La sfârşitul acestui modul studențiii vor fi capabili:
 să înţeleagă şi să prezinte condiţiile şi criteriile minime de licențiere a agențiilor
de turism, respectiv a aspectelor privind amenajarea, organizarea şi dotarea
spaţiilor aferente acesteia;
 să înţeleagă şi să prezinte condiţiile pentru eliberarea brevetelor de turism;
 să înţeleagă şi să prezinte documentaţia necesară şi etapele pentru eliberarea
licenței de turism și a brevetului de turism;
 să cunoască tipurile de agenții de turism și, respectiv, brevete de turism.
Durata medie de parcurgere a celei de a doua unităţi de învăţare este de 4 ore.

71
M4.U1. Licențierea agențiilor de turism
Pe teritoriul României, operatorul economic poate desfășura activități de ofertare și

comercializare a serviciilor și/sau pachetelor de servicii turistice numai în baza licenței de
turism.
Licenţa de turism este documentul eliberat de către autoritatea administraţiei publice
centrale responsabilă în domeniul turismului, prin care se atestă capacitatea unei persoane
juridice - titularul licenţei, de a comercializa servicii turistice în condiţii de calitate şi siguranţă
pentru turişti/consumatori finali.
Eliberarea licenței de turism pentru desfășurarea de activități specifice agențiilor de
turism se realizează în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1267/2010 privind eliberarea
certificatelor de clasificare, a licenţelor și brevetelor de turism şi a Ordinului ministrului
privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, de către
autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului.
Procedura de eliberare a licenței de turism și/sau a anexei licenței de turism pentru
filiala/sucursala/sediul secundar/reprezentanța acesteia, cuprinde următoarele etape:
 Pentru obţinerea licenței de turism și/sau a anexei licenței de turism pentru
filiala/sucursala/sediul secundar/reprezentanța acesteia, solicitantul (operatorul
economic) depune pe propria răspundere, la sediul autorităţii publice centrale
responsabile în domeniul turismului, declaraţia standardizata însoţită de documentaţia
completă, prin care se atestă îndeplinirea condiţiilor și criteriilor de autorizare;
şi va întocmi licența de turism și/sau anexa licenței de turism pentru
filiala/sucursala/sediul secundar/reprezentanța acesteia, în termen de 30 de zile de la
data depunerii declaraţiei standardizate şi a documentaţiei complete. În cazul unei
documentaţii incomplete, solicitantul este informat în cel mai scurt timp, dar nu în mai
mult de 5 zile lucrătoare de la primirea ei, cu privire la necesitatea transmiterii de
documente suplimentare.
 În situaţia în care solicitantul nu îndeplineşte condiţiile pentru eliberarea licenței de
turism și/sau a anexei licenței de turism pentru filiala/sucursala/sediul
secundar/reprezentanța acesteia, autoritatea emitentă comunică în scris motivul
neacordării, în termen de 30 de zile.
În vederea eliberării licenței de turism și/sau a anexei licenței de turism pentru
filiala/sucursala/sediul secundar/reprezentanța acesteia, operatorul economic depune la sediul
autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, declaraţia
standardizată dată pe propria răspundere (conform modelului prezentat în anexa nr. 6 din
Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011), însoţită de
documentaţia cu următorul conţinut:
b) copia poliței valabile de asigurare de garantare a plății cheltuielilor de repatriere a
turiştilor şi/sau rambursării sumelor achitate de turişti pentru achiziţionarea serviciilor şi/sau
pachetelor de servicii în cazul neexecutării integrale sau parţiale a serviciilor/pachetelor
turistice;
c) notificarea 6 , în cazul agențiilor de turism cu sediul într-un stat membru al Uniunii
Europene sau Spațiul Economic European care vor desfășura activitate de ofertare și
comercializare a serviciilor și pachetelor de servicii turistice pe teritoriul României;
6
În conformitate cu prevederile art. 10, alin.4 din H.G. nr. 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de
clasificare, a licenţelor și brevetelor de turism
72
d) copia contractului care atestă dreptul de proprietate/alt drept real sau de folosință asupra
spațiului în care se desfășoară activitatea agenției de turism;
e) certificat de cazier judiciar valabil aparţinând asociaţilor/acţionarilor, unic sau
majoritar, după caz, managerului/administratorului agenţiei de turism.
În vederea eliberării anexei licenţei de turism pentru
filială/sucursala/reprezentanţa/sediul secundar al acesteia, operatorul economic va depune în
plus și copia licenţei de turism.
Licența de turism și/sau anexa licenței de turism pentru filiala/sucursală/sediul
secundar/reprezentanța acesteia, sunt valabile pe perioadă nedeterminată, pâna la modificarea
condiţiilor și criteriilor pentru care au fost eliberate.
Operatorul economic este obligat să solicite autoritaţii administraţiei publice centrale
responsabile în domeniul turismului:
d) eliberarea unei noi licențe de turism, înainte de expirarea valabilităţii menţionate în
aceasta;
e) o nouă licență de turism, în situatia în care au aparut modificări cu privire la
îndeplinirea condiţiilor și criteriilor care au stat la baza eliberării licenței, în termen de
30 de zile de la data apariţiei modificărilor;
f) copia poliței valabile de asigurare de garantare a plății cheltuielilor de repatriere a
turiştilor şi/sau rambursării sumelor achitate de turişti pentru achiziţionarea serviciilor
şi/sau pachetelor de servicii în cazul neexecutării integrale sau parţiale a
serviciilor/pachetelor turistice.
În vederea eliberării unei noi licențe de turism și/sau a anexei licenței de turism pentru
filiala/sucursala/sediul secundar/reprezentanța acesteia, în situația preschimbării, operatorul
economic depune la sediul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul
turismului licența de turism a cărei valabilitate expiră, precum şi declaraţia standardizată dată
pe propria răspundere (conform modelului prezentat în anexa nr. 6 din Ordinul ministrului
dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011), însoţită de documentaţia necesară pentru
eliberarea licenței de turism, precizată mai sus.
filiala/sucursala/sediul secundar/reprezentanța acesteia, în situația schimbării denumirii
agenției de turism, operatorul economic depune la sediul autorităţii administraţiei publice
centrale responsabile în domeniul turismului, o documentaţie cu următorul conţinut:
a) cerere din care să rezulte noua denumire a agenției de turism;
b) licența de turism și, dacă este cazul, anexa acesteia, în original;
c) copia poliței valabile de asigurare de garantare a plății cheltuielilor de repatriere a
turiştilor şi/sau rambursării sumelor achitate de turişti pentru achiziţionarea serviciilor
şi/sau pachetelor de servicii în cazul neexecutării integrale sau parţiale a
serviciilor/pachetelor turistice.
filiala/sucursala/sediul secundar/reprezentanța acesteia, în situația schimbării sediului agenției
de turism, operatorul economic depune la sediul autorităţii administraţiei publice centrale
responsabile în domeniul turismului, o documentaţie cu următorul conţinut:
b) licența de turism și, dacă este cazul, anexa acesteia, eliberată anterior, în original;
c) copia contractului care atestă dreptul de proprietate/alt drept real sau de folosință
asupra spațiului în care se desfășoară activitatea agenției de turism;
d) copia poliței valabile de asigurare de garantare a plății cheltuielilor de repatriere a
turistice;
filiala/sucursala/sediul secundar/reprezentanța acesteia, în situația schimbării titularului
73
licenței de turism, operatorul economic depune la sediul autorităţii administraţiei publice

centrale responsabile în domeniul turismului licența de turism eliberată anterior, precum şi
declaraţia standardizată dată pe propria răspundere (conform modelului prezentat în anexa nr.
6 din Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011), însoţită de
documentaţia necesară pentru eliberarea licenței de turism, precizată mai sus.
Licența de turism este netransmisibilă.
Obţinerea licenței de turism nu exonerează operatorul economic privind respectarea
prevederilor Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul
comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea
fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv de autorizare în vederea funcţionării legale a activităţii în
structuri de primire turistice privind obţinerea avizelor/autorizaţiilor: sanitară, sanitar-
veterinară, de securitate la incendiu, mediu şi protecţia muncii, după caz.
În acest sens, autorizarea în vederea funcţionării legale a activităţii cuprinde:
- Efectuarea demersurilor legale pentru înregistrarea în Registrului Comerţului a persoanei
fizice, întreprinderii familiale sau persoanei juridice şi/sau a punctului de lucru şi autorizarea
funcţionării legale a activităţii în baza declaraţiei pe propria răspundere;
- Autorizarea în vederea funcţionării din punct de vedere al Primăriei;
- Respectarea reglementărilor legale de funcționare din punct de vedere sanitar, al prevenirii şi
stingerii incendiilor (PSI), al protecţiei mediului, al sănătăţii şi securităţii în muncă şi situaţii
de urgenţă;
- Îndeplinirea formalităţilor privind amplasarea unei reclame.
Să ne reamintim...
 Eliberarea licențelor de turism pentru agențiile de turism se realizează
de către autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în
domeniul turismului.
 Licențele de turism și/sau anexa/anexele la aceasta sunt valabile pe
perioadă nedeterminată, pâna la modificarea condiţiilor si criteriilor de
licențiere pentru care au fost eliberate.
În scopul protecţiei turiştilor, operatorul economic care desfășoară activități specifice

agențiilor de turism are următoarele obligaţii:
 să afișeze licența de turism și/sau anexa/anexele la aceasta la loc vizibil și lizibil, în
incinta agenției de turism și a sucursalelor/reprezentanțelor/sediilor secundare ale
acesteia;
 să înscrie numărul licenței de turism pe documentele emise;
 să păstreze licența de turism și/sau anexa/anexele la aceasta, în original, în incinta
agenției de turism și a sucursalelor/reprezentanțelor/sediilor secundare ale acesteia;
 să respecte reglementările legale în vigoare în ceea ce privește ofertarea,
comercializarea serviciilor/pachetelor de servicii turistice.
Licența de turism se retrage de către personalul cu atribuţii de control din cadrul
autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, în situatia în
care:
 ofertarea, comercializarea serviciilor/pachetelor de servicii turistice se realizează fără
respectarea reglementărilor legale în vigoare;
 titularul unei licențe de turism transmite licența de turism și/sau anexa/anexele la
aceasta în scopul utilizării de către alt operator economic.
După remedierea deficienţelor pentru care licența de turism a fost retrasă, operatorul
economic solicită autorităţii emitente, printr-o cerere scrisă, reluarea activităţii turistice.
Restituirea licenței de turism retrase se va face după constatarea remedierii deficienţelor
efectuată de personalul cu atribuții de control din cadrul administrației publice centrale
responsabile în domeniul turismului, în termen de 15 zile de la data înregistrării cererii scrise
a solicitantului.
74
În perioada în care licența de turism este retrasă, operatorul economic nu are dreptul să
desfășoare activităţi turistice şi să încaseze venituri din exploatarea agenției de turism
respective.
Exemple: Model de Cerere din care să rezulte noua denumire a agenției de

turism, completată pentru obţinerea unei noi licențe de turism în situația
schimbării denumirii agenției:
Către, M.D.R.T.
Direcția Generală Turistică
Serviciul Autorizare în Turism
SC ORHIDEEA ALBASTRĂ SRL, cu sediul social în București, str. Dinicu Golescu nr.
39, sector 1, reprezentată prin Ion Vasile în calitate de administrator, titulara licenței de turism
nr. 2354/12.01.2010 pentru agenția de turism detailistă Orhideea Albastră, vă solicităm prin
prezenta modificarea denumirii agenției de turism mai sus menționată.
Noua denumire a agenției de turism va fi ORHIDEEA ALBĂ.
Anexăm următoarele documente:
- licența de turism nr. 2354/12.01.2010, în original,
- copia poliței valabile de asigurare de garantare a plății cheltuielilor de repatriere a
turistice.
Vă mulțumim.
Operator economic SC ORHIDEEA ALBASTRĂ SRL

(denumirea)
Numele şi prenumele Dana Ion

(reprezentant legal)
Data: 12.03.2011 Semnătura ‫ﭷ‬

Ştampila
Întocmiți un model de cerere scrisă, adresată autorității emitente de către un

operator economic aflat în situația de solicitare a reluării activității turistice,
după remedierea deficienţelor pentru care licența de turism a fost retrasă.
M4.U2. Condiţii și criterii privind eliberarea licenței de turism
Operatorul economic va solicita autorităţii administraţiei publice centrale responsabilă

în domeniul turismului eliberarea licenţei de turism şi/sau a anexei licenţei de turism înainte
de începerea desfăşurării activităţii de organizare, ofertare, comercializare a serviciilor şi/sau
a pachetelor de servicii turistice.
În România, operatorul economic poate obține licența de turism pentru următoarele
tipuri de agenții de turism:
75
- agenţia detailistă – agenţia de turism care desfăşoară activitate de ofertare şi

comercializare a serviciilor şi/sau pachetelor de servicii turistice în contul unei agenţii de
turism turoperatoare.
- agenţia turoperatoare – agenţia de turism care desfăşoară activitate de organizare,
ofertare şi comercializare a serviciilor şi/sau pachetelor de servicii turistice, pe cont propriu,
direct sau prin intermediari, atât în ţară cât şi în străinătate.
Criteriile obligatorii privind eliberarea licenţei de turism pentru agenţia de turism de

tip turoperatoare sau detailistă şi a anexei licenţei de turism pentru filiala/sucursala/sediul
secundar/reprezentanţa 7) acesteia sunt prevăzute în Anexa nr. 8 din Ordinului ministrului
privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, și se
regăsesc în Tabelul nr. 8:
Tabelul nr. 8
Agenţii de turism
Criterii obligatorii TUROPERATOARE DETAILISTE
Starea clădirii să fie bună şi salubră X X
Amplasarea agenţiei de turism în
clădire8: la demisol, parter, mezanin sau X X
la etajul I, uşor accesibilă
Suprafaţa agenției de turism sa fie de
16 mp 10 mp
minimum9:
Grup sanitar propriu pentru personal sau
X X
cu acces facil
Personal calificat ca agent de turism care
deţine certificat de absolvire a unui curs
de specialitate organizat de către un
furnizor de formare profesională
X X
autorizat sau documente legale care
atestă dobândirea experienţei
profesionale corespunzătoare în
domeniu, de minim 3 ani
Asigurarea cu ghizi posesori ai
X X
atestatului de ghid de turism10
Poliţa de asigurare de garantare a plăţii
cheltuielilor de repatriere a turiştilor
şi/sau rambursarea sumelor achitate de
turişti pentru achiziţionarea X X
serviciilor/pachetelor turistice, în cazul
neexecutării integrale sau parţiale a
serviciilor/pachetelor turistice
7
Doar operatorul economic care deţine agenţie de turism touroperatoare poate înfiinţa sediul
secundar/reprezentanţă touroperatoare.
8
Pot fi acceptate și alte amplasamente, dacă sunt situate în clădiri cu destinație publică. Agenția de turism
touroperatoare care nu are activitate de vânzare directă către turiști poate funcționa și la alte niveluri ale clădirii.
Se exceptează de la această prevedere agenţiile de turism care desfăşoară activitatea doar sub formă electronică
prin intermediul site-urilor sau on-line.
9
Se exceptează agenţiile de turism care desfăşoară activitatea doar sub formă electronică prin intermediul site-
urilor sau on-line.
10
Se aplică în cazul desfăşurării de către agenţia de turism a programelor turistice.
76
Firma cu denumirea agenţiei de turism,

iar în cazul amplasării acesteia în imobile
cu spaţii de locuit/activităţi economice,
X X
aplicarea unui autocolant sau a unei
plăcuţe la intrarea în imobil cu
denumirea agenţiei de turism
Mobilier adecvat activităţii desfăşurate X X
Mijloace de comunicaţie: computer, fax,
X X
telefon, acces internet
Afişarea pe site-urile agenţiilor de turism
a datelor de identificare, conform
prevederilor Legii nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale, republicată, cu
completările şi modificările ulterioare, a
numărului brevetului de turism X X
aparţinând persoanei care asigură
conducerea operativă a agenţiei, a
numărului licenţei de turism eliberată
agenţiei, a numărului şi termenului de
valabilitate ale poliţei de asigurare
Suprafaţa comercială să fie folosită în
exclusivitate pentru activitatea de X X
turism11
Persoana care asigură conducerea
operativă a agentiei de turism sau a
filialei/sucursalei/sediului
secundar/reprezentanţei a acesteia trebuie
să fie angajată cu contract individual de
muncă, înregistrat în registrul de
evidenţă a salariaţilor12 şi să deţină cel
putin unul dintre urmatoarele
documente13: certificat de absolvire a X X
unui curs de formare managerială in
domeniu, organizat de un furnizor de
formare profesionala autorizat, diploma
de licenta/masterat/doctorat privind
absolvirea de cursuri
universitare/postuniversitare în domeniul
turismului, brevet de turism specific
functiei.
Să ne reamintim...
Tipuri de agenții de turism în România:
- turoperatoare,
- detaliste.
11
) Pot fi acceptate, în măsura în care spatiul permite și alte activități, cum sunt: schimb valutar, xerox, vânzări
de suveniruri, ilustrate, cărți de turism, ghiduri, hărți.
12
Cu excepţia situaţiilor în care conducerea este asigurată de unul din acţionari sau asociaţi care deţine
documentele de calificare (certificat de absolvire a unui curs de formare managerială în domeniu, organizat de un
furnizor de formare profesională autorizat, diploma de licență/masterat/doctorat privind absolvirea de cursuri
universitare/postuniversitare în domeniul turismului, brevet de turism specific funcției).
13
Cu excepţiile prevăzute de art. 25 din Ordinului ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011
pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor
de turism.
77
Exemple
În vederea obținerii licenței de turism pentru o agenție de turism touroperatoare,
criteriul obligatoriu privind amplasarea agenţiei de turism în clădire și anume: la
demisol, parter, mezanin sau la etajul I, poate fi exceptat, pentru situația agenției
de turism touroperatoare care nu are activitate de vânzare directă către turiști,
care poate funcționa și la alte niveluri ale clădirii.
Identificaţi și alte excepții de aplicare a criteriului obligatoriu privind amplasarea

agenţiei de turism în clădire - la demisol, parter, mezanin sau la etajul I, în
vederea obținerii licenței de turism pentru o agenție de turism.
M4.U3. Eliberarea brevetului de turism
Conducerea operativă a unei structuri de primire turistice sau a unei agenţii de turism
va fi asigurată de către o persoană deţinătoare a brevetului de turism în domeniu ori a
certificatului de absolvire a unui curs de formare managerială în domeniu (organizat de un
furnizor de formare profesională autorizat) sau a diplomei de licenţă/masterat/doctorat privind
absolvirea cursurilor universitare/postuniversitare în domeniul turismului, cu excepţiile
prevăzute în Normele metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor
şi brevetelor de turism aprobate prin Ordinului ministrului dezvoltării regionale şi turismului
nr. 1051/2011.
Brevetul de turism este documentul eliberat de către autoritatea administraţiei publice
centrale responsabilă în domeniul turismului, prin care se atestă capacitatea profesională în
domeniul turismului a persoanelor fizice care asigură conducerea agenţiilor de turism şi/sau a
structurilor de primire turistice.
Brevetul de turism poate fi eliberat pentru următoarele funcţii:
- manager în activitatea de turism – asigură conducerea operativă a agenţiilor de turism şi a
structurilor de primire turistice;
- director de agenţie de turism - asigură conducerea operativă a agenţiilor de turism;
- director de hotel - asigură conducerea operativă a activităților hotelurilor și a activităţilor
unui alt tip de unitate de cazare;
- director de restaurant - asigură conducerea operativă a activităților restaurantelor;
- cabanier - asigură conducerea operativă a activităților cabanelor.
Procedura de eliberare a brevetului de turism cuprinde următoarele etape:
 Pentru obţinerea brevetului de turism solicitantul (persoană fizică) depune la sediul
autorităţii publice centrale responsabile în domeniul turismului următoarea
documentație:
a) cerere;
b) curriculum vitae cu precizarea expresă a pregătirii profesionale şi a experienţei
profesionale, precum şi cu următoarea declaraţie dată în condiţiile art. 292 din Codul Penal cu
completările şi modificările ulterioare: "Declar pe propria răspundere că datele cuprinse în
prezentul înscris sunt reale";
c) copie certificată pentru conformitate de către titular, de pe actul de identitate;
d) copii certificate pentru conformitate de către titular de pe actele care atestă
pregătirea sau experienţa profesională, după caz;
e) dovada vechimii în muncă de minim 5 ani în domeniul turismului, într-o activitate
calificată, în cazurile prevăzute de art. 41 lit. c);
78
f) copie certificată pentru conformitate de către titular după atestatul de limbă străină
de circulaţie internaţională14;
g) certificat valabil de cazier judiciar.
şi va întocmi brevetul de turism în termen de 30 de zile de la data depunerii
documentaţiei complete. În cazul unei documentaţii incomplete, solicitantul este
informat în cel mai scurt timp, dar nu în mai mult de 5 zile lucrătoare de la primirea ei,
cu privire la necesitatea transmiterii de documente suplimentare.
 În situaţia în care, solicitantul nu îndeplineşte condiţiile pentru eliberarea brevetului de
turism, autoritatea emitentă comunică în scris motivul neacordării, în termen de 30 de
zile.
Brevetul de turism se eliberează de către autoritatea administraţiei publice centrale
responsabilă în domeniul turismului, pe perioadă nedeterminată.
Condițiile pentru eliberarea brevetului de turism pentru funcțiile precizate mai sus iau
în considerare nivelul şi pregătirea profesională a persoanei fizice solicitante, după cum
urmează:
a) Brevetul de turism pentru manager în activitatea de turism se eliberează pentru:
- absolvent, cu examen de licenţă, al unei facultăţi acreditate cu profil de turism, colegiu
universitar de turism, absolventul unui masterat sau doctorat în turism, după caz;
- absolvent, cu examen de licenţă, al unei facultăţi acreditate sau al unui colegiu universitar,
care a absolvit un curs de formare managerială în turism şi care deţine atestat de limbă străină
de circulaţie internaţională, după caz;
care are o vechime în muncă de minim 5 ani în domeniul turismului într-o activitate calificată
şi care deţine atestat de limbă străină de circulaţie internaţională, după caz.
b) Brevetul de turism pentru director de agenţie de turism se eliberează pentru:
care a absolvit un curs de formare managerială specific activităţilor agenţiilor de turism şi
care deţine atestat de limbă străină de circulaţie internaţională, după caz;
- absolvent al unui liceu, cu diplomă de bacalaureat, care a absolvit un curs de formare
managerială specific activităţii agenţiilor de turism şi care deţine atestat de limbă străină de
circulaţie internaţională, după caz.
c) Brevetul de turism pentru director de hotel se eliberează pentru:
care a absolvit un curs de formare managerială specific activităţii hoteliere şi care deţine
atestat de limbă străină de circulaţie internaţională, după caz;
managerială specific activităţii hoteliere şi care deţine atestat de limbă străină de circulaţie
internaţională, după caz.
d) Brevetul de turism pentru director de restaurant se eliberează pentru:
14
cu excepţia:
- absolvenţilor, cu examen de licenţă, al unei facultăţi acreditate cu profil de turism, colegiu universitar
de turism, absolvenţilor unui master sau doctorat în turism;
- absolvenţilor unor forme de învăţământ cu predare într-o limbă de circulaţie internatională;
- absolvenţilor facultăţilor de specialitate cu predare într-o limbă străină de circulaţie internationala şi
cei ai facultăţilor de relaţii internaţionale;
- celor care fac dovada că au lucrat la firme de turism în străinătate cel puţin un an;
- absolvenţilor unor cursuri postuniversitare de limbi străine;
- cabanierului;
79
care a absolvit un curs de formare managerială specific activităţii de restauraţie şi care deţine
atestat de limbă străină de circulaţie internaţională, după caz;
managerială specific activităţii de restauraţie şi care deţine atestat de limbă străină de
circulaţie internaţională, după caz.
e) Brevetul de turism pentru cabanier se eliberează pentru absolvent al unui liceu, cu
diplomă de bacalaureat, care a absolvit un curs de calificare profesională de tehnician în
turism.
Exemple
Un absolvent, cu examen de licenţă al Facultăţii de Mecanică (acreditată) care a
absolvit un curs de formare managerială specific activităţilor agenţiilor de turism
şi care deţine atestat de limbă străină de circulaţie internaţională pentru limba
franceză, poate obține brevet de turism de tip director de agenţie de turism, care
atestă capacitatea profesională de asigurare a conducerii operative a agenţiilor de
turism.
În situația unui absolvent cu examen de licenţă al Facultăţii de Medicină, care
sunt condițiile pentru a obține un brevet de turism de tip manager în activitatea de
turism și care este capacitatea profesională conferită de acesta posesorului?
M4.U4. Rezumat
Pe teritoriul României, operatorul economic poate desfășura activități de ofertare
și comercializare a serviciilor și/sau pachetelor de servicii turistice numai în baza
licenței de turism.
Licenţa de turism este documentul eliberat de către autoritatea administraţiei

capacitatea unei persoane juridice - titularul licenţei, de a comercializa servicii
turistice în condiţii de calitate şi siguranţă pentru turişti/consumatori finali.
Licența de turism poate fi eliberată pentru următoarele tipuri de agenții de turism:

- turoperatoare,
- detalista.
Brevetul de turism este documentul eliberat de către autoritatea administraţiei

capacitatea profesională în domeniul turismului a persoanelor fizice care asigură
conducerea agenţiilor de turism şi/sau a structurilor de primire turistice.
Brevetul de turism poate fi eliberat pentru următoarele funcţii:

- manager în activitatea de turism;
- director de agenţie de turism;
- director de hotel;
- director de restaurant;
- cabanier.
80
Activitățile de ofertare și a. licenței de voiaj

comercializare a serviciilor b. licenței de turism
și/sau pachetelor de servicii c. licenței de transport
1.
turistice, pe teritoriul d. toate variantele
României, se fac numai în
baza:
a. detailiste
Agențiile de turism pot fi, de b. turoperatoare
2.
tip: c. de voiaj
d. nici una din variante
a. 10 mp
Suprafaţa agenției de turism
b. 12 mp
3. touroperatoare trebuie sa fie
c. 16 mp
de minimum:
d. 18 mp
Brevetul de turism atestă a. agenţiilor de turism
capacitatea profesională în b. structurilor de primire turistice
4. domeniul turismului a c. agențiilor de voiaj
persoanelor fizice care asigură d. toate variantele
conducerea:
a. Director de restaurant
Brevetul de turism poate fi, de b. Cabanier
5.
tip: c. Director de agenție de turism
d. Administrator de pensiune

Completaţi Declaraţia standardizată (Anexa nr. 6 din Ordinul ministrului
dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051/2011 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor
de turism) pentru eliberarea licenței de turism pentru o agenție de turism,
respectând condiţiile şi criteriile de licențiere privind tipul agenției de turism
corespunzătoare, pentru următoarea situaţie: nu a mai deținut licență de turism, este
81
situată în Bucureşti, parter comercial, suprafața comercială a agenției este de 12 mp.

Anexa nr. 6
DECLARAŢIE*)
pe propria răspundere dată în temeiul prevederilor
art. 4, alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1267/2010
Subsemnatul______________________________________,C.N.P
__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/,
act de identitate _____seria_____nr._______________în calitate de (se bifează cu x căsuţa corespunzătoare):
Administrator/asociat (în sensul Legii nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare)
sau
Titular/Reprezentant legal pentru:
Persoană fizică autorizată Întreprindere familială
Societate comercială
Întreprindere individuală Altă formă juridică
_____________________________________________________________________________________
(denumirea operatorului economic care desfăşoară activităţi specifice agenţiilor de turism)
cu sediul social în localitatea ___________________________, str.
____________________________nr.___
bl.____sc.____et.____ap.____ judeţ/sector_______________________,
solicit eliberarea licenţei de turism anexei licenţei de turism pentru agenţia de
turism/reprezentanţa situată în localitatea _______________________________________, str.
__________________________, nr._____bl._____sc._____et._____ap._____ judeţ/sector____,
tel.______________fax_________________, e-
mail___________________site________________________
şi cunoscând prevederile art. 292 din Codul Penal privind falsul în declaraţii, DECLAR PE PROPRIA
RĂSPUNDERE că am luat la cunoştinţă de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1267/2010 privind
eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, precum şi ale Normelor
metodologice de aplicare a acesteia şi că sunt îndeplinite în totalitate condiţiile şi criteriile de
funcţionare prevăzute în anexele la Normele sus-menţionate, pe care certific că le îndeplinesc şi mă
oblig să le respect pe toată durata funcţionării agenţiei de turism menţionate mai jos, pentru tipul
declarat.
Agenţia de turism:___________________________________________________(denumire)
de tip : TUROPERATOARE sau DETAILISTĂ
cu vanzare directă la public
fără vanzare directă la public
Ataşez prezentei declaraţii următoarele documente:
4. Certificatul constatator emis de O.R.C. în original sau copie legalizată
5. Copie a poliţei de asigurare
6. Copia contractului care atestă dreptul de proprietate/alt drept real sau de utilizare asupra
spaţiului
7. Licenţa de turism**) sau anexa licenţei de turism**)
8. Copia licenţei de turism (în cazul înregistrării unei filiale/sucursale/sediu

secundar/reprezentanţe
Data ______________________ Semnătura __________

Stampila___________
_
82

 1b – 2a,b – 3c – 4a,b – 5a,b,c
3. Foris, D., Teza de doctorat Autoritate şi administraţie publică în turism,

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti, 2010
4. Hotărârea Guvernului nr. 1267 din 8 decembrie 2010 privind eliberarea
certificatelor de clasificare, a licenţelor si brevetelor de turism, publicată
în Monitorul Oficial nr. 866 din 23 decembrie 2010
5. Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051 din 3
martie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea
certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, publicat în
Monitorul Oficial nr. 182 din 15 martie 2011.
83
Modulul 5 . Reglementări privind comercializarea pachetelor de

servicii turistice și operațiuni aferente activității agenției de
turism
Cuprins
Introducere .................................................................................................................... 84
M5.U1. Comercializarea pachetelor de servicii turistice .............................................. 85
M5.U2. Reglementări privind operațiuni aferente activității agenției de turism .......... 91
M5.U3. Rezumat ........................................................................................................... 98
M5.U5. Temă de control……………………………………………………………..100
M5.U.6 Bibliografie modul 5 ……………………………………………………….100
Introducere
Modulul tratează următoarele subiecte:
– Comercializarea pachetelor de servicii turistice – contractul cadru;
– Cadrul legal de reglementare a operațiunilor aferente activității agenției de
turism.
1. pachet de servicii turistice - combinaţia prestabilită a cel puţin două dintre
următoarele trei grupe de servicii, cu condiţia ca durata neîntreruptă a acestora să
depăşească 24 de ore sau să cuprindă o înnoptare şi anume:
a) transport;
b) cazare;
c) alte servicii, fără legătură cu transportul sau cazarea sau care nu sunt accesorii
ale acestora şi care reprezintă o parte semnificativă a pachetului de servicii
turistice, cum ar fi: alimentaţie, tratament balnear, agrement şi altele asemenea;
2. contract de comercializare a pachetului de servicii turistice, denumit în
continuare contract - acordul de voinţă dintre agenţia de turism şi turist, care are ca
obiect cumpărarea unui pachet de servicii turistice de către turist şi eliberarea
documentelor de plată şi a documentelor de călătorie de către agenţia de turism;
3. turistul – persoana care a cumpărat pachetul de servicii turistice ori componente
ale acestuia de la agenţia de turism sau orice persoană sau grup de persoane fizice
constituite în asociaţii care cumpără sau se angajează să cumpere pachetul de
servicii turistice - contractant principal – sau orice persoană în numele căreia
contractantul principal se angajează să cumpere pachetul de servicii turistice - alţi
beneficiari - sau orice persoană în favoarea căreia contractantul principal ori alţi
beneficiari cedează pachetul de servicii turistice - cesionarul.
4. contravenţie - fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, prin
84
ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului
local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a
consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
 Să cunoştem cadrul legal privind comercializarea pachetelor de servicii
turistice – contractul cadru;
 Să cunoaştem cadrul legal de reglementare a operațiunilor aferente
activității agenției de turism privind: operațiunile de intermediere,
contractele, tarifele și taxele turistice, efectuarea operațiunilor valutare, a
transportului turistic, regimul vizelor, regimul vamal și regimul
contravențiilor în România, respectiv aspecte privind controlul activităţii
agențiilor de turism.
 să înţeleagă și să întocmească contractul cadru privind comercializarea
pachetelor de servicii turistice;
 să cunoască cadrul legal de reglementare a operațiunilor aferente activității
agenției de turism privind: operațiunile de intermediere, contractele, tarifele și
taxele turistice, efectuarea operațiunilor valutare, a transportului turistic,
regimul vizelor, regimul vamal și regimul contravențiilor în România;
 să întocmească contractul de colaborare dintre agenția de turism turoperatoare
și detailistă;
 să întocmească contractul de prestații hoteliere;
 să cunoască aspecte privind controlul activităţii agențiilor de turism.
Durata medie de parcurgere a celei de a treia unităţi de învăţare este de 2 ore.

M5.U1. Comercializarea pachetelor de servicii turistice
Reglementarea activităţii de comercializare a pachetelor de servicii turistice este

prevăzută în Ordonanţa Guvernului nr. 107 din 30 iunie 199915, republicată în anul 2008 şi
aprobată cu modificări prin Legea nr. 631 din 16 noiembrie 200116, are ca obiect armonizarea
legislaţiei cu cea a statelor membre ale Uniunii Europene privind pachetele de servicii
turistice vândute sau oferite spre vânzare pe teritoriul României, indiferent de locul de
realizare al acestora.
Comercializarea pachetelor de servicii turistice se realizează cu respectarea cerinţelor
de informare a turistului, respectiv informaţiile privind conţinutul pachetul de servicii
turistice, preţul acestuia şi toate celelalte condiţii (inclusiv informaţii de ordin general privind
regimul vizelor şi paşapoartelor şi formalităţile de sănătate necesare pentru călătorie şi şedere)
aplicabile contractului trebuie să conţină informaţii corecte şi clare, agenţia de turism având
15
Ordonanţa Guvernului nr. 107 din 30 iunie 1999, privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii
turistice, republicată în temeiul art. V lit. p) din titlul III din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor
incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană
privind protecţia consumatorilor – Publicat în Monitorul Oficial nr. 448 din 16/06/2008
16
Legea nr. 631 din 16 noiembrie 2001, pentru aprobarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 107/2001
privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice - Publicat în Monitorul Oficial nr. 754 din
27/11/2001
85
obligaţia de a furniza turiştilor în scris, toate aceste informaţii, în vederea încheierii

contractului. Nerespectarea acestor obligaţii constituie contravenţie.
Obligaţia de furnizarea a bonul de comandă de către agenţia de turism, turistului, se
aplică numai în cazul pachetelor de servicii care nu fac parte din oferta agenţiei.
Nerespectarea acestei obligaţii constituie contravenţie.
Contractul ia naştere în momentul în care turistul primeşte confirmarea scrisă a
rezervării, ce se transmite de organizatorul sau detailistul călătoriei turistice, care acţionează
în numele organizatorului, în cel mult 60 de zile calendaristice de la data semnării bonului de
comandă17.
Bonul de comandă trebuie să cuprindă următoarele elemente:
a) destinaţia/destinaţiile călătoriei turistice, durata şi datele de sosire şi de plecare;
b) mijlocul/mijloacele de transport şi categoria acestuia/acestora;
c) tipul şi categoria structurilor de primire;
d) serviciile de masă (pensiune completă/demipensiune/mic dejun);
e) programul turistic solicitat;
f) numărul de persoane pentru care se comandă pachetul de servicii turistice, numărul de
copii, vârsta şi actele de identificare a acestora;
g) alte solicitări speciale.
Contractul trebuie să cuprindă cel puţin următoarele clauze:
a) destinaţia/destinaţiile călătoriei turistice şi, în cazul perioadelor de sejur, durata şi datele de
sosire şi de plecare;
b) mijlocul/mijloacele de transport utilizat/utilizate, caracteristicile şi categoriile de clasificare
a acestuia/acestora, datele, orele şi locurile de plecare/sosire, la ducere şi la întoarcere;
c) în cazul în care pachetul de servicii turistice include şi cazarea, adresa şi categoria de
clasificare ale structurilor de primire turistice, în conformitate cu reglementările ţărilor de
primire;
d) serviciile de masă furnizate: pensiune completă, demipensiune, mic dejun;
e) dacă realizarea pachetului de servicii turistice necesită un număr minim de persoane, data
limită de informare a turistului privind anularea călătoriei turistice comandate;
f) ruta;
g) vizitele, excursiile sau alte servicii care sunt incluse în preţul total convenit al pachetului de
servicii turistice;
h) denumirea şi sediul/adresa agenţiei/agenţiilor de turism organizatoare şi, după caz, ale
agenţiei de turism detailiste şi ale societăţii de asigurări;
i) preţul pachetului de servicii, cu indicarea cazurilor în care acesta poate fi modificat, şi
tarifele pentru anumite servicii: taxe de aterizare, îmbarcare/debarcare în porturi şi pe
aeroporturi, taxe de turist, dacă acestea nu sunt incluse în preţul pachetului de servicii
turistice;
j) termenele şi modalitatea de plată;
k) solicitările speciale ale turistului făcute cunoscute agenţiei de turism organizatoare sau
celei detailiste în momentul efectuării comenzii şi acceptate de cele două părţi;
l) termenele în care turistul trebuie să transmită o eventuală reclamaţie pentru neexecutarea
sau executarea necorespunzătoare a contractului de călătorie turistică;
m) condiţiile de modificare şi de reziliere a contractului;
n) obligaţiile agenţiei/agenţiilor de turism în cazul anulării călătoriei, a înlocuirii sau al
neasigurării unor servicii;
o) posibilitatea de transfer a contractului de către turist unei terţe persoane şi modul de
realizare a acestuia;
p) eventualele modificări pe care agenţia de turism le poate aduce serviciilor cumpărate;
r) răspunderea agenţiei şi despăgubirea turistului în cazul nerespectării clauzelor contractuale.
Necuprinderea elementelor obligatorii în bonul de comandă şi, respectiv, al clauzelor
obligatorii în contract, precizate mai sus, reprezintă contravenţie.
În toate cazurile, agenţia de turism are obligaţia să înmâneze turistului un exemplar
din contract. Contractul poate fi prezentat şi sub forma unui catalog, pliant sau alt înscris,
17
Ordonanţa Guvernului nr. 107 din 30 iunie 1999, privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii
turistice, republicată, art. 11, alin.2 – Publicat în Monitorul Oficial nr. 448 din 16/06/2008
86
dacă turistul este informat despre aceasta şi dacă documentul conţine toate informaţiile
precizate mai sus.
În contract este necesară consemnarea clauzelor referitoare la posibilitatea cesionării
contractului de către turist unei terţe persoane, adică a drepului de cesionare, a obligaţiilor şi
responsabilităţilor turistului care cesionează (de anunţare a agenţie asupra acestui aspect,
responsabilitate solidară cu cesionarul la plata preţului călătoriei şi a eventualelor costuri
suplimentare) şi respectiv a cesionarului (trebuie să îndeplinească toate condiţiile prevăzute în
pachetul de servicii turistice contractat, responsabilitate de plată a preţului călătoriei şi a
eventualelor costuri suplimentare).
Reglementările cu privire la modificarea preţuri sunt clare, astfel încât, preţurile
stabilite în contract nu pot fi modificate, cu excepţia cazului în care contractul prevede în mod
explicit acest lucru, atât în vederea majorării, cât şi a reducerii, precum şi modul de calcul al
acestora, şi numai dacă modificarea are loc ca urmare a variaţiilor:
a) costurilor de transport, inclusiv costul carburantului;
b) redevenţelor şi taxelor aferente serviciilor de aterizare, debarcare/îmbarcare în porturi şi
aeroporturi şi a taxelor de turist;
c) cursurilor de schimb valutar aferente pachetului de servicii turistice contractat.
Preţurile stabilite în contract nu pot fi majorate, în niciun caz, în cursul celor 20 de zile
calendaristice care preced data plecării.
În cazul în care preţurile stabilite în contract sunt majorate cu peste 10%, indiferent de
motivele majorării, turistul poate rezilia contractul fără nicio obligaţie faţă de agenţia de
turism, aceasta din urmă având obligaţia de a rambursa imediat turistului toate sumele
aferente călătoriei turistice plătite de acesta, inclusiv comisionul.
Nerespectarea reglementărilor referitoare la nemodificarea preţurilor constituie
contravenţie.
În cadrul obligaţiilor agenţiei de turism se înscrie şi cazul în care agenţia de turism
este nevoită să modifice una dintre prevederile esenţiale ale contractului, situaţie în care
aceasta are obligaţia să informeze turistul cu cel puţin 15 zile înainte de data plecării, iar
acesta este obligat să comunice agenţiei de turism, în termen de 5 zile de la primirea
înştiinţării, hotărârea sa de a opta fie pentru:
a) rezilierea contractului fără plată de penalităţi;
b) acceptarea noilor condiţii ale contractului.
Neinformarea turistului cu privire la modificarea uneia dintre prevederile esenţiale ale
contractului în termenul precizat mai sus constituie contravenţie.
Constatăm una dintre obligaţiile turistului, aceea de a comunica agenţiei hotărârea de
acceptare a noilor condiţii ale contractului sau de a rezilia contractul, fără plata de penalităţi,
într-un termen precizat expres.
În cadrul clauzei de reziliere a contractului fără penalităţi, turistul are următoarele
drepturi:
a) să accepte, la acelaşi preţ, un alt pachet de servicii turistice de calitate echivalentă sau
superioară, propus de agenţia de turism;
b) să accepte un pachet de servicii de calitate inferioară, propus de agenţia de turism, cu
rambursarea imediată a diferenţei de preţ;
c) să i se ramburseze imediat toate sumele achitate în virtutea contractului;
d) să solicite agenţiei de turism şi o despăgubire pentru neîndeplinirea prevederilor
contractului iniţial, cu excepţia cazurilor în care:
- anularea s-a făcut datorită nerealizării numărului minim de persoane menţionat în contract,
iar agenţia de turism a informat turistul în scris, în termenul menţionat în contract, termen care
nu poate fi mai mic de 15 zile calendaristice premergătoare datei plecării;
- anularea s-a datorat unui caz de forţă majoră, prin acesta înţelegându-se circumstanţe
anormale şi imprevizibile, independente de voinţa celui care le invocă şi ale căror consecinţe
nu au putut fi evitate în ciuda oricăror eforturi depuse, în aceasta nefiind incluse
suprarezervările;
- anularea s-a făcut din vina turistului.
Nerambursarea imediată a sumelor achitate în virtutea contractului, de către agenţia de
turism, turistului, în cadrul clauzei de reziliere a contractului fără penalităţi, constituie
contravenţie.
87
Rezilierea contractului de către turist poate fi realizată în orice moment, în totalitate

sau în parte. În cazul în care turistul reziliază contractul pentru un motiv care îi este imputabil,
el va despăgubi agenţia de turism pentru prejudiciul creat acesteia ca urmare a rezilierii.
Despăgubirea se poate ridica la maximum preţul călătoriei turistice18.
În cazul în care, după începerea călătoriei turistice, o parte importantă din serviciile
prevăzute în contract nu este realizată, sau agenţia de turism organizatoare constată că nu le
va putea realiza, aceasta este obligată:
a) să ofere turistului alternative corespunzătoare în vederea continuării călătoriei turistice, fără
majorarea preţului;
b) să restituie turistului sumele ce reprezintă diferenţa dintre serviciile achitate şi cele efectiv
prestate în timpul călătoriei turistice;
c) în cazul în care nu pot fi oferite turistului alternative corespunzătoare sau acesta nu le
acceptă din motive întemeiate, să asigure fără costuri suplimentare transportul retur al
turistului la locul de plecare ori în alt loc agreat de acesta şi, după caz, despăgubirea pentru
serviciile neprestate.
Nerespectarea obligaţiilor agenţiei de turism, pentru cazul în care, după începerea
călătoriei turistice, o parte importantă din serviciile prevăzute în contract nu este realizată sau
agenţia de turism organizatoare constată că nu le va putea realiza, precizate mai sus, constituie
contravenţie.
Agenţia de turism este răspunzătoare pentru buna executare a obligaţiilor asumate prin
contract, inclusiv în situaţia în care aceste obligaţii trebuiau îndeplinite de către o altă agenţie
de turism, sau de către alţi prestatori de servicii, cu excepţia următoarele cazuri, în a căror
situaţie agenţia de turism parte în contract este obligată să acorde prompt asistenţă
consumatorului aflat în dificultate:
a) când neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor asumate prin contract se
datorează turistului;
b) când neîndeplinirea obligaţiilor se datorează unor cauze de forţă majoră, sau unui
eveniment pe care nici agenţia de turism, nici furnizorul sau prestatorul de servicii, cu tot
efortul depus, nu îl puteau prevedea sau evita;
c) când neîndeplinirea obligaţiilor se datorează unui terţ care nu are legătură cu furnizarea
serviciilor prevăzute în contract, iar cauzele care au determinat neîndeplinirea obligaţiilor au
un caracter imprevizibil şi inevitabil.
Neexecutarea corespunzătoare a obligaţiilor asumate prin contract, inclusiv în situaţia
în care aceste obligaţii trebuiau îndeplinite de către o altă agenţie de turism sau de către alţi
prestatori de servicii, constituie contravenţie.
Pentru daunele materiale cauzate de nerespectarea de către agenţia de turism
organizatoare a serviciilor cuprinse în contract, responsabilitatea acesteia privind
despăgubirea turistului nu poate depăşi de două ori preţul pachetului de servicii turistice
înscris în contract.
Turistul trebuie să sesizeze prompt, în scris, deficienţele constatate la faţa locului, cu
privire la realizarea pachetului de servicii contractat, atât prestatorului de servicii, cât şi
agenţiei de turism de la care turistul a cumpărat pachetul de servicii turistice. Această
obligaţie a turistului trebuie menţionată clar şi explicit în contract.
În cazul unor reclamaţii ale turistului cu privire la realizarea serviciilor turistice
contractate, agenţia de turism organizatoare, agenţia de turism detailistă, precum şi prestatorii
de servicii, vor acţiona imediat pentru soluţionarea reclamaţiilor şi vor face proba eforturilor
depuse de ei în acest scop. Neacţionarea imediată pentru soluţionarea reclamaţiilor şi
neprobarea eforturilor depuse de agenţia de turism organizatoare, agenţia de turism detailistă,
precum şi prestatorii de servicii, în cazul unor reclamaţii ale turistului cu privire la realizarea
serviciilor turistice contractate, constituie contravenţie.
Agenţia de turism trebuie să fie asigurată pentru riscul de insolvabilitate sau faliment,
prin încheierea unei poliţe de asigurare cu societăţi de asigurare, privind rambursarea
cheltuielilor de repatriere şi/sau a sumelor achitate de turişti.
18
idem, art. 17
88
Agenţia de turism organizatoare şi/sau detailistă nu poate exclude sau nu poate limita
responsabilitatea ei pentru prejudiciul cauzat de moartea sau de rănirea turistului ca urmare a
acţiunilor ori a neglijenţei ei.
Contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice, care cade sub incidenţa
prezentei ordonanţe, poate da naştere unor acţiuni în justiţie, cu următoarele termene de
prescripţie:
1. Acţiunile cărora le poate da naştere un contract de comercializare a pachetului de
servicii turistice care cade sub incidenţa prezentei ordonanţe, din cauză de deces, de rănire sau
altă atingere a integrităţii fizice ori psihice a turistului, se prescriu după 2 ani.
2. În cazul rănirii sau al altei atingeri aduse integrităţii fizice ori psihice, care a cauzat
moartea după data la care contractul prevedea că ia sfârşit prestaţia ce a dat naştere la
diferend, termenul de prescripţie de 2 ani prevăzut la punctul 1 începe să curgă de la data
decesului, dar nu mai târziu de 3 ani de la data executării prestaţiei prevăzute în contract.
3. Acţiunile cărora le-a dat naştere un contract de comercializare a pachetului de
servicii turistice care cade sub incidenţa prezentei ordonanţe, altele decât cele prevăzute la
punctul 1 şi 2, se prescriu în termen de un an.
4. Termenul de prescripţie curge de la data la care contractul prevede că ia sfârşit
prestaţia ce a dat naştere diferendului.
Supravegherea activităţii de organizare sau de intermediere de călătorii turistice şi
controlul respectării dispoziţiilor prezentei ordonanţe se face de către organele de specialitate
ale ministerului de resort pentru turism şi ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
Consumatorilor, organe de control care efectuează verificări la sesizarea persoanelor
prejudiciate şi din oficiu.
Organizatorul şi/sau intermediarul de călătorii turistice are obligaţia de a prezenta în
original organelor de control contractele încheiate cu turiştii.
Agenţii economici care comercializează pachete de servicii turistice au obligaţia să
încheie contracte de comercializare a pachetelor de servicii turistice cu turiştii, conform
modelului19 prevăzut în contractul-cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice,
fără să introducă alte clauze care să defavorizeze turiştii.
Să ne reamintim...
Comercializarea pachetelor de servicii turistice se realizează cu respectarea
cerinţelor de informare a turistului.
Contractul ia naştere în momentul în care turistul primeşte confirmarea scrisă

a rezervării, ce se transmite de organizatorul sau detailistul călătoriei turistice,
care acţionează în numele organizatorului.
Agenţii economici care comercializează pachete de servicii turistice au

obligaţia să încheie contracte de comercializare a pachetelor de servicii
turistice cu turiştii, conform modelului prevăzut în contractul-cadru de
comercializare a pachetelor de servicii turistice, fără să introducă alte clauze
care să defavorizeze turiştii.
19
Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 516 din 12 aprilie 2005 pentru aprobarea
contractul-cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice, Anexa – Publicat în Monitorul Oficial nr.
334 din 20/04/2005
89
Contractul-cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice a fost aprobat

prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 516 din 12 aprile
200520.
În contractul încheiat între agenţia de turism vânzătoare şi agenţia de turism
organizatoare a pachetului de servicii turistice este obligatoriu să fie prevăzută o clauză prin
care să se stabilească răspunderea agenţiei organizatoare faţă de agenţia vânzătoare cu privire
la buna executare a pachetului de servicii turistice21. În temeiul clauzei prevăzute mai sus,
agenţia de turism vânzătoare are dreptul să cheme în garanţie agenţia de turism organizatoare
pentru plata despăgubirilor solicitate de turist, ca urmare a neexecutării obligaţiilor
contractuale din vina organizatorului.
Nerespectarea prevederilor referitoare la existenţa clauzei de stabilire a răspunderii
agenţiei organizatoare faţă de agenţia vânzătoare cu privire la buna executare a pachetului de
servicii turistice se sancţionează prin suspendarea licenţei de turism 22 ; constatarea
contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către personalul de specialitate din
cadrul autorităţii centrale pentru turism.
Contractul-cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice cuprinde
următoatele elemente principale:
- Părţile contractante - titularii contractului,
- pachetul de servicii care face obiectul contractului (servicii la cerere, servicii din
oferta standard, servicii comercializate pe bază de vouchere sau bilete de odihnă
şi/sau de tratament),
- bonul de comandă, voucherul, biletul de odihnă şi/sau de tratament, biletul de
excursie, programul turistic, după caz, respectiv existenţa confirmării serviciilor,
- obiectul contractului,
- preţul contractului,
- modalităţile de plată,
- drepturile şi obligaţiile Agenţiei de turism,
- drepturile şi obligaţiile turistului,
- asigurări (asigurarea turistului pentru insolvabilitatea şi sau falimentul agenţiei de
turism),
- clauze cu privire la renunţări, penalizări, despăgubiri,
- formularea şi soluţionarea reclamaţiilor.
Exemple:
Nerambursarea imediată a sumelor achitate în virtutea contractului, de către

agenţia de turism, turistului, în cadrul clauzei de reziliere a contractului fără
penalităţi, constituie contravenţie.
Identificaţi alte fapte care constituie contravenție, cuprinse în cadrul legal de

reglementare privind comercializarea pachetelor de servicii turistice.
20
contractul-cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice – Publicat în Monitorul Oficial nr. 334 din
20/04/2005
21
idem, art.2
22
idem, art. 3 alin. 1
90
M5.U2. Reglementări privind operațiuni aferente activității agenției

de turism
Reglementările privind operațiunile de intermediere în turism se referă la
modalitățile unei agenții de turism de încheiere a contractelor.
Definim următorii termeni:
Definirea termenului de contract este oferită de art. 1166 a noului Cod civil: acordul
de voințe dintre două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge
un raport juridic.
Raporturile juridice sunt expresia pe plan juridic a interacţiunii dintre persoane.
Încheierea, modificarea şi încetarea raporturilor juridice presupune pe de o parte exercitarea
unor drepturi, iar pe de altă parte asumarea unor obligaţii.
Cele mai uzitate tipuri de contacte în cadrul activității agențiilor de turism sunt:
Contractul de turism internaţional – reprezintă acordul de voinţă, exprimat în formă scrisă,
prin care una dintre părţi, dintr-o anumită ţară, denumită vânzător se angajează să vândă
celeilalte părţi, dintr-o altă ţară, denumită cumpărător produse turistice determinate cantitativ
şi calitativ, într-un anumit loc, la o anumită dată şi contra unui preț.
Contractul de colaborare dintre agenţiile de turism - Contractul de colaborare dintre

agenţia de turism touroperatoare şi agenţia de turism revânzătoare – cuprinde
responsabilităţile agenţiei de turism touroperatoare și ale agenţiei de turism detailiste
(revânzătoare), privind comercializarea pachetului de servicii turistice organizat de către
agenția touroperatoare.
Referitor la încheierea acestui tip de contract, în cadrul art. 2 din Ordinul ministrului
transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 516/2005 din 12/04/2005, regăsim prevederi
speciale privind obligativitatea cuprinderii clauzei de stabilire a răspunderii agenției
organizatoare față de agenția vânzătoare cu privire la buna executare a pachetului de servicii
turistice, în contractul încheiat între acestea.
(1) În contractul încheiat între agenţia de turism vânzătoare şi agenţia de turism
organizatoare a pachetului de servicii turistice este obligatoriu să fie prevăzută o clauză prin
care să se stabilească răspunderea agenţiei organizatoare faţă de agenţia vânzătoare cu
privire la buna executare a pachetului de servicii turistice23.
(2) În temeiul clauzei prevăzute la alin. (1), agenţia de turism vânzătoare are dreptul să
cheme în garanţie agenţia de turism organizatoare a pachetului de servicii turistice pentru
plata despăgubirilor solicitate de turist ca urmare a neexecutării obligaţiilor contractuale din
vina organizatorului24.
Pentru nerespectarea prevederii mai sus menționate, se aplică sancțiunea de retragere a
licenței de turism, sancțiune care poate fi aplicată de către personalul cu atribuții de control
din cadrul autorității publice centrale responsabilă în domeniul turismului.
Contractul pentru prestaţiile hoteliere - contractul prin care un hotelier (prestator de

servicii turistice) se angajează cu titlu oneros (contra cost) să ofere unui client cazare
temporară, precum şi servicii complementare într-o unitate de cazare pe care o administrează
și care poate fi încheiat direct cu clientul sau indirect, prin intermediul unei agenţii de turism.
Contractul de comercializare a serviciilor/pachetelor de servicii turistice încheiat între

agenția de turism și turist - a fost tratat în cadrul modulului M5.U1.
În cadrul agenției de turism, reglementarea tarifelor turistice este efectuată în funcție
de piață și costurile prestațiilor, ca element al politicii de preț, parte a politicii de marketing
turistic. Astfel, reflectarea într-o paletă largă de prețuri și tarife (accesibilă unui număt mare
23
contractul-cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice, art. 2 alin (1) – Publicat în Monitorul Oficial
nr. 334 din 20/04/2005
24
idem, alin (2)
91
de consumatori), a multitudinii de combinații a elementelor componente ale produsului

turistic, poate constitui un veritabil punct forte al agenției de turism.
În practica turistică sunt uzitate o serie de stategii în stabilirea politicii de preț, dintre
care amintim:
- strategia tarifelor psihologice (spre exemplu, prețul pachetului turistic de 399 Euro în
loc de 400 Euro);
- stategia tarifelor diferențiate – tactica aplicării unor prețuri și tarife care se
diferențiază după natura ofertei, conținutul sau componentele pachetului de servicii, criterii
temporare etc;
- stategia tarifelor forfetare – tactica ofertei unui pachet minimal de servicii obligatorii
(cazare, alimentație, transport, transfer) la un preț redus;
- stategia tarifului ridicat – poate fi utilizată în cazul unei oferte exclusive sau limitate
din punct de vedere concurențial, sau în cazul unei oferte de lux;
- stategia tarifului scăzut – poate fi folosită ca strategie de lansare de pătrundere pe
piață (aplicată pentru un produs turistic determinat, pentru o perioadă de timp limitată) sau ca
strategie de stimulare a cererii de servicii destinat unui segment al clientelei cu venituri
modeste;
- stategia tarifului de monopol – utilizată în cazul produselor turistice în exclusivitate.
Stabilirea tarifelor turistice trebuie să respecte reglementările legale în vigoare privind

concurența neloială25.
Reglementarea efectuării operațiunilor valutare 26 pe teritoriul României, specifice

activității agenților de turism, se regăsește în Regulamentul privind efectuarea operațiunilor
valutare, emis de Banca Națională a României.
Prin operațiuni valutare, în sensul regulamentului mai sus menționat, se întelege

încasarile, plățile, compensările, transferurile, creditările, tranzacțiile financiare și de
capitaluri cu valori mobiliare și imobiliare, exprimate în monedele altor țări sau în unități
monetare compozite, precum și operațiunile efectuate în moneda natională "leu", atunci când
acestea din urmă au loc între rezidenți si nerezidenți.
Pe teritoriul României, încasările, plățile, compensările, transferurile, creditările,

precum și alte tranzacții financiare și de capitaluri între persoanele juridice rezidente și între
acestea și persoane fizice rezidente, se realizează numai în moneda națională (leu).
Operaţiunile valutare aferente prestaţiilor externe de turism şi transport de persoane

pot fi efectuate între persoanele juridice rezidente prin conturi bancare, iar între persoane
juridice şi fizice rezidente, şi în numerar.
Reglementarea taxelor turistice 27 este prevăzută în Codul Fiscal, în secțiunea

impozitelor și taxelor locale.
Taxa hotelieră este taxa pentru şederea într-o unitate de cazare, care poate fi instituită
într-o localitate de către consiliul local. Taxa hotelieră se încasează de către persoanele
juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea, o dată cu luarea în evidenţă a
25
Legea nr. 11 din 29 ianuarie 1991 privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările
ulterioare – Publicat în Monitorul Oficial nr. 24/30.01.1991
26
Regulamentul nr. 7 privind efectuarea operațiunilor valutare, emis de Banca Națională a României la 18
august 1994, cu modificările și completările ulterioare
27
Codul fiscal 2012, Titlul IX, Cap. VIII – Taxa hotelieră
92
persoanelor cazate și se varsă lunar la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza

căreia este situată aceasta, până la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei în care s-a
colectat taxa hotelieră de la persoanele care au plătit cazarea. În acest sens, unitățile de cazare
au și obligația de a depune lunar o declarație la compartimentul de specialitate al autorității
administrației publice locale, până la data mai sus menționtă.
Taxa hotelieră se calculează prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare practicate
de unitățile de cazare.
Taxa hotelieră este instituită de consiliul local în cotă de 1% din valoarea totală a
cazării/tariful de cazarea pentru fiecare zi de sejur a turistului.
Taxa hotelieră se datorează pentru întreaga perioadă de şedere, cu excepţia cazului
unităţilor de cazare amplasate într-o staţiune turistică, situație în care taxa se datorează numai
pentru o singură noapte, indiferent de perioada reală de cazare.
Taxa hotelieră nu se aplică pentru:
a) persoanele fizice în vârstă de până la 18 ani inclusiv;
b) persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori persoanele invalide de gradul I
sau II;
c) pensionarii sau studenţii;
d) persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii stagiului militar;
e) veteranii de război;
f) văduvele de război sau văduvele veteranilor de război care nu s-au recăsătorit;
g) persoanele fizice prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind
acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu
începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în
prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;
h) soţul sau soţia uneia dintre persoanele fizice menţionate la lit. b) - g), care este
cazat/cazată împreună cu o persoană menţionată la lit. b) - g).
Să ne reamintim...
Stabilirea tarifelor turistice trebuie să respecte reglementările legale în

vigoare privind competiția neloială.
Taxa hotelieră se datorează pentru întreaga perioadă de şedere, cu excepţia

cazului unităţilor de cazare amplasate într-o staţiune turistică, situație în care
taxa se datorează numai pentru o singură noapte, indiferent de perioada reală
de cazare.
Regimul de vize pentru cetățenii români pentru a călători în străinătate poate fi accesat
utilizând site-ul Ministerului Afacerilor Externe28, unde sunt cuprinse informații privind:
- vizele și serviciile consulare,
- sfaturi de călătorie în străinătate: condiții, alerte și ghiduri de călătorie.
28
www.mae.ro – site oficial al Ministerului Afacerilor Externe
93
Regimul vamal aplicabil călătorilor și altor persoane fizice 29 se regăsește în

prevederile Codului Vamal și cuprinde precizări privind:
- declararea bunurilor;
- controlul vamal al bunurilor;
- regimul vamal aplicabil persoanelor fizice;
- regimul vamal aplicabil misiunilor diplomatice și oficiilor consulare acreditate în
România, precum și membrilor acestora.
Clasificarea autocarelor pentru transporturi turistice în trafic intern şi internaţional

şi pentru transporturi publice de persoane în trafic internaţional se realizează în baza
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 951 din 28 noiembrie 1995 și are ca scop stabilirea
condițiilor și a criteriilor pe baza cărora se eliberează certificatele de clasificare și însemnele
corespunzătoare clasificării acordate autocarelor destinate transportului de turiști în trafic
intern și internațional și transportului public de persoane în trafic internațional, în vederea
protecției pasagerilor și cresterii calității serviciilor turistice și de transport. Clasificarea este
efectuată de către „Registrul Auto Român”, care eliberează certificatul de clasificare.
Definim următorii termeni:
a) autocare - autovehicule destinate transportului de persoane, având cel putin 10
locuri pe scaune, inclusiv cel al conducătorului, cu excepția transportului urban și suburban;
b) autocare clasificate pe stele - autocare utilizate pentru transporturi turistice în trafic
intern și internațional; autocarele clasificate pe stele pot fi utilizate și pentru transporturi
publice de persoane în trafic international;
c) autocare clasificate pe categorii - autocare destinate transportului public de persoane
în trafic internațional, după cum urmează: - autocare de scurtă distanță - autocare destinate
efectuării de transporturi publice de persoane pe distanțe de maximum 1.000 km pe sens -
autocare de medie distanta - autocare destinate efectuării de transporturi publice de persoane
pe distanțe de până la 1.500 km pe sens; - autocare de lungă distanță - autocare destinate
efectuării de transporturi publice de persoane, fără limite de distanță;
d) transport turistic - componentă de bază a pachetului de servicii turistice, care prin
prestații specifice reglementate de Ministerul Transporturilor, asigură ocazional deplasarea în
scop turistic a unui grup de persoane, prin intermediul unei agenții de turism;
e) transport public de persoane - activitate de transport de persoane, planificată
(transport de linie) sau neplanificată (transporturi ocazionale), efectuată pe bază de tarife
stabilite conform reglementărilor în vigoare.
Normele metodologice privind clasificarea autocarelor pentru transporturi turistice în
trafic intern şi internaţional şi pentru transporturi publice de persoane în trafic internaţional au
fost aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 254 din 29 iulie 1996, în scopul
stabilirii condiţiilor şi criteriilor în baza cărora se eliberează certificatele de clasificare şi
însemnele corespunzătoare clasificării acordate autocarelor destinate transportului de turişti în
trafic intern şi internaţional şi pentru transporturi publice de persoane în trafic internaţional.
Pentru clasificarea pe stele a autocarelor de turism – de la 1 la 4 stele - se aplică
Sistemul international al I.R.U. de clasificare a autocarelor de turism, adaptat la legislația din
România.
Clasificarea pe categorii a autocarelor se aplică astfel:
- categoria a III-a - autocare/autobuze pentru transporturi publice de persoane, pe distanțe
scurte;
- categoria a II-a - autocare/autobuze pentru transporturi publice de persoane, pe distanțe
medii și scurte;
- categoria I - autocare/autobuze pentru transporturi publice de persoane, pe distanțe mari.
Verificarea îndeplinirii criteriilor de apreciere se efectuează de către comisia de
clasificare.
Condițiile de clasificare a autocarelor pentru transporturi turistice în trafic intern şi
internaţional şi pentru transporturi publice de persoane în trafic internaţional cuprind atât
cerințe tehnice cît și cerințe legate de securitatea pasagerilor.
29
Codul vamal – Reguli de aplicare, Cap. VIII – Regimul vamal aplicabil călătorilor și altor persoane fizice
94
Criteriile de clasificare pe stele (de la 1 la 4 stele) a autocarelor sunt prezentate în

Anexa 5 iar criteriile de clasificare pe categorii (I, II, şi III) a autocarelor şi autobuzelor sunt
prezentate în Anexa 6 din ordinul ministrului transporturilor mai sus menţionat.
Să ne reamintim...
Autocarele pentru transporturi turistice în trafic intern şi internaţional şi
pentru transporturi publice de persoane în trafic internaţional se clasifică :
- pe stele (1, 2 3, 4 stele),
- pe categorii (I, II, III).
Controlul activităţii agențiilor de turism este efectuat de către toate organele de

control specializate, în domeniile: financiar-fiscal, sanitar, protecţia consumatorului, protecţia
muncii, inspecţia muncii, protecţia împotriva incendiilor, protecţia turistului, precum şi în alte
domenii prevăzute de lege.
Instituţii publice cu atribuţii de control al activităţii agențiilor de turism:
 în domeniul financiar-fiscal: Ministerul finanţelor (Direcţia finanţelor publice, Garda
financiară)
 în domeniul sanitar: Ministerul Sănătăţii (Direcţia judeţeană de sănătate publică)
 în domeniul protecţiei consumatorului: Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Consumatorului (Comisariatul judeţean pentru protecţia consumatorului)
 în domeniul protecţiei/inspecţiei muncii: Ministerul Muncii (Inspecţia muncii şi
Direcţia judeţeană de muncă)
 în domeniul protecţiei împotriva incendiilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor
(Insectoratul de Situaţii de Urgenţă)
 în domeniul protecţiei turistului: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Desfăşurarea controlului în agențiile de turism se face cu respectarea prevederilor

Ordonanţei Guvernului nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor
actualizată.
Contravenţia este fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, prin
ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al
comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului
judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în toate domeniile de activitate se efectuează
prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului.
Actele normative prin care se stabilesc contravenţii vor cuprinde descrierea faptelor ce
constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea; în
cazul sancţiunii cu amenda se vor stabili limita minimă şi maximă a acesteia sau, după caz,
cote procentuale din anumite valori; se pot stabili şi tarife de determinare a despăgubirilor
pentru pagubele pricinuite prin săvârşirea contravenţiilor.
Sancţiunile contravenţionale sunt principale şi complementare.
- Sancţiunile contravenţionale principale, aplicabile structurilor de primire turistice, sunt:
- avertismentul;
- amenda contravenţională.
- Sancţiunile contravenţionale complementare aplicabile agențiilor de turism pot fi:
b) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a
unei activităţi;
95

f) retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi de comerţ
exterior, temporar sau definitiv.
Reglementările privind constatarea, stabilirea și aplicarea sancțiunii, precum și a
plângerii impotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei sunt
cuprinse în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic
al contravenţiilor actualizată.
Acțiunile de control desfăsurate în agenția de turism, de către toate organele de control

specializate, se înscriu obligatoriu în Registrul unic de control30.
Să ne reamintim...
Controlul activităţii agențiilor de turism este efectuat de către toate

organele de control specializate, în domeniile: financiar-fiscal, sanitar,
protecţia consumatorului, protecţia muncii, inspecţia muncii, protecţia
împotriva incendiilor, protecţia turistului, precum şi în alte domenii
prevăzute de lege.
Exemple
Model de contract pentru prestații hoteliere, încheiat între un prestator de servicii
turistice în structuri de primire turistice și o agenție de turism:
CONTRACT nr .2...
Încheiat astăzi 25.06.2009
ȋntre:
S.C. PASTRAVARIA S.R.L., cu sediul ȋn loc. Arpaşu de Sus nr. 205, jud. Sibiu,
(Adresa corespondenţă: Sibiu, str. Infanteriștilor nr. 199), ȋnregistrată la
Registrul Comerţului sub nr. J32/444/2001, CUI 12345678, IBAN
xxxxxxxxxxxxxxx deschis la Banca Raiffeisen sucursala Sibiu, reprezentată prin
Ion Marin – administrator, ȋn calitate de PRESTATOR
şi
S.C. DORA TURISM S.R.L. cu sediul ȋn București. str. Apolodor nr. 89, sect. 5,
ȋnregistrată la Registrul Comerţului sub nr J/.40./.13254377, CUI 87654321, cont
deschis la banca Transilvania, sucursala Unirii IBAN xxxxxxxxxxxxxxxxxxx,
titular al Agenției de turism Dora Turism, de tip turoperatoare, posesoare a
licenței de turism nr. 2435/23.05.2011, reprezentată prin Dumitru Dorin, având
funcţia de administrator, ȋn calitate de BENEFICIAR
Art. 1. Obiectul prezentului contract ȋl constituie asigurarea de către prestator, a

serviciilor turistice de cazare, masă şi sală conferinţă ȋn cadrul structurii de
primire turistice Pensiune turistică şi restaurant “Păstrăvăria Arpaș”, posesoare a
certificatului de clasificare nr. 2222/03.09.2010, pentru turiştii sosiţi ȋn mod
30
Legea nr. 252 din 10 iunie 2003 privind registrul unic de control – Publicată în Monitorul Oficial nr.
429/18.06.2003
96
organizat prin intermediul beneficiarului ȋn baza prezentului contract.

Art. 2. Prestatorul va pune la dispoziţia beneficiarului, ȋn limita disponibilităţilor
şi ȋn baza unei comenzi prealabile spaţii de cazare şi masă, săli de conferinţă cu
dotările aferente (ecran, videoproiector, retro-proiector, flip-chart, etc) solicitate
de către acesta din urmă.
Este strict interzisă aducerea băuturilor alcoolice-nealcoolice şi a produselor
alimentare ȋn incinta structurii de primire turistice.
Art. 3. Asigurarea serviciilor de cazare şi/sau masă, săli de conferinţă, servicii
suplimentare opţionale de către prestator se va face ȋn baza unei comenzi emise
de către beneficiar prin fax, e-mail sau scrisoare recomandată, comanda trebuind
să ajungă la prestator cu cel puţin 30 zile pentru grupuri şi 10 zile petru turişti
individuali ȋnainte de ȋnceperea sejurului turiştilor ȋn unitatea prestatoare.
Comanda va cuprinde următoarele elemente: ţara, firma, codul fiscal şi contul
bancar, felul serviciilor solicitate, nr. de turişti, structura, perioada de sejur,
pentru care se solicită cazare şi/sau masa, numele şi numărul de telefon al
persoanei ȋmputernicite.
Art. 4. Prestatorul va confirma sau infirma posibilitatea asigurării serviciilor
turistice solicitate ȋn termenul cel mai scurt. În ipoteza confirmării, prestatorul va
lua toate măsurile necesare pentru asigurarea serviciilor turistice solicitate de
către beneficiar prin intermediul comenzii.
Art. 5. Orice modificare faţă de comenzile iniţial solicitate prestatorului de către
beneficiar vor fi comunicate ȋn scris de către acesta din urmă de ȋndată ce le-a
cunoscut, prestatorul confirmând sau infirmând cele solicitate ȋn timp util.
Art. 6. În caz de neprezentare, beneficiarul va achita contravaloarea primei nopţi
de cazare pentru spaţiile solicitate prin comandă şi contravaloarea tuturor
serviciilor aferente zilei respective.
Art. 7. Penalităţi la anulări:
- Anularea parţială sau totală a camerelor cu cel puţin 25 zile ȋnainte de data de
intrare – nu se percep penalităţi,
- Anularea parţială sau totală a camerelor cu cel puţin 10 zile ȋnainte de data de
intrare – se percep penalităţi de 50% din valoarea serviciilor comandate,
- Anularea parţială sau totală a camerelor cu 7 zile ȋnainte de data intrării – se
penalizează cu 100% din valoarea serviciilor comandate.
În cazul pachetelor speciale (Crăciun, Revelion, Paşte etc.) se vor aplica
condiţiile de anulare speciale prezentate ȋn anexe speciale.
Art. 8. Tarifele de cazare, baremurile de masă, serviciile suplimentare angajate de
către beneficiar sunt prevăzute ȋn anexa 1, anexă ce face parte integrantă din
prezentul contract. În cazul ȋn care vor apărea modificări, acestea vor fi aduse la
cunoştinta beneficiarului ȋn timp util şi nu se vor aplica retroactiv.
Art. 9. Decontarea contravalorii serviciilor ce fac obiectul prezentului contract se
va face ȋn lei sau valută, la nivelul cursului comunicat de BNR din ziua ȋnceperii
sejurului.
Art. 10. Derularea plăţilor pentru sejurul comandat se va face astfel:
Grupuri – peste 15 persoane
- plata ȋn avans de 30% din valoarea serviciilor comandate ȋn momentul
rezervării şi confirmării ferme a serviciilor.
- Diferenţa de 70% se va achita la sfârşitul sejurului ȋn cel mult 5 zile lucrătoare
de la emiterea facturii.
În cazul pachetelor speciale, plata se va efectua conform condiţiilor prezentate ȋn
anexe speciale.
Dovada plăţilor efectuate se va transmite prin fax, conform termenului stabilit
mai sus.
Contul prestatorului ȋn lei este xxxxxxxxxxxxxxxx deschis la Banca Raiffeisen
sucursala Sibiu. Contul beneficiarului este xxxxxxxxxxxxxxx deschis la Banca
Transilvania, sucursala Unirii.
Art. 11. În cazul nerespectării obligaţiei de plată ȋn termenul de decontare
prevăzut ȋn prezentul contract, beneficiarul va datora prestatorului penalităţi de
97
0,50% pe zi de ȋntârziere din valoarea rămasă de achitat.

Art. 12. Beneficiarul are obligaţia păstrării confidenţialităţii tuturor clauzelor
contractuale. În cazul divulgării elementelor ȋnscrise ȋn contract către terţi,
prestatorul are dreptul să rezilieze contractul unilateral.
Art. 13. Prezentul contract va putea fi desfiinţat sau modificat prin acordul de
voinţă al ambelor părţi. Rezilierea unilaterală a prezentului contract intervine
după trecerea unui termen de 30 de zile de la data notificării intenţiei de
desfiinţare a contractului către cealaltă parte.
Art. 14. Eventualele litigii vor fi soluţionate pe cale amiabilă iar, dacă acest lucru
nu este posibil, ele vor fi supuse soluţionării instanţei competente din
circumscripţia teritorială a sediului prestatorului.
Art. 15. Prezentul contract intră ȋn vigoare la data semnării acestuia de către
ambele părţi şi este valabil pentru anul 2011.
Prezentul contract s-a ȋncheiat ȋn 2 (două) exemplare, câte unul pentru fiecare
parte.
PRESTATOR, BENEFICIAR,
S.C. PASTRAVARIA S.R.L. S.C. DORA TURISM S.R.L.
Propuneţi câteva modificări, în favoarea prestatorului, la acest contract.
Propuneţi câteva modificări, în favoarea beneficiarului, la acest contract.
M5.U3. Rezumat
Comercializarea pachetelor de servicii turistice se realizează cu respectarea
cerinţelor de informare a turistului, respectiv informaţiile privind conţinutul
pachetul de servicii turistice, preţul acestuia şi toate celelalte condiţii (inclusiv
informaţii de ordin general privind regimul vizelor şi paşapoartelor şi
formalităţile de sănătate necesare pentru călătorie şi şedere) aplicabile
contractului trebuie să conţină informaţii corecte şi clare, agenţia de turism având
obligaţia de a furniza turiştilor în scris, toate aceste informaţii, în vederea
încheierii contractului.
Agenţii economici care comercializează pachete de servicii turistice au obligaţia

să încheie contracte de comercializare a pachetelor de servicii turistice cu turiştii,
conform modelului prevăzut în contractul-cadru de comercializare a pachetelor de
servicii turistice, fără să introducă alte clauze care să defavorizeze turiştii.
Cele mai uzitate tipuri de contacte în cadrul agențiilor de turism:

 Contractul de colaborare dintre agenţia de turism touroperatoare şi agenţia
de turism revânzătoare
 Contractul pentru prestaţiile hoteliere
 Contractul de comercializare a serviciilor/pachetelor de servicii turistice
încheiat între agenția de turism și turist
 Contractul de turism internaţional.
Operaţiunile valutare aferente prestaţiilor externe de turism şi transport de

persoane pot fi efectuate între persoanele juridice rezidente prin conturi bancare,
iar între persoane juridice şi fizice rezidente, şi în numerar.
Autocarele pentru transporturi turistice în trafic intern şi internaţional şi pentru

transporturi publice de persoane în trafic internaţional se clasifică:
- pe stele (1, 2 3, 4 stele),
98
- pe categorii (I, II, III).
Sancţiunile contravenţionale sunt: principale şi complementare.

 Sancţiunile contravenţionale principale, aplicabile structurilor de primire
turistice, sunt:
e) avertismentul;
f) amenda contravenţională;
 Sancţiunile contravenţionale complementare aplicabile agențiilor de
turism pot fi:
b) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaţiei de
exercitare a unei activităţi;
f) retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi
de comerţ exterior, temporar sau definitiv.
Contravenţia se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume

prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, denumite
în mod generic agenţi constatatori, iar acțiunea de control se evidențiază în
Registrul unic de control.
Acțiunile de control desfăsurate în agenția de turism, de către toate organele de

control specializate, se înscriu obligatoriu în Registrul unic de control.
a. cerințelor de formă
Comercializarea pachetelor de b. cerinţelor de informare a turistului
servicii turistice se realizează
1. cu respectarea cerinţelor de c. cerințelor de cuprins
informare a turistului
d. cerințelor de informare a agenției de turism
a. gratuit
b. unilateral
2. Contractul hotelier este un
contract cu titlu: c. oneros
d. virtual
a. Primăria localității în care se realizează cazarea
b. consiliul local al localității în care se realizează
Taxa hotelieră se încasează de cazarea
3. către: c. persoanele fizice prin intermediul cărora se
realizează cazarea
d. persoanele juridice prin intermediul cărora se
realizează cazarea
99
În contractul încheiat între a. agenţiei vânzătoare faţă de agenţia organizatoare

agenţia de turism vânzătoare şi
agenţia de turism b. agenţiei organizatoare faţă de agenţia vânzătoare
organizatoare a pachetului de c. ambele variante
servicii turistice este
4. obligatoriu să fie prevăzută o d. nici una dintre variante
clauză prin care să se
stabilească răspunderea cu
privire la buna executare a
pachetului de servicii turistice.
Autocarele pentru transporturi stele/categorii
turistice în trafic intern şi stele
internaţional şi pentru
5. transporturi publice de categorii
persoane în trafic internaţional
se clasifică pe : flori
a. secundare şi complete
b. principale şi suplimentare
Sancţiunile contravenţionale
6. sunt: c. principale şi complementare
d. avertizante
a. organe de poliţie
Persoanele anume prevăzute în
actul normativ care constată, b. organe constatatoare
7. stabilesc şi sancţionează
contravenţia sunt denumite în c. agenţi de poliţie
mod generic: d. agenţi constatatori
Descrieţi procedura legală privind controlul activităţii unei agenții de turism,

aplicând materia studiată în această unitate de învăţare.

 1b – 2c – 3d – 4b – 5a– 6c – 7d

1. Creţu Romeo Cătălin, Legislaţie în alimentaţie publică şi agroturism,
Editura CERES, Bucureşti, 2005.
3. Stanciulescu Gabriela, Managementul operatiunilor de turism, Editura All
Beck, 2003
100
4. Codul Civil al României

5. Codul fiscal 2011, 2012 al României
6. Codul vamal al României
7. Legea nr. 631 din 16 noiembrie 2001, pentru aprobarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 107/2001 privind activitatea de comercializare
a pachetelor de servicii turistice - Publicat în Monitorul Oficial nr. 754 din
27/11/2001
8. Legea nr. 11 din 29 ianuarie 1991 privind combaterea concurenței
neloiale, cu modificările și completările ulterioare – Publicat în Monitorul
Oficial nr. 24/30/01/1991
9. Legea nr. 252 din 10 iunie 2003 privind registrul unic de control –
Publicată în Monitorul Oficial nr. 429/18/06/2003
10. Ordonanţa Guvernului nr. 107 din 30 iunie 1999, privind activitatea de
comercializare a pachetelor de servicii turistice, republicată în temeiul art.
V lit. p) din titlul III din Legea nr. 363/2007 privind combaterea
practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi
armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia
consumatorilor – Publicat în Monitorul Oficial nr. 448 din 16/06/2008
11. Ordonanţa Guvernului nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor actualizata la 25 septembrie 2010 – Publicată în Monitorul
Oficial nr. 410 din 25/07/ 2001
12. Regulamentul nr. 7 privind efectuarea operațiunilor valutare, emis de
banca Națională a României la 18 august 1994, cu modificările și
completările ulterioare
13. Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 516 din
12 aprilie 2005 pentru aprobarea contractul-cadru de comercializare a
pachetelor de servicii turistice, Anexa – Publicat în Monitorul Oficial nr.
334 din 20/04/2005
14. ***www.mae.ro – site oficial al Ministerului Afacerilor Externe
101
Modulul 6. Reglementări privind protecția consumatorului

turistic
Cuprins
Introducere .................................................................................................................. 102
M6.U1. Asigurarea turiștilor în cazul insolvabilității sau falimentului agenției de
turism......................................................................................................................................103
M6.U2. Reglementări privind protecția turiștilor în structurile de primire turistice…103
M6.U3. Reglementări privind prevenirea accidentelor montane și organizarea
activității de salvare în munți și a posturilor de salvare și de prim-ajutor pe plaje și în
ștranduri… .............................................................................................................................. 105
M6.U4. Rezumat ......................................................................................................... 106
M6.U6. Temă de control……………………………………………………..……....107
M6.U7. Bibliografie modul 6....………………….……………………….………....108
Introducere
Modulul tratează reglementări privind protecția consumatorului turistic, cuprinzând

aspecte referitoare la asigurarea turiștilor în cazul insolvabilității sau falimentului
agenției de turism, protecția turiștilor în structurile de primire turistice, precum și
măsuri de prevenire a accidentelor montane, organizarea activității de salvare în munți
și a posturilor de salvare și de prim-ajutor pe plaje și în ștranduri.
 Să cunoaştem cadrul legal privind asigurarea turiștilor în cazul insolvabilității
sau falimentului agenției de turism;
 Să cunoaştem reglementările privind protecția turiștilor în structurile de primire
turistice;
 Să cunoaştem reglementările privind prevenirea accidentelor montane și
organizarea activității de salvare în munți și a posturilor de salvare și de prim-
ajutor pe plaje și în ștranduri.
La sfârşitul acestui modul, studenții vor dobândi următoarele competenţe:
 Capacitatea de prezentare a cadrului legal privind asigurarea turiștilor în cazul
insolvabilității sau falimentului agenției de turism;
 Capacitatea de prezentare a reglementărilor privind protecția turiștilor în
structurile de primire turistice;
 Capacitatea de prezentare a reglementărilor privind prevenirea accidentelor
montane și organizarea activității de salvare în munți și a posturilor de salvare
și de prim-ajutor pe plaje și în ștranduri.
102
Durata medie de parcurgere a unităţii de învăţare este de 2 ore.

M6.U1. Asigurarea turiștilor în cazul insolvabilității

sau falimentului agenției de turism
Asigurarea turiştilor în cazul insolvabilităţii sau falimentului agenţiei de turism este

prevăzută în Ordinul ministrului turismului nr. 235 din 6 iunie 200131.
În acest sens, agenţii economici care comercializează pachete de servicii turistice au
obligaţia să încheie poliţe de asigurare cu societăţi de asigurare privind asigurarea rambursării
cheltuielilor de repatriere şi/sau a sumelor achitate de turişti, în cazul insolvabilităţii sau
falimentului agenţiei de turism32.
Poliţa de asigurare se încheie pe o durată de un an de la data încheierii, iar suma
asigurată va fi de 50.000 $ pentru agenţiile touroperatoare şi de 10.000 $ pentru agenţiile
detailiste33.
Este obligatorie consemnarea în contractul-cadru de comercializare a pachetelor de
servicii turistice, încheiat între agenţiile de turism şi turişti, a faptului că turistul este asigurat
pentru insolvabilitatea sau falimentul agenţiei de turism, precum şi a condiţiilor şi termenelor
în care turistul poate solicita plata despăgubirilor.
Comercializarea pachetelor de servicii turistice fără încheierea poliţei de asigurare se
sancţionează cu suspendarea licenţei de turism34.
Constatăm că asigurarea rambursării cheltuielilor de repatriere şi/sau a sumelor
achitate de turişti în cazul insolvabilităţii sau falimentului agenţiei de turism, prin poliţa de
asigurare încheiată de către agenţii economici care comercializează pachete de servicii
turistice, nu este o măsură care să producă efecte imediate, turistul fiind despăgubit după
derularea procedurii de notificare a agenţie de turism asigurate şi respectiv a asiguratorului şi
dovedire prin documente justificative a sumelor achitate şi/sau a cheltuielilor de repatriere
(cheltuieli de repatriere pe care trebuie să le suporte, suplimentar sumelor achitate), derulare a
procedurii insolvabilităţii, respectiv falimentului agentului economic (persoanei juridice) care
deţine licenţa de turism pentru desfăşurarea activităţii agenţiei de turism, deoarece această
asigurare îşi produce efectele în cazul insolvabilităţii sau a falimentului agenţiei de turism.
M6.U2. Reglementări privind protecția turiștilor

în structuri de primire turistice
 Hotărârea Guvernului nr. 237 din 08 februarie 2001 reglementează aprobarea
Normelor cu privire la accesul, evidenţa şi protecţia turiştilor în structuri de
primire turistice.
Reglementarea se adresează tuturor agenţilor economici care deţin sau administrează
structuri de primire turistice: hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, sate de vacanţă,
31
Ordinul ministrului turismului nr. 235 din 6 iunie 2001 privind asigurarea turiştilor în cazul insolvabilităţii sau
falimentului agenţiei de turism - Publicat în Monitorul Oficial nr. 433 din 02/08/2001
32
idem, art. 1 alin. 1
33
idem, art. 2
34
idem, art. 4
103
bungalouri, pensiuni turistice şi agroturistice şi alte unităţi cu funcţie de cazare turistică, care
au obligaţia să respecte şi să aplice integral prevederile acesteia.
Săvârşirea următoarelor fapte constituie contravenţii35 dacă, potrivit legii penale, nu
sunt considerate infracţiuni:
a) refuzul cazării turiştilor în cazul în care există locuri de cazare disponibile;
b) neasigurarea ordinii, liniştii publice şi a bunelor moravuri în structurile de primire turistice;
c) neasigurarea securităţii turiştilor şi a bunurilor acestora în structurile de primire turistice;
d) nerespectarea obligaţiei privind întocmirea fişei de anunţare a sosirii şi plecării turistului şi
completarea cărţii de imobil, după caz;
e) transmiterea de către personalul structurilor de primire turistice a unor informaţii cu privire
la sejurul turiştilor, cu excepţia cazului în care aceste informaţii sunt solicitate de ofiţerii sau
subofiţerii Ministerului de Interne;
f) cazarea minorilor sub 14 ani care sunt neînsoţiţi de părinţi sau de reprezentanţii legali, cu
excepţia celor aflaţi în drumeţie, tabere, excursii, concursuri sau în alte acţiuni similare,
însoţiţi de cadre didactice, antrenori şi ghizi;
g) permiterea de către personalul structurilor de primire turistice a vizitării unui turist fără a
avea acordul acestuia;
h) permiterea de către personalul structurilor de primire turistice a rămânerii peste noapte a
unui vizitator al turistului fără ca pentru acesta să fie întocmită fişa de anunţare a sosirii şi
plecării sau fără a se completa cartea de imobil, după caz;
i) neinformarea de către personalul structurilor de primire turistice a organelor de poliţie cu
privire la apariţia unor persoane care au săvârşit infracţiuni şi care au fost date în urmărire,
precum şi a altor persoane cunoscute ca traficanţi, turbulenţi, prostituate, proxeneţi etc.;
j) efectuarea unor controale în spaţiile de cazare a turiştilor în alte condiţii decât cele
prevăzute de lege;
k) angajarea de către deţinătorii sau administratorii spaţiilor de cazare a unor persoane
neinstruite.
Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de către reprezentanţii împuterniciţi de
Ministerul Turismului, precum şi de ofiţerii şi subofiţerii de poliţie.
În cazul repetării contravenţiilor sus-menţionate, împuterniciţii Ministerului
Turismului pot aplica sancţiunea complementară de retragere 36 a brevetul de turism al
directorului şi/sau a certificatului de clasificare a structurii de primire turistice respective.
 Hotărârea Guvernului nr. 805 din 23 august 2001 se referă la unele măsuri de
informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare în structurile de
primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică la turismul neorganizat.
În conformitate cu acest act normativ, agenţii economici care administrează structuri
de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică sunt obligaţi37 ca până la data de 30 iunie a
fiecărui an să stabilească şi să comunice Ministerului Turismului tarifele de cazare maximale,
pe tipuri de camere şi perioade de tarifare, cu precizarea dacă includ sau nu includ micul
dejun şi taxa pe valoarea adăugată, exprimate în euro, ce vor fi practicate în anul următor la
turismul neorganizat.
În sensul prezentei reglementări, prin turism neorganizat se înţelege turismul practicat
fără intermediul unei agenţii de turism.
După comunicarea tarifelor, agenţii economici care administrează structuri de primire
turistice cu funcţiuni de cazare turistică nu mai pot opera modificări asupra acestora.
35
Hotărârea nr. 237 din 08 februarie 2001 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenţa şi protecţia
turiştilor în structuri de primire turistice, art.3, alin 1, republicată în Monitorul Oficial nr. 649 din 12/09/2008
36
idem, art.4, alin 2
37
Hotărârea nr. 805 din 23 august 2001 privind unele măsuri de informare asupra tarifelor maximale pentru
serviciile de cazare în structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică la turismul neorganizat, art.
1 alin 1 - Publicat în Monitorul Oficial nr. 519 din 30/08/2001
104
Exemple
Operatorii economici care administrează structuri de primire turistice de tip
pensiune turistică sau agroturistică au obligația de întocmire a fişei de anunţare a
sosirii şi plecării turistului, sau completarea cărţii de imobil.
Operatorii economici care administrează structuri de primire turistice de tip hotel

au obligația de întocmire a fişei de anunţare a sosirii şi plecării turistului.
În mod similar, formulați pentru situația altor tipuri de structuri de primire
turistice.
M6.U3. Reglementări privind prevenirea accidentelor montane și

organizarea activității de salvare în munți și a posturilor de salvare și de
prim-ajutor pe plaje și în ștranduri
 Hotărârea Guvernului nr. 77 din 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor măsuri de
prevenire a accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi
reglementează amenajarea, omologarea şi întreţinerea traseelor turistice montane,
măsuri de prevenire a accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în
munţi.
Reglementarea cuprinde următoarele măsuri de prevenire a accidentelor montane:
- Pentru adăpostirea persoanelor aflate în dificultate, surprinse de schimbări
meteorologice bruşte în zone montane izolate, departe de cabane, se construiesc, se
amenajează sau se reamenajează refugii. Lucrările de amenajare, precum şi de construire a
refugiilor, a bazelor SALVAMONT şi a punctelor sanitare SALVAMONT se execută de către
consiliile judeţene şi locale în a căror rază administrativ-teritorială se află, sub directa
supraveghere a serviciului SALVAMONT. Fondurile necesare pentru amenajarea şi
întreţinerea traseelor turistice montane, precum şi pentru construirea refugiilor, a bazelor
SALVAMONT şi a punctelor sanitare SALVAMONT se asigură din bugetele proprii ale
judeţelor şi din bugetele locale.
- Persoanele fizice sau juridice care administrează cabane montane, au următoarele
obligaţii principale:
a) să doteze cabanele cu: semnalizatoare luminoase pentru orientarea turiştilor în timpul nopţii
şi în condiţii meteorologice care prezintă pericol de accidentare; post telefonic fix sau mobil şi
staţie de emisie-recepţie radio; mijloace de avertizare sonore la cabanele de creastă, care vor fi
folosite în mod intermitent pentru orientarea turiştilor în timpul unor condiţii meteorologice
deosebite, precum şi ca semnal de alarmă în caz de accidente, semnal stabilit convenţional
între cabanieri, echipele SALVAMONT, unităţile din apropiere ale Ministerului Apărării
Naţionale şi Ministerului de Interne şi staţiile meteorologice; materiale, instrumente şi
medicamente pentru cabane;
b) să monteze la cabane panouri cu traseele din zonă, diferite pentru sezonul de vară şi pentru
cel de iarnă, cu marcarea distinctivă a porţiunilor periculoase şi a refugiilor care pot fi
folosite;
c) să întocmească registrul de trafic al turiştilor la cabană;
d) să afişeze zilnic buletinul meteorologic;
e) să informeze turiştii asupra celor mai convenabile căi de acces, în funcţie de condiţiile
meteorologice ale zilei.
- Persoanele fizice sau juridice care organizează acţiuni turistice în munţi au
următoarele obligaţii principale:
a) să utilizeze ghizi montani calificaţi, dotaţi cu mijloace de comunicaţie (telefon mobil, staţie
radio de comunicaţie) capabile să asigure legătura cu punctele de alarmare a formaţiilor
SALVAMONT;
105
b) să informeze turiştii asupra condiţiilor meteorologice ale zilei;

c) să recomande turiştilor echipamentul necesar pentru parcurgerea traseului turistic montan;
d) să utilizeze variantele de trasee turistice montane adecvate componenţei grupului şi
condiţiilor meteorologice.
Organizarea activităţii de salvare în munţi reglementează definirea activităţii de
salvare în munţi, organizarea şi finanţarea serviciilor publice SALVAMONT (judeţene şi/sau
locale), atribuţiile formaţiei de salvare montană, condiţiile pentru a deveni salvator montan şi
motivele care pot conduce la pierderea dreptului de liberă practică în profesia de salvator
montan.
 Hotărârea Guvernului nr. 1021 din 10 septembrie 2002 pentru aprobarea Normelor
privind organizarea posturilor de salvare și a posturilor de prim ajutor pe plaje și în
ștranduri reglementează măsurile necesare pentru salvarea persoanelor aflate în
pericol de înec și pentru prevenirea accidentelor de acest tip pe plaje, în ștranduri și
în alte locuri organizate pentru îmbăiere, aflate pe litoralul maritim și pe apele
interioare naturale sau amenajate.
Agenții economici sau autoritățile publice care au în administrare plaje sau ștranduri
au obligația să înființeze posturi de salvare și posturi de prim ajutor medical.
Măsurile generale stabilesc precizări privind asigurarea indicatoarelor și a mijloacelor
de semnalizare și informare utile prevenirii producerii accidentelor pe plaje sau ștranduri.
Organizarea activităţii de salvare instituie obligativitatea organizării unuia sau mai
multor posturi de salvare, pe fiecare plajă sau în fiecare ștrand, având obligația de a preveni
producerea accidentelor și a interveni pentru salvarea persoanelor aflate în pericol de înec,
precum și aspecte privind dotarea acestora și proceduri.
Organizarea activităţii de prim ajutor impune organizarea unuia sau mai multor posturi
de prim ajutor pe plaje și ștranduri, pentru a acorda primul ajutor medical persoanelor
accidentate sau celor salvate din apă, precum și aspecte privind accesibilitatea amplasării
acestora, organizarea serviciilor.
M6.U4. Rezumat
Agenţii economici care comercializează pachete de servicii turistice au obligaţia
asă încheie poliţe de asigurare cu societăţi de asigurare privind asigurarea
rambursării cheltuielilor de repatriere şi/sau a sumelor achitate de turişti, în cazul
insolvabilităţii sau falimentului agenţiei de turism. Poliţa de asigurare se încheie
pe o durată de un an de la data încheierii, iar suma asigurată va fi de 50000 $
pentru agenţiile touroperatoare şi de 10000 $ pentru agenţiile detailiste.
Agenţii economici care deţin sau administrează structuri de primire turistice au

obligaţia privind întocmirea fişei de anunţare a sosirii şi plecării turistului.
Persoanele fizice sau juridice care organizează acţiuni turistice în munţi au

următoarele obligaţii principale:
a) să utilizeze ghizi montani calificaţi, dotaţi cu mijloace de comunicaţie (telefon
mobil, staţie radio de comunicaţie) capabile să asigure legătura cu punctele de
alarmare a formaţiilor SALVAMONT;
b) să informeze turiştii asupra condiţiilor meteorologice ale zilei;
c) să recomande turiştilor echipamentul necesar pentru parcurgerea traseului
turistic montan;
d) să utilizeze variantele de trasee turistice montane adecvate componenţei
grupului şi condiţiilor meteorologice.
Agenții economici sau autoritățile publice care au în administrare plaje sau

ștranduri au obligația să înființeze posturi de salvare și posturi de prim ajutor
medical.
106
Poliţa de asigurare privind a. 1 an de la data încheierii

rambursarea cheltuielilor de b. 2 ani de la data încheierii
repatriere şi/sau a sumelor c. 6 luni de la data încheierii
1. achitate de turişti, în cazul d. nici una dintre variante
insolvabilităţii sau falimentului
agenţiei de turism se încheie
pe o durată de:
Suma asigurată prin poliţa de a. 10000 $
asigurare privind rambursarea b. 20000 $
cheltuielilor de repatriere c. 50000 $
2. şi/sau a sumelor achitate de d. 100000 $
turişti, în cazul insolvabilităţii
sau falimentului agenţiei de
turism touroperatoare este de:
Refuzul cazării turiştilor în a. infracțiune
3. cazul în care există locuri de b. contravenție
cazare disponibile constituie: c. nici una dintre variante
Personalul structurilor de a. fără a avea acordul turistului
primire turistice poate permite b. numai cu acordul turistului
4.
vizitarea unui turist în incinta c. nici una dintre variante
structurii:
Persoanele fizice sau juridice a. Să utilizeze ghizi de turism
care organizează acţiuni b. Să utilizeze ghizi naționali calificaţi
5. turistice în munţi au ca și c. Să utilizeze ghizi montani calificaţi
obligaţie: d. să utilizeze ghizi montani calificaţi, dotaţi cu
mijloace de comunicaţie
Organizarea activităţii de a. salvare și prim ajutor
salvare și prim ajutor instituie b. prim ajutor
obligativitatea organizării c. salvare
6. unuia sau mai multor posturi
de ..............., pe fiecare plajă d. nici una dintre variante
sau în fiecare ștrand.
Identificați în care dintre clauzele unui contract de comercializare a

pachetelor de servicii turistice, încheiat între o agenție de turism și dvs. în
calitate turist, se aplică prevederile Ordinul ministrului turismului nr. 235 din 6
iunie 2001.
107

 1a – 2c – 3b – 4b – 5d – 6a

2. Hotărârea Guvernului nr. 237 din 23 ianuarie 2003 din 08 februarie 2001
privind aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenţa şi protecţia
turiştilor în structuri de primire turistice - Publicat în Monitorul Oficial nr.
433 din 02/08/2001
3. Hotărârea Guvernului nr. 805 din 23 august 2001 privind unele măsuri de
informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare în
structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică la turismul
neorganizat - Publicat în Monitorul Oficial nr. 519 din 30/08/2001
4. Hotărârea Guvernului nr. 1021 din 10 septembrie 2002 pentru aprobarea
Normelor privind organizarea posturilor de salvare și a posturilor de prim
ajutor pe plaje și în ștranduri - Publicat în Monitorul Oficial nr. 711 din
30/09/2002
5. Hotărârea Guvernului nr. 77 din 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor
măsuri de prevenire a accidentelor montane şi organizarea activităţii de
salvare în munţi, art. 41 alin 1 - Publicat în Monitorul Oficial nr. 91 din
13/02/2003
6. Ordinul ministrului turismului nr. 235 din 6 iunie 2001 privind asigurarea
turiştilor în cazul insolvabilităţii sau falimentului agenţiei de turism -
Publicat în Monitorul Oficial nr. 433 din 02/08/2001
108
Modulul 7 . Atestarea și utilizarea ghizilor de turism
Cuprins
Introducere .................................................................................................................. 109
M7.U1. Atestarea ghizilor de turism...........................................................................110
M7.U2. Condiții și criterii pentru obținerea atestatului de ghid de turism… ............. 111
M7.U3. Rezumat ......................................................................................................... 113
Introducere
Ghidul de turism este definit ca persoana care conduce şi îndrumă un grup de turişti şi
vizitatori, oferind explicaţiile necesare referitoare la locurile vizitate şi care asigură
desfăşurarea în cele mai bune condiţii a programului turistic contractat.
Definim atestatul de ghid ca fiind documentul eliberat de ministerul de resort în

domeniul turismului, prin care se confirmă capacitatea profesională a persoanelor
fizice calificate în profesia de ghid de turism de a exercita activitatea în una dintre
următoarele categorii de ghizi de turism: local, naţional, specializat.
 Să cunoaştem cadrul legal privind atestarea şi utilizarea ghizilor de turism;
 Să cunoaştem condiţiile şi criteriile pentru selecţionarea, şcolarizarea, atestarea
şi utilizarea ghizilor de turism.
La sfârşitul acestui modul, studenții vor dobândi următoarele competenţe:
 Vor cunoaște cadrului legal privind atestarea şi utilizarea ghizilor de turism;
 Vor ști să prezinte condiţiile şi criteriile pentru selecţionarea, şcolarizarea,
atestarea şi utilizarea ghizilor de turism;
 Vor fi capabili să prezinte criteriile minime pentru obținerea atestatului de ghid
de turism.

109
M7.U1. Atestarea ghizilor de turism
Hotărârea Guvernului nr. 305 din 8 martie 2001 care a fost publicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 140 din 21/03/2001, cu modificările şi completările ulterioare,
reglementează atestarea şi utilizarea ghizilor de turism.
În conformitate cu prevederile acestei reglementări, agenţii economici cu activitate de
turism au obligaţia să utilizeze ghizi calificaţi, corespunzător specificului activităţilor
desfăşurate pentru toate acţiunile turistice, cu excepția cazului ghizilor străini care vin în
România ca însoţitori ai grupurilor de turişti din alte ţări.
Ghidul de turism este persoana care conduce şi îndrumă un grup de turişti şi vizitatori,
oferind explicaţiile necesare referitoare la locurile vizitate, şi care asigură desfăşurarea în cele
mai bune condiţii a programului turistic contractat.
Profesia de ghid de turism poate fi exercitată de cetăţenii români, cetăţenii statelor
membre ale Uniunii Europene, precum şi de cei ai statelor membre ale Spaţiului Economic
European, în vârstă de cel puţin 18 ani împliniţi, în baza atestatului de ghid de turism eliberat
de ministerul de resort pentru domeniul turismului.
Categoriile de ghizi38 utilizate în activitatea de turism din România sunt:
a) ghid local;
b) ghid naţional;
c) ghid specializat pentru anumite segmente ale serviciilor turistice.
Activitatea de ghid de turism poate fi exercitată fie ca activitate de bază, fie ca
activitate complementară.
Constituie contravenţii următoarele fapte39, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii
încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:
a) exercitarea profesiei de ghid de turism de către persoane fără atestare;
b) utilizarea de către agenţii economici a unor ghizi de turism care nu deţin atestatul
corespunzător acţiunii turistice desfăşurate.
Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de către reprezentanţii ministerului de
resort în domeniul turismului.
Procedura de eliberare a atestatului de ghid de turism cuprinde:
- solicitantul va prezenta ministerului de resort documentaţia necesară,
- ministerul de resort verifică îndeplinirea condiţiilor pentru eliberarea atestatului de
ghid de turism şi eliberează atestatul şi ecusonul de ghid de turism în termen de 30
de zile de la înregistrarea documentaţiei complete.
În situaţia în care solicitantul nu îndeplineşte condiţiile pentru eliberarea atestatului de
ghid de turism, acestuia i se comunică motivul în scris.
Documentația în vederea obținerii atestatului de ghid de turism local cuprinde
urmatoarele documente:
a) cerere;
b) copie de pe actul de identitate;
c) copie de pe certificatul de calificare în profesia de ghid de turism;
d) copie de pe atestatul privind cunoasterea unei limbi străine, iar in cazul persoanelor
fizice, cetățeni ai statelor Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European și copie de
pe atestatul privind cunoasterea limbii române;
e) certificat de cazier judiciar;
f) certificat medical;
g) două fotografii tip buletin de identitate.
În cazul categoriilor de ghid de turism național și specializat, documentația va
cuprinde, suplimentar, certificatul de absolvire a cursului de specializare profesională.
38
Hotărârea Guvernului nr. 305 din 8 martie 2001 privind atestarea şi utilizarea ghizilor de turism, cu
completările şi modificările ulterioare, art.3 - Publicat în Monitorul Oficial nr. 140 din 21/03/2001
39
idem, art.6
110
Ministerul de resort pentru turism va evidenţia, în baza de date proprie, aspectele

negative constatate referitor la comportamentul cu turiştii şi/sau la realizarea acţiunilor
încredinţate, pentru fiecare ghid de turism.
Ministerul de resort pentru turism va lua măsura de retragere a atestatului de ghid de
turism în cazul în care se constată ca întemeiate în urma verificării, un număr de mai mult de
5 reclamaţii la adresa ghidului de turism respectiv. Termenul de contestare al acestei măsuri
este de 30 de zile de la data comunicării acesteia posesorului atestatului de ghid de turism.
Exemplu:
Ghidul local asigură asistență turistică pe un teritoriu limitat, adică pe o anumită

zonă (spre exemplu în zona Făgărașului) sau localitate (spre exemplu, în Brașov).
În mod similar, identificați pentru ghidul național.
M7.U2. Condiții și criterii privind obținerea atestatului de ghid de turism
Normele metodologice privind condiţiile şi criteriile pentru selecţionarea, şcolarizarea,

atestarea şi utilizarea ghizilor de turism, au fost aprobate prin Ordinul ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 637 din 1 aprilie 2004.
În conformitate cu prevederile reglementării mai sus menționate, categoriile de ghizi
utilizate în activitatea de turism din România, sunt următoarele:
a) ghid local - care asigură asistenţa turistică pe un teritoriu limitat;
b) ghid naţional - care asigură asistenţa turistică pe teritoriul naţional şi în străinătate;
c) ghid specializat pentru anumite segmente ale serviciilor turistice:
- montan, drumeţie montană;
- artă;
- supraveghetor;
- animaţie;
- habitat natural: faună, floră;
- ornitologie;
- sportiv, respectiv: alpinism şi căţărare pe stânci, schi, bob, înot, canotaj, iahting, zbor
cu aparate ultrauşoare (deltaplan, parapantă şi altele);
- alte specializări în funcţie de cererea pieţei turistice.
Reglementarea mai sus menționată stabilește condiţiile pentru selecţionarea
candidaţilor pentru cursurile de calificare profesională în profesia de ghid de turism local,
respectiv pentru participarea la cursurile de specializare profesională pentru categoriile de
ghid de turism naţional şi ghid de turism specializat, aspecte privind formarea profesională a
adulţilor, precum și reglementări cu privire la utilizarea ghizilor de turism şi, de asemenea,
criteriile minime40(Anexa 4 la normele metodologice) pentru obţinerea atestatelor de ghid de
turism.
40
idem, Anexa 4
111
Criteriile minime pentru obţinerea atestatului de ghid de turism, în funcție de

categorie, se regăsesc în Tabelul nr. 9.
___________________________________________________________________________
__Tabelul nr. 9
Criteriile minime și condițiile pe care trebuie Ghid de turism Ghid de turism Ghid de turism
să le îndeplinească candidatul pentru obținerea local național specializat
atestatului de ghid de turism:
1. cetăţenie: x x x
- să fie cetăţean al României sau al unui
stat din Uniunea Europeană sau din Spaţiul
Economic European
2. vârstă: x x x
- minimum 18 ani
3. studii:
- să fie absolvent de liceu cu bacalaureat x x x
4. pregătire profesională:
- să cunoască cel puţin o limbă străină de x x x

circulaţie internaţională
- să fie absolvent al unui curs de calificare

profesională pentru profesia de ghid de turism, x x x
organizat de instituţii autorizate conform legii
din România sau din statele de provenienţă
-să fie absolvent al unui curs de

specializare, organizat de instituţii autorizate - x*) x**)
conform legii
5. să nu fi suferit condamnări, făcând dovada cu x x x
certificatul de cazier judiciar
6. să aibă o conduită morală ireproşabilă, dovedită x x x
cu recomandare de la ultimul loc de muncă sau
de la ultima instituţie de învăţământ absolvită
7. să aibă o ţinută corespunzătoare şi o înfăţişare x x x
fizică agreabilă
8. să fie apt din punct de vedere medical pentru x x x
profesia de ghid de turism, fapt dovedit cu
certificat medical în care se va menţiona şi
categoria de ghid de turism solicitată
*) Se exceptează absolvenţii unităţilor de învăţământ superior cu profil de turism, dacă fac dovada unei
activităţi de minimum 2 ani în profesia de ghid de turism local. Se exceptează persoanele care deţin de cel puţin
2 ani funcţie de conducere în agenţii de turism.
**) În funcţie de categoria de ghid de turism specializat solicitată, se exceptează absolvenţii instituţiilor de
învăţământ superior cu profil similar (facultăţi de educaţie fizică şi sport pentru ghizi sportivi, geografie-biologie
pentru habitat natural, artă teatrală pentru animaţie etc.).
Exemple
Pentru obținerea atestatului de ghid specializat sportiv, criteriul minim privind
absolvirea unui curs de specializare nu este obligatoriu și se consideră îndeplinit
pentru absolvenţii unei facultăţi de educaţie fizică şi sport.
În mod similar, formulați pentru situația absolvenţilor unei facultăți de geografie-

biologie.
112
M7.U3. Rezumat
Ghidul de turism este definit ca persoana care conduce şi îndrumă un grup de
turişti şi vizitatori, oferind explicaţiile necesare referitoare la locurile vizitate, şi
care asigură desfăşurarea în cele mai bune condiţii a programului turistic
contractat.
Atestatul de ghid este documentul eliberat de ministerul de resort în domeniul

turismului, prin care se confirmă capacitatea profesională a persoanelor fizice
calificate în profesia de ghid de turism de a exercita activitatea în una dintre
următoarele categorii de ghizi de turism: local, naţional, specializat.
Activitatea de ghid de turism poate fi exercitată fie ca activitate de bază, fie ca

activitate complementară.
Categoriile de ghizi utilizate în activitatea de turism din România, sunt

următoarele:
a) ghid local - care asigură asistenţa turistică pe un teritoriu limitat;
b) ghid naţional - care asigură asistenţa turistică pe teritoriul naţional şi în
străinătate;
c) ghid specializat pentru anumite segmente ale serviciilor turistice:
- montan, drumeţie montană;
- artă;
- supraveghetor;
- animaţie;
- habitat natural: faună, floră;
- ornitologie;
- sportiv, respectiv: alpinism şi căţărare pe stânci, schi, bob, înot, canotaj,
iahting, zbor cu aparate ultrauşoare (deltaplan, parapantă şi altele);
- alte specializări în funcţie de cererea pieţei turistice.
113
Profesia de ghid de turism a. 18 ani

poate fi exercitată de cetăţenii b. 18 ani împliniți
români, cetăţenii statelor c. 21 ani
membre ale Uniunii Europene, d. 21 ani împliniți
1.
precum şi de cei ai statelor
membre ale Spaţiului
Economic European, în vârstă
de cel puţin:
Categoriile de ghizi utilizate în a. ghid local
activitatea de turism din b. ghid naţional
2. România sunt: c. ghid internațional
d. ghid specializat pentru anumite segmente ale
serviciilor turistice
Ministerul de resort pentru a. un număr de mai mult de 2 reclamaţii
turism va lua măsura de b. un număr de mai mult de 3 reclamaţii
retragere a atestatului de ghid c. un număr de mai mult de 4 reclamaţii
3. de turism în cazul în care se d. un număr de mai mult de 5 reclamaţii
constată ca întemeiate în urma
verificării la adresa ghidului de
turism respectiv:
Exercitarea profesiei de ghid a. contravenție
de turism de către persoane b. infracțiune
4.
fără atestare este o faptă care c. nici una dintre variante
constituie:
1. În calitate de solicitant, întocmiți documentația necesară în vederea

obținerii atestatului de ghid național.
obținerii atestatului de ghid specializat montan.

 1b – 2a,b,d – 3d – 4a

114
2. Hotărârea Guvernului nr. 305 din 8 martie 2001 privind atestarea şi

utilizarea ghizilor de turism, cu completările şi modificările ulterioare -
1 aprilie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile
şi criteriile pentru selecţionarea, şcolarizarea, atestarea şi utilizarea
ghizilor de turism prezintă categoriile de ghizi de turism – Publicat în
Monitorul Oficial nr. 534 din 15/06/2004
115
Modulul 8 . Reglementări privind activitățile de agrement turistic
Cuprins
Introducere .................................................................................................................. 116
Obiectivele modului .................................................................................................... 116
M8.U1. Organizarea activității de agrement în stațiunile turistice..............................117
agrement… ............................................................................................................................. 118
M8.U3. Autorizarea plajelor în scop turistic și a activității de agrement nautic ........ 127
M8.U4. Rezumat..........................................................................................................139
M8.U7. Bibliografie ……………………………………………………..……..........140
Introducere
Modulul 8 tratează reglementarea unor activități de agrement turistic:
- măsuri de organizare a activităţii de agrement în staţiunile turistice,
- amenajarea, omologarea şi întreţinerea traseelor turistice montane,
- amenajarea, omologarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de
schi pentru agreement pentru protecţia turiştilor şi asigurarea securităţii
schiorilor pe pârtiile şi traseele de schi pentru agreement,
- reguli privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor
desfăşurate pe plaje, în vederea conservării plajelor şi asigurării unei
protecţii adecvate pentru turişti,
- condiţiile de desfăşurare a activităţii de agrement nautic în apele naţionale
navigabile, în scopul asigurării protecţiei şi securităţii turiştilor şi al
protejării mediului ambient.
 Să cunoaştem cadrul legal privind organizarea activităţii de agrement în
staţiunile turistice;
 Să cunoaştem condiţiile şi criteriile privind amenajarea, omologarea și
întreținerea traseelor traseelor turistice montane și a pârtiilor şi traseelor de schi
pentru agreement;
 Să cunoaştem regulile privind utilizarea plajei Mării Negre;
 Să cunoaştem condiţiile de desfăşurare a activităţii de agrement nautic în apele
naţionale navigabile.
La sfârşitul acestui modul studenții vor dobândi următoarele competenţe:
 Să se familiarizeze cu cadrul legal privind organizarea activităţii de agrement
în staţiunile turistice;
 Să cunoască și să prezinte condiţiile şi criteriile privind amenajarea,
116
omologarea și întreținerea traseelor traseelor turistice montane și a pârtiilor şi

traseelor de schi pentru agreement;
 Să cunoască regulile privind utilizarea plajei Mării Negre;
 Să cunoască și să prezinte condiţiile de desfăşurare a activităţii de agrement
nautic în apele naţionale navigabile.

M8.U1. Organizarea activității de agrement în stațiunile turistice
Hotărârea Guvernului nr. 511 din 31 mai 2001 privind unele măsuri de organizare a
activităţii de agrement în staţiunile turistice reglementează faptul că activităţile de agrement
se vor realiza numai în locuri special amenajate care deţin autorizaţii de funcţionare eliberate
de primari, conform reglementărilor legale în vigoare, cu avizul prealabil al ministerului de
resort pentru domeniul turismului, în scopul asigurării protecţiei turiştilor şi dezvoltării unui
turism de calitate în staţiunile turistice.
Pentru a obţine avizul Ministerului Turismului şi, respectiv, autorizaţia de funcţionare,
structurile de primire turistice cu funcţiuni de agrement trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii41:
1. amplasamentul să fie în perimetrele delimitate ca spaţii pentru agrement, stabilite de
primari;
2. funcţionarea echipamentelor de agrement să nu prezinte niciun fel de pericol sau risc de
accidentare a turiştilor;
3. dotările de agrement să fie într-o perfectă stare de funcţionare, întreţinute corespunzător
(vopsite, salubre) şi să aibă un aspect estetic, care să răspundă exigenţelor unui turism
civilizat;
4. exploatarea echipamentelor de agrement să nu conducă la poluarea fonică sau de altă natură
a mediului şi să nu perturbe în niciun fel desfăşurarea activităţii în structurile de primire
turistice;
41
Hotărârea Guvernului nr. 511 din 31 mai 2001 privind unele măsuri de organizare a activităţii de agrement în
staţiunile turistice, art.2 - Publicat în Monitorul Oficial nr. 307 din 11/06/2001
117
5. structurile de agrement nautic vor fi delimitate prin balize şi vor fi asistate de echipe
"Salvamar", dotate cu întregul echipament de salvare necesar.
Structurile de primire turistice cu funcţiuni de agrement care nu îndeplinesc condiţiile
precizate mai sus şi, în consecinţă, nu obţin avizul Ministerului Turismului şi, respectiv,
autorizaţia de funcţionare, vor fi dezafectate 42 de către administratorii acestora până la
deschiderea sezonului estival. În cazul în care administratorii nu vor dezafecta structurile de
primire turistice cu funcţiuni de agrement care nu au obţinut avizul şi, respective, autorizaţia
de funcţionare menţionate mai sus, dezafectarea acestora se va dispune de către primarul
localităţii şi se va efectua pe cheltuiala deţinătorilor de structuri de primire turistice cu
funcţiuni de agrement.

agrement
 Hotărârea Guvernului nr. 77 din 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor măsuri de
prevenire a accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi
reglementează amenajarea, omologarea şi întreţinerea traseelor turistice montane,
măsuri de prevenire a accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în
munţi
Traseul turistic montan trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să prezinte interes şi să facă legătura între două sau mai multe obiective;
b) să fie accesibil atât vara, cât şi iarna, scop în care se vor evita, atât cât este posibil, versanţii
sau crestele expuse la viscole ori la curenţi puternici de aer. În condiţii speciale de altitudine
sau de teren accidentat, traseul turistic montan va fi recomandat numai vara;
c) să evite zonele favorabile producerii avalanşelor de zăpadă, alunecărilor de teren sau
căderilor masive de pietre;
d) să nu necesite construirea prea multor amenajări - podeţe, balustrade, trepte - şi să permită
îmbunătăţirea potecii - lărgirea ei, acoperirea porţiunilor surpate - fără cheltuieli mari;
e) să nu traverseze zone întinse de grohotişuri sau de mlaştini.
42
idem, art.3
118
Sunt prevăzute în acest act normativ şi criteriile de clasificare a traseelor turistice

montane 43 . În funcţie de desfăşurarea pe teren a traseelor turistice montane se folosesc
următoarele sisteme de marcaje: marcaje în grup, marcaje centrifugale, marcaje în circuit,
marcaje cu ax comun şi marcaje pentru traseele dus-întors.
Procedura de eliberare a certificatului de omologare a traseului turistic montan
cuprinde:
- consiliile judeţene sau locale, după caz, şi Asociaţia Naţională a Salvatorilor
montani din România, transmit ministerului de resort cererea şi documentaţia
necesară precizată44,
- ministerul de resort întocmeşte şi eliberează certificatul de omologare.
Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt: timpul de mers,
sezonalitatea, gradul de dificultate şi nivelul de echipare a turiştilor.
Pentru întreţinerea traseelor turistice montane sunt obligatorii următoarele lucrări:
a) periodic se curăţă, se repară şi se îmbunătăţesc potecile, taluzurile, sectoarele protejate de
balustrade, treptele, cablurile şi lanţurile de sprijin, copertinele şi punţile peste ape şi se
înlătură toate obstacolele care barează trecerea;
b) în fiecare primăvară se completează şi se înlocuiesc stâlpii, săgeţile, indicatoarele,
inscripţionările şi semnele de marcaj deteriorate, distruse sau descompletate;
c) stâlpii de marcaj din zonele de avalanşe se schimbă pe teren ferit, iar marcajul se
înlocuieşte pe aceste porţiuni cu semne pe sol, acolo unde este posibil.
Condiţiile materiale şi financiare necesare lucrărilor de amenajare şi întreţinere a
traseelor turistice montane se asigură de consiliile judeţene şi/sau locale sub a căror autoritate
funcţionează serviciul public SALVAMONT.
 Hotărârea Guvernului nr. 263 din 22 februarie 2001 privind amenajarea, omologarea,
întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, republicată
în 2008, vizează protecţia turiştilor şi asigurarea securităţii schiorilor pe pârtiile şi
traseele de schi pentru agrement.
Sunt definiţi următorii termeni:
43
Hotărârea Guvernului nr. 77 din 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor măsuri de prevenire a accidentelor
montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi, Anexa 2 - Publicat în Monitorul Oficial nr. 91 din
13/02/2003
44
Hotărârea Guvernului nr. 77 din 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor măsuri de prevenire a accidentelor
montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi, art. 32 - Publicat în Monitorul Oficial nr. 91 din
13/02/2003
119
a) domeniul pentru schi - terenul care oferă condiţiile adecvate practicării schiului pentru
agrement;
b) pârtia de schi pentru agrement - acea parte a domeniului pentru schi amenajat care este
destinată practicării schiului pentru agrement în condiţii de siguranţă pentru schiori;
c) traseul de schi - acea parte a domeniului pentru schi amenajat care face legătura între
pârtiile de schi;
d) administratorul pârtiilor şi/sau traseelor de schi pentru agrement - persoana juridică sau
fizică autorizată care le exploatează şi le întreţine în scopul practicării schiului de agrement.
Pârtiile şi traseele de schi pentru agrement vor putea fi utilizate numai după
omologarea acestora45.
Omologarea pârtiilor de schi pentru agrement se face de către ministerul de reosort
pentru turism, împreună cu consiliile judeţene, în cadrul unor comisii special constituite, cu
consultarea reprezentanţilor asociaţiilor profesionale de profil şi al consiliului local pe a cărui
rază se află pârtia sau traseul de schi supus omologării, la solicitarea administratorului pârtiei
sau traseului de schi. Administratorul va solicita omologarea pârtiilor de schi înainte de darea
în exploatare a acestora.
Este interzis administratorilor să exploateze pârtii şi trasee pentru schi care nu au fost
omologate.
Persoanele care utilizează pârtiile şi traseele de schi sunt obligate să respecte regulile
de conduită46.
Autorităţile administraţie publice locale pe a căror rază teritorială sunt amenajate pârtii
de schi pentru agrement au obligaţia47 să amenajeze şi pârtii destinate coborârii cu sănii, în
condiţiile în care domeniul schiabil permite aceasta.
Constituie contravenţii48 următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii
încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:
a) exploatarea pârtiilor şi a traseelor de schi pentru agreement, fără a fi omologate;
b) neasigurarea indicatoarelor de semnalizare, a balizelor şi a mijloacelor de protecţie în
locurile şi la obstacolele periculoase;
45
Hotărârea Guvernului nr. 263 din 22 februarie 2001 privind amenajarea, omologarea, întreţinerea şi
exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, republicată în 2008, art.1 alin 1 - republicată în
Monitorul Oficial nr. 649 din 12/09/ 2008
46
Hotărârea Guvernului nr. 263 din 22 februarie 2001 privind amenajarea, omologarea, întreţinerea şi
exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, republicată în 2008, art.5 - republicată în Monitorul
Oficial nr. 649 din 12/09/ 2008
47
idem, art.5^1
48
idem, art.6
120
c) neluarea măsurilor de interdicţie, totală sau parţială, a accesului pe pârtiile şi pe traseele de

schi pentru agrement, în caz de ceaţă, viscol sau în cazul pericolului de declanşare a
avalanşelor, precum şi în cazul utilizării acestora pentru antrenamente şi competiţii sportive;
d) efectuarea de lucrări pe pârtiile şi pe traseele de schi pentru agrement omologate, altele
decât cele prevăzute în studiile şi proiectele de amenajare autorizate;
e) utilizarea pentru păşunat a pârtiilor şi a traseelor de schi pentru agrement omologate;
f) neasigurarea postului de prim-ajutor pe pârtiile de schi pentru agrement omologate;
g) accesul sau circulaţia pe pârtiile ori traseele de schi pentru agrement cu automobile,
tractoare sau orice alt tip de vehicul, fără drept, cu excepţia celor aparţinând serviciilor
publice salvamont, serviciilor de ambulanţă, poliţie, jandarmi, pompieri, precum şi altele
asemenea;
h) coborârea pe pârtiile sau traseele de schi pentru agrement utilizând sănii, dispozitive
improvizate sau alte materiale:
i) accesul pe pârtiile sau traseele de schi pentru agrement fără echipament adecvat pentru
practicarea schiului şi snowboard-ului.
Sancţionarea faptelor contravenţionale 49 precizate mai sus se realizează, după cum
urmează:
- Persoanele fizice sau juridice, după caz, care au săvârşit faptele prevăzute mai sus
lit. a)-g) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei;
- Persoanele fizice sau juridice, după caz, care au săvârşit faptele prevăzute mai sus
lit. h) şi i) se sancţionează cu amendă de la 25 lei la 200 lei.
Constatarea contravenţiilor prevăzute în acest act normativ şi aplicarea sancţiunilor se
fac de către personalul cu atribuţii de control al ministerului cu atribuţii în domeniul
turismului şi de cel al autorităţii administraţiei publice locale, precum şi de lucrătorii unităţilor
de poliţie şi jandarmerie pe a căror rază teritorială de competenţă sunt amenajate pârtiile de
schi pentru agrement.
Să ne reamintim...
Traseele turistice montane, precum și pârtiile şi traseele de schi pentru

agreement, vor putea fi utilizate numai după omologarea acestora.
49
idem, art.7
121
Normele privind omologarea, amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi

traseelor de schi pentru agrement au fost aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 491
din 5 octombrie 2001.
Procedura de eliberare a certificatului de omologare cuprinde:
- administratorii pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement transmit, cu cel puţin
45 de zile înainte de darea în exploatare a acestora, ministerului de resort,
solicitarea şi documentaţia necesară precizată50,
- ministerul de resort, verifică îndeplinirea criteriilor de omologare şi al celor de
amenajare, la faţa locului, şi emite certificatul de omologare în termen de 30 de
zile de la înregistrarea documentaţiei. În cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile
minime de omologare, ministerul de resort îl va înştiinţa în scris pe administrator,
precizând motivele.
Normele privind omologarea, amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi
traseelor de schi pentru agrement cuprind: criterii minime obligatorii de omologare și criterii
minime de amenajare a pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, reguli de amenajare,
întreţinere şi exploatare a pârtiilor şi traseelor de schi pentru agreement și specificaţii ale
indicatoarelor de semnalizare necesare a fi utilizate, reguli de conduită a schiorilor şi a altor
persoane care utilizează pârtiile şi traseele de schi pentru agrement.
Tipologia pârtiilor de schi:
- pârtie de schi alpin,
- pârtie de schi fond.
Pârtia de schi alpin, după gradul de dificultate, poate fi clasificată astfel:
- foarte ușoară,
- ușoară,
- medie,
- dificilă.
Reguli de întreținere și exploatare a pârtiilor și traseelor de schi pentru agreement51:
a) pentru întreţinerea pârtiilor de schi pentru agrement este obligatorie efectuarea
următoarelor lucrări:
50
Ordinul ministrului turismului nr. 491 din 5 octombrie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
omologarea, amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, paragraf 1.3. –
51
omologarea, amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, capitolul 3 –
122
- îndepărtarea obstacolelor naturale sau artificiale apărute pe pârtie şi semnalizarea acelora

care nu pot fi înlăturate;
- bătătorirea mecanică a zăpezii după fiecare ninsoare şi înlăturarea denivelărilor apărute pe
parcursul utilizării pârtiei;
- asigurarea zăpezii în sectoarele pârtiei care pot constitui surse de pericol pentru schiori:
pasaje înguste, locul de schimbare a direcţiei, locul de încrucişare cu alte pârtii etc;
b) executarea lucrărilor de întreţinere curentă a pârtiilor de schi pentru agrement se
face în afara programului de funcţionare a acestora, care va fi acelaşi cu cel al instalaţiei
aferente de transport pe cablu;
c) în situația în care maşinile de bătătorit zăpada sunt utilizate în timpul programului
de funcţionare a instalaţiilor de transport pe cablu, se vor lua, după caz, următoarele măsuri de
protecţie (pe tronsoanele înguste ale pârtiei de schi pentru agrement şi pe cele lipsite de
vizibilitate):
- se va închide temporar pârtia de schi pentru agrement sau tronsonul respectiv;
- se va atenţiona schiorul şi se va instala un indicator corespunzător de semnalizare;
- se vor afişa principalele date meteorologice: temperatura, grosimea stratului de zăpadă,
viteza vântului.
d) în timpul utilizării maşinilor de bătătorit zăpada, se va acţiona semnalul luminos
intermitent;
e) controlul pârtiei de schi pentru agrement se efectuează zilnic, atât înainte, cât şi
după închiderea acesteia şi se urmărește starea în care se află balizele şi indicatoarele de
semnalizare, obstacolele nou-apărute, deteriorările lucrărilor de amenajare a pârtiei de schi şi
ale sistemelor de protecţie, existenţa pe pârtie a unor persoane rătăcite sau care necesită
acordarea de ajutor;
f) în perioadele de extrasezon, se vor efectua următoarele:
- verificarea menţinerii integrităţii stratului vegetal,
- verificarea stării lucrărilor de amenajare (în special a celor de regularizare a scurgerii
şi de corectare a torentelor de pe suprafaţa pârtiilor şi a traseelor de schi pentru agreement),
- refacerea lucrărilor deteriorate.
g) asigurarea următoarelor măsuri de protecție a schiorilor amatori, în cazul în care pe
pârtiile de schi pentru agreement se organizează antrenamente şi competiţii sportive interne şi
internationale:
- organizarea antrenamentelor şi a competiţiilor sportive se poate face doar în condiţiile
omologării respectivei pârtii de către Federaţia Română de Schi şi Biatlon, de comun acord cu
administratorul pârtiei, iar pregătirea pârtiilor se va realiza de către Comitetul de organizare a
competiţiei şi de administratorul pârtiei;
- închiderea pârtiei pentru schiorii amatori, în cazul în care desfăşurarea antrenamentelor sau a
competiţiilor sportive poate pune în pericol securitatea acestora;
- delimitarea prin corzi, benzi sau prin alte mijloace de avertizare a sectoarelor destinate
desfăşurării antrenamentelor ori competiţiilor sportive.
h) organizarea şi funcţionarea şcolilor de schi, pe pârtiile de schi pentru agreement, se
realizează numai de către monitori de schi atestaţi.
123
Criteriile minime obligatorii de omologare a pârtiilor și traseelor de schi pentru

agreement52:
Tabelul nr. 10
Nr. Criterii Pârtia de Pârtia de Pârtia de Pârtia de schi Pârtia de Traseul
crt. schi alpin schi alpin schi alpin alpin schi fond de schi
foarte ușoară medie dificilă
ușoară
1 Înclinarea medie a maximum maximum maximum maximum - -
pantei (%) 10 20 30 40
2 Lungimea minima - - - - 3 -
(km)
3 Lățimea minima (m) 30 30 20 20 - -
4 Profilul pârtiei (m) -plat: -
-lățime bătătorită 3,5 – 4
-lățime totală 5,5 – 6
-urcuș:
-pârtie bătătorită 5–6
-lățime totală 7–8
-coborâre:
-pârtie bătătorită 3
-lățime totală 4–5
5 Diferența de nivel 50 200 500 1000 30 - 100 -

(m)
6 Altitudinea (m) - - - - 800 - 1800 -
7 Durata de înzăpezire - - - - 120 -
(zile)
8 Zona fără pericole x x x x x x
Criteriile minime de amenajare a pârtiilor și traseelor de schi53:

Tabelul nr. 11
Criterii Pârtia de Pârtia de Pârtia de Pârtia de Pârtia de Traseul
schi alpin schi alpin schi alpin schi alpin schi fond de schi
ușoară
Suprafață nivelată x x x x x x
Suprafață înierbată x x x x x x
Taluze consolidate x x x x x x
Șanțuri și rigole x x x x - -
Drum de acces x x x x x -
Instalație de transport pe cablu x x x x - -
Indicatoare cu denumirea pârtiei x x x x x x
de schi
Indicatoare cu denumirea x x x x x x
traseului de schi
Indicatoare de semnalizare: - - x x - -
-avertizoare
-orientare
52
omologarea, amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, Anexa nr. 1 –
53
Idem, Anexa nr. 2
124
-reglementarea circulației
schiorilor
-informare
Post de prim ajutor x x x x x -
Telefon S.O.S. - - x x - -
Centru de închiriat echipament x x x x - -
sportiv
Panoul pârtiei x x x x x -
Panou cuprinzând regulile de x x x x x -
conduit a schiorilor
Balizarea x x x x x X
Mijloace de protecție instalkate x x x x x -
în locurile și în cazul
obstacolelor periculoase
(garduri sau plase de protecție,
verificarea pilonilor aparținând
instalațiilor de transport pe
cablu etc)
Personal de întreținere și de x x x x x -
control al pârtiilor
Personal de supraveghere a x x x x x -
ordinii și bunei conduit a
turiștilor
Machetele indicatoarelor de avertizare și orientare, de reglementare a circulației

turiștilor și de informare se regăsesc în Anexa nr. 2.1. la normele privind omologarea,
amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement.
Specificațiile indicatoarelor de semnalizare utilizate pe pârtiile și traseele de schi pentru
agreement sunt cuprinse în Anexa nr. 4. la norme.
Criterii de întreținere și exploatare54:

Tabelul nr. 12
Criterii Pârtia de Pârtia de Pârtia de Pârtia de Pârtia de Traseul

schi alpin schi alpin schi alpin schi alpin schi fond de schi
ușoară
Mașina de bătătorit zăpada x x x x - -
Semnalizare luminoasă
intermitentă în timpul utilizării
mașinii de bătătorit
Regulile de conduită pentru schiori55 (stabilite de Federația Internațională de schi):

a) să schieze în aşa fel încât să nu pună în pericol viaţa altui schior sau să îi cauzeze acestuia
un prejudiciu;
b) să îşi adapteze viteza şi maniera proprie de a schia potrivit pregătirii tehnice, condiţiei
fizice, stării zăpezii, gradului de dificultate al pârtiei, condiţiilor atmosferice şi densităţii
traficului de pe pârtie;
c) să îşi aleagă cu grijă traiectoria pe care urmează să coboare, în scopul protejării schiorilor
aflaţi în aval;
54
Idem, Anexa nr. 3
55
Idem, Capitolul 4
125
d) să depăşească schiorul aflat în aval fie pe partea dreaptă, fie pe partea stângă, cu condiţia ca
această depăşire să fie suficient de largă pentru a evita o eventuală evoluţie neaşteptată a celui
care urmează să fie depăşit;
e) să se asigure, printr-un examen atent al traficului din amonte şi al celui din aval, că atât el,
cât şi alţi schiori sunt în afara oricărui pericol cu ocazia traversării unei pârtii sau a reluării
parcursului după o oprire temporară pe aceasta;
f) să evite staţionarea pe pârtie, mai ales pe porţiunile înguste ale acesteia ori pe cele lipsite de
vizibilitate. În cazul căderii, să elibereze pârtia în cel mai scurt timp posibil;
g) să utilizeze numai marginea pârtiei, în cazul în care este obligat să urce sau să coboare pe
jos;
h) să respecte indicatoarele de semnalizare şi balizele de marcare instalate pe pârtiile şi
traseele de schi pentru agrement;
i) să anunţe postul de prim ajutor, în cazul accidentării unui schior, şi să acorde sprijin la
transportarea acestuia;
j) să îşi decline identitatea în faţa organelor abilitate, în cazul în care a fost martorul unui
accident sau a provocat el însuşi accidentul.
Să ne reamintim...

- foarte ușoară,
- ușoară,
- medie,
- dificilă.
Exemplu:
Pentru omologarea unei pârtii de schi alpin de dificultate medie, este obligatoriu
ca: înclinarea medie a pantei să fie de maximum 30%, lățimea minimă a pîrtiei să
fie de 20 m iar diferența de nivel să fie de 500 m.
În mod similar identificați pentru pârtia de schi alpin de dificultate ușoară și

dificilă.
126
M8.U3. Autorizarea plajelor în scop turistic și a activității de agrement

nautic
 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 19 din 22 februarie 2006 privind utilizarea

plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plaje, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 274 din 7 iulie 2006, cu completările şi modificările
ulterioare a fost adoptată în vederea conservării plajelor şi asigurării unei protecţii
adecvate pentru turişti.
Utilizarea plajelor în scop turistic se poate face de către operatori economici care
administrează structuri de primire turistice, de proprietari ori administratori de ansambluri
rezidenţiale care desfăşoară activităţi de turism, de operatori economici care desfăşoară
activităţi de divertisment, agrement şi/sau de autorităţi ale administraţiei publice locale care
încheie contracte de închiriere cu titularul dreptului de administrare a plajelor pe perioada
unui sezon estival, în condiţiile legii.
Titularul dreptului de administrare a plajelor încheie contracte de închiriere cu
autorităţile administraţiei publice locale din localităţile riverane Mării Negre, pentru o cotă de
până la 20% din suprafaţa plajelor utilizate în scop turistic, care sunt situate pe raza lor
administrativ-teritorială.
Sezonul turistic estival pe litoralul Mării Negre începe la data de 1 mai şi se încheie la
data de 30 septembrie ale fiecărui an.
Utilizatorii plajelor cu destinaţie turistica au obligaţia 56 ca la începerea sezonului
turistic estival să amenajeze plaja cu destinaţie turistică şi să asigure serviciile turistice
necesare, în conformitate cu reglementările în vigoare.
Administraţia Nationala "Apele Române", prin Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral,
realizează lucrările de întreţinere şi ecologizare a plajelor.
Autorităţile administraţiei publice locale pe a căror raza teritorială se afla plaje cu
destinaţie turistica au următoarele obligaţii57:
a) să organizeze şi să asigure servicii publice de salvare acvatică - salvamar şi posturi de prim
ajutor;
56
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 19 din 22 februarie 2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi
controlul activităţilor desfăşurate pe plaje, art.3 alin.2 - Publicat în Monitorul Oficial nr. 220 din 10/03/2006 şi
aprobată cu modificări prin Legea nr. 274 din 7 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare - Publicat în
57
idem, art.4
127
b) să asigure lucrările de canalizare şi alimentare cu apă până în zona limitrofă plajei cu

destinaţie turistică;
c) să asigure ordinea publică pe plaja utilizată în scop turistic.
Utilizatorii de plajă au următoarele obligaţii58:
a) să solicite şi să obţină autorizaţia turistică pentru suprafaţa de plajă care face obiectul
contractului de închiriere;
b) să întreţină şi să igienizeze zilnic şi ori de câte ori este nevoie suprafaţa de plajă închiriată;
c) să menţină în bună stare de funcţionare dotările de pe plajă, inclusiv cele de agrement;
d) să asigure condiţiile sanitare şi de protecţie a mediului în zonele de îmbăiere şi pe plajă;
e) să sesizeze autorităţile de gospodărire a apelor şi de protecţie a mediului şi autorităţile de
sănătate publică în cazul prezenţei în apa mării a substanţelor poluante;
f) să îndepărteze de pe plajă şi din zona submersă de îmbăiere obiectele periculoase;
g) să nu realizeze pe plajă construcţii şi dotări cu alte destinaţii decât cele prevăzute în
prezenta ordonanţă de urgenţă;
h) să permită accesul liber pe plajă şi libera circulaţie a persoanelor în spaţiul plajei;
i) să monteze panouri cu instrucţiuni de utilizare a plajei, a zonei şi a apei de îmbăiere;
j) să nu permită desfăşurarea activităţilor de comerţ ambulant pe plajă;
k) să nu permită camparea pe plajă.
Construcţiile şi dotările admise a se amplasa pe plaja cu destinaţie turistică sunt:
module de grupuri sanitare (numai în cazurile în care acestea nu se pot amplasa în zona
limitrofă), dotări pentru agrement specific plajei, posturi de prim ajutor şi de salvare,
construcţii şi amenajări cu caracter provizoriu (demontabile), instalaţii de captare a energiei
solare în zona bateriilor de duşuri.
Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 10.000 lei şi
20.000 lei săvârşirea de către persoane fizice sau juridice a următoarelor fapte59:
a) desfăşurarea de activităţi turistice pe plajă fără a deţine autorizaţie turistică;
b) nerespectarea obligaţiei privind accesul liber pe plajă şi libera circulaţie a persoanelor în
spaţiul plajei;
c) nerespectarea prevederilor privind întreţinerea şi igienizarea zilnică a suprafeţei de plajă
închiriate;
58
idem, art.5
59
idem, art.8
128
d) nerespectarea prevederilor privind menţinerea în bună stare de funcţionare a dotărilor de pe

plajă, inclusiv a celor de agrement;
e) neasigurarea condiţiilor sanitare şi de protecţie a mediului în zonele de imbăiere şi pe plajă;
f) neamenajarea plajei cu destinaţie turistică la începutul sezonului turistic estival;
g) neasigurarea lucrărilor de canalizare şi alimentare cu apă până la zona limitrofă plajei;
h) amplasarea pe plajă a altor construcţii sau dotări decât cele admise;
i) permiterea campării pe plaja cu destinaţie turistică;
j) neorganizarea sau neasigurarea serviciului public de salvare şi a posturilor de prim ajutor;
k) circulaţia sau staţionarea autovehiculelor pe plajă, cu excepţia celor care asigură intervenţii
operative şi a utilajelor de întreţinere a plajelor;
l) permiterea realizării de activităţi de comerţ ambulant pe plajă;
m) permiterea accesului cu animale pe plajă, cu excepţia câinilor din dotarea Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi a câinilor utilitari ai persoanelor cu dizabilităţi;
n) nerespectarea obligaţiei privind îndepărtarea obiectelor periculoase de pe plajă şi din zona
submersă de îmbăiere;
o) neafişarea instrucţiunilor de utilizare a plajei, a zonei şi a apei de îmbăiere;
p) nesesizarea autorităţilor de gospodărire a apelor şi de protecţie a mediului şi a autorităţilor
de sănătate publică în cazul prezenţei în apa mării a substanţelor poluante.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de persoane anume
desemnate din cadrul:
a) Ministerului Mediului şi Pădurilor şi Gărzii Naţionale de Mediu, pentru contravenţiile
prevăzute la alin. lit. c), e), g), h), k) şi p);
b) autorităţii publice centrale pentru turism, pentru contravenţiile prevăzute la lit. a), b), d), f),
h), i), j), l), m)-o);
c) Ministerului Administraţiei şi Internelor sau al autorităţilor administraţiei publice locale,
după caz, pentru contravenţiile prevăzute la lit. i), k)-m).
Normele metodologice privind autorizarea plajelor în scop turistic au fost aprobate
prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1204 din 26 martie 2010.
Normele metodologice privind autorizarea plajelor în scop turistic reglementează
criteriile de autorizare a plajelor utilizate în scop turistic şi modul de acordare şi retragere a
autorizaţiei turistice pentru plajă.
Procedura de acordare a autorizaţiei turistice pentru plajă cuprinde:
129
- utilizatorii de plajă transmit, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea activităţii,

ministerului de resort, solicitarea şi documentaţia necesară precizată60,
- ministerul de resort, verifică prin personalul împuternicit în termen de 15 zile, la
faţa locului, îndeplinirea criteriilor obligatorii şi facultative privind utilizarea
plajelor în scop turistic, care întocmeşte nota de autorizare turistică, şi autoritatea
publică centrală eliberează autorizaţia turistică în termen de 30 de zile de la
înregistrarea documentaţiei. În cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile
obligatorii, motivaţia neautorizării se consemnează în nota de autorizare turistică.
Autorizaţia turistică pentru plajă se va emite de către Ministerul Dezvoltării Regionale
şi Turismului, se eliberează anual şi este valabilă pentru perioada sezonului turistic estival din
anul respectiv.
În cazul neautorizării, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului notifică, în
termen de 48 de ore, Administraţia Naţională “Apele Române” cu privire la acest aspect.
Autorizaţia turistică pentru plajă se retrage61 de către personalul cu atribuţii de control
din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în următoarele situaţii:
a) nerespectarea următoarelor prevederi:
- suprafaţa sectorului/subsectorului de plajă folosită pentru închirierea şezlongurilor
şi umbrelelor în suport fix va fi de maximum 70% din suprafaţa totală închiriată,
diferenţa reprezentând-o zona destinată plajei cu nisip (la dimensionare nu se vor
lua în calcul spaţiile destinate amplasării altor dotări de pe plajă);
- zona destinată plajei de nisip va fi stabilită în aşa fel încât să nu se suprapună cu
zona destinată amplasării şezlongurilor şi va fi încadrată astfel: o latură va
reprezenta limita dinspre uscat a plajei, o latură va reprezenta limita dinspre apă a
plajei, iar celelalte două laturi vor fi reprezentate de linii imaginare perpendiculare
pe limita dinspre apă;
b) utilizatorul de plajă a săvârşit pe perioada unui sezon turistic estival 3 contravenţii
dintre cele prevăzute la art.8 alin 1 lit b), d), f), h), i), l), m), n) şi o) din Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului nr. 19/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
274/2006, cu modificările ulterioare;
60
Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1204 din 26 martie 2010 privind aprobarea Normele
metodologice privind autorizarea plajelor în scop turistic, art. 8 - Publicat în Monitorul Oficial nr. 236 din
14/04/2010
61
metodologice privind autorizarea plajelor în scop turistic, art.15 alin.1 - Publicat în Monitorul Oficial nr. 236 din
14/04/2010
130
c) contractul de închiriere dintre utilizatorul de plajă şi Administraţia Naţională “Apele

Române” este reziliat.
În cazul în care retragerea autorizaţiei turistice pentru plajă a fost efectuată în
condiţiile lit.a), utilizatorul de plajă poate solicita în scris autorităţii publice centrale pentru
turism restituirea acesteia, dacă deficienţele care au determinat retragerea au fost remediate.
În situaţia în care retragerea autorizaţiei turistice pentru plajă a fost efectuată în
condiţiile lit.b), sau la a treia retragere a autorizaţiei turistice pentru plajă în condiţiile lit.a),
utilizatorul de plajă nu mai are dreptul de a solicita restituirea acesteia până la sfârşitul
sezonului turistic estival. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului notifică, în termen
de 48 de ore, Administraţia Naţională “Apele Române” cu privire la retragerea autorizaţiei
turistice pentru plajă a utilizatorului de plajă în cauză.
În perioada în care utilizatorul de plajă nu deţine autorizaţie turistică sau autorizaţia
turistică îi este retrasă, acesta nu mai are dreptul să desfăşoare activităţi turistice şi să încaseze
venituri din expoloatarea şi utilizarea plajei62.
Criterii obligatorii şi facultative privind utilizarea plajelor în scop turistic63:
I. Criterii obligatorii
Tabelul nr. 13
Nr. Criterii Specificaţie
crt.
1. Calităţi naturale ale plajei
a) Calitatea nisipului Nisipul să nu conţină corpuri periculoase.
b) Zona de îmbăiere Să nu prezinte vegetaţie acvatică sau alte corpuri
plutitoare, cu excepţia balizajelor.
c) Calitatea plajei submerse Să nu prezinte corpuri submerse nenaturale.
Nr. Criterii Specificaţie

crt.
2. Suprafata minimă de plajă asigurată pentru
o persoană64
a) în zona şezlongurilor 5mp
6 mp pentru utilizatorii de plajă care deţin structuri de
primire turistice cu funcţiuni de cazare clasificate la
categoriile 4 şi 5 stele
b) în zona de plajă pe nisip 3,25 mp
62
metodologice privind autorizarea plajelor în scop turistic, art.16 - Publicat în Monitorul Oficial nr. 236 din
14/04/2010
63
Idem, Anexa nr. 4
64
Exclusiv spaţiul destinat amplasării dotărilor de pe plajă, altele decât şezlonguri şi umbrele
131
3. Dotarea plajei
a) Echipare sanitară Conform normativelor sanitare în vigoare
b) Cabine pentru schimbat vestimentaţia 1/100
(cabină/nr. de persoane)
c) Sistem de semnalizare a condiţiilor de Potrivit reglementărilor legale în vigoare
îmbăiere
d) Pubele cu capac pentru colectarea deşeurilor 1/250 mp
(100-150 I)
e) Panouri cu instrucţiuni de utilizare a plajei, a Potrivit reglementărilor legale în vigoare
zonei şi a apei de îmbăiere, amplasate astfel
încât să poată fi observate cu uşurinţă de către
turişti
4. Alte criterii
a) Marcarea zonei de îmbăiere şi a celei de Potrivit reglementărilor legale în vigoare
interdicţie a îmbăierii
b) Şezlonguri dotate cu prosoape, salteluţe şi Pentru utilizatorii de plajă care deţin structuri de primire
umbrele în suport fix65 turistice cu funcţiuni de cazare clasificate la categoriile 4
şi 5 stele
II. Criterii facultative

Tabelul nr. 14
Nr. Criterii facultative şi specificaţii
crt.
1. Centru de închiriere a dotărilor pentru plajă 66 (umbrele, şezlonguri, salteluţe, saltele pneumatice,
prosoape), construcţie uşoară demontabilă, provizorie, cu suprafaţa maximă de 9 mp, amplasată la limita
dinspre uscat a plajei
2. Şezlonguri şi umbrele în suport fix, amplasate la minimum 5 m de limita dinspre apă a ţărmului)
3. Alte construcţii şi instalaţii demontabile, realizate numai cu ocazia unor evenimente culturale sau
sportive
4. Dotări de agrement pentru copii
Să ne reamintim...
Utilizatorii de plajă au obligaţia să solicite şi să obţină autorizaţia

turistică pentru suprafaţa de plajă care face obiectul contractului de închiriere.
65
Pe sectorul/subsectorul de plajă închiriat, toate şezlongurile vor fi identice ca formă şi culoare, iar umbrelele
vor fi identice din punctul de vedere al culorilor. În condiţiile specificate la art. 18 şi 19 din normele
metodologice.
66
Pe sectorul/subsectorul de plajă închiriat, toate şezlongurile vor fi identice ca formă şi culoare, iar umbrelele
vor fi identice din punctul de vedere al culorilor. În condiţiile specificate la art. 18 şi 19 din normele
metodologice.
132
 Hotărârea Guvernului nr. 452 din 18 aprilie 2003 privind desfăşurarea activităţii de
agrement nautic stabileşte condiţiile de desfăşurare a activităţii de agrement nautic în
apele naţionale navigabile, în scopul asigurării protecţiei şi securităţii turiştilor şi al
protejării mediului ambient.
Sunt definiţi următorii termeni67:
a) agrement nautic - activităţile cu scop recreativ sau sportiv efectuate cu echipamente
specifice şi/sau cu ambarcaţiuni de agrement nautic în apele naţionale navigabile;
b) ambarcaţiune de agrement nautic - orice ambarcaţiune, indiferent de tip şi de modul de
propulsie, al cărei corp are o lungime de la 2,5 m până la 24 m, măsurată conform
standardelor armonizate aplicabile, şi care este destinată să fie utilizată în scopuri sportive şi
recreative;
c) zonă de agrement nautic - aria delimitată vizibil, formată dintr-o suprafaţă de teren situată
pe malul unei ape navigabile, destinată amplasării echipamentelor şi ambarcaţiunilor de
agrement nautic şi lansării acestora la apă, şi luciul de apă adiacent acesteia, delimitat prin
balize de restul apei navigabile, destinat practicării agrementului nautic;
d) titularul zonei de agrement nautic - persoana fizică sau juridică deţinătoare, în condiţiile
legii, a dreptului de folosinţă asupra terenului şi suprafeţei de apă din componenţa unei zone
de agrement nautic, care este autorizată să organizeze activităţi de agrement nautic, singură
ori în cooperare cu alte persoane fizice sau juridice autorizate pentru desfăşurarea acestei
activităţi.
Condiţiile de desfăşurare a activităţii de agrement nautic reglementate, specifică faptul
că activitatea de agrement nautic se poate desfăşura numai în zone de agrement nautic 68 ,
stabilite în baza planului de urbanism al zonei, în perimetre delimitate ca spaţii pentru
agrement stabilite de primari, cu avizele legale de funcţionare necesare (de la Ministerului
Turismului, al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, al Ministerului Lucrărilor Publice,
Transporturilor şi Locuinţei, Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Ministerului de Interne) şi cu
consultarea asociaţiilor profesionale din domeniul turismului şi federaţiilor sportive de
specialitate.
67
Hotărârea Guvernului nr. 452 din 18 aprilie 2003 privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic, art.2 -
68
idem, art.3 alin.1
133
Stabilirea zonelor de agrement nautic se va face cu respectarea următoarelor reguli de

bază69:
a) turiştii aflaţi la odihnă să nu fie supuşi riscului de accidente, îmbolnăviri sau disconfortului
pe plajă, în apă ori în incinta unor structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare,
alimentaţie publică sau agrement;
b) să nu fie amplasate în zonele protejate sau în cele de protecţie;
c) amplasamentul zonelor de agrement nautic va fi delimitat prin mijloace de marcare vizibile,
iar culoarele de lansare la apă şi limitele zonei de agrement nautic cu balize, prin grija
titularului acestei zone;
d) zona de agrement nautic trebuie să dispună de post de salvare şi post de prim ajutor,
organizate în condiţiile legii.
Persoanelor care înoată în apele navigabile le este interzis accesul în perimetrul
destinat navigaţiei ambarcaţiunilor de agrement nautic, în zonele de agrement nautic având
acces numai ambarcaţiunile de agrement nautic.
Pentru desfăşurarea activităţii de agrement nautic cu scop lucrativ, titularul zonei de
agrement nautic trebuie să deţină certificat de autorizare turistică 70 şi autorizaţie de
funcţionare.
Certificatul de autorizare turistică se eliberează de către ministerul cu atribuţii în
domeniul turismului, iar autorizaţia de funcţionare se eliberează de către primării, în baza
documentaţiei depuse de titularul zonei de agrement turistic solicitant.
Activitatea de agrement nautic se poate desfăşura numai între orele 7,00 - 20,00 în
timpul sezonului turistic, respectiv 7,00 - 18,00 în extrasezon şi în condiţii meteorologice
favorabile. În caz de condiţii meteorologice nefavorabile, titularul zonei de agrement nautic
este obligat să semnalizeze aceasta şi să întrerupă activitatea până la restabilirea condiţiilor
meteorologice favorabile.
Ambarcaţiunile de agrement nautic care au acces în zona de agrement nautic trebuie să
îndeplinească condiţiile de autorizare şi înmatriculare, normele tehnice şi cele referitoare la
încadrarea cu personal navigant, respectiv normele de certificare/brevetare a personalului
navigant, cu excepţia ambarcaţiunilor de agrement nautic propulsate prin forţa umană care nu
necesită autorizare.
69
Hotărârea Guvernului nr. 452 din 18 aprilie 2003 privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic, art.3
alin.2 - Publicat în Monitorul Oficial nr. 282 din 23/04/2003
70
idem, art.4 alin.1
134
Controlul activităţii de agrement nautic se realizează de:

a) Ministerul Turismului - cu privire la deţinerea certificatului de autorizare turistică,
respectarea exactităţii amplasamentelor zonelor de agrement nautic şi a prevederilor ordinului
ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 292 din 12 septembrie 2013 pentru
aprobarea Normele metodologice privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic;
b) Ministerul Sănătăţii şi Familiei - cu privire la respectarea normelor igienico-sanitare;
c) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, prin Autoritatea Navală
Română, după caz, - cu privire la existenţa şi menţinerea în bună stare a balizării, respectarea
interdicţiei privind desfăşurarea activităţii pe timp nefavorabil şi în afara orelor prevăzute la
art. 6, respectarea limitelor perimetrului destinat navigaţiei de agrement, respectarea normelor
legale de funcţionare a ambarcaţiunilor de agrement nautic;
d) Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului - cu privire la respectarea prevederilor legale
referitoare la: delimitarea şi regimul zonelor de protecţie a surselor de apă şi a ariilor naturale
protejate, protecţia calităţii apei, a aerului şi a solului, precum şi nivelurile de zgomot;
e) Ministerul de Interne - cu privire la respectarea reglementărilor privind regimul de
frontieră;
f) persoane împuternicite de primari - cu privire la deţinerea autorizaţiei de funcţionare şi
respectarea amplasamentelor zonelor de agrement nautic.
Constituie contravenţii următoarele fapte71:
a) desfăşurarea de către persoane fizice sau juridice a activităţii de agrement nautic în afara
zonelor legal aprobate;
b) lipsa balizajelor, a semnalelor plutitoare şi a semnalelor vizuale;
c) nerespectarea măsurilor de prevenire a disconfortului fonic;
d) utilizarea de ambarcaţiuni neautorizate şi de personal necalificat sau fără documente legale;
e) nerespectarea dreptului de folosinţă publică a culoarelor de lansare la apă;
f) nerespectarea uneia sau a mai multor reguli de desfăşurare a activităţilor de agrement nautic
stabilite prin ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 292 din 12
septembrie 2013 pentru aprobarea Normele metodologice privind desfăşurarea activităţii de
agrement nautic;
g) depăşirea limitelor perimetrului zonei de agrement nautic;
h) accesul înotătorilor în perimetrul destinat navigaţiei ambarcaţiunilor de agrement nautic;
71
135
i) nerespectarea normelor de siguranţă a navigaţiei şi de prevenire a poluării mediului acvatic,

aerului şi solului;
j) desfăşurarea de către persoane fizice sau juridice a activităţii de agrement nautic fără să
deţină certificat de autorizare turistică sau autorizaţie de funcţionare.
Contravenţiile se sancţionează72 după cum urmează:
a) faptele prevăzute la art. 10 lit. a) - e), i) şi j), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
b) faptele prevăzute la lit. f), cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;
c) faptele prevăzute la lit. g) şi h), cu amendă de la 100 lei la 500 lei.
Amenda se aplică şi persoanelor juridice.
Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de personalul de specialitate
împuternicit al Ministerului Turismului, Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului,
Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, prin Autoritatea Navală
Română, după caz, al Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Ministerului de Interne, de către
persoane împuternicite de primar, potrivit competenţelor prevăzute în prezentul act normativ.
Normele metodologice privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic au fost
aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 292 din 12
septembrie 2003.
Normele metodologice privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic cuprinde
criteriile, condiţiile, procedura de eliberare a certificatului de agrement nautic, precum şi
criteriile privind amenajarea, echiparea şi dotarea zonelor de agrement nautic şi regulile
privind desfăşurarea acesteia.
Procedura de acordare a certificatului de autorizare turistică pentru activitatea de
agrement cuprinde:
- titularul zonei de agrement turistic transmite, cu cel puţin 30 de zile înainte de
darea în folosinţă a zonei de agrement nautic, ministerului de resort solicitarea şi
documentaţia necesară precizată73,
- ministerul de resort, procedează la verificarea zonei de agrement nautic şi acordă
certificatul de autorizare turistică numai dacă sunt îndeplinite criteriile privind
amenajarea, echiparea, dotarea zonelor de agrement nautic, în termen de 30 de zile
72
73
Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 292 din 12 septembrie 2003 pentru
aprobarea Normele metodologice privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic, paragraf 2.1.2. – Publicat în
136
de la înregistrarea documentaţiei. În cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile

obligatorii, motivaţia neautorizării se consemnează în nota de autorizare turistică.
Titularul zonei de agrement turistic, are obligaţia de a depune o copie de pe certificatul
de autorizare turistică la primăria din raza teritorială în care se află zona de agrement nautic,
pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare.
Sancţiunea complementară, de retragere a certificatului de autorizare turistică, de către
personalul de specialitate al ministerului cu atribuţii în domeniul turismului, se aplică în
următoarele situaţii74:
a) nerespectarea criteriilor de amenajare, echipare, dotare a zonelor de agrement nautic şi
respectiv, a regulilor privind desfăşurarea activităţii zonei de agrement nautic;
b) nedeţinerea autorizaţiei de funcţionare emise de primărie;
c) nedeţinerea autorizaţiei sanitare, de mediu şi protecţia muncii.
Restituirea certificatului de autorizare turistică se face după ce personalul de
specialitate al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului constată remedierea
deficienţelor.
●Criterii privind amenajarea, echiparea, dotarea zonelor de agrement nautic75:
a) zonele de agrement nautic se amenajează în perimetrele stabilite ca spaţii de agrement,
conform planului urbanistic al zonei aprobat;
b) perimetrul zonei de agrement nautic să fie marcat vizibil, iar culoarele de lansare la apă şi
limitele zonei de agrement nautic să fie delimitate prin balize;
c) zona de agrement nautic trebuie să dispună de post de salvare, post de prim ajutor şi grup
sanitar în incintă sau la o distanţă de maximum 200 m de la incintă;
d) zona de agrement nautic trebuie să dispună de panou de semnalizare privind: denumirea
zonei de agrement nautic, titularul acesteia, activităţile ce pot fi desfăşurate în incintă, precum
şi programul de funcţionare, drepturile şi obligaţiile turiştilor, redactat în limba română şi în
două limbi de circulaţie internaţională;
e) agenţii economici care desfăşoară activitate de agrement nautic au obligaţia să afişeze
tarifele practicate pentru fiecare tip de ambarcaţiune;
f) agenţii economici trebuie să expună la loc vizibil o copie a certificatului de autorizare
turistică şi a autorizaţiei de funcţionare emise de primărie;
g) titularul zonei de agrement nautic trebuie să dispună de sistem de semnalizare a condiţiilor
meteo în vederea desfăşurării, respectiv încetării activităţii de agrement nautic, după caz;
74
idem, paragraf 2.2.3.
75
Idem, paragraf 3.1.
137
h) personalul care asigură serviciile de agrement nautic trebuie să poarte echipament de lucru
adecvat şi ecuson cu denumirea societăţii, numele şi funcţia;
i) personalul care asigură serviciile de agrement nautic trebuie să aibă conduită ireproşabilă în
relaţiile cu turiştii şi cel puţin un angajat pe schimb să cunoască una dintre limbile de
circulaţie internaţională;
j) titularul zonei de agrement nautic este obligat să asigure recipiente în număr sufficient
pentru colectarea reziduurilor;
k) să fie afişate la loc vizibil pentru turişti numerele de telefon ale conducerii agentului
economic care deţine certificatul de autorizare turistică, precum şi ale Ministerului
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
Consumatorilor.
●Titularii zonelor de agrement nautic trebuie să respecte următoarele reguli privind
desfăşurarea activităţii76:
a) se respecte aria şi profilul activităţilor ce pot fi practicate în zona de agrement nautic,
potrivit aprobării acordate prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului,
respectiv potrivit autorizaţiei de funcţionare emise de primăria în a cărei rază teritorială se află
zona de agrement nautic;
b) să respecte dreptul de folosinţă publică a culoarelor de lansare la apă;
c) să nu permită accesul înotătorilor în perimetrul de apă delimitat ca zonă de agreement
nautic;
d) să nu permită turiştilor să depăşească limita marcată a perimetrelor de apă atribuite zonei
de agrement nautic;
e) prin întreaga activitate să nu creeze nici un fel de disconfort turiştilor aflaţi pe plajă, în apă
sau în structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare, alimentaţie publică, agrement;
f) să respecte orarul stabilit pentru desfăşurarea activităţii de agrement nautic.
Să ne reamintim...
Activitatea de agrement nautic se poate desfăşura numai în zone de agrement

nautic.
Pentru desfăşurarea activităţii de agrement nautic cu scop lucrativ, titularul

zonei de agrement nautic trebuie să deţină certificat de autorizare turistică.
76
Idem, paragraf 3.2.
138
Exemplu:
Suprafata minimă de plajă necesar a fi asigurată, pentru o persoană în zona

şezlongurilor este de 5 mp.
În mod similar, identificați care este suprafața minimă de plajă necesar a fi

asigurată, pentru o persoană, în zona şezlongurilor, pentru utilizatorii de plajă
care deţin structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare clasificate la
categoriile 4 şi 5 stele.
M8.U4. Rezumat
În scopul asigurării protecţiei turiştilor şi dezvoltării unui turism de calitate, în
staţiunile turistice, activităţile de agrement se vor realiza numai în locuri special
amenajate care deţin autorizaţii de funcţionare eliberate de primari, conform
reglementărilor legale în vigoare, cu avizul prealabil al ministerului de resort
pentru domeniul turismului.
Traseele turistice montane, precum și pârtiile şi traseele de schi pentru agreement,

vor putea fi utilizate numai după omologarea acestora.
Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt: timpul de mers,
sezonalitatea, gradul de dificultate şi nivelul de echipare a turiştilor.
- foarte ușoară,
- ușoară,
- medie,
- dificilă.
Utilizatorii de plajă au obligaţia să solicite şi sa obţină autorizaţia turistică pentru

suprafaţa de plajă pe care o au în folosință.
Activitatea de agrement nautic se poate desfăşura numai în zone de agrement

nautic pentru care titularul zonei deţine certificat de autorizare turistică.
139
a. clasificare
Pârtiile de schi pentru
b. avizare
1. agrement vor putea fi utilizate
c. atestare
numai după:
d. omologare
a. atestatul turistic
Utilizatorii de plajă au obligaţia
să solicite şi sa obţină, pentru b. autorizaţia turistică
2. suprafaţa de plajă pe care o au c. ambele variante
în folosință: d. nici una dintre variante
Activitatea de agrement nautic a. certificat de autorizare turistică
se poate desfăşura numai în b. certificat turistic
3. zone de agrement nautic c. certificat de autorizație turistică
pentru care titularul zonei d. certificat de clasificare turistică
deţine:
a. regulile morale
Persoanele care utilizează
b. regulile de conduită
4. pârtiile şi traseele de schi sunt
c. regulile de utilizare
obligate să respecte:
d. regulile de etică

obținerii cerificatului de omologare a unei pârtii de schi.

 1d – 2b – 3a – 4b

2. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 19 din 22 februarie 2006 privind
utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plaje,
art.3 alin.2 - Publicat în Monitorul Oficial nr. 220 din 10/03/2006 şi
aprobată cu modificări prin Legea nr. 274 din 7 iulie 2006 - Publicat în
Monitorul Oficial nr. 586 din 06/07/2006, cu completările şi modificările
ulterioare
3. Hotărârea Guvernului nr. 263 din 22 februarie 2001 privind amenajarea,
omologarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru
140
agrement, republicată în 2008 - republicată în Monitorul Oficial nr. 649

din 12/09/ 2008
4. Hotărârea Guvernului nr. 511 din 31 mai 2001 privind unele măsuri de
organizare a activităţii de agrement în staţiunile turistice - Publicat în
5. Hotărârea Guvernului nr. 77 din 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor
măsuri de prevenire a accidentelor montane şi organizarea activităţii de
salvare în munţi - Publicat în Monitorul Oficial nr. 91 din 13/02/2003
6. Hotărârea Guvernului nr. 452 din 18 aprilie 2003 privind desfăşurarea
activităţii de agrement nautic - Publicat în Monitorul Oficial nr. 282 din
23/04/2003
7. Ordinul ministrului turismului nr. 491 din 5 octombrie 2001 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind omologarea, amenajarea,
întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement –
12 septembrie 2003 pentru aprobarea Normele metodologice privind
desfăşurarea activităţii de agrement nautic – Publicat în Monitorul Oficial
nr. 664 din 19/09/2003
9. Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1204 din 26
martie 2010 privind aprobarea Normele metodologice privind autorizarea
plajelor în scop turistic - Publicat în Monitorul Oficial nr. 236 din
14/04/2010
141
BIBLIOGRAFIE
1. Creţu, R.C., Legislaţie în alimentaţie publică şi agroturism, Editura CERES,

Bucureşti, 2005.
2. Foris, D., Teza de doctorat Autoritate şi administraţie publică în turism, Şcoala
Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti, 2010
4. Stanciulescu, G., Managementul operatiunilor de turism, Editura All Beck, 2003.
5. Codul civil al României
6. Codul fiscal 2011, 2012 al României
7. Codul vamal al României
8. Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, actualizată prin Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului nr. 43/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 316 din
13 mai 2010, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 54/2010 publicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 421 din 23 iunie 2010, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.
90/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 674 din 04 octombrie 2010
9. Legea nr. 11 din 29 ianuarie 1991 privind combaterea concurenței neloiale, cu
modificările și completările ulterioare – Publicat în Monitorul Oficial nr.
24/30/01/1991
10. Legea nr. 631 din 16 noiembrie 2001, pentru aprobarea şi completarea Ordonanţei
Guvernului nr. 107/2001 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii
turistice - Publicat în Monitorul Oficial nr. 754 din 27/11/2001
11. Legea nr. 252 din 10 iunie 2003 privind registrul unic de control – Publicată în
Monitorul Oficial nr. 429/18/06/2003
12. Ordonanţa Guvernului nr. 107 din 30 iunie 1999, privind activitatea de comercializare
a pachetelor de servicii turistice, republicată în temeiul art. V lit. p) din titlul III din
Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în
relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind
protecţia consumatorilor – Publicat în Monitorul Oficial nr. 448 din 16/06/2008
13. Ordonanţa Guvernului nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor
actualizata la 25 septembrie 2010 – Publicată în Monitorul Oficial nr. 410 din 25/07/
2001
142
14. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 19 din 22 februarie 2006 privind utilizarea
plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plaje, art.3 alin.2 - Publicat
în Monitorul Oficial nr. 220 din 10/03/2006 şi aprobată cu modificări prin Legea nr.
274 din 7 iulie 2006 - Publicat în Monitorul Oficial nr. 586 din 06/07/2006, cu
completările şi modificările ulterioare
15. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor
economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi
întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial nr. 328 din 25 aprilie 2008.
16. Hotărârea Guvernului nr. 263 din 22 februarie 2001 privind amenajarea, omologarea,
întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, republicată în
2008 - republicată în Monitorul Oficial nr. 649 din 12/09/ 2008
17. Hotărârea Guvernului nr. 305 din 8 martie 2001 privind atestarea şi utilizarea ghizilor
de turism, cu completările şi modificările ulterioare - Publicat în Monitorul Oficial nr.
140 din 21/03/2001
18. Hotărârea Guvernului nr. 511 din 31 mai 2001 privind unele măsuri de organizare a
activităţii de agrement în staţiunile turistice - Publicat în Monitorul Oficial nr. 307 din
11/06/2001
19. Hotărârea Guvernului nr. 77 din 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor măsuri de
prevenire a accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi -
20. Hotărârea Guvernului nr. 452 din 18 aprilie 2003 privind desfăşurarea activităţii de
agrement nautic - Publicat în Monitorul Oficial nr. 282 din 23/04/2003
21. Hotărârea Guvernului nr. 1267 din 8 decembrie 2010 privind eliberarea certificatelor
de clasificare, a licenţelor si brevetelor de turism, cu modificările și completările
ulterioare, publicată în Monitorul Oficial nr. 866 din 23 decembrie 2010
22. Regulamentul nr. 7 privind efectuarea operațiunilor valutare, emis de banca Națională
a României la 18 august 1994, cu modificările și completările ulterioare
23. Ordinul ministrului turismului nr. 491 din 5 octombrie 2001 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind omologarea, amenajarea, întreţinerea şi exploatarea
pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement – Publicat în Monitorul Oficial nr. 736
din 19/11/2001
143
24. Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 292 din 12

septembrie 2003 pentru aprobarea Normele metodologice privind desfăşurarea
activităţii de agrement nautic – Publicat în Monitorul Oficial nr. 664 din 19/09/2003
25. Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 637 din 1 aprilie
2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile şi criteriile pentru
selecţionarea, şcolarizarea, atestarea şi utilizarea ghizilor de turism – Publicat în
26. Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 516 din 12 aprilie
2005 pentru aprobarea contractului-cadru de comercializare a pachetelor de servicii
turistice – Publicat în Monitorul Oficial nr. 334 din 20/04/2005
27. Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1204 din 26 martie 2010
privind aprobarea Normele metodologice privind autorizarea plajelor în scop turistic -
28. Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1051 din 3 martie 2011
pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de
clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, publicat în Monitorul Oficial nr. 182
din 15 martie 2011
29. ***www.mae.ro – site oficial al Ministerului Afacerilor Externe
30. ***www.mdrt.ro - site oficial al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului
144
ANEXE
ANEXA NR. 1. Hotărârea Guvernului nr. 1267 din 8 decembrie 2010 privind eliberarea 146
certificatelor de clasificare, a licenţelor si brevetelor de turism, cu modificările
și completările ulterioare - Publicat în Monitorul Oficial nr. 866 din 23
decembrie 2010
ANEXA NR. 2. Hotărârea Guvernului nr. 535 din 18 mai 2011 pentru modificarea şi 153
completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.267/2010 privind eliberarea
certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism - Publicat în
Monitorul Oficial Nr. 390 din 3 iunie 2011
ANEXA NR. 3. Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 516 din 12 159
aprilie 2005 pentru aprobarea contractul-cadru de comercializare a pachetelor
de servicii turistice – Publicat în Monitorul Oficial nr. 334 din 20/04/2005
ANEXA NR. 4. Proiect LEGEA TURISMULUI 164
145
ANEXA NR. 1
HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr. 1.267 din 8 decembrie 2010 privind eliberarea

certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism
Publicată în: Monitorul Oficial Nr. 866 din 23 decembrie 2010
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 27 alin. (3) şi al art. 31 alin.
(1) din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi funcţionarea activităţii de
turism în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu
modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Secţiunea 1
Eliberarea, retragerea şi radierea certificatelor de clasificare pentru structurile de primire
turistice
Art. 1 - Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate şi administrare, se

clasifică în funcţie de caracteristicile constructive, de dotări şi serviciile prestate.
Art. 2 - Autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului
eliberează certificatele de clasificare pentru structurile de primire turistice, pe baza declaraţiei
standardizate date pe propria răspundere de solicitant, însoţită de documentaţia aferentă
completă, prin care se atestă îndeplinirea condiţiilor şi criteriilor de autorizare.
Art. 3 - În sensul prezentei hotărâri, prin solicitant se înţelege operatorul economic
proprietar şi/sau administrator al unei structuri de primire turistice.
Art. 4 - (1) Pentru obţinerea certificatului de clasificare a structurilor de primire turistice,
solicitantul depune pe propria răspundere, la sediul autorităţii publice centrale responsabile în
domeniul turismului, declaraţia standardizată însoţită de documentaţia completă prevăzută în
normele metodologice care reglementează condiţiile şi criteriile de autorizare a structurilor de
primire turistice, înainte de darea lor în folosinţă.
(2) Cererea solicitantului este procesată în cel mai scurt termen, dar nu mai mult de 30 de
zile calendaristice de la data depunerii declaraţiei standardizate însoţite de documentaţia
completă. Termenul poate fi prelungit o singură dată, pentru o perioadă de maximum 15 zile
calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este afectată de prelungirea
dispusă de autoritatea competentă.
(3) Prelungirea termenului de eliberare a certificatului de clasificare, precum şi durata
acestei prelungiri trebuie motivate în mod corespunzător şi notificate solicitantului înainte de
expirarea termenului iniţial.
(4) Certificatul de clasificare pentru structurile de primire turistice se consideră eliberat în
situaţia în care autoritatea emitentă nu a răspuns în termenul prevăzut la alin. (2), cu excepţia
cazului în care acest lucru este justificat de motive imperative de interes general, inclusiv de
un interes legitim al unei terţe părţi.
(5) În cazul unei documentaţii incomplete, solicitantul este informat în cel mai scurt timp,
dar nu în mai mult de 5 zile lucrătoare de la primirea ei, cu privire la necesitatea transmiterii
de documente suplimentare, precum şi cu privire la consecinţele asupra termenului de
procesare a documentaţiei prevăzut la alin. (2).
146
(6) În situaţia în care solicitantul nu îndeplineşte condiţiile pentru eliberarea certificatului

de clasificare, autoritatea emitentă comunică în scris în termenul prevăzut la alin. (2) motivul
neacordării acestuia.
Art. 5 - (1) Certificatele de clasificare sunt valabile până la modificarea condiţiilor şi
criteriilor pentru care au fost eliberate sau până la data menţionată în acestea.
(2) În situaţia în care au apărut modificări cu privire la îndeplinirea condiţiilor şi criteriilor
care au stat la baza eliberării certificatului de clasificare, operatorul economic proprietar şi/sau
administrator al unei structuri de primire turistice este obligat să solicite o nouă clasificare a
structurii de primire turistice în cauză, în termen de 30 de zile de la apariţia modificărilor.
(3) Operatorul economic proprietar şi/sau administrator al unei structuri de primire turistice
este obligat să solicite eliberarea unui nou certificat de clasificare înainte de expirarea
valabilităţii menţionate în certificatul de clasificare.
(4) În cazul încetării activităţii structurii de primire turistice operatorul economic proprietar
şi/sau administrator al structurii de primire turistice în cauză are obligaţia să solicite autorităţii
administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului radierea certificatului de
clasificare şi să restituie certificatul de clasificare şi fişa/fişele anexe în original, prin poştă cu
confirmare de primire sau prin depunerea acestora la registratura autorităţii administraţiei
publice centrale responsabile în domeniul turismului.
Art. 6 - (1) Denumirea, tipul şi însemnele privind categoria de clasificare a structurii de
primire turistice se expun la loc vizibil, în exteriorul clădirii, iar certificatul de clasificare,
numărul de telefon al autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul
turismului se afişează vizibil şi în mod lizibil la recepţie, în holul structurilor de primire
turistice care nu dispun de recepţie şi în spaţiul de la intrare în saloanele de servire a mesei,
pentru a fi cunoscute de turişti.
(2) Operatorul economic proprietar şi/sau administrator de structuri de primire turistice este
obligat să furnizeze informaţii reale cu privire la denumirea, tipul, categoria de clasificare şi
serviciile prestate în toate materialele de promovare, conform certificatului de clasificare
obţinut.
(3) Certificatul de clasificare şi anexa/anexele la certificatul de clasificare se păstrează în
permanenţă în original în structura de primire turistică în cauză.
Art. 7 - Este interzisă funcţionarea structurilor de primire turistice fără certificate de
clasificare, cu certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea
stabilită prin anexa certificatului de clasificare.
Art. 8 - (1) În scopul protecţiei turiştilor, operatorul economic proprietar şi/sau
administrator al unei structuri de primire turistice are următoarele obligaţii:
a) să asigure funcţionarea la categoria şi/sau tipul de structură de primire turistică
menţionate în certificatul de clasificare;
b) să respecte reglementările legale în vigoare în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii în
structurile de primire turistice;
c) să respecte nivelul maxim de zgomot stabilit prin reglementările specifice privind
organizarea programelor artistice, a audiţiilor muzicale, video, TV, organizate în aer liber, în
construcţii deschise, cum sunt cele care nu au toate laturile şi acoperişul izolate fonic, precum
şi în construcţii provizorii, cum sunt corturile, terasele acoperite şi altele asemenea.
(2) Operatorii economici proprietari şi/sau administratori ai structurilor de primire turistice
clasificate de pe litoralul românesc au obligaţia să asigure funcţionarea acestora pe toată
perioada sezonului turistic estival, respectiv perioada 1 mai - 30 septembrie a fiecărui an.
147
Art. 9 - (1) Certificatul de clasificare se retrage de către personalul cu atribuţii de control

din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, în
situaţia în care nu sunt respectate obligaţiile stabilite la art. 8 alin. (1).
(2) În situaţia în care au fost remediate deficienţele pentru care certificatul de clasificare a
fost retras, operatorul economic proprietar şi/sau administrator al unei structuri de primire
turistice solicită reluarea activităţii turistice printr-o cerere scrisă adresată administraţiei
publice centrale responsabile în domeniul turismului. Restituirea certificatului de clasificare
retras se va face după ce personalul cu atribuţii de control din cadrul administraţiei publice
centrale responsabile în domeniul turismului constată remedierea deficienţelor, în termen de
15 zile de la data înregistrării cererii scrise a solicitantului.
(3) În situaţia în care nu au fost remediate deficienţele pentru care s-a retras certificatul de
clasificare în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. a), solicitantul va relua procedura
de clasificare pentru tipul şi categoria de clasificare efectiv îndeplinite. Procedura de
clasificare se reia conform prevederilor art. 4.
clasificare în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b), operatorul economic nu are
dreptul de a solicita eliberarea unui nou certificat de clasificare pentru orice tip de structură de
primire turistică şi categorie de clasificare pentru structura în cauză, până la remedierea
deficienţelor menţionate în actul de control prin care a fost retras certificatul de clasificare.
(5) Autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului va
publica periodic pe site-ul propriu lista cuprinzând structurile de primire turistice cărora le-au
fost retrase certificatele de clasificare şi, respectiv, lista celor cărora le-au fost restituite
certificatele de clasificare.
(6) În perioada în care certificatul de clasificare este retras, operatorul economic proprietar
şi/sau administrator al unei structuri de primire turistice nu are dreptul să desfăşoare activităţi
turistice şi să încaseze venituri din exploatarea structurii de primire turistice respective.
Secţiunea a 2-a
Eliberarea, retragerea şi radierea licenţelor de turism, respectiv eliberarea brevetelor de
turism
Art. 10 - (1) Operatorul economic poate desfăşura activităţi de ofertare şi comercializare a

serviciilor şi/sau a pachetelor de servicii turistice pe teritoriul României numai în baza licenţei
de turism şi, după caz, a anexelor la aceasta, eliberate de autoritatea administraţiei publice
(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) se pot realiza şi sub formă electronică, prin intermediul
site-urilor sau on-line, numai în baza licenţei de turism eliberate de autoritatea administraţiei
publice centrale responsabilă în domeniul turismului.
(3) Filialele, sediile secundare/reprezentanţele agenţiilor de turism cu sediul într-un stat
membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care îşi desfăşoară
activitatea de ofertare şi comercializare a serviciilor şi pachetelor de servicii turistice pe
teritoriul României, trebuie să notifice în prealabil autoritatea publică centrală responsabilă în
domeniul turismului în ceea ce priveşte începerea activităţii pe teritoriul României.
(4) Notificarea va cuprinde în mod obligatoriu informaţii referitoare la garanţia financiară
şi la asigurarea de responsabilitate civilă profesională a operatorului economic. În cazul în
care intervin modificări ale elementelor din notificare, agenţia de turism prevăzută la alin. (3)
are obligaţia să reînnoiască notificarea în fiecare an, dacă îşi propune să exercite activitate în
cursul anului respectiv.
148
(5) Este interzisă desfăşurarea de activităţi turistice specifice agenţiilor de turism de către
operatorii economici fără a deţine licenţă de turism, cu licenţa de turism retrasă sau expirată.
Art. 11 - (1) Licenţa şi brevetul de turism se eliberează de autoritatea administraţiei publice
centrale responsabilă în domeniul turismului, la cererea operatorului economic şi, respectiv, a
persoanelor fizice care solicită obţinerea brevetului de turism.
(2) Procedura de eliberare a licenţelor şi brevetelor în turism este cea reglementată de
prevederile art. 4.
Art. 12 - (1) Licenţa de turism şi/sau anexa/anexele la aceasta sunt valabile pe perioadă
nedeterminată, până la modificarea condiţiilor şi criteriilor de licenţiere pentru care au fost
eliberate.
(2) În situaţia în care au apărut modificări cu privire la îndeplinirea condiţiilor şi criteriilor
care au stat la baza eliberării licenţei de turism şi a sediilor secundare/reprezentanţelor
acesteia, operatorul economic va solicita autorităţii administraţiei publice centrale
responsabile în domeniul turismului eliberarea unei noi licenţe de turism, în termen de
maximum 30 de zile de la data apariţiei modificărilor.
(3) Operatorul economic este obligat să solicite o nouă licenţă de turism înainte de
expirarea valabilităţii menţionate în aceasta.
(4) Operatorul economic este obligat să respecte condiţiile şi criteriile în baza cărora s-a
eliberat licenţa de turism şi anexa/anexele la aceasta.
(5) În cazul încetării activităţii agenţiei de turism şi/sau a sediilor
secundare/reprezentanţelor acesteia, operatorul economic în cauză are obligaţia să solicite
autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului radierea licenţei
de turism şi/sau a anexelor la aceasta şi să restituie licenţa de turism şi anexa/anexele în
original, prin poştă cu confirmare de primire, sau prin depunerea acestora la registratura
autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului.
Art. 13 - (1) Licenţa şi brevetul de turism sunt netransmisibile.
(2) În scopul protecţiei turiştilor, operatorii economici care desfăşoară activităţi specifice
agenţiilor de turism au următoarele obligaţii:
a) să afişeze licenţa de turism şi/sau anexa/anexele la aceasta la loc vizibil şi lizibil în
incinta agenţiei de turism şi a sucursalelor/reprezentanţelor/sediilor secundare ale acesteia;
b) să înscrie obligatoriu numărul licenţei de turism pe documentele emise;
c) să păstreze în permanenţă în sediul agenţiei de turism şi în sediile
secundare/reprezentanţele acesteia originalul licenţei de turism şi/sau anexa/anexele la
aceasta.
Art. 14 - (1) Licenţa de turism şi anexa/anexele la aceasta se retrag de către autoritatea
administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului, în următoarele situaţii:
a) ofertarea, comercializarea serviciilor/pachetelor de servicii turistice fără respectarea
reglementărilor legale în vigoare;
b) atunci când operatorul economic comunică autorităţii administraţiei publice centrale
responsabile în domeniul turismului, din proprie iniţiativă, renunţarea la desfăşurarea
activităţii de turism;
c) atunci când titularul unei licenţe de turism transmite licenţa şi/sau anexa/anexele la
aceasta în scopul utilizării de către alt operator economic.
(2) Titularul unei licenţe de turism retrase în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. c) nu mai
poate desfăşura activitate de turism prin agenţia de turism şi/sau prin sediile
secundare/reprezentanţele acesteia timp de 2 ani de la data retragerii.
(3) În perioada în care licenţa de turism este retrasă, operatorul economic nu are dreptul să
desfăşoare activităţi turistice şi să încaseze venituri din exploatarea agenţiei de turism.
149
(4) În situaţia în care au fost remediate deficienţele pentru care licenţa de turism şi/sau
anexa/anexele la aceasta au/a fost retrase/retrasă, operatorul economic solicită reluarea
activităţii printr-o cerere scrisă adresată administraţiei publice centrale responsabile în
domeniul turismului. Restituirea licenţei de turism şi/sau a anexei/anexelor la aceasta se va
face după ce personalul cu atribuţii de control din cadrul administraţiei publice centrale
responsabile în domeniul turismului constată remedierea deficienţelor, în termen de 15 zile de
la data înregistrării cererii scrise a solicitantului.
(5) În situaţia în care nu au fost remediate deficienţele pentru care s-au/s-a retras licenţa de
turism şi/sau anexa/anexele la aceasta în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a),
operatorul economic nu are dreptul de a solicita eliberarea unei noi licenţe de turism şi/sau
unei/unor anexe pentru agenţia de turism în cauză, până la remedierea deficienţelor
menţionate în actul de control prin care au/a fost retrase/retrasă licenţa de turism şi/sau
anexa/anexele la aceasta.
(6) Autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului va
publica periodic pe site-ul propriu lista cuprinzând agenţiile de turism cărora le-au fost retrase
licenţele de turism şi, respectiv, lista celor cărora le-au fost restituite licenţele de turism.
Secţiunea a 3-a
Sancţiuni
Art. 15 - Constituie contravenţii următoarele fapte:

a) desfăşurarea activităţii în structuri de primire turistice neclasificate, cu certificate de
clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin certificatul de
clasificare;
b) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (2) şi (3);
c) nerespectarea condiţiilor şi/sau criteriilor care au stat la baza clasificării;
d) nerespectarea prevederilor art. 6;
e) continuarea desfăşurării activităţii în structura de primire turistică după retragerea
certificatului de clasificare;
f) încasarea de venituri din exploatarea structurii de primire turistice după retragerea
certificatului de clasificare şi/sau a licenţei de turism;
g) nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (1) lit. (c);
h) împiedicarea sub orice formă a persoanelor împuternicite de a-şi exercita atribuţiile de
serviciu legate de aplicarea prezentei hotărâri;
i) nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (2);
j) desfăşurarea de activităţi turistice specifice agenţiilor de turism de către operatorii
economici fără a deţine licenţă de turism sau prin sediile secundare/reprezentanţele care nu au
obţinut anexa la licenţa de turism, cu licenţa sau anexa/anexele la licenţa de turism expirate
sau retrase;
k) desfăşurarea de activităţi turistice specifice agenţiilor de turism de către operatorii
economici după retragerea licenţei de turism sau a anexei/anexelor la licenţa de turism;
l) nerespectarea obiectului de activitate înscris în licenţa de turism, corespunzător tipului de
licenţă de turism obţinut;
m) desfăşurarea de activităţi turistice în alte sedii decât cele înscrise în licenţa de turism şi
anexele la aceasta;
n) nerespectarea condiţiilor şi criteriilor în baza cărora s-au/s-a eliberat licenţa de turism
şi/sau anexa/anexele la aceasta;
o) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (4), art. 12 alin. (5) şi art. 13 alin. (2) lit. b) şi c);
150
p) neasigurarea de ghizi atestaţi pentru derularea în bune condiţii a programelor turistice,

conform reglementărilor în vigoare;
q) utilizarea de autocare neclasificate;
r) ofertarea, comercializarea sau prestarea serviciilor de cazare şi alimentaţie în structuri de
primire turistice neclasificate, cu certificate de clasificare retrase sau expirate;
s) funcţionarea operatorului economic fără deţinerea poliţei de asigurare de garantare a
plăţii cheltuielilor de repatriere a turiştilor şi/sau rambursarea sumelor achitate de turişti
pentru achiziţionarea serviciilor/pachetelor turistice, în cazul neexecutării integrale sau
parţiale a serviciilor/pachetelor turistice achiziţionate sau funcţionarea cu poliţa/poliţele de
asigurare expirată/expirate;
t) prezentarea de informaţii nereale în materialele de promovare, în oferte sau pe paginile
de internet;
u) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (4) şi art. 14 alin. (5).
Art. 16 - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 15 se sancţionează după cum urmează:
a) faptele prevăzute la lit. a), j) şi m), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;
b) faptele prevăzute la lit. b), p), q) şi r), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
c) faptele prevăzute la lit. d) şi t), cu amendă de la 6.000 lei la 12.000 lei;
d) fapta prevăzută la lit. o), cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei;
e) faptele prevăzute la lit. e), f), g), h), k), u) şi s), cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei;
f) faptele prevăzute la lit. i), după cum urmează: amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei pentru
structurile de primire turistice care nu funcţionează începând cu data de 15 mai a fiecărui an,
de la 20.000 lei la 30.000 lei pentru structurile de primire turistice care nu funcţionează
începând cu data de 1 iunie a fiecărui an, de la 30.000 lei la 40.000 lei pentru structurile de
primire turistice care nu funcţionează la data de 15 iunie a fiecărui an şi de la 40.000 lei la
50.000 lei şi retragerea certificatului de clasificare pentru structurile de primire turistice care
nu funcţionează după data de 1 iulie a fiecărui an şi până la sfârşitul sezonului estival;
g) faptele prevăzute la lit. l), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
h) faptele prevăzute la lit. c) şi n), cu amendă de la 40.000 lei la 50.000 lei.
(2) Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii
procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii
prevăzute la alin. (1).
Art. 17 - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:
a) personalul cu atribuţii de control din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale
responsabile în domeniul turismului pentru contravenţiile prevăzute la art. 15 lit. a) - e), h) -
u);
b) ofiţerii şi agenţii de poliţie pentru contravenţiile prevăzute la art. 15 lit. g) şi h);
c) personalul desemnat din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în
domeniul finanţelor pentru contravenţiile prevăzute la art.15 lit. f).
Art. 18 - Prevederile art. 15 - 17 se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Secţiunea a 4-a
Dispoziţii finale
Art. 19 - Prevederile prezentei hotărâri intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în

Monitorul Oficial al României, Partea I.
151
Art. 20 - (1) Condiţiile şi criteriile de autorizare a structurilor de primire turistice pentru

eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor de turism şi a brevetelor, precum şi modelul
declaraţiei standardizate a solicitantului se stabilesc de autoritatea administraţiei publice
centrale responsabilă în domeniul turismului prin norme metodologice aprobate prin ordin al
conducătorului acesteia, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, autoritatea
administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului va emite normele
metodologice de aplicare.
Art. 21 - (1) Certificatele de clasificare şi licenţele de turism eliberate înainte de data
intrării în vigoare a prezentei hotărâri sunt valabile pe perioada înscrisă în cuprinsul acestora.
La expirarea acestei perioade operatorii economici proprietari şi/sau administratori de
structuri de primire turistice au obligaţia de a solicita eliberarea noilor certificate de
clasificare/licenţe de turism.
(2) Certificatele de clasificare şi licenţele de turism eliberate începând cu data intrării în
vigoare a prezentei hotărâri sunt valabile pe perioadă nedeterminată, până la modificarea
condiţiilor şi criteriilor pentru care au fost eliberate.
Art. 22 - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr.
709/2009 privind clasificarea structurilor de primire turistice, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 440 din 26 iunie 2009, şi Hotărârea Guvernului nr. 238/2001 privind
condiţiile de acordare a licenţei şi brevetului de turism, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 88 din 21 februarie 2001, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Art. 23 - Prevederile prezentei hotărâri se completează cu dispoziţiile-cadru ale Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi
libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
68/2010.
Art. 24 - Procedurile de clasificare, licenţiere şi brevetare prevăzute de prezenta hotărâre
privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism pot fi
îndeplinite prin intermediul punctului de contact unic electronic, în conformitate cu
prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 68/2010. Prevederile privind utilizarea punctului de contact unic
electronic se aplică după împlinirea a 60 de zile de la operaţionalizarea acestuia.
Art. 25 - În cazul în care este necesară verificarea legalităţii documentelor depuse în
vederea clasificării, licenţierii şi brevetării, autoritatea administraţiei publice centrale
responsabilă în domeniul turismului va contacta autorităţile competente din statul membru al
Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European în cauză, prin intermediul IMI -
Sistemul de informare al pieţei interne, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010.
*
Prezenta hotărâre transpune prevederile cap. II art. 8 alin. (1), cap. III art. 9 alin. (1), art. 10
alin. (1) şi (2), art. 11 alin. (1), art. 13 alin. (4) şi (6) ale Directivei 2006/123/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul
pieţei interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 376 din 27
decembrie 2006, în ceea ce priveşte furnizarea de servicii turistice.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
152
Contrasemnează:
Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,
Elena Gabriela Udrea
Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene,

Bogdan Mănoiu
Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Ialomiţianu
153
ANEXA NR. 2
HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr. 535 din 18 mai 2011 pentru modificarea şi

completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.267/2010 privind eliberarea certificatelor de
clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism
Publicată în: Monitorul Oficial Nr. 390 din 3 iunie 2011
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. I - Hotărârea Guvernului nr. 1.267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare,

a licenţelor şi brevetelor de turism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
866 din 23 decembrie 2010, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 4 - (1) Pentru obţinerea certificatului de clasificare a structurilor de primire turistice,
solicitantul depune la sediul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în
domeniul turismului declaraţia standardizată dată pe propria răspundere, însoţită de
documentaţia completă prevăzută în normele metodologice care reglementează condiţiile şi
criteriile de autorizare a structurilor de primire turistice, înainte de darea lor în folosinţă."
2. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 5 - (1) În situaţia în care au apărut modificări cu privire la îndeplinirea condiţiilor care
au stat la baza eliberării certificatului de clasificare, operatorul economic proprietar şi/sau
administrator al unei structuri de primire turistice este obligat să solicite o nouă clasificare a
structurii de primire turistice în cauză, în termen de 30 de zile de la apariţia modificărilor.
(2) În cazul încetării activităţii structurii de primire turistice, operatorul economic
proprietar şi/sau administrator al structurii de primire turistice în cauză are obligaţia să solicite
autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului radierea
certificatului de clasificare şi să restituie certificatul de clasificare şi fişa/fişele anexă/anexe în
original, prin poştă, cu confirmare de primire, sau prin depunerea acestora la registratura
autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului."
3. La articolul 6, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"Art. 6 - (1) Operatorul economic proprietar şi/sau administrator de structuri de primire
turistice este obligat să afişeze la recepţie sau în holul structurilor de primire turistice care nu
dispun de recepţie şi în spaţiul de la intrare în saloanele de servire a mesei certificatul de
clasificare, în copie, numărul de telefon al autorităţii administraţiei publice centrale
responsabile în domeniul turismului, pentru a fi cunoscute de turişti.
(2) Operatorul economic proprietar şi/sau administrator de structuri de primire turistice este
obligat să furnizeze în materialele de promovare, în oferte şi pe propriile pagini de internet
informaţii reale cu privire la denumirea şi tipul structurii de primire turistice, categoria de
clasificare sau serviciile prestate."
"(2) Operatorii economici proprietari şi/sau administratori ai structurilor de primire turistice
clasificate de pe litoralul românesc au obligaţia să asigure funcţionarea acestora în perioada
sezonului turistic estival, respectiv 1 mai - 30 septembrie a fiecărui an, şi să presteze servicii
turistice conforme tipului de structură de primire turistică şi categoriei stabilite prin
certificatul de clasificare."
5. La articolul 9, alineatele (1), (4) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
154
"Art. 9 - (1) Certificatul de clasificare se retrage de către personalul cu atribuţii de control

din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, în
situaţia în care nu sunt respectate obligaţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a) şi b).
clasificare pentru nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (1) lit. b), operatorul economic nu are
dreptul de a solicita eliberarea unui nou certificat de clasificare pentru orice tip de structură de
primire turistică şi categorie de clasificare pentru structura în cauză.
(6) În perioada în care certificatul de clasificare este retras, operatorul economic proprietar
şi/sau administrator al unei structuri de primire turistice nu are dreptul să:
a) desfăşoare activităţi turistice în cadrul structurii de primire turistice în cauză;
b) să încaseze venituri din exploatarea structurii de primire turistice respective."
6. La articolul 10, alineatele (1) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"Art. 10 - (1) Operatorul economic poate desfăşura activităţi de ofertare şi comercializare a
serviciilor şi/sau a pachetelor de servicii turistice pe teritoriul României numai în baza licenţei
de turism şi/sau, după caz, a anexei la aceasta, eliberate de autoritatea administraţiei publice
(5) Este interzisă desfăşurarea de activităţi specifice agenţiilor de turism de către operatorii
economici fără a deţine licenţă de turism şi/sau anexa la aceasta."
7. La articolul 10, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul
cuprins:
"(6) Este interzisă desfăşurarea de activităţi turistice specifice agenţiilor de turism de către
operatorii economici cu licenţa de turism expirată sau fără deţinerea poliţei valabile de
asigurare de garantare a plăţii cheltuielilor de repatriere a turiştilor şi/sau rambursare a
sumelor achitate de turişti pentru achiziţionarea serviciilor/pachetelor turistice, în cazul
neexecutării integrale sau parţiale a serviciilor/pachetelor turistice achiziţionate."
"Art. 12 - (1) În situaţia în care au apărut modificări cu privire la îndeplinirea condiţiilor
care au stat la baza eliberării licenţei de turism şi/sau a anexei la aceasta, operatorul economic
va solicita autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului
eliberarea unei noi licenţe de turism, în termen de 30 de zile de la apariţia modificărilor.
(2) În cazul încetării activităţii agenţiei de turism şi/sau a reprezentanţelor/sediilor
secundare ale acesteia, operatorul economic în cauză are obligaţia să solicite autorităţii
administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului radierea licenţei de turism
şi/sau a anexei la aceasta şi să restituie licenţa de turism şi anexa în original, prin poştă, cu
confirmare de primire, sau prin depunerea acestora la registratura autorităţii administraţiei
publice centrale responsabile în domeniul turismului."
"(2) În scopul protecţiei turiştilor, operatorii economici care desfăşoară activităţi specifice
agenţiilor de turism au următoarele obligaţii:
a) să afişeze în incinta agenţiei de turism şi a reprezentanţelor/sediilor secundare ale
acesteia copia licenţei de turism şi/sau a anexei la aceasta, precum şi numărul de telefon al
autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, pentru a fi
cunoscute de turişti;
b) să înscrie numărul licenţei de turism şi al poliţei de asigurare de garantare a plăţii
cheltuielilor de repatriere a turiştilor şi/sau rambursare a sumelor achitate de turişti pentru
achiziţionarea serviciilor/pachetelor turistice, în cazul neexecutării integrale sau parţiale a
serviciilor/pachetelor turistice achiziţionate, pe documentele emise, materialele de promovare
şi pe propriile pagini de internet;
155
c) să păstreze în permanenţă în sediul agenţiei de turism şi al reprezentanţelor/sediilor

secundare ale acesteia originalul licenţei de turism şi/sau al anexei la aceasta;
d) să prezinte informaţii reale în materialele de promovare, în oferte şi pe propriile pagini
de internet cu privire la serviciile şi pachetele de servicii turistice oferite;
e) să utilizeze numai autocare clasificate şi ghizi de turism atestaţi."
10. La articolul 13, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu
următorul cuprins:
"(3) Este interzisă ofertarea, comercializarea serviciilor turistice şi/sau a pachetelor de
servicii turistice în structuri de primire turistice neclasificate sau cu certificate de clasificare
retrase.
(4) Agenţiile de turism au obligaţia de a presta servicii turistice conform tipului de
activitate înscrisă în licenţa de turism, respectiv turoperatoare sau detailistă."
11. La articolul 14, alineatele (1) - (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"Art. 11 - (1) Licenţa de turism şi anexa la aceasta se retrag de către personalul cu atribuţii
de control din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul
turismului, în următoarele situaţii:
a) ofertarea, comercializarea serviciilor/pachetelor de servicii turistice fără respectarea
reglementărilor legale în vigoare;
b) transmiterea de către titular a licenţei şi/sau anexei la aceasta în scopul utilizării de către
alt operator economic.
(2) Titularul unei licenţe de turism retrase în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) nu mai
poate desfăşura activitate de turism prin agenţia de turism şi/sau prin sediile
secundare/reprezentanţele acesteia timp de 2 ani de la data retragerii.
(3) În perioada în care licenţa de turism este retrasă se interzic:
a) desfăşurarea activităţilor specifice agenţiilor de turism:
b) încasarea de venituri din exploatarea agenţiei de turism.
(4) În situaţia în care au fost remediate deficienţele pentru care licenţa de turism şi/sau
anexa la aceasta au fost retrase, operatorul economic va solicita reluarea activităţii printr-o
cerere scrisă adresată administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului.
Restituirea licenţei de turism şi/sau a anexei la aceasta se va face după ce personalul cu
atribuţii de control din cadrul administraţiei publice centrale responsabile în domeniul
turismului constată remedierea deficienţelor, în termen de 15 zile de la data înregistrării
cererii scrise a solicitantului.
(5) În situaţia în care nu au fost remediate deficienţele pentru care s-a retras licenţa de
turism şi/sau anexa la aceasta, conform prevederilor alin. (1) lit. a), operatorul economic nu
are dreptul de a solicita eliberarea unei noi licenţe de turism şi/sau a unei noi anexe la
aceasta."
"Art. 15 - Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) desfăşurarea activităţii în structuri de primire turistice neclasificate;
b) desfăşurarea activităţii în structuri de primire turistice având certificate de clasificare
expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin certificatul de clasificare;
c) nerespectarea prevederilor art. 5 şi 12;
d) nerespectarea criteriilor care au stat la baza clasificării;
e) nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (2) şi art. 13 alin. (2) lit. d);
f) continuarea desfăşurării activităţii în structura de primire turistică după retragerea
certificatului de clasificare;
156
g) încasarea de venituri din exploatarea structurii de primire turistice/agenţiei de turism

după retragerea certificatului de clasificare/a licenţei de turism;
h) nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (1) lit. c);
i) împiedicarea sub orice formă a persoanelor împuternicite de a-şi exercita atribuţiile de
serviciu legate de aplicarea prezentei hotărâri;
j) nerespectarea prevederilor art. 8 alin. ( 2);
k) nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (5);
l) nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (6);
m) desfăşurarea de activităţi turistice specifice agenţiilor de turism de către operatorii
economici după retragerea licenţei de turism sau a anexei la aceasta;
n) nerespectarea prevederilor art. 13 alin. (4);
o) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (4) şi art. 14 alin. (5);
p) nerespectarea criteriilor în baza cărora s-au eliberat licenţa de turism şi/sau anexa la
aceasta;
q) nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (1) şi (3) şi art. 13 alin. (2) lit. a) - c);
r) ofertarea, comercializarea serviciilor turistice şi/sau a pachetelor de servicii turistice în
structuri de primire turistice neclasificate sau cu certificate de clasificare retrase;
s) utilizarea de autocare neclasificate sau ghizi turistici neatestaţi."
"Art. 16 - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 15 se sancţionează după cum urmează:
a) faptele prevăzute la lit. a), cu amendă de la 40.000 lei la 50.000 lei;
b) faptele prevăzute la lit. f), g), h), i), k) şi m), cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei;
c) faptele prevăzute la lit. b) şi l), cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;
d) faptele prevăzute la lit. o) şi r), cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei;
e) faptele prevăzute la lit. j), după cum urmează: amendă de la 2.000 lei la 6.000 lei pentru
structurile de primire turistice care nu funcţionează începând cu data de 1 mai a fiecărui an,
amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei pentru structurile de primire turistice care nu funcţionează
începând cu data de 15 mai a fiecărui an, de la 20.000 lei la 30.000 lei pentru structurile de
primire turistice care nu funcţionează începând cu data de 1 iunie a fiecărui an, de la 30.000
lei la 40.000 lei pentru structurile de primire turistice care nu funcţionează la data de 15 iunie
a fiecărui an şi de la 40.000 lei la 50.000 lei şi retragerea certificatului de clasificare pentru
structurile de primire turistice care nu funcţionează după data de 1 iulie a fiecărui an şi până la
sfârşitul sezonului estival;
f) faptele prevăzute la lit. c) şi s), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
g) faptele prevăzute la lit. d), cu amendă de la 8.000 lei la 50.000 lei;
h) faptele prevăzute la lit. e), cu amendă de la 8.000 lei la 12.000 lei;
i) faptele prevăzute la lit. n), cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei;
j) faptele prevăzute la lit. p), cu amendă de la 8.000 lei la 50.000 lei;
k) faptele prevăzute la lit. q), cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei."
"Art. 17 - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:
a) personalul cu atribuţii de control din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale
responsabile în domeniul turismului, pentru contravenţiile prevăzute la art. 15 lit. a) - f) şi i) -
s);
b) ofiţerii şi agenţii de poliţie pentru contravenţiile prevăzute la art. 15 lit. h) şi i);
c) personalul desemnat din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în
domeniul finanţelor publice pentru contravenţiile prevăzute la art. 15 lit. g)."
157
Art. II - Prevederile prezentei hotărâri intră în vigoare în termen de 10 zile de la data

publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,
Elena Gabriela Udrea
Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Ialomiţianu
158
ANEXA NR. 3
ORDIN nr. 516 din 12 aprilie 2005 pentru aprobarea contractului-cadru de comercializare a
pachetelor de servicii turistice
EMITENT: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI
TURISMULUI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 334 din 20 aprilie 2005
Data intrarii in vigoare : 20/04/2005
În temeiul art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările
ulterioare,
în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare
a pachetelor de servicii turistice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
631/2001, cu modificările ulterioare, având în vedere propunerile Asociaţiei Naţionale a
Agenţiilor de Turism, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul
ordin:
ART. 1
Se aprobă contractul-cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice, prevăzut în
anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
(1) În contractul încheiat între agenţia de turism vânzătoare şi agenţia de turism organizatoare
a pachetului de servicii turistice este obligatoriu să fie prevăzută o clauză prin care să se
stabilească răspunderea agenţiei organizatoare faţă de agenţia vânzătoare cu privire la buna
executare a pachetului de servicii turistice.
(2) În temeiul clauzei prevăzute la alin. (1), agenţia de turism vânzătoare are dreptul să cheme
în garanţie agenţia de turism organizatoare a pachetului de servicii turistice pentru plata
despăgubirilor solicitate de turist ca urmare a neexecutării obligaţiilor contractuale din vina
organizatorului.
ART. 3
(1) Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancţionează potrivit art. 8 alin. (1) lit. a)
din Hotărârea Guvernului nr. 238/2001 privind condiţiile de acordare a licenţei şi brevetului
de turism, cu modificările ulterioare.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de personalul de
specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Turism.
ART. 4
Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului turismului nr.
69/2003 pentru aprobarea contractului-cadru de comercializare a pachetelor de servicii
turistice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 1 aprilie 2003.
ART. 5
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,
Gheorghe Dobre
Bucureşti, 12 aprilie 2005.
Nr. 516.
159
ANEXĂ
CONTRACT - CADRU
de comercializare a pachetelor de servicii turistice
Nr. ........ din .................
Părţile contractante
Societatea Comercială ........................., cu sediul în .................., str. ................ nr. ....., cod
unic
de înregistrare ...., titulară a Licenţei de turism nr. ............., pentru Agenţia de Turism
..............,
cu sediul în ...................., str. .................... nr. ....., reprezentată prin ..........................., în
calitate
de ..........................., denumită în continuare Agenţia,
şi turistul/reprezentantul turistului,
domnul/doamna ...................., domiciliat/domiciliată în ................., telefon ..........,
posesor/posesoare al/a buletinului/cărţii de identitate seria ...... nr. ........., eliberat/eliberată de
....................... la data de ............, au convenit la încheierea prezentului contract.
I. Obiectul contractului îl constituie vânzarea de către Agenţie a pachetului de servicii uristice
înscris în voucher, bilet de odihnă - tratament, bilet de excursie, anexat la prezentul contract,
şi eliberarea documentelor de plată.
II. Preţul
1. Preţul contractului este .... şi cuprinde costul serviciilor turistice efective, comisionul
Agenţiei şi T.V.A. Avansul este de .......... lei, iar plata finală se va face până la data de
..................... .
III. Drepturile şi obligaţiile Agenţiei
1. În cazul în care Agenţia este nevoită să modifice una dintre prevederile esenţiale ale
contractului, are obligaţia să informeze turistul cu cel puţin 15 zile înainte de data plecării.
2. Agenţia poate să modifice preţul contractului, în sensul majorării sau micşorării, după caz,
numai dacă modificarea are loc ca urmare a variaţiilor costurilor de transport, ale redevenţelor
şi ale taxelor aferente serviciilor de aterizare, debarcare/îmbarcare în porturi şi aeroporturi şi
ale taxelor de turist ori ale cursurilor de schimb valutar aferente pachetului de servicii turistice
contractat.
3. În cazul în care, după începerea călătoriei turistice, o parte importantă din serviciile
turistice prevăzute în contract nu este realizată sau Agenţia constată că nu le va putea realiza,
aceasta este obligată:
a) să ofere turistului alternative corespunzătoare în vederea continuării călătoriei turistice fără
majorarea preţului, respectiv serviciile turistice oferite să fie de aceeaşi calitate şi cantitate;
b) să restituie turistului sumele ce reprezintă diferenţa dintre serviciile turistice achitate şi cele
efectiv prestate în timpul călătoriei turistice;
c) în cazul în care nu pot fi oferite turistului alternative corespunzătoare sau acesta nu le
acceptă din motive întemeiate, să asigure fără costuri suplimentare transportul retur al
turistului la locul de plecare ori în alt loc agreat de acesta şi, după caz, despăgubirea pentru
serviciile neprestate.
4. Agenţia este răspunzătoare pentru buna executare a obligaţiilor asumate prin contract, cu
excepţia următoarelor cazuri:
a) când neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor asumate prin contract se
datorează turistului;
b) când neîndeplinirea obligaţiilor se datorează unor cauze de forţă majoră sau unor
împrejurări pe care nici Agenţia, nici prestatorii de servicii nu le puteau prevedea sau evita
(modificări de orar sau de itinerar, întârzieri în traficul mijloacelor de transport etc.).
160
5. Agenţia are obligaţia să furnizeze în scris turistului, în termen de .... zile înainte de data
plecării, următoarele informaţii:
a) orarele, locurile escalelor şi legăturile, precum şi, după caz, locul ce urmează să fie ocupat
de turist în fiecare dintre mijloacele de transport incluse în contract;
b) denumirea, sediul/adresa, numerele de telefon şi de fax ale reprezentanţei locale a
organizatorului şi/sau a detailistului ori, în lipsa acesteia, un număr de apel de urgenţă care să
îi permită contractarea organizatorului şi/sau a detailistului;
c) pentru călătoriile minorilor neînsoţiţi de părinţi, informaţii care să permită părinţilor
stabilirea unui contact direct cu copilul sau cu responsabilul de la locul cazării copilului.
IV. Drepturile şi obligaţiile turistului
1. În cazul în care turistul nu poate să participe la călătoria turistică, acesta poate să cesioneze
contractul unei terţe persoane care îndeplineşte toate condiţiile aplicabile pachetului de
servicii turistice contractat, cu obligaţia de a anunţa în scris Agenţia cu cel puţin 5 zile
înaintea datei de plecare. În acest caz Agenţia reziliază contractul cu turistul care cesionează
contractul şi încheie un alt contract cu noul turist. Pentru călătoriile individuale, în cazul în
care mijlocul de transport este avionul, transferul poate fi efectuat numai dacă există
posibilitatea transferării locului de zbor. Turistul care cedează pachetul său de servicii,
precum şi cesionarul sunt responsabili în mod solidar la plata preţului călătoriei şi a
eventualelor costuri suplimentare apărute cu ocazia acestei cedări.
2. În cazul sejururilor de odihnă şi/sau de tratament, turistul are obligaţia să respecte
programul de acordare a serviciilor în România, respectiv: în staţiunile de pe litoral, cazarea
se face la ora 18,00 a zilei de intrare şi se termină la ora 12,00 a zilei înscrise pe voucher ori
pe biletul de odihnă şi/sau de tratament; în staţiunile din ţară, altele decât cele de pe litoral,
cazarea se face începând cu ora 12,00 a zilei de intrare şi se termină cel târziu la ora 12,00 a
zilei următoare celei înscrise pe bilet.
3. În cazul în care preţurile stabilite în contract sunt majorate cu peste 10%, turistul poate
rezilia contractul, având dreptul la rambursarea de către Agenţie a sumelor plătite.
4.1. Turistul este obligat să comunice Agenţiei, în termen de 5 zile calendaristice de la
primirea înştiinţării prevăzute la cap. III pct. 1, hotărârea sa de a opta pentru:
a) rezilierea contractului fără plata penalităţilor; sau
b) acceptarea noilor condiţii ale contractului.
4.2. În cazul în care turistul reziliază contractul sau Agenţia anulează călătoria turistică
înaintea datei de plecare, turistul are dreptul:
a) să accepte la acelaşi preţ un alt pachet de servicii turistice de calitate echivalentă sau
superioară, propus de Agenţie;
b) să accepte un pachet de servicii turistice de calitate inferioară, propus de Agenţie, cu
rambursarea imediată a diferenţei de preţ;
c) să i se ramburseze imediat toate sumele achitate în virtutea contractului.
4.3. În toate cazurile menţionate turistul are dreptul să solicite Agenţiei şi o despăgubire
pentru neîndeplinirea prevederilor contractului iniţial, cu excepţia cazurilor în care:
a) anularea s-a făcut datorită nerealizării numărului minim de persoane menţionat în contract,
iar Agenţia a informat în scris turistul cu cel puţin 15 zile calendaristice premergătoare datei
plecării;
b) anularea s-a datorat unui caz de forţă majoră (circumstanţe imprevizibile, independente de
voinţa celui care le invocă şi ale căror consecinţe nu au putut fi evitate în ciuda oricăror
eforturi depuse, în aceasta nefiind incluse suprarezervările, caz în care responsabilitatea revine
companiei aeriene);
c) anularea s-a făcut din vina turistului.
161
5. Turistul are dreptul să rezilieze în orice moment, în tot sau în parte, contractul, iar în cazul
în care rezilierea îi este imputabilă, este obligat să despăgubească Agenţia pentru prejudiciul
creat acesteia, cu excepţia cazurilor de forţă majoră definite conform legii.
Dacă turistul solicită schimbarea hotelului, structurii camerelor sau a oricărora dintre servicii,
aceasta echivalează cu rezilierea contractului, cu aplicarea penalităţilor legale la momentul
respectiv, şi încheierea unui nou contract.
6. Turistul este obligat să achite la recepţia unităţii hoteliere taxa de staţiune, taxa de
salubrizare, precum şi alte taxe locale, fără a putea pretinde despăgubiri sau returnarea
sumelor de la Agenţie.
7. Turistul este obligat să prezinte la recepţia unităţii hoteliere actele sale de identitate,
precum şi documentul de călătorie eliberat (voucher, bilet de odihnă şi/sau de tratament), în
vederea acordării serviciilor turistice.
V. Renunţări, penalizări, despăgubiri
1. În cazul în care turistul renunţă din vina sa la pachetul de servicii turistice care face
obiectul prezentului contract, el datorează Agenţiei penalizări după cum urmează:
a) ...% din preţul pachetului de servicii, dacă renunţarea se face cu mai mult de 30 de zile
calendaristice înainte de data plecării;
b) ...% din preţul pachetului de servicii, dacă renunţarea se face în intervalul 16-30 de zile
înainte de data plecării;
c) ...% din preţul pachetului de servicii, dacă renunţarea se face într-un interval mai mic de 16
zile înainte de plecare sau pentru neprezentarea la program.
2. Pentru biletele de odihnă şi/sau de tratament cumpărate prin organizaţii sindicale, Agenţia
va face restituiri numai în baza cererilor de renunţare contrasemnate şi ştampilate de
reprezentantul organizaţiei sindicale.
3. În cazul în care o ambasadă refuză să acorde viza de intrare pentru efectuarea pachetului de
servicii, turistului i se vor reţine toate taxele achitate de Agenţie prestatorilor direcţi, precum
şi cheltuielile de operare proprii acesteia.
4. În cazul în care turistul care a intrat pe teritoriul statului în care se realizează pachetul de
servicii turistice refuză să se mai întoarcă în România şi autorităţile din ţara respectivă fac
cheltuieli de orice natură cu acesta, turistul respectiv are obligaţia de a suporta toate aceste
cheltuieli.
5. Penalizările echivalente cu preţul contractului se aplică şi în cazul în care turistul nu ajunge
la timp la aeroport sau la locul de plecare, dacă nu poate pleca în călătorie pentru că nu are
actele în regulă sau dacă este întors de la graniţă de către poliţia de frontieră.
6. Turistul trebuie să depună în scris cererea de renunţare la pachetul de servicii turistice, cu
număr de înregistrare la Agenţia la care a achitat serviciile. În caz contrar, cererea de
renunţare nu este luată în considerare.
7. Agenţia va acorda despăgubiri în funcţie de gradul de nerespectare a obligaţiilor din
contract.
VI. Reclamaţii
1. În cazul în care turistul este nemulţumit de serviciile turistice primite, acesta are obligaţia
de a întocmi o sesizare în scris, clar şi explicit, cu privire la deficienţele constatate la faţa
locului, legate de realizarea pachetului de servicii turistice contractat, ce se va transmite
prompt atât Agenţiei, cât şi prestatorului de servicii turistice (conducerii hotelului,
restaurantului).
2. Atât Agenţia, cât şi prestatorul de servicii turistice vor acţiona imediat pentru soluţionarea
sesizării. În cazul în care sesizarea nu este soluţionată sau este soluţionată parţial, turistul va
depune la sediul Agenţiei o reclamaţie în scris, în termen de maximum ... zile calendaristice
de la încheierea călătoriei, Agenţia urmând ca, în termen de .... zile calendaristice, să
comunice turistului despăgubirile care i se cuvin.
162
VII. Asigurări - Turistul este asigurat pentru rambursarea cheltuielilor de repatriere şi/sau a
sumelor achitate de el în cazul insolvabilităţii sau falimentului Agenţiei la Societatea de
Asigurare .................... din localitatea .............., str. ................ nr. ....., telefon ..............., fax
............... .
Facultativ, turistul are posibilitatea încheierii unui contract de asigurare, care să acopere
taxele de transfer, sau a unui contract de asistenţă care să acopere taxele de repatriere în caz
de accidente, de boală sau deces, ori a unui contract de asigurare pentru bagaje.
VIII. Documentele contractului se constituie ca anexă la acesta şi sunt următoarele:
a) voucherul, biletul de odihnă-tratament, biletul de excursie, după caz;
b) programul turistic, în cazul acţiunilor turistice.
IX. Dispoziţii finale
1. Prezentul contract a fost încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
2. Comercializarea pachetelor de servicii turistice se va face în conformitate cu prevederile
prezentului contract şi cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 107/1999
privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 631/2001, cu modificările ulterioare.
3. Contractul poate fi prezentat şi sub forma unui catalog, pliant sau alt înscris, dacă turistul
este informat despre aceasta şi dacă documentul conţine informaţiile prevăzute de art. 10 alin.
(2) din Ordonanţa Guvernului nr. 107/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 631/2001, cu modificările ulterioare.
Agenţia, Turist,
Denumirea .................. Numele ....................
Reprezentantul ............. Prenumele .................
Ştampila ...................
163
ANEXA NR. 4
PROIECT LEGEA TURISMULUI77
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1. - Prezenta lege reglementează organizarea, coordonarea şi dezvoltarea turismului,
domeniu de importanţă strategică pentru economia naţională a României precum şi
managementul resurselor turistice în conformitate cu principiile competitivităţii,
sustenabilităţii şi dezvoltării durabile.
Art. 2. - Prevederile prezentei legi se aplică autorităţilor administraţiei publice implicate în
organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism, asociaţiilor, operatorilor economici, precum
şi tuturor persoanelor fizice sau juridice care desfăşoară activităţi turistice.
CAPITOLUL II
DEFINIŢII
Art. 3. - În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) agenţie de turism – operator economic licenţiat de către autoritatea administraţiei publice
centrale pentru turism, având ca obiect de activitate organizarea şi comercializarea serviciilor
şi/sau a pachetelor de servicii turistice în calitate de intermediar între prestatorul de servicii
turistice şi consumatorul final;
b) agrement turistic – activitate organizată de către operatori economici, care deţin structuri
de primire turistică cu funcţiuni de agrement, respectiv ambarcaţiuni nautice, cluburi,
cazinouri, instalaţii, echipamente şi dotări specifice agrementului turistic şi practicării
sporturilor de iarnă, parcuri de distracţii şi altele asemenea;
c) agroturism - formă de turism rural, organizată şi desfăşurată în stransă relaţie cu ocupaţia
de bază a locuitorilor din mediul rural - agricultura, creşterea animalelor, mesteşuguri şi alte
activităţi specifice, activitatea de turism fiind secundară celei agricole;
d) asociaţie profesională în domeniul turistic – organizaţie fără scop patrimonial, constituită
cu respectarea prevederilor legale în vigoare, care îşi desfăşoară activitatea în aria
reprezentării profesionale sau de promovare şi dezvoltare în domeniul turismului;
e) asociaţie de promovare şi dezvoltare turistică – organizaţie fără scop patrimonial,
constituită la nivel naţional, regional sau local cu respectarea prevederilor legale în vigoare,
cu participarea autorităţilor administraţiei publice şi a altor factori implicaţi în turism din
sectorul public sau privat, având drept obiect activitatea de promovare şi dezvoltare regională
în domeniul turismului;
f) brevet de turism - document eliberat de către autoritatea administraţiei publice centrale
responsabilă în domeniul turismului, prin care se atestă capacitatea profesională în domeniul
turismului a persoanelor fizice care asigură conducerea agenţiilor de turism şi/sau a
structurilor de primire turistice;
g) calendar de evenimente – listă întocmită de către autoritatea administraţiei publice
centrale responsabilă în domeniul turismului pe baza solicitărilor de înscriere făcute de către
organizatori, cuprinzând toate evenimentele cunoscute, cu derulare anuală, periodică şi/sau
punctuale, a căror dată/ perioadă şi locaţie de desfăşurare sunt prestabilite;
h) casă tradiţională - structură de primire turistică cu funcţiune de cazare, care prezintă
următoarele caracteristici: are capacitate de cazare de până la 3 camere; este locuinţa
principală a localnicului din zona rurală de amplasare; respectă stilul arhitectural tradiţional
77
Site oficial al PARLAMENTULULUI ROMÂNIEI, CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL, noiembrie
2011
164
regional, zonal sau local, după caz; proprietarul imobilului organizează şi prestează în mod
direct servicii turistice, fără personal angajat, oferă turiştilor posibilitatea de a experimenta
stilul de viaţă specific al gospodăriilor rurale, de a lua parte la activităţile legate de agricultură
precum creşterea animalelor şi cultivarea plantelor/ pomilor fructiferi, la activităţile
meşteşugăreşti şi în general la obiceiurile şi viaţa tradiţională specifică locului/ zonei;
serviciile turistice oferite în cadrul acestei structuri au un caracter ocazional şi sezonier, fiind
oferite în mod special în sezonul estival, al sărbatorilor legale sau religioase;
i) centru de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale din turism – persoană
juridică de drept public sau privat, autorizată de Consiliul Naţional de Formare Profesională a
Adulţilor, care organizează şi desfăşoară procese de evaluare şi certificare a competenţelor
profesionale din domeniul turismului, obţinute pe alte căi decât cele formale, conform
procedurii reglementate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale
şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;
j) centrele naţionale de informare şi promovare turistică sunt structuri specializate de
informare şi promovare turistică care funcţionează în subordinea autorităţilor administraţiei
publice locale şi colaborează cu autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în
domeniul turismului;
k) centru SPA - locaţie cu destinaţie specifică având dotări, echipamente, produse şi servicii
cu efecte curative, profilactice, de recuperare şi/sau de creştere a stării de bine fizice şi
mentale;
l) certificat de clasificare - document eliberat de către autoritatea administraţiei publice
centrale responsabilă în domeniul turismului, care reprezintă o formă codificată de prezentare
sintetică a nivelului de confort, a calităţii dotărilor şi a serviciilor prestate în cadrul structurilor
de primire turistică;
m) comitet sectorial turism, hoteluri, restaurante - instituţie de dialog social de utilitate
publică, cu personalitate juridică, organizată în baza legislaţiei în vigoare, la nivelul ramurii
de activitate, definită prin contractul colectiv de muncă la nivel naţional; la nivelul unei
ramuri de activitate se poate constitui un singur comitet sectorial;
n) complex de turism balnear - ansamblu de construcţii şi amenajări care cuprinde atât
structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, alimentaţie publică, agrement, etc. cât şi
structuri de primire turistică cu funcţiuni de tratament balnear, folosind factori naturali de
cură;
o) detailist– agenţie de turism a cărei activitate se caracterizează prin vânzarea directă către
consumatorii finali a serviciilor sau pachetelor de servicii turistice contractate cu
touroperatorii sau prestatorii direcţi;
p) export de servicii turistice - prestare de servicii turistice pentru turiştii străini de către
orice operator economic autorizat de către autoritatea administraţiei publice centrale
responsabilă în domeniul turismului;
q) eveniment în domeniul turismului – noţiune generală pentru activităţi de interes turistic
precum organizarea de congrese, conferinţe, seminarii, evenimente comerciale, culturale sau
sociale, concerte, festivaluri, competiţii cu tematici diferite, târguri, expozitii, parade,
programe motivaţionale şi altele asemenea;
r) factori terapeutici naturali sau factori naturali de cură - complex fizico-chimic şi
biologic cu acţiune sanogenă şi terapeutică, ştiinţific dovedită şi tradiţional recunoscută,
precum apele minerale terapeutice, lacurile şi nămolurile terapeutice, gazele terapeutice,
factorii terapeutici ai climatului şi bioclimatului marin şi montan, inclusiv ai grotelor,
salinelor şi altele asemenea;
s) ghid de turism – persoană fizică autorizată să coordoneze şi să asigure desfăşurarea
programelor turistice, în baza atestatului eliberat de către autoritatea administraţiei publice
centrale responsabilă în domeniul turismului;
165
t) licenţă de turism – document eliberat de către autoritatea administraţiei publice centrale

responsabilă în domeniul turismului, prin care se atestă capacitatea unei persoane juridice-
titularul licenţei, de a comercializa servicii turistice în condiţii de calitate şi siguranţă pentru
turişti/consumatori finali;
u) litoralul românesc - porţiunea de teren, inclusiv platforma de prelungire a uscatului sub
apele marine care se întinde pe toata lungimea ţărmului Mării Negre, de la gura braţului
Chilia în nord, până la localitatea Vama Veche în sud;
v) litoralul turistic - totalitatea zonelor componente ale litoralului românesc în care se
desfăşoară activităţi turistice, cuprinzând zona costieră, plajele turistice, staţiunile turistice,
structurile de primire turistică definite în condiţiile legii;
w) meniul familiei – propunere de meniu tradiţional în cadrul serviciilor de masă oferite de
pensiunile agroturistice şi case tradiţionale, exclusiv turiştilor cazaţi în incinta pensiunii, prin
care proprietarul de pensiune/ de casă tradiţională pune la dispoziţia turiştilor o gamă limitată
de preparate culinare cu specific local şi produse provenite preponderent din gospodăria
proprie sau de la producători autorizaţi de pe plan local
x) obiectiv turistic – element sau ansamblu de elemente al resursei turistice, individualizat şi
introdus în circuitul turistic;
y) pachet de servicii turistice – combinaţia prestabilită a cel puţin două dintre următoarele
trei grupe de servicii, cu condiţia ca durata neîntreruptă a acestora să depăşească 24 de ore sau
să cuprindă o înnoptare, şi anume:
1. transport;
2. cazare;
3. alte servicii, fără legătură cu transportul sau cazarea sau care nu sunt accesorii ale acestora
şi care reprezintă o parte semnificativă a pachetului de servicii turistice, cum ar fi: alimentaţie,
tratament balnear, agrement şi altele asemenea;
z) patrimoniu turistic – ansamblul resurselor turistice şi a structurilor edificate în scopul
valorificării lor prin activităţi de turism;
aa) pârtie de schi – zonă special amenajată pentru schi, omologată de către autoritatea
administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului şi destinată practicării
schiului pentru agrement, în condiţii de siguranţă pentru schiori;
bb) pensiune turistică urbană – structură de primire turistică cu funcţiune de cazare,
amplasată în zone urbane, care prezintă următoarele caracteristici: are capacitate de cazare de
până la 15 camere; funcţionează în clădiri care respectă stilul arhitectural regional, zonal sau
local, după caz; asigură servicii de cazare şi condiţii de pregătire şi servire a mesei în spaţii
special amenajate;
cc) pensiune turistică rurală – structură de primire turistică cu funcţiune de cazare,
amplasată în zone rurale, care prezintă următoarele caracteristici: are capacitate de cazare de
până la 15 camere; funcţionează în clădiri care respectă stilul arhitectural regional, zonal sau
local, după caz; este amplasată într-un mediu înconjurător caracterizat prin conservarea
resurselor turistice naturale; asigură servicii de cazare şi condiţii de pregătire şi servire a
mesei în spaţii special amenajate;
dd) pensiune agroturistică – structură de primire turistică cu funcţiune de cazare, care
prezintă următoarele caracteristici: are capacitate de cazare de până la 8 camere; funcţionează
în clădiri care respectă stilul arhitectural regional, zonal sau local, după caz; este amplasată
într-un mediu înconjurător caracterizat prin conservarea resurselor turistice naturale; asigură
servicii de cazare şi condiţii de pregătire şi servire a mesei în spaţii special amenajate; masa
este preparată din produse şi materii prime provenite preponderent din gospodăria proprie sau
de la producători autorizaţi de pe plan local; oferă turiştilor posibilitatea de a lua parte la
activităţile legate de agricultură, creşterea animalelor, cultivarea a diferite tipuri de plante,
livezi de pomi fructiferi, la activităţile meşteşugăreşti
166
şi în general la obiceiurile şi viaţa tradiţională specifică locului/ zonei; terenul pe care este
amplasată are o suprafaţă de minim 1000 mp, exclusiv spaţii verzi şi spaţii de parcare.
ee) produs turistic - complex de bunuri materiale şi de servicii concentrate întro activitate
specifică şi oferite pachet consumului turistic;
ff) program turistic organizat – servicii turistice clar definite şi determinate ca spaţiu şi timp
de desfăşurare, reunite întro anumită succesiune şi puse la dispoziţia turiştilor sub
coordonarea şi responsabilitatea operatorilor economici autorizaţi de către autoritatea
administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului;
gg) serviciu turistic – unul dintre următoarele servicii asigurate pentru consum turistic:
cazare, alimentaţie publică, transport de persoane, tratament balnear, servicii SPA, agrement
şi altele asemenea, oferite consumatorilor finali;
hh) sezon turistic estival pe litoralul românesc - perioada cuprinsă în intervalul 1 mai – 30
septembrie a fiecărui an calendatistic;
ii) staţiune balneară – localitatea/ partea de localitate/ unitatea administrativ-teritorială care
dispune de resurse naturale terapeutice sau climaterice dovedite ştiinţific şi recunoscute pentru
efectul lor curativ, în care se oferă servicii de tratament, de recuperare sau de profilaxie a unor
maladii prin acordarea asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare. Se disting
staţiunile balneare, climatice şi balneoclimatice;
jj) staţiune turistică - localitate sau parte a unei localităţi care dispune de patrimoniu turistic
şi de infrastructură turistică, în care activităţile economice susţin preponderent realizarea
produsului turistic şi care este atestată prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii
administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului, în situaţia îndeplinirii
cumulative a criteriilor minime obligatorii de atestare, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
kk) structură de primire turistică - orice construcţie şi/ sau amenajare destinată sau folosită
pentru cazarea turiştilor, servirii mesei pentru turişti, agrementului, transportului special
destinat turiştilor, tratamentului balnear şi de recuperare pentru turişti, organizării de
conferinţe şi alte evenimente speciale, împreună cu serviciile aferente;
ll) structuri de primire turistică cu funcţiune de cazare - hoteluri, hoteluri - apartament,
moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane turistice, sate de vacanţă, campinguri, căsuţe de tip
camping, apartamente şi camere de închiriat, nave fluviale şi maritime de pasageri, pontoane
plutitoare, pensiuni turistice urbane, pensiuni turistice rurale, pensiuni agroturistice, case
tradiţionale, alte unităţi cu funcţiuni de cazare turistică;
mm) structuri de primire turistică cu funcţiune de alimentaţie publică - unităţi de
alimentaţie publică din incinta structurilor de primire cu funcţiune de cazare, unităţile de
alimentaţie publică independente aflate în zone turistice, staţiuni turistice şi municipii;
nn) structuri de primire turistică cu funcţiuni de tratament balnear preventiv, de
întreţinere şi de recuperare - unităţi de prestări servicii pentru tratament balnear, centre de
sănătate, centre SPA, independente sau integrate complexurilor de turism balnear;
oo) structuri de primire turistică cu funcţiuni de transport persoane - mijloace de
transport rutier, feroviar, pe apă, pe cablu sau altele asemenea, destinate transportului turistic
al consumatorilor finali;
pp) structuri de primire turistică cu funcţiuni de agrement - cluburi, cazinouri, instalaţii şi
dotări specifice agrementului turistic, centre de închiriere, parcuri de distractii şi altele
asemenea;
qq) structuri de primire turistică cu funcţiuni specifice organizării de conferinţe şi alte
evenimente speciale - centre de conferinţă independente sau spaţii integrate structurilor de
primire turistică cu funcţiuni de cazare, care dispun de logistica necesară organizării de
conferinţe şi alte asemenea evenimente speciale;
rr) touroperator - agenţie de turism care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
contractează în volum mare, servicii turistice de la prestatori direcţi sau de la alţi
167
touroperatori; organizează serviciile contractate lor în pachete de servicii turistice; vinde sau
oferă spre vânzare pachetele de servicii turistice prin intermediul agenţiilor detailiste, sau
direct către consumatorii finali;
ss) traseu turistic - cale de acces pietonal sau cu alt mijloc de deplasare, către un element al
patrimoniului turistic, marcat conform reglementărilor legale în vigoare, care face legătura cu
un obiectiv turistic sau care traversează o zonă turistică, un masiv montan etc.;
tt) turism balnear – sector prioritar al turismului care cuprinde totalitatea activităţilor,
produselor şi serviciilor turistice cu rol de profilaxie, recuperare sau de tratament a unor
maladii prin utilizarea resurselor naturale terapeutice sau climaterice, organizate cu asistenţă
balneară medicală şi desfăşurate în staţiuni balneare sau în alte zone cu factori naturali de
cură;
uu) turism rural - sector prioritar al turismului care cuprinde totalitatea activităţilor,
produselor şi serviciilor turistice organizate şi desfăşurate în spaţiul rural, preponderent de
către populaţia locală, în strânsă legătură cu mediul înconjurător şi activităţile de bază ale
localnicilor, prin care sunt valorificate resursele turistice, patrimoniul cultural, tradiţiile,
structurile turistice şi produsele locale.
vv) turism - ramură prioritară a economiei naţionale, cu funcţii complexe şi implicaţii
multisectoriale, care cuprinde ansamblul activităţilor desfăşurate în scopul producerii de
bunuri şi servicii pentru turişti;
ww) turist - orice persoană care vizitează un loc, altul decât cel unde se află locuinţa sa
obişnuită, în scopul efectuării unor activităţi cu caracter recreativ, sportiv, medical, cultural,
religios, de afaceri şi altele, cu excepţia celor care presupun remunerarea efectuării acestor
activităţi în locul vizitat.
CAPITOLUL III
CADRUL INSTITUŢIONAL
Secţiunea 1 - a
Atribuţiile şi obligaţiile autorităţii administraţiei publice centrale responsabilă în
domeniul turismului
Art. 4. – Autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului
asigură implementarea şi contribuie la dezvoltarea politicii europene a turismului, prin
parteneriat cu Comisia Europeană şi alte instituţii ale Uniunii Europene cu atribuţii în
domeniul turismului, cu Organizatia Mondială a Turismului precum şi cu instituţia naţională
cu rol de coordonare a afacerilor europene.
Art. 5. - Pe lângă funcţiile şi atribuţiile prevăzute în actul normativ de organizare şi
funcţionare, autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului are
următoarele atribuţii specifice:
a) elaborează procedurile de autorizare în domeniul turismului, în colaborare cu organizaţiile
patronale şi/sau profesionale reprezentative din turism, care au dreptul de a emite avize cu
caracter consultativ;
b) evaluează şi decide asupra calificării proiectelor private, în programul de facilităţi destinate
atragerii investiţiilor în zone de interes pentru dezvoltarea turismului, adoptat prin hotărâre a
Guvernului;
c) propune Guvernului reprezentantul României în organismele oficiale internaţionale de
specialitate în domeniul turismului, acolo unde acest lucru este necesar;
d) stabileşte după consultarea cu autorităţile administraţiei publice centrale din domeniul
transporturilor şi infrastructurii, priorităţile în construirea şi întreţinerea reţelelor de transport
de toate categoriile, care asigură accesul către localităţi şi obiective turistice; priorităţile se
aprobă prin hotărâre a Guvernului, iar fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor
168
aferente se asigură de la bugetul de stat prin bugetul autorităţii administraţiei publice centrale
din domeniul dezvoltării regionale şi turismului;
e) stabileşte împreună cu autoritatea adminsitraţiei publice centrale responsabilă cu domeniul
urbanismului şi amenajării teritoriului, unităţile administrativ teritoriale sau zonele de interes
turistic naţional (ex. Litoral, zone montane, rezervaţia bioseferei Delta Dunării) pentru care
elaborează documentaţii de urbanism şi amenajarea teritoriului cu caracter director şi
reglementator şi regulamente cadru de urbanism şi arhitectură în vederea asigurării condiţiilor
de dezvoltare durabilă şi de păstrare a identităţii locale
f) stabileşte după consultarea cu autoritatea administraţiei publice centrale competente în
domeniul culturii priorităţile în aplicarea programelor de investiţii privind reabilitarea şi
întreţinerea monumentelor incluse în patrimoniul naţional/ internaţional; priorităţile se aprobă
prin hotărâre a Guvernului, iar fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor aferente se
asigură de la bugetul de stat prin bugetul autorităţii administraţiei publice centrale din
domeniul culturii şi patrimoniului naţional;
g) colaborează cu autoritatea administraţiei publice centrale din domeniul muncii, familiei şi
protecţiei sociale în scopul adoptării unei strategii de scădere a şomajului prin crearea de noi
locuri de muncă sezoniere şi part-time în domeniul turismului, precum şi pentru ocuparea
forţei de muncă feminine, a tinerilor şi a persoanelor necalificate profesional;
h) elaborează şi derulează în staţiuni balneare, împreună cu autoritatea administraţiei publice
centrale din domeniul sănătăţii şi/sau cu autoritatea administraţiei publice centrale din
domeniul muncii, familiei şi protecţiei sociale, programe naţionale de sănătate, pentru
refacerea capacităţii de muncă şi creşterea gradului de sănătate a populaţiei, care se aprobă
prin hotărâre a Guvernului;
i) elaborează, împreună cu autoritatea administraţiei publice centrale din domeniul mediului,
autorităţile administraţiei publice locale şi agenţia naţională pentru resurse minerale,
programe naţionale de conservare şi valorificare a resurselor naturale cu proprietăţi
terapeutice, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
j) stabileşte, împreună cu autoritatea administraţiei publice centrale din domeniul culturii, şi
aprobă prin ordin al conducătorilor celor două autorităţi, condiţiile de exploatare a
patrimoniului turistic antropic, pentru fiecare obiectiv turistic component;
k) stabileşte, împreună cu autoritatea administraţiei publice centrale din domeniul mediului şi
aprobă prin ordin al conducătorilor celor două autorităţi, limitele şi condiţiile de exploatare a
patrimoniului turistic natural, pentru fiecare obiectiv turistic component;
l) elaborează şi deruleaza, împreună cu autoritatea administraţiei publice centrale din
domeniul sănătăţii şi cu autoritatea administraţiei publice centrale din domeniul educaţiei
programe naţionale de formare, calificare şi perfecţionare pentru personalul specializat din
staţiunile balneoclimaterice, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
m) elaborează şi propune spre aprobare, prin hotărâre a Guvernului normele privind traseele
cicloturistice marcate;
n) acordă avizul tehnic de specialitate pentru programele de formare profesională aferente
profesiilor/ocupaţiilor specifice domeniului turismului pentru care există cerinte speciale la
organizarea pregătirii profesionale, în vederea autorizării pentru aceste programe, a
furnizorilor de formare profesională de către Consiliul National de Formare Profesională a
Adulţilor, în condiţiile legii;
o) iniţiază şi coordonează concursuri profesionale aferente ocupaţiilor din turism şi instituie
premii de excelenţă, în vederea creşterii permanente a calităţii serviciilor în turism;
p) promovează bunele practici în domeniul turismului prin colaborarea cu instituţiile şi
organismele naţionale şi internaţionale de profil;
169
q) elaborează metodologia privind organizarea serviciilor publice de salvare şi a posturilor de

prim ajutor pe plajă aprobată prin hotărâre a Guvernului, în colaborare cu autoritatea publică
centrală din domeniul administraţiei şi internelor;
r) orice alte atribuţii din domeniul său de competenţă, stabilite prin acte normative.
Art. 6. - (1) Pentru gestionarea patrimoniului turistic, autoritatea administraţiei publice
centrale responsabilă în domeniul turismului propune spre aprobare, prin hotărâre a
Guvernului, următoarele:
a) metodologia de atestare a staţiunilor turistice de interes naţional şi local;
b) metodologia de avizare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism privind
zone şi staţiuni turistice şi balneare, precum şi a documentaţiilor tehnice privind construcţiile
încadrate în categoria structurilor de primire turistică.
(2) Pentru gestionarea patrimoniului turistic, autoritatea administraţiei publice centrale
responsabilă în domeniul turismului aprobă prin ordin al conducătorului acesteia, următoarele:
a) metodologia privind clasificarea/ atestarea structurilor de primire turistică;
b) metodologia de omologare a pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement;
c) metodologia de avizare a activităţilor de agrement turistic;
d) metodologia de realizare a sistemelor de indicatoare şi a altor mijloace de orientare a
turiştilor spre obiective de interes turistic;
e) metodologia de organizare a serviciilor publice de salvare acvatică şi a posturilor de prim
ajutor, precum şi metodologia de organizare a serviciilor publice de salvare montană;
f) metodologia de avizare a programelor de formare profesională pentru profesii/ocupaţii
specifice domeniului turismului, pentru care există cerinţe speciale la organizarea pregătirii
profesionale;
g) metodologia de licenţiere a agenţiilor de turism;
h) metodologia de autorizare a personalului de specialitate din turism;
i) metodologia de autorizare a plajelor utilizate în scop turistic;
j) metodologia de omologare a traseelor turistice;
k) metodologia de înscriere şi atestare a elementelor de patrimoniu turistic;
l) metodologia de acreditare a centrelor naţionale de informare şi promovare turistică.
Secţiunea a 2 - a
Atribuţiile şi obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul
turismului
Art. 7. - (1) Consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile
locale au următoarele atribuţii în domeniul turismului:
a) elaborează propuneri de marketing şi dezvoltare regională/ locală a turismului, care stau la
baza strategiei naţionale de dezvoltare a turismului şi marketing-ului destinaţiei, precum şi a
strategiilor sectoriale, atât din initiativă proprie, cât şi la solicitarea autoriăţii administraţiei
publice centrale responsabilă în domeniul turismului;
b) participă alături de autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul
turismului la procedura de omologare a traseelor turistice şi a pârtiilor de schi;
c) asigură cadrul necesar pentru conservarea şi protejarea resurselor şi obiectivelor turistice
locale în condiţiile legii;
d) stabilesc măsuri pentru stimularea dezvoltării staţiunilor turistice, a produselor şi a ofertei
turistice locale;
e) identifică şi promovează în colaborare cu asociaţiile turistice locale produsele turistice
locale;
f) realizează inventarierea elementelor de patrimoniu turistic local, înscrierea lor într-un
registru local al patrimoniului turistic şi administrarea acestuia;
170
g) asigură furnizarea serviciilor de informare cu privire la produsele, serviciile şi resursele

turistice locale;
h) promovează bunele practici în domeniul turismului prin colaborarea cu instituţiile şi
organismele naţionale şi internaţionale de profil.
(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), consiliile judeţene, Consiliul General
al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale pot organiza în aparatul propriu compartimente
de specialitate, potrivit legii.
(3) Unităţile administrativ-teritoriale care au pe raza administrativ-teritorială staţiuni turistice
sunt obligate să supună spre avizare autorităţii administraţiei publice centrale responsabilă în
domeniul turismului planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului privind staţiunile
turistice, anterior aprobării acestora prin hotărâre a consiliilor judeţene/locale, în condiţiile
legii.
(4) Autorităţile administraţiei publice locale competente, în condiţiile legii, să emită
certificate de urbanism şi autorizaţii de construire pentru realizarea construcţiilor noi cu
destinaţie turistică şi/sau pentru executarea lucrărilor de modernizare, reamenajare, extindere,
de modificare a funcţiei turistice, şi altele asemenea, la construcţiile existente din domeniul
turismului, precum şi la construcţiile ce urmează a fi modificate structural/funcţional, în
scopul primirii unei funcţionalităţi cu profil turistic, au obligaţia să solicite prin certificatele
de urbanism obţinerea de către investitori/proprietari/beneficiari a avizului conform al
autorităţii administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului, condiţie
obligatorie pentru emiterea autorizaţiei de construire.
(5) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a afişa la sediul propriu şi la
centrele de informare şi promovare turistică, datele transmise lunar de către autoritatea
administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului privind eliberarea
certificatului de clasificare, preschimbarea, retragerea, restituirea acestuia, respectiv
declasificarea structurilor de primire turistică de pe raza lor administrativ-teritorială.
(6) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a folosi veniturile obţinute din
taxa hotelieră exclusiv în scopul dezvoltării şi promovării turismului pe plan local şi pentru
finanţarea proiectelor de reabilitare a infrastructurii turistice.
(7) Până la sfârşitul lunii martie a fiecărui an, autorităţile administraţiei publice locale care
obţin venituri rezultate din taxa hotelieră, sunt obligate să trimită un raport autorităţii
administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului privind utilizarea acestora
în anul anterior, pentru destinaţiile precizate la alin. (6).
Art. 8. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a organiza centre de
informare şi promovare turistică la nivelul fiecărei staţiuni turistice şi balneare şi la nivelul
fiecărui municipiu reşedinţă de judeţ.
(2) Centrele de informare şi promovare turistică elaborează ghiduri de informare a turiştilor ce
conţin: informaţii asupra ofertei, atracţiilor şi obiectivelor turistice locale, regionale sau
naţionale, după caz; informaţii privind căile de acces spre obiectivele turistice sau alte atracţii
turistice, date istorice, geografice, sociale cu privire la localitatea, regiunea sau staţiunea
turistică, oferta locală de cazare, informaţii utile în caz de urgenţe, informaţii cu privire la
autorităţile competente în soluţionarea reclamaţiilor legate de furnizarea serviciilor turistice şi
alte informaţii care pot contribui la promovarea potenţialului turistic local, regional sau
naţional, după caz .
(3) Ghidurile de informare turistică se actualizează cel puţin o dată pe an şi se distribuie
gratuit turiştilor.
Art. 9. - (1) Consiliile judeţene pe a căror rază administrativ-teritorială se află trasee turistice
montane şi/ sau pârtii de schi, au obligaţia de a organiza servicii publice judeţene "Salvamont"
care coordonează activitatea de prevenire a accidentelor montane şi de salvare în munţi a
171
persoanelor accidentate, şi supraveghează activitatea de amenajare, întreţinere şi reabilitare a

traseelor montane din judeţ.
(2) Consiliile locale pe a căror rază administrativ-teritorială se află trasee turistice montane şi/
sau pârtii de schi, pot organiza servicii publice locale "Salvamont”.
(3) Consiliile locale pe a căror rază administrativ-teritorială se află plaje cu destinaţie turistică
au obligaţia să organizeze şi să asigure servicii publice de salvare acvatică "Salvamar",
precum şi posturi de prim ajutor medical.
(4) Autorităţile administraţiei publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială se află
obiective turistice, au obligaţia de a asigura înfiinţarea/ întreţinerea şi funcţionarea grupurilor
sanitare în număr corespunzător, în funcţie de fluxul turistic specific şi în condiţii de igienă în
conformitate cu legislaţia în vigoare. În situaţiile în care obiectivele turistice sunt administrate
de operatori economici, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a le impune
acestora să asigure/ să înfiinţeze/ să întreţină funcţionarea acestor servicii potrivit fluxului
turistic specific şi în condiţiile de igienă prevăzute de legislaţia specifică în vigoare.
(5) Consiliile judeţene pe a căror rază administrativ-teritorială se înfiinţează sau îşi desfăşoară
activitatea operatori economici care administrează staţii de alimentare cu carburanţi,
amplasate în afara localităţilor, pe autostrăzi, drumuri naţionale, drumuri judeţene, alte
drumuri de acces către zone, staţiuni sau obiective turistice, au obligaţia de a dispune măsurile
necesare şi de a verifica înfiinţarea, funcţionarea şi/sau întreţinerea de către aceşti operatori
economici a grupurilor sanitare pentru public/ turişti, în număr corespunzator, în funcţie de
fluxul turistic specific şi în condiţiile de igienă prevăzute de legislaţia specifică în vigoare.
(6) Autorităţile administraţiei publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială se află
staţiuni turistice au obligaţia de a lua măsurile necesare pentru întreţinerea curăţeniei, a
infrastructurii locale, a spaţiilor verzi şi aspectului general al staţiunii, astfel încât să sprijine
şi să favorizeze activitatea turistică.
CAPITOLUL IV
PATRIMONIUL TURISTIC
Art. 10. - Patrimoniul turistic, aşa cum este definit în prezenta lege, este constituit din bunuri
proprietate publică şi bunuri proprietate privată, şi este valorificat şi protejat în condiţiile legii.
Art. 11. - Gestionarea resurselor turistice naturale se asigură în conformitate cu prevederile
legale care reglementează regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi
faunei.
Art. 12. - Gestionarea resurselor turistice antropice se asigură în conformitate cu prevederile
legale ce reglementează protejarea monumentelor şi siturilor arheologice, a monumentelor,
ansamblurilor şi rezervaţiilor de arhitectură, a monumentelor şi ansamblurilor memoriale, a
monumentelor tehnice şi de artă, a muzeelor şi a altor elemente de artă populară şi folclor.
Art. 13. - Autorităţile care gestionează resursele turistice naturale şi antropice vor furniza
autorităţii administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului, la cererea
acesteia, informaţiile necesare fundamentării programelor de dezvoltare şi promovare a
produselor turistice româneşti.
Art. 14. – (1) Evidenţierea elementelor de patrimoniu turistic se realizează prin înscrierea în
Registrul General al Patrimoniului Turistic, deţinut şi administrat de către autoritatea
administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului.
(2) Deţinătorii de elemente de patrimoniu turistic au obligaţia de a solicita înscrierea acestora
în Registrul General al Patrimoniului Turistic, prezentând în acest scop documentele necesare.
(3) Forma şi conţinutul Registrului General al Patrimoniului Turistic, metodologia privind
criteriile de evidenţiere a patrimoniului turistic, precum şi atestarea şi înscrierea elementelor
de patrimoniu turistic în Registrul General al Patrimoniului Turistic se elaborează de către
172
autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului şi se aprobă

prin hotărâre a Guvernului.
Art. 15. - (1) Atestarea elementelor de patrimoniu turistic se realizează prin emiterea de către
autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului a certificatului
de patrimoniu turistic care conferă dreptul proprietarului sau administratorului legal să
valorifice în scop turistic elementele de patrimoniu turistic atestate, precum şi obligaţia de a
lua măsurile prevăzute de lege pentru conservarea şi protejarea acestora.
(2) Înscrierea în Registrul General al Patrimoniului Turistic şi atestarea elementelor de
patrimoniu turistic sunt activităţi prestate cu titlu gratuit.
Art. 16. – (1) Patrimoniul turistic se valorifică şi se dezvoltă pe baza şi în cadrul Programelor
anuale/multianuale de dezvoltare a destinaţiilor şi a produselor turistice, elaborate de
autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului şi aprobate prin
hotărâre a Guvernului.
(2) Elementele de patrimoniu turistic atestate pot fi valorificate şi dezvoltate în condiţiile
legii, de către proprietari/administratori, în mod independent sau prin intermediul asociaţiilor
profesionale şi/sau de promovare a turismului, cu avizul autorităţii administraţiei publice
centrale responsabilă în domeniul turismului, inclusiv prin crearea de parteneriate.
(3) Proprietarii/administratorii elementelor de patrimoniu turistic au obligaţia de a lua toate
măsurile necesare pentru întreţinerea, conservarea, protejarea şi păstrarea acestora în circuitul
civil.
CAPITOLUL V
SISTEMUL NAŢIONAL DE INFORMAŢII TURISTICE
Art. 17. - În vederea stocării, corelării şi diseminării informaţiilor privind piaţa turistică,
precum şi a evaluării activităţii turistice, se înfiinţează la nivel naţional, Sistemul Naţional
Informaţional pentru Turism, care va cuprinde datele şi indicatorii stabiliţi de către autoritatea
administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului şi Institutul Naţional de
Statistică prin ordin al conducătorilor autorităţilor menţionate.
Art. 18. - Sistemul Naţional Informaţional pentru Turism este gestionat de către autoritatea
administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului şi constă într-o bază de
date care cuprinde informaţii cu privire la:
a) elementele de patrimoniu turistic atestate şi înscrise în Registrul General al Patrimoniului
Turistic;
b) operatorii economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de turism inclusiv lista cuprinzând
autorizaţiile suspendate sau modificate;
c) structurile de primire turistică care deţin certificate de clasificare valabile, inclusiv datele
privind eliberarea certificatelor de clasificare, preschimbarea, retragerea, restituirea acestora,
respectiv declasificarea structurilor de primire turistică;
d) asociaţiile şi alte structuri asociative turistice;
e) calendarele de evenimente naţionale sau internaţionale, programate pe plan local, zonal sau
naţional;
f) datele privind evenimentele comerciale, culturale sau sociale, derulate în zonele de
referinţă;
g) personalul autorizat de către autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în
domeniul turismului;
h) centrele de informare şi promovare turistică;
i) instituţiile de educaţie şi formare profesională în domeniul turismului;
j) piaţa turistică şi principalele segmente ale pieţei turistice;
k) ofertele operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de turism existente pe
piaţa turistică;
173
l) principalele produse, servicii şi facilităţi turistice;

m) statistici, cercetări, studii şi alte asemenea documente relevante în domeniul turismului;
n) proiectele turistice derulate la nivel naţional sau internaţional;
o) orice alte informaţii relevante pentru sectorul turismului, gestionate de către autoritatea
administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului.
Art. 19. - În vederea îndeplinirii atribuţiilor privind gestionarea şi actualizarea Sistemului
Naţional Informaţional pentru Turism, autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă
în domeniul turismului poate organiza în aparatul propriu un compartiment de specialitate,
potrivit legii.
CAPITOLUL VI
TURISMUL RURAL SI AGROTURISMUL
Art. 20. - Autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului
sprijină dezvoltarea sectorului de turism rural şi agroturism prin următoarele măsuri specifice:
a) promovează zonele rurale cu potenţial turistic, în scopul valorificării eficiente şi durabile a
resurselor naturale, cultural-istorice, tradiţiilor şi gastronomiei locale, precum şi toate celelalte
bunuri şi servicii ale comunităţii rurale;
b) asigură informarea asupra oportunităţilor turistice din zonele rurale, inclusiv cazare,
activităţi, festivaluri şi evenimente tradiţionale, obiceiuri şi meşteşuguri;
c) dispune măsurile necesare în vederea identificării, dezvoltării şi promovării produselor
specifice turismului rural şi agroturismului, ca produse turistice de marcă, în scopul asigurării
şi punerii în valoare a notorietăţii turistice locale şi a păstrării şi cultivării identităţii locale;
d) autorizează funcţionarea pensiunilor agroturistice şi a pensiunilor turistice rurale, nou
construite, prin eliberarea certificatului de clasificare, în condiţiile legii.
Art. 21. – (1) Pensiunile turistice rurale, pensiunile agroturistice şi casele tradiţionale trebuie
să respecte un set minim de reglementări specifice în domeniul sanitar veterinar şi pentru
siguranţa alimentelor, reglementări elaborate de către autoritatea centrală din domeniul sanitar
veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, în colaborare cu autoritatea administraţiei publice
centrale responsabilă în domeniul turismului şi adoptate prin ordin al conducătorilor celor
două instituţii.
(2) Pensiunile turistice rurale, pensiunile agroturistice şi casele tradiţionale trebuie să respecte
un set minim de reglementări specifice în domeniul prevenirii şi stingerii incediilor,
reglementări elaborate de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în colaborare
cu autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului şi adoptate
prin ordin al conducătorilor celor două instituţii.
Art. 22. - (1) Pensiunile turistice rurale şi pensiunile agroturistice se clasifică pe flori, având
ca simbol margareta, iar casele tradiţionale se atestă, de către autoritatea administraţiei
publice centrale responsabilă în domeniul turismului, care emite certificatul de clasificare şi
respectiv certificatul de atestare.
(2) Condiţiile şi metodologia de clasificare/atestare a structurilor de primire turistică
caracteristice turismului rural şi agroturismului, precum şi reglementările specifice se
elaborează şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale
responsabilă în domeniul turismului sau după caz prin hotărâre a Guvernului.
CAPITOLUL VII
LITORALUL ROMÂNESC
Art. 23. - (1) Având în vedere importanţa economică a valorilor de patrimoniu şi peisaj
natural şi construit cu potenţial turistic, şi ţinând cont de faptul că zona de litoral a Mării
Negre reprezintă o zonă de importanţă strategică pentru dezvoltarea turismului pe teritoriul
naţional.
174
(2) Prin excepţie de la prevederile legale în vigoare, pentru localităţile de pe litoralul

românesc, se instituie măsuri speciale de planificare şi gestiune.
(3) Prin măsuri speciale se înţeleg măsurile de ordin ştiinţific, juridic, administrativ, financiar,
fiscal şi tehnic menite să asigure buna gestiune a care le compun.
(4) În acest scop, autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul turismului întocmeşte,
cu consultarea autorităţilor publice locale, documentaţii de urbanism şi amenajarea
teritoriului, cu caracter coordonator şi reglementator, ca instrumente de coordonare a
dezvoltării urbane integrate în zona litoralului, în acord cu potenţialul acesteia, cu aspiraţiile
locuitorilor şi cu exigenţele dezvoltării durabile şi care să asigure o viziune de dezvoltare
coerentă şi competitivă a activităţilor turistice.
(5) Documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului a staţiunilor de pe litoralul
românesc se elaborează pe baza cerinţelor pieţei şi cuprind măsuri privind reabilitarea şi
dezvoltarea infrastructurii existente, conservarea, întreţinerea şi exploatarea plajelor, căile de
acces către obiectivele turistice, zonele de recreere şi promenadă, zonele amenajate pentru
multiple utilizări precum spectacole, târguri, festivaluri, zonele cu facilităţi sportive sau alte
facilităţi de petrecere a timpului liber în afara plajei.
(6) Având în vedere caracterul strategic şi de coordonare a dezvoltării turistice pe teritoriul
întregului litoral, documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului prevăzute la al (4) se
aprobă prin hotărâre de guvern.
(7) In termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de aprobare
documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului prevăzute la al (4), autorităţile publice
locale au obligaţia de a actualiza planurile urbanistice generale şi planurile urbanistce zonale
pentru localităţile de pe litoralul românesc, prin includerea prevederilor şi reglementărilor din
documentaţiile cu caracter coordinator.
Art. 24. - (1) Sezonul turistic estival pe litoralul Mării Negre începe la data de 1 mai şi se
încheie la data de 30 septembrie ale fiecărui an.
(2) Operatorii economici care administrează structuri de primire turistică clasificate de pe
litoralul românesc au obligaţia să asigure funcţionarea structurilor de primire turistică cu
funcţiuni de cazare şi a celor de alimentaţie publică pe toată perioada sezonului turistic
estival, respectiv în perioada 1 mai - 30 septembrie a fiecărui an.
Art. 25. - Operatorii economici care administrează structuri de primire turistică în staţiunile
turistice de pe litoral, au următoarele obligaţii înainte de începerea sezonului turistic estival:
a) să efectueze operaţiunile de dezinsecţie şi deratizare în incinta structurilor de primire
turistică, în vederea respectării normelor sanitare în vigoare;
b) să execute lucrările necesare de construire, renovare, amenajare, modernizare, interioare şi/
sau exterioare, astfel încât să se asigure cerinţele esenţiale de calitate ale construcţiilor,
precum şi nivelul estetic, arhitectural şi ambiental conform reglementărilor tehnice în
domeniu;
c) să asigure obiectivul de investiţii ale cărui lucrări nu pot fi fi finalizate până la deschiderea
următorului sezon estival, prin împrejmuirea amplasamentului/ şantierului cu elemente de
închidere din materiale cu cromatică şi configuraţie corespunzătoare pentru asigurarea
nivelului estetic, arhitectural şi ambiental necesar derulării în condiţii optime a activităţii
turistice în staţiune, pe durata sezonului turistic estival;
d) să amenajeze spaţiile verzi aferente structurilor turistice administrate.
Art. 26. – (1) Operatorii economici au obligaţia de a amplasa şi de a realiza punctele/ unităţile
de comercializare a produselor alimentare şi băuturilor, cu respectarea prevederilor
autorizaţiei de construire, emisă în condiţiile legii, conform planurilor de urbanism şi
amenajare a teritoriului, precum şi regulamentelor de urbanism aferente acestora, aprobate în
condiţiile legii, de către autoritatea administraţiei publice locale competente, cu avizul
prealabil al autorităţii administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului.
175
(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autorităţile

administraţiei publice locale, prin organele proprii de control, vor identifica toate structurile
de primire turistică existente pe plajă şi în segmentele aflate pe raza lor administrativ-
teritorială, vor verifica îndeplinirea condiţiilor tehnico-juridice prevăzute de lege pentru
amplasarea acestora, precum şi dacă aceste construcţii fac parte din categoria celor admise a fi
amplasate pe plajă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3) Toate construcţiile amplasate cu încălcarea prevederilor legale vor fi demolate, în
condiţiile legii .
Art. 27. – (1) În sezonul turistic estival, în staţiunile turistice de pe litoral, programul de
funcţionare al discotecilor şi programul activităţilor artistice precum audiţii muzicale, video,
şi/ sau TV, derulate în spaţii deschise şi semideschise de către operatorii economici autorizaţi,
se încadrează obligatoriu în intervalul zilnic orar maxim situat între orele 10.00 – 24.00.
(2) Activităţile prevăzute la alin. (1), desfăşurate în intervalul orar 24.00 – 07.00, trebuie să
respecte valorile limită admisibile ale nivelului de zgomot prevăzute de legislaţia în vigoare.
Art. 28. - Pe perioada sezonului turistic estival, autorităţile administraţiei publice locale sunt
obligate să asigure securitatea pe plajă, în zonele de agrement şi de promenadă, precum şi în
alte zone identificate de poliţie ca zone cu risc potenţial în ceea ce priveşte siguranţa turiştilor.
Art. 29. - (1) Utilizarea plajelor în scop turistic se poate face de către operatori economici
care administrează structuri de primire turistice, de proprietari ori administratori de
ansambluri rezidenţiale, de operatori economici care desfăşoară activităţi de divertisment,
agrement şi/sau sportive şi de autorităţi ale administraţiei publice locale care pot încheia
contracte de închiriere cu titularul dreptului de administrare a plajelor pe perioada unui sezon
estival, prin licitaţie publică, în condiţiile legii.
(2) Titularul dreptului de administrare a plajelor încheie contracte de închiriere cu autorităţile
administraţiei publice locale din localităţile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora,
pentru o cotă de până la 20% din suprafaţa totală a plajelor utilizate în scop turistic care sunt
situate pe raza lor administrativ-teritorială, pentru amenajarea plajelor publice şi a activităţile
de agrement.
(3) Criteriile minime privind utilizarea plajelor în scop turistic, procedura de emitere şi de
retragere a autorizaţiei turistice se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice
(4) Întreţinerea şi exploatarea plajelor neutilizate în scop turistic se asigură de către titularul
dreptului de administrare.
Art. 30. - (1) Utilizatorii plajelor cu destinaţie turistică au obligaţia ca la începerea sezonului
turistic estival să amenajeze plaja cu destinaţie turistică şi să asigure serviciile turistice
necesare, în condiţiile legii.
(2) Titularul dreptului de administrare, realizează lucrările de întreţinere şi ecologizare a
plajelor, lucrări finanţate din bugetul propriu şi din veniturile obţinute de la utilizatorii
plajelor cu destinaţie turistică, proporţional cu suprafaţa de plajă utilizată.
Art. 31. - Autorităţile administraţiei publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială se
află plaje cu destinaţie turistică au următoarele obligaţii:
a) să asigure lucrările de canalizare şi alimentare cu apă până în zona limitrofă plajei cu
destinaţie turistică;
b) să asigure ordinea publică pe plaja utilizată în scop turistic.
Art. 32. – (1) Utilizatorii plajelor cu destinaţie turistică au următoarele obligaţii:
a) să solicite şi să obţină autorizaţia turistică pentru suprafaţa de plajă care face obiectul
contractului de închiriere;
b) să întreţină şi să igienizeze zilnic suprafaţa de plajă utilizată;
c) să menţină în bună stare de funcţionare dotările de pe plajă, inclusiv cele de agrement;
d) să asigure condiţiile sanitare şi de protecţie a mediului în zonele de îmbăiere şi pe plajă;
176
e) să sesizeze autorităţile de gospodărire a apelor şi de protecţie a mediului şi autorităţile de

sănătate publică în cazul prezenţei în apa mării a substanţelor poluante;
f) să îndepărteze de pe plajă şi din zona submersă de îmbăiere obiectele periculoase;
g) să monteze panouri cu instrucţiuni de utilizare a plajei, a zonei şi a apei de îmbăiere;
Art. 33 Este interzis utilizatorilor plajelor cu destinaţie turistică, precum şi oricăror altor
persoane:
a) edificarea pe plajă de construcţii şi dotări cu alte destinaţii şi în alte condiţii decât cele
admise de lege;
b) îngrădirea accesului liber pe plajă şi libera circulaţie a persoanelor în spaţiul plajei;
c) desfăşurarea de activităţi de comerţ ambulant pe plajă;
d) camparea pe plajă;
e) amplasarea şi/sau montarea de panouri publicitare, bannere, postere, şi orice alte tipuri de
dispozitive care servesc publicităţii;
f) accesul persoanelor însoţite de animale, cu excepţia câinilor din dotarea Ministerului
g) circulaţia sau staţionarea vehiculelor, cu excepţia celor care asigură intervenţii operative şi
a utilajelor de întreţinere a plajelor.
Art. 34. - (1) Construcţiile şi dotările admise a se amplasa pe plaja cu destinaţie turistică sunt
următoarele:
a) module de grupuri sanitare, numai în cazurile în care acestea nu se pot amplasa în zona
limitrofă;
b) dotări pentru agrement specific plajei;
c) posturi de prim ajutor şi de salvare;
d) construcţii şi amenajări cu caracter provizoriu, demontabile;
e) instalaţii de captare a energiei solare în zona bateriilor de duşuri.
(2) Caracteristicile şi modalitatea de amplasare a construcţiilor şi dotărilor se aprobă prin
ordin al conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul
turismului.
CAPITOLUL VIII
AUTORIZAREA ŞI CONTROLUL ÎN DOMENIUL TURISMULUI
Art. 35. - (1) În scopul protecţiei turiştilor, al asigurării calităţii şi siguranţei în furnizarea
serviciilor turistice, precum şi în vederea stabilirii unor standarde calitative şi cantitative,
autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului emite pentru
operatorii economici şi personalul din domeniul turismului următoarele autorizaţii:
a) certificat de clasificare pentru structurile de primire turistică cu excepţia caselor tradiţionale
pentru care se eliberează atestat;
b) atestat pentru casă tradiţională;
c) licenţă de turism pentru agenţii de turism;
d) brevet de turism;
e) atestat de ghid de turism;
f) aviz tehnic de specialitate pentru programele de formare profesională aferente
profesiilor/ocupaţiilor specifice domeniului turismului, pentru care există cerinţe speciale la
organizarea pregătirii profesionale, în vederea autorizării pentru aceste programe, a
furnizorilor de formare profesională de către Consiliul Naţional de Formare Profesională a
Adulţilor, în condiţiile legii;
g) autorizaţie turistică pentru desfăşurarea activităţii de agrement nautic;
h) autorizaţie turistică pentru desfăşurarea de activităţi turistice pe plajă;
i) certificat de omologare pentru pârtii de schi şi pentru trasee turistice;
177
j) aviz de specialitate pentru documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului privind

zone şi staţiuni turistice şi balneare, precum şi pentru documentaţiile tehnice privind
construcţiile încadrate în categoria structurilor de primire turistică;
k) certificat de acreditare a centrelor de informare şi promovare turistică;
l) cerificat de patrimoniu turistic.
(2) Procedurile, criteriile şi condiţiile de eliberare a autorizaţiilor prevăzute la alin. (1) se
aprobă prin norme metodologice conform prevederilor art. 6 din prezenta lege.
Art. 36. - Operatorii economici autorizaţi în domeniul turismului au obligaţia de a asigura
prestarea serviciilor care implică răspunderi specifice privind protecţia turistului de către
personal calificat şi specializat în condiţiile legii.
Art. 37. - Profesiile specifice domeniului turismului sunt cele cuprinse în Clasificarea
Ocupaţiilor din România (COR), aprobată în condiţiile legii, în vigoare.
Art. 38. - (1) Controlul privind respectarea normelor specifice din domeniul turismului se
efectuează de personalul cu atribuţii de control desemnat din cadrul autorităţii administraţiei
publice centrale responsabilă în domeniul turismului.
(2) În vederea efectuării controalelor complexe privind respectarea normelor specifice
turismului şi a normelor complementare sau incidente activităţilor de turism, se constituie
echipe mixte de control, în funcţie de specificul şi complexitatea controlului.
(3) Echipele mixte de control sunt coordonate de către autoritatea administraţiei publice
centrale responsabilă în domeniul turismului şi pot avea în componenţă reprezentanţi ai
jandarmeriei, poliţiei, autorităţilor administratiei publice locale, Autorităţii Naţionale pentru
Protecţia Consumatorilor, Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor şi/ sau ai altor organisme cu atribuţii de control.
(4) Echipele mixte de control pot fi convocate la iniţiativa oricărei dintre părţile constituente.
(5) Echipele mixte de control pot efectua în condiţiile prevederilor legale în vigoare controale
asupra persoanelor fizice şi persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de turism.
(6) Structurile de primire turistică şi agenţiile de turism vor fi verificate periodic de către
autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului, cu privire la
menţinerea criteriilor şi condiţiilor avute în vedere la clasificarea acestora, respectiv cu privire
la menţinerea criteriilor şi condiţiilor de licenţiere.
(7) Autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului poate
dispune efectuarea unor verificări şi controale tematice, ca urmare a sesizărilor înregistrate.
CAPITOLUL IX
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PARTICIPANŢILOR
LA ACTIVITĂŢILE DE TURISM
Art. 39. - Operatorii economici autorizaţi să desfăşoare activităţi în domeniul turismului au
următoarele drepturi :
a) să presteze şi să comercializeze servicii turistice, în condiţiile legii;
b) să primească informaţii generale privind strategia şi programele de dezvoltare a turismului
de la autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului;
c) să participe la acţiunile de promovare, naţionale şi internaţionale şi să fie incluşi în
cataloage, ghiduri şi alte mijloace de lansare a ofertei naţionale de servicii turistice;
d) să beneficieze de facilităţi acordate de stat şi de alte organisme şi organizaţii, în condiţiile
legii, în scopul stimulării activităţii de turism;
e) să obţină autorizaţiile/ avizele/ certificatele necesare desfăşurării activităţii emise de către
autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului, pentru fiecare
unitate proprie în care prestează servicii turistice, corespunzător criteriilor îndeplinite de
aceasta;
178
f) să obţină la cerere, reclasificarea unităţilor proprii, ca urmare a îmbunătăţirilor aduse

nivelului de dotare şi calităţii serviciilor.
Art. 40. – (1) Operatorii economici autorizaţi pentru a desfăşura activitate în domeniul
turismului au următoarele obligaţii:
a) să funcţioneze numai cu structuri de primire turistică clasificate sau autorizate de către
autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului;
b) să funcţioneze doar pe durata de valabilitate a autorizaţiilor necesare desfăşurării activităţii
conform prevederilor legale în vigoare;
c) să presteze servicii turistice la nivelul şi în limitele prevederilor licenţei de turism şi să
încheie poliţe de asigurare specifice în conformitate cu legislaţia în vigoare;
d) să presteze serviciile turistice cel puţin la nivelul categoriei unităţii respective, potrivit
certificatului de clasificare deţinut;
e) să funcţioneze cu personal calificat, specializat şi autorizat în conformitate cu
reglementările şi normele de specialitate în vigoare;
f) să informeze turiştii corect, complet, adecvat şi clar cu privire la serviciile turistice pe care
le prestează, indiferent de forma sau modalitatea de informare utilizată;
g) să asigure protecţia turiştilor care utilizează structurile sale de primire turistică în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
h) să protejeze turistul care beneficiază de servicii tip excursii, pe perioada programului
turistic, conform normelor pentru ghizii de turism;
i) să protejeze bunurile turiştilor aflate în structurile de primire turistică administrate,
împotriva deteriorării sau furtului şi să garanteze despăgubirea acestora în cazul apariţiei unor
prejudicii, prin asigurarea la societăţi de asigurare, în condiţiile legii;
j) să transmită datele şi informaţiile solicitate de autoritatea administraţiei publice centrale
responsabilă în domeniul turismului, de autorităţile administraţiei publice locale ori de
Institutul Naţional de Statistică, în vederea completării şi actualizării Sistemului Naţional
Informaţional pentru Turism;
k) să realizeze publicitatea proprie cu obiectivitate şi respect faţă de resursele turistice, în
scopul protejării calităţii produsului turistic românesc;
l) să indice în toate documentele emise, legate de activitatea proprie, inclusiv în cele
electronice, cât şi pe paginile proprii de internet, informaţii despre tipul, numărul şi data
expirării licenţei deţinute;
m) operatorii economici care administrează staţii de alimentare cu carburanţi situate în afara
localităţilor, pe autostrăzi, drumuri naţionale, drumuri judeţene, alte drumuri de acces către
zone, staţiuni, localităţi sau obiective turistice, au obligaţia de a asigura înfiinţarea/
întreţinerea/ funcţionarea grupurilor sanitare pentru public/ turişti în număr corespunzător
fluxului turistic specific şi în condiţiile de igienă prevăzute de reglementările tehnice specifice
din domeniu;
n) să asigure protecţia mediului şi conservarea resurselor turistice în toate activităţile realizate,
în conformitate cu legislaţia specifică privind protecţia mediului, precum si a resurselor
naturale şi antopice.
(2) Operatorii economici care au în administrare plaje, ştranduri, piscine sau acvaparcuri au
obligaţia să asigure posturi de salvare acvatică, precum şi posturi de prim ajutor medical.
(3) Agenţia de turism vânzătoare a serviciului sau a pachetului de servicii turistice şi turistul
cumpărător au obligaţia de a încheia un contract având ca obiect cumpărarea unui serviciu
turistic şi/ sau a unui pachet de servicii turistice de către turist şi eliberarea documentelor de
plată şi a documentelor de călătorie de către agenţia de turism.
(4) Agenţia de turism vânzătoare a serviciului sau a pachetului de servicii turistice răspunde
faţă de turistul cumpărător pentru buna executare a obligaţiilor asumate prin contractul
179
încheiat între aceştia, inclusiv în situaţia în care aceste obligaţii trebuiau îndeplinite de către o
altă agenţie de turism touroperatoare sau detailistă ori de către alţi prestatori de servicii.
Art. 41. - Administratorii zonelor protejate, ai parcurilor naţionale şi ai rezervaţiilor naturale
au obligaţia de a elabora planuri de dezvoltare durabilă a turismului pentru zonele din
administrare, şi de a le supune aprobării autorităţii administraţiei publice centrale responsabilă
în domeniul turismului.
Art. 42. - Turistul / consumatorul final are următoarele drepturi:
a) de a obţine de la operatorul economic autorizat, informaţii corecte, complete, adecvate şi
clare privind preţurile, condiţiile şi facilităţile oferite de către acesta, cu privire la serviciile
turistice ofertate;
b) de a beneficia de produsele şi serviciile turistice la preţul şi în condiţiile ofertate şi
contractate;
c) de a achiziţiona serviciile turistice sau pachetele de servicii turistice în baza unui contract în
care sunt menţionate explicit şi detaliat, toate costurile şi condiţiile de contractare;
d) de a beneficia de serviciile şi produsele turistice achiziţionate, în condiţii de igienă conform
normelor sanitare in vigoare;
e) de a obţine informaţii adecvate referitoare la riscurile de sănătate şi securitate potenţiale
pentru fiecare activitate turistică, în vederea prevenirii accidentelor şi bolilor contagioase;
f) de a formula petiţii cu privire la produsele şi serviciile turistice achiziţionate.
Art. 43. - Turistul / consumatorul final are următoarele obligaţii:
a) de a respecta prevederile legale în raportul cu operatorii economici din turism şi cu ceilalti
participanţi la activităţile turistice;
b) de a nu provoca deteriorări sau alte daune mediului înconjurător, elementelor patrimoniului
turistic sau infrastructurii turistice;
c) de a nu formula petiţii, plângeri sau alte reclamaţii nejustificate, care pot genera prejudicii
agentului economic prestator, serviciilor şi produselor turistice puse la dispoziţie;
d) de a respecta regulamentele impuse de operatorii economici cu privire la folosirea bazei
materiale şi facilităţilor puse la dispoziţia lor, pe parcursul folosirii acestora în calitate de
turişti/clienţi;
e) de a desfăşura activităţile turistice cu respectarea valorilor, tradiţiilor şi obiceiurilor
comunităţilor gazdă.
CAPITOLUL X
FORMAREA PROFESIONALĂ
Art. 44. – Educaţia şi pregătirea profesională din domeniul turismului se referă la dobândirea
competenţelor profesionale necesare practicării profesiilor/ocupaţiilor prevăzute la art. 37.
Art. 45. – (1) Dobândirea de competenţe profesionale în domeniul turismului se poate realiza
pe cale formală, non-formală şi informală.
(2) Educaţia şi pregătirea formală în domeniul turismului se realizează prin intermediul
unităţilor de învăţământ cu profil turistic sau care au integrată în programa şcolară educaţia
turistică, precum şi prin intermediul programelor de formare profesională a adulţilor.
(3) Prin calea non-formală de dobândire a competenţelor profesionale în domeniul turismului
se înţelege practicarea unor activităţi specifice sectorului turistic direct la locul de muncă sau
autoinstruirea.
(4) Prin calea informală de dobândire a competenţelor profesionale în domeniul turismului se
înţelege modalităţile de formare profesională neinstituţionalizate, nestructurate şi
neintenţionate - contact nesistematic cu diferite surse ale câmpului socio-educaţional,
societate sau mediu profesional din domeniul turismului.
180
Art. 46. – Învăţământul liceal şi universitar în domeniul turismului se realizează în unităţi de

învăţământ, particulare sau de stat autorizate de către autoritatea administraţiei publice
centrale responsabilă în domeniul educaţiei naţionale.
Art. 47. - Formarea profesională a adulţilor din şi pentru sectorul turismului se realizează prin
intermediul furnizorilor de formare profesională autorizaţi de către Consiliul Naţional de
Formare Profesională a Adulţilor, prin intermediul comisiilor de autorizare judeţene, respectiv
a municipiului Bucureşti.
Art. 48. - (1) Furnizorii de formare profesională pentru domeniul turismului au obligaţia de a
obţine avizul tehnic de specialitate de la autoritatea administraţiei publice centrale
responsabilă în domeniul turismului, pentru programele de formare profesională aferente
profesiilor/ocupaţiilor din sectorul turism, hoteluri, restaurante, pentru care există cerinţe
speciale la organizarea pregătirii
profesionale.
(2) Programele de formare profesională aferente profesiilor/ocupaţiilor din domeniul
turismului pentru care există cerinţe speciale la organizarea pregătirii profesionale, care
îndeplinesc criteriile menţionate în cadrul metodologiei elaborate de către autoritatea
administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului, obţin avizul tehnic de
specialitate necesar furnizorilor de formare profesională în vederea autorizării de către
Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor.
(3) Operatorii economici din domeniul turismului vor angaja în condiţiile legii, cu prioritate,
personal absolvent al instituţiilor de învăţământ cu profil turistic şi/sau al programelor de
formare formare profesională în domeniul turismului, desfăşurate de furnizori de formare
profesională autorizaţi potrivit legii.
Art. 49. – Evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale din domeniul turismului,
obţinute pe alte căi decât cele formale se va realiza în centrele de evaluare şi certificare a
competenţelor profesionale din turism, conform procedurii reglementate prin ordin comun al
conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale din domeniul muncii şi al autorităţii
administraţiei publice centrale din domeniul educaţiei.
Art. 50. - Formarea continuă prin perfecţionări şi specializări în domeniul turismului este
obligatorie din 3 în 3 ani pentru personalul de execuţie şi din 5 în 5 ani pentru personalul de
conducere din domeniul turismului.
CAPITOLUL XI
SPRIJINUL STATULUI ŞI PROMOVAREA TURISMULUI
Art. 51. - Statul sprijină activitatea de turism prin politici şi mecanisme economico-
financiare.
Art. 52. - (1) Zonele cu resurse turistice mari sau foarte mari beneficiază de facilităţi pentru:
a) realizarea infrastructurii generale necesare dezvoltării turismului;
b) ameliorarea şi protecţia mediului înconjurător prin măsuri şi programe speciale, care
vizează asigurarea şi încurajarea dezvoltării funcţiei turistice, elaborate de autoritatea
administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul turismului în colaborare cu autoritatea
administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului şi autorităţile
administraţiei publice locale, precum şi cu alte organisme interesate;
c) promovarea activităţilor de turism.
(2) Pentru şederea într-o unitate de cazare, consiliul local instituie o taxă hotelieră, în cotă de
1% din valoarea totală a cazării/tariful de cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, care se
încasează de către persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea, odată cu
luarea în evidenţă a pesoanelor cazate.
181
(3) Gestionarea fondurilor încasate din taxa hotelieră, de către consiliile locale, va fi
indreptată în exclusivitate pentru promovarea activităţii turistice şi pentru investiţii în
infrastructura turistică de pe teritoriul administrativ propriu şi se va face astfel:
a) minim 50% din valoare taxei hoteliere încasătă va fi folosită pentru promovare turistică iar
distribuirea fondurilor se va face cu obligativitatea consultării asociaţiilor de promovare
regionale, în judeţele sau regiunile în care acestea există; restul de 50% din valoarea taxei
hoteliere încasate va fi folosit pentru investiţii în infrastructura turistică;
b) în localităţile sau staţiunile turistice în care nu funcţionează asociaţii de promovare
regionale, sumele încasate din taxa hotelieră vor fi gestionate de consiliile locale respective,
cu respectarea aceloraşi proporţii de alocare.
(4) Cota de impozit pentru clădirile cu destinaţie turistică, care nu funcţionează în cursul unui
an calendaristic, este de 5% din valoarea de inventar a clădirii.
(5) Sunt exceptate de la prevederile alin. (4), structurile care au autorizaţie de construire în
perioada de valabilitate, dacă au început lucrările în termen de cel mult 3 luni de la data
emiterii autorizaţiei de construire.”
(6) Impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren se reduc cu 50% pentru acele clădiri şi terenurile
aferente, aflate pe litoralul Mării Negre, care sunt utilizate exclusiv pentru prestarea de
servicii turistice, pe o perioadă de minimum 6 luni pe durata unui an calendaristic.
Art. 53. – (1) Statul sprijină şi încurajează libera iniţiativă în domeniul promovării şi
dezvoltării activităţii de turism, prin următoarele măsuri:
a) concesionarea cu prioritate, în condiţiile legii, a unor terenuri care fac parte din domeniul
public sau privat al statului ori al unităţilor administrative teritoriale, pentru construirea de
structuri de primire turistică;
b) acordarea de transferuri de la bugetul de stat pentru bugetele locale, prin bugetul autorităţii
administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul turismului pentru finanţarea
documentaţiilor tehnice şi lucrărilor de execuţie aferente unor obiective de investiţii în turism
prevăzute în Programul Multianual de Dezvoltare a Turismului;
c) sistemul tichetelor de vacanţă.
(2) De cota redusă de 9% TVA aplicată asupra bazei de impozitare pentru activitatea de
cazare şi masă beneficiază prestatorii de servicii de cazare şi masă, cota aplicându-se doar în
cazul unităţilor de alimentaţie care aparţin structurilor de primire turistică cu funcţiuni de
cazare.
(3) Dacă agentul economic autorizat de autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii
în domeniul turismului desfăşoară şi alte activităţi, cota de 9% se aplică exclusiv asupra
activitaţilor legate de cazare şi masă; cota se aplică numai în cazul agenţilor economici cu
activitate în turism, autorizaţi de autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în
domeniul turismului şi numai pe perioada de valabilitate a autorizării.
Art. 54 - Operatorii economici autorizaţi de autoritatea administraţiei publice centrale cu
atribuţii în domeniul turismului, care realizează investiţii în turism sunt scutiţi de impozitul pe
profit, după punerea în funcţiune a investiţiei respective, conform următoarei grile:
a) pentru valoarea investitiei cuprinsă între 500.000 şi 5.000.000 euro, perioada de scutire este
de 1 an fiscal de la data finalizării investiţiei;
b) pentru valoarea investitiei ce trece peste 5.000.000 euro, perioada de scutire este de 2 ani
fiscali de la data finalizării investiţiei.
Art. 55. - (1) Fondurile necesare pentru finanţarea sau cofinanţarea documentaţiilor tehnice,
studii de fezabilitate, proiecte tehnice, alte studii de specialitate, precum şi pentru realizarea
de centre şi sisteme de informare turistică, aferente unor obiective de investiţii în turism şi a
lucrărilor de execuţie aferente unor obiective de investiţii, prevăzute în Programul Multianual
de Dezvoltare a Turismului, aprobat de Guvern, se pot asigura din fonduri externe
182
nerambursabile, de la bugetul de stat şi bugetele locale, prin bugetul unităţilor administrativ-

teritoriale sau al autorităţilor centrale beneficiare ale investiţiilor.
(2) Finanţarea sau cofinanţarea proiectelor de investiţii cuprinse în Programul Multianual de
Dezvoltare a Turismului, aprobat de Guvern, se asigură din următoarele surse:
a) de la bugetul de stat, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, în bugetul
autorităţii publice centrale implicate;
b) din bugetele autorităţilor publice locale;
c) prin intermediul parteneriatelor public private, în condiţiile legii.
(3) Sumele necesare realizării documentaţiilor tehnice şi lucrărilor de execuţie a obiectivelor
de investiţii prevăzute în Programul Multianual de Dezvoltare a Turismului, aprobat de
Guvern, ai căror beneficiari sunt autorităţile administraţiei publice locale, se alocă prin
transferuri de la bugetul autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul
turismului către bugetele locale.
(4) Repartizarea pe unităţi administrativ teritoriale şi pe proiecte de investiţii a transferurilor
dela bugetul de stat către bugetele locale pentru finanţarea documentaţiilor tehnice şi a
lucrărilor de execuţie aferente unor obiective de investiţii în turism, prevăzute în Programul
Multianual de Dezvoltare a Turismului aprobat, se stabileşte prin ordin emis de autoritatea
administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul turismului.
CAPITOLUL XII
RĂSPUNDERI ŞI SANCŢIUNI
Art. 56 - (1) Constituie infracţiuni următoarele fapte:
a) executarea pe plajă, fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare, ori cu nerespectarea
prevederilor acesteia, a altor construcţii sau dotări decât cele admise în condiţiile legii;
b) continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de
control competente, potrivit legii.
(2) Infracţiunile prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu
amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.
(3) În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la alin. (1), organele de control prevăzute de prezenta
lege, care au constatat fapta, sunt obligate să sesizeze organele de urmărire penală.
Art. 57. - (1) Constituie contravenţii următoarele fapte dacă nu au fost săvârşite în astfel de
condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
a) oferirea, comercializarea, vânzarea serviciilor şi/ sau a pachetelor de servicii turistice de
către persoane fizice sau juridice neautorizate de către autoritatea administraţiei publice
centrale responsabilă în domeniul turismului;
b) prezentarea de informaţii nereale în materialele de promovare, în oferte, pe paginile proprii
de internet şi pe firmele structurilor de primire turistică şi ale agenţiilor de turism;
c) comercializarea serviciilor turistice de către agenţiile de turism care nu au incheiat
contracte de asigurare pentru repatrierea turiştilor şi/ sau rambursarea sumelor plătite de
aceştia în caz de insolvabilitate sau faliment;
d) comercializarea serviciilor turistice de către operatorii economici care nu au încheiat
contracte de asigurare pentru imobilele clasificate ca structuri de primire turistică cu funcţiuni
de cazare şi pentru bunurile existente în acestea, pentru clădiri la riscurile privind incendii,
cutremure, inundaţii, repectiv pentru bunurile existente în clădiri la riscurile privind incendii,
cutremure, inundatii şi furt;
e) nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (3) – (7), art. 8 alin. (1);
f) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (1) – (6);
g) nerespectarea prevederilor art. 14;
h) nerespectarea prevederilor art. 24 alin. (2);
i) nerespectarea prevederilor art. 25 şi art. 26;
183
j) nerespectarea prevederilor art. 27;

k) nerespectarea prevederilor art. 40, alin. (1), lit. a), b) - j), lit. l), lit. m), alin (2) şi alin (3);
l) desfăşurarea de activităţi turistice pe plajă fără a deţine autorizaţie turistică;
m) nerespectarea obligaţiei privind accesul liber pe plajă şi libera circulaţie a persoanelor în
spaţiul plajei;
n) nerespectarea prevederilor privind întreţinerea şi igienizarea zilnică a suprafeţei de plajă
închiriate;
o) nerespectarea prevederilor privind menţinerea în bună stare de funcţionare a dotărilor de pe
plajă, inclusiv a celor de agrement;
p) neasigurarea condiţiilor sanitare şi de protecţie a mediului în zonele de îmbăiere şi pe plajă;
q) neamenajarea plajei cu destinaţie turistică la începutul sezonului turistic estival;
r) neasigurarea lucrărilor de canalizare şi alimentare cu apă până la zona limitrofă plajei;
s) permiterea campării pe plaja cu destinaţie turistică;
t) neorganizarea sau neasigurarea serviciului public de salvare şi a posturilor de prim ajutor;
u) circulaţia sau staţionarea autovehiculelor pe plajă, cu excepţia celor care asigură intervenţii
operative şi a utilajelor de întreţinere a plajelor;
v) permiterea realizării de activităţi de comerţ ambulant pe plajă;
x) permiterea accesului cu animale pe plajă, cu excepţia câinilor din dotarea Ministerului
y) nerespectarea obligaţiei privind îndepărtarea obiectelor periculoase de pe plajă şi din zona
submersă de îmbăiere;
z) neafişarea instrucţiunilor de utilizare a plajei, a zonei şi a apei de îmbăiere.
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:
a) faptele prevăzute la lit. a), cu amendă de la 12.000 la 16.000 lei;
b) faptele prevăzute la lit. b), e), f), g), cu amendă de la 8.000 la 12.000 lei;
c) faptele prevăzute la lit. c) şi d) cu suspendarea autorizaţiei eliberată de autoritatea
administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului până la încheierea
asigurărilor respective şi cu amendă de la 16.000 la 20.000 lei;
d) faptele prevăzute la lit. h) după cum urmează: amendă de 10.000 lei pentru structurile de
primire turistice care nu funcţionează începând cu data de 15 mai a fiecărui an, 30.000 lei
pentru structurile de primire turistice care nu funcţionează începând cu data de 1 iunie a
fiecărui an, 40.000 lei pentru structurile de primire turistice care nu funcţionează la data de 15
iunie a fiecărui an şi 50.000 lei şi retragerea certificatului de clasificare pentru structurile de
primire turistice care nu funcţionează după data de de 1 iulie a fiecărui an şi până la sfârşitul
sezonului estival.
d) faptele prevăzute la lit. i) şi j) cu amendă de la 12.000 la 16.000 lei;
e) faptele prevăzute la lit. k) cu amendă de la 4.000 la 12.000 lei;
f) faptele prevăzute la lit. l) – z) cu amendă de la 10.000 lei la 40.000 lei.
Art. 58. - (1) Dispoziţiile art. 57, se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii
procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii
prevăzute de actul normativ.
Art. 59. – (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de persoane
desemnate în acest scop din cadrul:
a) autorităţii administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului pentru
contravenţiile prevăzute la art. 57 alin (1) lit. a) – l), n), p), s) – u) şi respectiv w) – z);
b) autorităţii administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul mediului pentru
contravenţiile prevăzute la art. 57 alin (1) lit. m), o), r), h) şi v);
184
c) Ministerului Administraţiei şi Internelor sau al autorităţilor administraţiei publice locale,

după caz, pentru contravenţiile prevăzute la art. 57 alin. (1) lit. t), v) - x).
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se poate realiza şi de către echipele
mixte de control prevăzute la art. 38 alin. (3) din prezenta lege.
Art. 60. – (1) Constituie contravenţie neîndeplinirea de către primar a obligaţiilor prevăzute
de art. 31.
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 25.000
lei.
(3) Amenzile prevăzute la alin. (2) se aplică primarului şi sunt suportate de acesta.
CAPITOLUL XIII
DISPOZIŢII FINALE
Art. 61. - (1) Prezenta lege intră în vigoare după 30 de zile de la publicarea în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(2) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, consiliile judeţene şi
consiliile locale pot organiza, la nivelul aparatului propriu, compartimente de specialitate
pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 62. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism
în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 26 august 1998,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.755/2001, cu modificările şi completările
ulterioare;
b) Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi
controlul activităţilor desfăşurate pe plajă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 220 din 10 martie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 274/2006,
cu modificările şi completările ulterioare;
c) art. 2, alin (1) din Hotărârea Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea şi utilizarea ghizilor
de turism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 21 martie 2001, cu
modificările şi completările ulterioare;
d) art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 238/2001 privind condiţiile de acordare a licenţei şi
brevetului de turism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 21
februarie 2001 cu modificările şi completările ulterioare;
e) art. 2 pct. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de
comercializare a pachetelor de servicii turistice, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 448 din 16 iunie 2008;
f) art. 2 lit b) din Hotărârea Guvernului nr. 263/2001 privind amenajarea, omologarea,
întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 12 septembrie 2008;
g) art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 77/2003 privind instituirea unor măsuri pentru
prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 13 februarie 2003;
h) art. 7 paragraful 2 al Anexei 1.5 din Normele metodologice privind clasificarea structurilor
de primire turistice aprobate prin Ordinul nr. 1296/2010;
i) art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 109/2000 privind staţiunile balneare,
climatice şi balneoclimatice şi asistenţa medicală balneară şi de recuperare, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 2 septembrie 2000, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 343/2002, cu modificările ulterioare;
j) art. 1 alin. (4), art. 7 alin. (2), art. 11 lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 709/2009 privind
clasificarea structurilor de primire turistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 440 din 26 iunie 2009.
185

Reglementarea Activitatilor Din Turism PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reglementarea Activitatilor Din Turism PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DIANA FORIS

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Acreditat CNCSIS cod 201

Reglementarea activităților din turism

Modulul 1. Reglementarea organizării activităților din turism ...... 7

Modulul 2. Reglementarea activității structurilor de primire

Modulul 3. Controlul activităţii structurilor de primire

M3.U2. Controlul activităţii structurilor de primire turistice ....................................... 65

Modulul 4. Reglementarea activității agențiilor de turism.

Modulul 5. Reglementări privind comercializarea pachetelor de

Modulul 6. Reglementări privind protecția consumatorului

M6.U5. Test de autoevaluare a cunoştinţelor ............................................................. 107

Modulul 7. Atestarea și utilizarea ghizilor de turism ...................... 109

Modulul 8. Reglementări privind activitățile de agrement turistic..

Cursul intitulat Reglementarea activitățílor din turism se adresează viitorilor specialiști în

Metodologia de abordare a probematicii disciplinei Reglementarea activitățílor din turism

Datorită specificului disciplinei, cunoștințele din domeniul științelor juridice și administrative

Necesitatea cunoștințelor în domeniul științelor economice se regăsește cu privire la

Modulul 1. Reglementarea organizării activităților din turism

Accesul la activitatea economică, procedura de înregistrare în registrul comerţului

În vederea efectuării de acte de comerţ, persoanele fizice şi persoanele juridice se

Vom defini următorii termeni:

Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.

M1.U1. Înregistrarea şi autorizarea funcţionării persoanelor fizice

Cererea de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării, însoţită de

 Persoanele fizice autorizate, întreprinzătorii persoane fizice titulari ai

Înregistrarea în registrul comerţului a persoanei fizice autorizate, a întreprinderii

Termenul de eliberare a certificatului de înregistrare şi, după caz, a certificatului de

Ionescu Ana depune la registrul comerţului de pe lângă tribunalul judeţului

Identificaţi documentaţia necesară pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării

M1.U2. Constituirea societăţilor comerciale

În vederea efectuării de acte de comerţ, persoanele fizice şi persoanele juridice se pot

În vederea efectuării de acte de comerţ, persoanele fizice şi persoanele

Procedura de înmatriculare a societăţii continuă prin controlul legalităţii actelor sau

judecător al tribunalului delegat la oficiul registrului comerţului. Judecătorul delegat va putea

Identificaţi cuprinsul datelor de identificare a asociaţilor persoane fizice de

d) societate în comandită pe acţiuni;

M1.U4. Test de autoevaluare a cunoştinţelor

a. persoană fizică autorizată

d. persoane condamnate pentru dare de mită

M1.U5. Temă de control

1. Prezentaţi procedura privind înregistrarea în registrul comerţului şi

2. Prezentaţi procedura privind constituirea unei societăţi cu răspundere

Rezolvări test autoevaluare M1.U4.

M1.U6. Bibliografie modul 1

1. Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, actualizata prin

Modulul 2. Reglementarea activității structurilor de primire

În România, clasificarea structurilor de primire turistice, se realizează în

 operator economic - persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală

Durata medie de parcurgere a celei de a doua unităţi de învăţare este de 6 ore.

M2.U1. Clasificarea structurilor de primire turistice

În România, clasificarea structurilor de primire turistice, indiferent de forma de

autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, certificatul de

În scopul protecţiei turiştilor, operatorul economic proprietar şi/sau administrator al

Exemple: Fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii şi

Tipul de unitate: Hotel

Structura spaţiilor e caza e conform pct. _______, alin. ______ din

Operator economic SC ORHIDEEA ALBASTRĂ SRL

Numele şi prenumele Dana Ion

Data: 12.03.2011 Semnătura ‫ﭷ‬

Completaţi Fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii şi

M2.U2. Condiţii privind eliberarea certificatului de clasificare

Structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare se clasifică pe stele şi respectiv,

Structura spaţiilor e caza e conform pct. _, alin. din

Data ____ Semnătura _