Tipuri de mers patologic

Mersul schiopatat este definit ca devierea de la modelul normal de ambulatie pentru virsta unui
copil. Diagnosticul diferential poate fi impartit in functie de debutul conditiei, virsta pacientului,
etiologie, tipul de tulburare de mers sau localizarea anatomica a patologiei suspectate. Entitatile
diagnostice variaza de la cauze banale precum o pietricica in pantof pina la cauze amenintatoare cum
este o artrita septica si neoplazia.

Persoanele care sufera neuropatii periferice experimenteaza parestezii in miini si picioare. Aceste
pot determina afectarea mersului, a mentinerii echilibrului. Anomaliile mersului sunt frecvente si la
persoanele cu afectiuni ale sistemului nervos central cum este scleroza multipla, boala Parkinson,
boala Alzheimer, miastenia gravis si boala Charcot-Marie-Tooth.
Tratamentele ortopedice corective pot de asemeni determina un mers anormal. Dificultatea
ambulatiei care rezulta prin chimioterapie este de obicei tranzitorie.

Schiopatatul poate fi definit ca o deviere asimetrica de la modelul normal al ambulatiei.

Diagnosticul diferential cuprinde trauma, infectia, neoplazia si afectiunile inflamatorii, congenitale
si cistigate neuromusculare. Virsta pacientului poate exclude citeva diagnostice suspectate,
deoarece anumite entitati patologice sunt specifice virstei.

Cauza schiopatatului poate fi de obicei determinata prin obtinerea unei anamneze atente si a
examenului fizic. Studiile radiografice sunt de obicei necesare pentru a confirma suspiciunile clinice,
dar procedurile diagnostice sunt rar indicate. Desi majoritatea cazurilor sut determinate de trauma
sau conditii benigne autolimitante, conditiile grave trebuie diagnosticate prompt.

Tipuri de mers anormal care determina schiopatat:

Mersul antalgic este determinat de durere. Incercarile de a sustine greutatea determina

raspunsuri spinale care inhiba mersul normal. Faza de atitudine a extremitatii dureroase este
scurtata semnificativ. Faza de balans a partii contralaterale produce un pas scurt sau mers
antalgic.

Mersul Trendelenburg este observat in bolile soldului. Trunchiul se balanseaza pe piciorul

afectat. Daca conditia este bilaterala trunchiul se balanseaza de pe o parte pe cealalta. Cauza
este slabiciunea abductorilor coapsei responsabila pentru mentinerea echilibrului pelvisului in
timpul fazei de balans. Copilul cu boala Legg-Calve-Perthes sau alunecarea capului femural
poate prezenta acest tip de mers.

Mersul stepat este frecvent observat la pacientii cu picior cazut printro leziune a nervului
peroneal sau o boala care determina slabiciunea muschiului tibial anterior.

Mersul pe virfuri se manifesta cind exista o discrepanta in lungimea membrelor. Contractura

sau spasmele musculare pot determina aceasta discrepanta. Cauzele cuprind tendonul
calcanian scurt, paralizia cerebrala, diferentele adevarate ale lungimii picioarelor sau durerea
de calcii.

Mersul saltat apare cind pacientul cu durere de genunchi sau slabiciune a cvadricepsilor
merge incordat pentru a evita sustinerea pe genunchi. Se poate observa si la pacientii care
evita flexia coapsei in cazul inflamatiei psoasului.

Mersul leganat (de rata) apare in distrofii musculare progresive; datorat atrofiilor
musculaturii centurii pelviene, cu inclinarea trunchiului de partea opusa la fiecare pas.

 Mersul antalgic – apare din cauza unor dureri şi este întâlnit în boli reumatice sau în
suferinţele nervului sciatic.

 Mersul rigid – apare la aterosclerotici sau în b. Parkinson şi este un mers cu paşi mici.

 Mersul dezordonat – apare în coree, complicaţie neurologică din RPA.

 Mersul cosit – apare în hemipareze spastice şi membrul descrie un arc de cerc în timpul
mersului.

 Mersul talonat –ataxic, pe călcâie, apare în sifilisul cu localizare la măduva spinării, tabes.

 Mersul stepat – apare în paralizia de sciatic popliteu extern.

 Mersul legănat, de raţă – apare în miopatiile grave.

 Mersul ataxic – apare în afecţiunile cerebeloase şi pacientul merge încet cu picioarele

depărtate şi cu privirea în jos.

 Mersul ebrios – apare în intoxicaţiile acute cu alcool cu barbiturice, în sindroamele

cerebeloase.

 Mersul adinamic – miastenia gravis, b. Addison, neoplazii în faze terminale