Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Depresia Studiu de Caz PDF
Depresia Studiu de Caz PDF
Studiu de caz
1. Istoricul cazului
A. Acuzele principale
Acuză slabă capacitate de atenţie şi concentrare, fatigabilitate, insomnii, lipsa poftei de viaţă,
iritabilitate, nivelul energiei psihice este redus, sentimente de culpabilitate.
În momentul actual ramânând şomeră de la serviciu, a fost nevoită să se ocupe mai mullt
de gospodărie. Mama sa s-a înbolnăvit şi nu a mai putut să aibă grija de fiul său diagnosticat
cu oligofrenie. Soţul, o fire mai autoritară şi rece nu o susţine deloc în depăşirea situaţiei în
care se afla. M. crede că soţul se poartă urât pentru a o determina să se mute din casa la mama
sa unde ar urma să aibă grijă de copil şi de mamă. Ca urmare M. se simte copleşită de viaţă,
nu doarme noaptea, se simte foarte tristă şi deprimată, i se pare că a intrat într-o situaţie fară
ieşire, prezinta un tonus scăzut al activităţii, lipsa interesului şi a sentimentului plăcerii, se
simte vinovată pentru că nu a avut grijă de copil şi la lăsat mamei care acum s-a înbolnăvit, nu
poate lua decizii şi are ganduri care o „ bântuie”.
M. mai are o soră mai mare care nu mai stă în localitate cu restul familiei, ea s-a înţeles
bine cu mama şi cu sora când a fost mică dar cu tatăl nu prea, el era alcoolic şi agresiv şi le
bătea mult. Performantele şcolare ale M. erau scăzute - „Profesorii îmi spuneau mereu:
Brânză bună în burduf de câine. ”Relaţiile cu ceilalţi copii au fost reduse - „Am avut prieteni
puţini”
Tatăl a decedat când M. avea 28 ani şi era deja căsătorită. S-a căsătorit târziu, 25 ani
când la întâlnit pe actualul soţ, acesta ia făcut curte o perioadă scurtă apoi s-au căsătorit şi M.
sa mutat la el. La scurt timp după căsătorie a venit şi copilul F. dar acesta nu părea a fi la fel
ca toţi copii, M. îngrijorată a umblat prin spitale să vadă ce are, F. este diagnosticat cu
oligofrenie grad II. Soţul cadru militar la o unitate din zonă are un caracter rigid, este rece şi
orgolios, el nu sa ocupat de loc de copil mai ales cănd a văzut ca acesta are un retard. Soţul a
preferat să o lase doar pe M. să se ocupe, aceasta în cele din urmă şi datorită faptului că avea
servici şi datorită faptului că soţul său nu accepta copilul a fost nevoită să lase copilul la
mama sa. În ultima vreme M. a fost scoasă în şomaj de la servici şi a rupt legatura cu
colegele. Prietene apropiate nu are.
B) Istoric medical
C) Status mental
Pacienta este bine orientată spaţio temporal, intelectul este normal dezvoltat.
D) Diagnostic DSM IV
Axa I - Tulburare depresiva reactivă, prezintă şi unele simtome de gânduri obsesive fără a
putea fi indeplinite condiţiile pentru tulburare obsesivă
Axa V - Scala de evaluare globală GAF 55 simtome moderate, afect plat şi vorbire
circumstanţială, puţini prieteni
2. Conceptualizarea cazului
A. Pe fondul unei tip de personalitate dependentă, fiind rejectată şi criticată de tatal său
(factori predispozanţi), datorită faptului că mama sa s-a îmbolnăvit şi trebuie să se mute la ea
să o ajute (factori declanşatori) M. se simte rejectată de soţ. Are sentimente de inutilitate
datorită faptului că nu mai lucrează (factori favorizanţi). Are sentimente de vinovaţie faţă de
copilul său cu handicap (factori favorizanţi), cum ca nu s-a ocupat de el. Are sentimente de
incapacitate datorate faptului că nu mai are loc de munca (factori favorizanti). M. s-a aşteptat
la suport din partea sotului dar acesta nu a venit, toate acestea ducând la o depresie reactivă de
intensitate mare ce a facut-o să se interneze în spital, apoi cerând ajutorul unui psihoterapeut.
M. nu mai are placere sa efectueze nici o activitate, stă mult în pat şi urmăreşte gândurile care
de devalorizare care nu îi dau pace, a slăbit şi manifestă o inapetenţă severă. Prezintă gânduri
de devalorizare - „soţului nu-i pasă de mine”, gânduri de vinovaţie - “mama s-a îmbolnăvit
pentru că i l-am adus pe F. pe cap, şi eu n-am facut nimic ca s-o ajut”, gânduri de
incapacitate-“ nici la servici nu au mai avut nevoie de mine”, nu sunt suficient de bună.
E. Planul terapeutic
Propun:
S-a aplicat testul : Inventarul de depresie Beck - La acest test pacienta a obţinut 23 de
puncte ceea ce denotă o depresie moderată spre severă.
Foaie de observaţie clinică:
Varsta: 42
Sex: feminin
Ocupatie: muncitoare
Studii: medii
Performanţe şcolare: scăzute „nu eram prea bună la şcoală, profesorii mereu îmi spuneau:
„Brânză bună în burduf de câine”
Relaţii cu părinţii: nesatisfacătoare- „cu mama mă înţelegeam mai bine, tata era foarte agresiv
cu noi, ne batea mereu şi era alcolic”
Familia de origine: formată din tată, mama şi o sora mai mare
Mediu profesional: lucrătoare la fabrica de confecţii din oraş - în ultima vreme a rămas
şomeră datorită crizei financiare globale
Tulburări de gândire: prezintă uşoare ideei obsesive legate de devalorizare- „nu mă pot apuca
sa fac ceva pentru că tot timpul îmi vine în minte că nu o să reuşesc”
Tulburări de somn: insomnii dese :” deşi mor de somn, când vreau să mă culc nu reuşec să
dorm.
Tulburări de conştientă: nu are
Factori declansatori: datorită îmbolnăvirii grave a mamei sale care avea grijă de copilul său cu
deficienţe şi disponibilizării de la serviciu, a fost nevoită să aibă grijă de copilul său, acesta
venind acasă. Soţul pacientei, Dl I. alcoolic cu rol dominator în familie şi nesuportând ideea
unui copil cu dizabilităţi, o obligă pe pacienta să se ducă la mama sa, bunica copilului său şi
să aiba grijă acolo de el.
INTERVENŢIA TERAPEUTICĂ
Şedinţa 1, 2
Ce vă nemulţumeşte ?
În urma şedinţei de evaluare pacienta, deşi anxioasă şi extrem de reţinută la început, s-a
relaxat şi a capătat încredere furnizându-mi o serie de detalii legate de istoria ei personală pe
care le-am sintetizat în partea de început a prezentării cazului.
T: Doamna I., în urma celor spuse de dvs observ că suferiţi de unele simptome cum ar fi:
trăirea unui sentiment profund de tristeţe, sentimente de culpabilitate, iritabilitate, lipsa poftei
de viaţă, nivelul energiei psihice este redus, fatigabilitate, insomnii. Toate aceste simptome
reprezintă o tulburare, doamna dvs suferiţi de depresie.
P: Sigur ca da...
Tema pentru acasă- efectuarea planului de activităţi pe ziua urmatoare (pe cele 7 zile ale
săptămânii)
Şedinţa 3 - 4
T: M. în continuare vom trece la stabilirea obiectivelor înainte de asta te-aş ruga să îmi spui
cum vezi desfăşurarea lucrurilor în viitor în situaţia în care tratammentul nostru va avea
succes?
P: În primul rând îmi doresc să fiu sănătoasă, să am chef de treabă. Apoi vreau să fiu în stare
să mă apropii de F., să stăm de vorbă. Mai vreau ca atunci când G. (Domnul I) spune să
facem ceva ce eu nu vreau să facem să-i pot spune cu calm, fară să mă cert cu el : „Uite eu aş
vrea să facem aşa.” Să încerc să îl conving fără să mă enervez, să ne mutăm amândoi o vreme
la părinţii mei până găsim o soluţie.
- sentimente de incapacitate
- inactivitate
- imposibilitate de a mă concentra
Ex: A (element activator) - La micul dejun soţul citeste ziarul şi nu vorbeste cu mine
Stări
afective
Gânduri (disfuncţionale)
Comportamente
Şedinţa 5, 6, 7
În continuare am trecut la verificarea temei pentru acasă, clienta şi-a efectuat tema, cu toate
acestea a declarat că nu îi este prea clar cum influentează gândurile sale stările afective, drept
pentru care am hotarât să luăm ca exemplu incidentul care a declanşat episodul depresiv.
T: ce ai gandit în momentul în care soţul tău ţi-a făcut această propunere?( să se mute la
bunica împreună cu copilul)
P: M-am simţit respinsă, şi foarte deprimată...A atunci m-am simţit pentru prima dată
groaznic de deprimată.
P: Da, aşa-i
P: Da.
P: Păi ne certăm tot timpul, mai mereu sunt bolnavă, casa-i vraişte...
T: Hai sa vedem ce ai fi gândit despre acest lucru dacă nu erai deprimată
T: Poate te gândeai că-i doar o soluţie de moment. Poate aşa s-a gândit soţul tău.
P: Nu m-am gândit la lucrul acesta m-am gândit nu mai ca vrea sa scape de mine.
T: Ce i-ai spune altei persoane care ar veni să-ţi ceară sfatul într-o problemă asemanatoare?
Ajungând în acest punct al conversaţiei clienta şi-a dat singură seama că dacă ar fi gândit
altceva atunci când soţul i-a spus să meargă la bunici situaţia ar fi fost alta, nu ar mai fi apărut
starea sa neplacută.
Stare afectivă
Gând disfuncţional
Comportament
Şedinţele 8, 9, 10
Verificarea temei.
P: Da
P: Da
T: La ce te gândeşti?
P: Ca sunt o incapabilă
P: Da.
P: Da
T: Există persoane care nu fac nimic, nimic? Măcar că fac ceva de mâncare, sau se imbracă,
sau curat prin casă
T: Şi dvs faceţi?
P: Da, fac
T: Înţeleg atunci că orice persoana tot mai face câte ceva... ... mă gândesc atunci că nu le
putem numi incapabile
P: Da aşa e...
T: Deci dacă ar fi să modificăm acest gând cu unul alternativ mai adaptativ care ar fi acela?
P: Păi nu ştiu.
P: Da, sa incerc
T: Maria dupa cum vezi am identificat gândul disfuncţional şi l-am inlocuit cu unul mai
adaptativ, vrei în continuare sa lucrăm aşa?
P: Da, bine.
După ce am lucrat împreună cu clienta pe gândurile alternative pentru a-şi crea deprinderea de
lucru, am trecut la o abordare comportamentala a problematicii lucrând împreună la
efectuarea unor planuri de activitati pentru o zi întreagă, aceste activităţi urmând a le îndeplini
clienta începând de mâine.
Am stabilit tema :
M. descoperă că are un grad înalt de sumisivitate în unele situaţii, atunci se simte şi inferioară
Îi dau ca temă pentru acasă să încerce să pună în practică, cu soţul noul mod de comunicare
mai asertiv şi să-şi noteze rezultatele pentru a le discuta într-o şedinţă urmatoare.
Fiecare din aceste două şedinţe s-a finalizat cu o scurtă relaxare şi cu sugestii de întărire a
eului.
Şedinţele 13, 14, 15, 16
P. M-am schimbat mult, acum am mai multă încredere în mine, dorm mai bine, mă înteleg
mai bine cu soţul care a fost de acord să se mute o perioadă la mama ca să pot avea grija de
ea.
T. Am încredere în tine că de acum încolo vei reuşi în ceea ce faci şi vei depăşi
nemulţumirile simţindu-te din ce în ce mai bine.
Concluzii
Acest caz a sosit din secţia de psihiatrie, ceea ce a fost destul de dificil deoarece
clienta era obişnuită cu alt stil de interviu, vorbea foarte puţin şi aştepta să fie întrebată. A fost
necesară multă răbddare din partea mea cu privire la timpul necesar primirii răspunsurilor.
Suportul social a fost necesar pentru a ajuta pacienta să primească intăriri pozitive.
Lucrul pe gândurile disfuncţionale a mers bine, dar a fost nevoie explicaţii amănunţite şi,
oferite în momentul când pacienta a fost pregatită lucrându-se în ritmul său.
În final, a mai fost nevoie de încă o şedinţă, cu acordul pacientei, pentru verificarea şi
testarea rezultatelor terapiei.