Sunteți pe pagina 1din 27

Boala renala cronica (BRC)

 The Kidney Disease Outcomes Quality Initiative (K/DOQI) of the National Kidney
Foundation (NKF) definește boala renala cronica astfel:
 leziuni renale sau o rata de filtrare glomerulară (RFG) mai mică de 60 ml/min/
1,73m2 pentru 3 sau mai multe luni.
 Oricare ar fi etiologia de bază, distrugerea masei renale cu scleroza ireversibila și
pierderea de nefroni duce la un declin progresiv în RFG.

Clasificarea pe etape ale bolii renale cronice


Etapa 1: Afectare renală cu RFG normală sau crescută
(> 90 mL/min/1.73 m2)
Etapa 2: reducerea ușoară în RFG (60-89 mL/min/1.73m2)
Etapa 3: reducere moderată în RFG (30-59 mL/min/1.73m2)
Etapa 4: reducerea severă în RFG (15-29 mL/min/1.73 m2)
Etapa 5: insuficiență renală (RFG <15 mL/min/1.73 m2 sau dializă)
 Pacienții cu boli cronice de rinichi stadiile 1-3 sunt, în general, asimptomatici;
manifestări clinice apar de obicei în stadii 4-5.
 Diagnosticul precoce și tratamentul de bază a cauzei și / sau instituirea de măsuri
preventive secundare este imperativă la pacienții cu boală renală cronică. Acestea pot
întârzia, eventual stopa progresia.
 Pacienţii cu risc crescut de BCR trebuie evaluaţi prin markeri ai afectării renale
(albuminuria, sediment urinar anormal, creşterea creatininei serice) şi ai funcţiei
renale (RFG).

CLASIFICAREA BCR
CLASIFICAREA GERMANĂ
1. BCR COMPENSATĂ
- pacienţii sunt echilibraţi
- fără retenţie azotată
- fără simptome de uremie
- simptomele bolii renale de bază
- clearance cu creatinină < 80 ml /min
2. BCR CU RETENŢIE AZOTATĂ COMPENSATĂ
- creatinina serică = 1.5-8 mg %
- simptome specifice IRC
3. BCR CU RETENŢIE AZOTATĂ DECOMPENSATĂ
(stadiul preuremic)
- creatinina serică = 8-16 mg%
- sindrom uremic
4. STADIUL UREMIC
 creatinina serică > 16 mg%
 supravieţuire posibilă doar prin metode de supleere renală sau transplant renal

Formule de cuantificare a functiei renale


 Formula Cockcroft-Gault:
◦ CrCl (la barbat) = ([140-varsta] × G (kg) /(creatinina serica (mg/dl) × 72)
◦ CrCl (la femeie) = CrCl (la barbat) × 0.85
◦ Valoarea normala a clearance-ului creatininei este de aproximativ 125 ml/min.
 GFR MDRD Calculator for Adults (Conventional units)
GFR (mL/min/1.73 m2) = 175 × (Scr)-1.154 × (varsta)-0.203 × (0.742 la femeie)

Cauze de leziuni renale progresive


 Alți factori în afară bolii de bază și a hipertensiune arteriale glomerulare,
care poate provoca leziuni renale progresive includ următoarele:
 Hipertensiune arterială sistemică
 Substanţe nefrotoxice sau scăderea perfuziei la nivelul nefronilor
 Proteinurie
 Creşterea amoniogenezei renale cu leziuni renale interstițiale
 Hyperlipidemia
 Hiperfosfatemiei cu depunere fosfat de calciu
 Scăderea nivelului de protoxid de azot
 Fumatul
 Diabet zaharat necontrolat

Cauze potenţial reversibile ce determină progresia afectării funcţiei renale


 Cauze potenţial reversibile ce determină progresia afectării funcţiei renale sunt:
- Scaderea volumului circulator (deshidratare, sepsis,insuficienţă cardiacă)
- obstrucţia tractului urinar
- HTA necontrolată sau
- unele cauze toxice: agenţi nefrotoxici, substanţe de contrast.
Clasic, BCR = uremie (sindrom uremic) = termenul generic utilizat pentru sindromul clinic
care rezultă din pierderea marcată a funcţiei renale.
ETIOPATOGENIE

ITU = infecţia tract urinar


TUI = tract urinar inferior

PATOGENEZA SINDROMULUI UREMIC


 adaptarea rinichilor la pierderea de nefroni LA NIVEL GLOMERULAR :
 glomerulii cresc în dimensiuni pe seama dilatării anselor capilare şi a hiperplaziei-
hipertrofiei celulelor rezidente glomerulare
 ↑ RFG
 ↑fluxul plasmatic renal efectiv în nefronii restanţi datorită scăderii rezistenţei
arteriolei aferente
 ↑presiunea hidrostatică transcapilară

 adaptarea rinichilor la pierderea de nefroni LA NIVEL TUBULAR :


♦  diametrului extern şi intern al tubilor proximali şi distali
♦ paralel cu creşterea RFG, secreţia şi reabsorbţia tubulară cresc pentru a menţine
echilibrul tubulo-glomerular

SINDROMUL UREMIC
ALTERAREA FUNCŢIEI DE EXCRETIE A RINICHIULUI
ALTERAREA CAPACITĂŢII DE CONCENTRARE A RINICHIULUI
 afecţiune tubulo-interstiţială
 alterarea sistemului de concentrare contracurent datorită leziunilor tubului Henle
 modificări ale osmolaritatii medulare
 irigare insuficientă a medularei
 răspuns inadecvat al tubilor la ADH
ALTERAREA FUNCŢIEI DE EXCREŢIE A RINICHILOR
 afectare glomerulară sau boală renală cu leziuni medulare minime
 supraîncărcarea nefronilor cu apă şi solvenţi, care depăşesc capacitatea de
reabsorbţie a tubilor proximali
 poliuria
 nicturia
 densitatea urinară - < 1026
- 1010-1011 (izostenurie)
- < 1010(subizostenurie)

ALTERAREA CAPACITĂŢII MAXIMALE DE DILUŢIE A RINICHILOR


 în fazele avansate ale BCR, rinichii pierd această capacitate
   RFG
  încărcarea cu solviţi a nefronilor restanţi

TULBURĂRILE ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC


ACIDOZA METABOLICĂ
 scaderea eliminării de amoniu si acizi organici (excretie scazuta de H+ ioni)
 nefropatii tubulo-interstiţiale
 nefropatia obstructivă
 alterarea reabsorbţiei de bicarbonat
 leziuni ale tubilor proximali (mielom multiplu)
 acidifierea distală a urinii este mai bine conservată

ACIDOZA METABOLICĂ
 pH < 7.38
 PaCO2 < 35 mmHg
 bicarbonat standard < 20 mEq/l
 baze exces < - 3 mMol/l
 respiraţie Kussmaul

DECLINUL ELIMINĂRII PRODUŞILOR DE CATABOLISM ŞI/SAU


DE SINTEZĂ
RETENŢIA AZOTATĂ
 ↑ produşilor de catabolism azotat cu moleculă mică în sânge şi ţesuturi
o uree
o creatinină
o acid uric
UREEA

 ↑ producţia de uree
 ↑ aportul proteic
 ↑ catabolismul proteic
 ↓ eliminarea de uree
 ↓ RFG

CREATININA SERICĂ
 un indicator al alterării funcţiei renale
 eliminată aproape exclusiv prin filtrare glomerulară în condiţii normale
 în IRC secreţie adiţională tubulară

MODIFICĂRILE ORGANELOR ŞI SISTEMELOR


TULBURĂRILE RESPIRATORII
 EDEMUL PULMONAR UREMIC -o formă de edem pulmonar cronic
 hiperhidratare
 insuficienţa VS
 ↑ permeabilitatea capilară

 PNEUMONIA UREMICĂ -stadiu avansat al edemului pulmonar uremic


 nefroscleroza malignă
 GN rapid progresivă
 nefrita lupică
 IRA în septicemii şi/sau şoc
 sindromul hemolitic uremic

 CALCIFICĂRILE PULMONARE
 difuze şi asimptomatice în stadiile iniţiale
 insuficienţă pulmonară restrictivă în stadiile avansate

 LEZIUNI PLEURALE
◦ pleurită fibroasă
◦ pleurezie seroasă sau hemoragică
TULBURĂRILE CARDIO-VASCULARE
ᴥ HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
-50% dintre pacienţii cu BRC în stadiile iniţiale
-70% dintre pacienţii cu BRC în stadiile avansate
MECANISME
 retenţie hidro-salină
  activităţii sistemului renină- angiotensină aldosterone
ALTE MECANISME
 ↓ sintezei de prostaglandine vasodilatatoare
 ↓ activităţii sistemului kalicreină-kinină
 alterări ale metabolismului dopaminei
 ↓ sintezei lipidelor depresoare renomedulare

ᴥ CARDIOMIOPATIA UREMICĂ
TABLOU CLINIC
 bloc atrio-ventricular
 blocuri de ramură
 aritmii
 insuficienţă cardiacă
 stop cardiac
ETIOLOGIE
 ischemia
 toxinele uremice
 fistula arterio-venoasă
 acetatul din lichidul de dializă
 aportul de microelemente toxice

ᴥ PERICARDITA
MECANISME
 depozite pericardice de uree şi acid uric
 mecanisme imune - complexe imune
 mecanisme toxice
 infecţii

PATOLOGIE
 leziuni inflamatorii aseptice
 depozite de fibrină
 lichid în pericard (seros, hemoragic)

TULBURĂRILE GASTRO-INTESTINALE ŞI HEPATICE


 60% din pacienţii cu BCR
OROFARINGE
 stomatita uremică
 gingivita
ESOFAG
eroziuni focale
hematoame intramurale
esofagita de reflux
hernia hiatală
STOMAC ŞI DUODEN
 HDS
 gastrită
 duodenită şi ulcer peptic
 angiodisplazie gastrică
 motilitate
 întârzierea evacuării gastrice
INTESTIN SUBŢIRE
o edem al mucoasei
o hemoragie
o leziuni ulcerative şi pseudomembranoase necrotizante severe
o alterarea reabsorbţiei glucozei, aminoacizilor, peptidelor şi calciului
INTESTIN GROS
♦ ulcer colonic
♦ colita pseudomembranoasă
♦ perforaţii colonice
FICAT
 acumulare de aluminiu şi fier în hepatocite
ASCITA
 hepatopatie cronică
 insuficienţa cardiacă
 pericardita constrictivă
 hipervolemie
PANCREAS
 hipofuncţia pancreasului exocrin
 malnutriţia
 pancreatita
 insuficienţa pancreatică
ETIOLOGIE
 hiperparatiroidismul secundar
 acidoza
 ↑ nivel plasmatic al hormonilor antagonişti gastro-intestinali
 amiloidoza indusă de dializă

TULBURĂRILE ENDOCRINE
  nivelul plasmatic al hormonilor
 insulina
 PTH
 glucagonul
 STH
 prolactina
 calcitonina
 FSH
 aldosteron
 LH
 gastrina
  nivelului plasmatic al hormonilor
 eritropoetina
 corticosteroizii
 1,25 (OH)2D3
 tiroxina
 alterarea interacţiuii receptor-hormon
 insulina
 PTH
 glucagon
 hipotiroidism
 axa pituitaro-adrenergică
 secreţie păstrată de cortizol
 ↑hormon de creştere
 axa pituitaro-gonadală
 pacienţii de sex masculin
 impotenţă erectilă
 oligo- sau azospermie
 infertilitate
 pacientele de sex feminin
 amenoree
 infertilitate

TULBURĂRILE HEMATOLOGICE
ANEMIA
la toţi pacienţii cu IRC când creatinina serică>3,5mg%,RFG<60ml/min
barbati-Hb<13g%
femei-Hb<12g%
bine tolerată
 scade afinitatea hemoglobinei pentru oxigen
 o mai bună disociaţie a oxigenului în ţesuturi
TABLOU CLINIC
 uşoară sau moderată
 rinichi polichistic
 nefroscleroza hipertensivă
 severă
 pacienţi binefrectomizaţi
 sindrom nefrotic
 hiperparatiroidism secundar sever
MANIFESTĂRI HEMATOLOGICE
 normocroma, normocitară şi non-regenerativă
 sideremia, transferina, capacitatea de legare a fierului, saturaţia transferinei şi feritina = N
 măduva hematogenă - reticulocite normale, parametri ferokinetici şi activitatea eritroidă
normale
 ↓durata de viaţă a eritrocitelor
MECANISME
 deficit de eritropoetina ↓ sinteza renală
 deplasare la dreapta a curbei de disociere a oxihemoglobinei
 hemoliza
 răspuns inadecvat la eritropoetină
 inhibitori ai eritropoiezei
 deficit de fier
 pierderi sanguine
 deficit de folaţi
 pierderi de folaţi
 complicaţii infecţioase
 malnutriţie
MECANISME HEMODIALIZA
 anemie hemolitică microangiopatică
 folosirea în exces a chelatorilor de fosfaţi cu conţinut de aluminiu
 accidente în cursul hemodializei

TULBURĂRILE DE COAGULARE
TABLOU CLINIC
 echimoze
 purpură
 epistaxis
 sângerări la locurile de puncţie
 hemoragii digestive
 hemoragii intracraniene
 pericardite hemoragice
 hemoragii spontane mediastinale
 hemoragii retroperitoneale
 hemoragii hepatice subcapsulare

ETIOLOGIE
 alterări ale trombocitelor, endoteliului vascular şi interacţiunilor intertrombocitare
 întârzierea eliberării de trombocite din măduvă
 alterarea aderenţei şi agregării plachetare
 alterarea consumului de protrombină
 alterarea sintezei de tromboplastină
 alterarea eliberarii de tromboxan din plachete
 exces al sintezei de prostaciclină

TULBURĂRILE OSOASE OSTEOPATIA UREMICA


 tulburări ale echilibrului fosfo- calcic
 alterări în metabolismul vitaminei D
 alterări ale funcţiei paratiroidelor
 osteita fibroasă
 osteomalacia
 boala osoasă adinamică
 osteopenia /osteoporoza
 modificarile apar la RFG<60ml/min
 BOALA OSOASĂ RENALĂ
PATOGENEZA
 hiperparatiroidism
  eliminării de fosfaţi hiperfosfatemia şi hipocalcemia
 pierderea progresivă a funcţiei renale  fosfatemia ↑ tranzitor  calcemia ↓ tranzitor + ↑
PTH - ↓ reabsorbţia tubulară de fosfaţi + ↑ eliminării urinare
 IRC avansată- Clcr < 25 ml /min
   PTH N calcemia  inhibiţia reabsorbţiei de fosfat din tubul proximal + 
reabsorbţiei de calciu din tubul distal
 ↑ reabsorbţia osteocitică şi osteoclastică osoasă
 alterarea sintezei de colagen la nivel osos

 HIPERPARATIROIDISM
  sintezei de 1,25 (OH)2 D3
 alterarea răspunsului la calcitriol
 ↓reabsorbţiei intestinale de calciu şi fosfor
 modificarea sintezei de colagen în oase
  rezistenţa scheletului la activitatea PTH
  degradarea de PTH
 alterarea echilibrului calciu seric- PTH

 DEFICIT DE MINERALIZARE OSOASĂ


OSTEOMALACIA - MECANISME
 deficit de vitamina D
 intoxicaţia cu aluminiu
  produsul fosfo- calcic
 alterarea sintezei şi maturării colagenului
 alterarea cristalizării fosfatului de calciu în hidroxiapatită
 acidoza metabolică

PATOLOGIA OSOASĂ A OSTEOPATIEI UREMICE


BIOPSIE OSOASĂ- CREASTĂ ILIACĂ ANTERIOARĂ
 osteita fibroasă
 ↑ resorbţia osoasă osteoclastică
 ↑ numărul de osteoclaste
 osteoscleroza- ↑depozitele de calciu
 osteomalacia - arii extinse de osteoid nemineralizat
 OSTEOPATIA UREMICA -tablou clinic
 dureri osoase severe
 prurit
 miopatie proximală
 fracturi spontane
 necroze tegumentare şi ulceraţii (calcifilaxie)
 calcificări corneene
 anemie refractară la eritropoetina
 artrită, periartrită
 rupturi ligamentare spontane
 deformări scheletale
 tulburări de creştere la copii

EVOLUŢIA IRC
 evoluează încet şi progresiv spre IRC terminală
 accelerare bruscă a declinului funcţiei renale  factori agravanţi non-renali
 IRC acutizată
 deshidratare
 hipotensiune arterială
 hipertensiune arterială accelerată
 insuficienţă cardiacă
 IRC acutizată
 medicamente
 substanţe de contrast
 infecţii
 obstrucţii
 NTIA
 hipercalcemie
 hiperuricemie
 acutizări ale bolii primare sistemice

TRATAMENTUL IRC
CONSERVATOR
RFG>15ml/min
 tratamentul episoadelor de acutizare prin identificarea factorilor agravanţi
 încetinirea declinului funcţiei renale, pentru a întârzia momentul începerii supleerii
funcţiei renale
 prevenirea simptomelor uremiei
EPURAREA EXTRARENALA
RFG<15ml/min(K/DOQI-2002;EBPG-HD-2003)

TRATMAENTUL EPISOADELOR DE ACUTIZARE


♦ obstrucţii
♦ infecţii ale tractului respirator, urinar şi ale accesului vascular
♦ evitarea medicamentelor nefrotoxice
♦ control al valorilor TA

MĂSURI GENERALE
 repaos la pat
 precauţie în administrarea de medicamente
 contraindicarea vaccinărilor la pacienţii
nedializati
 excepţii- dializa
 vaccinul împotriva virusului hepatitic B
 evitarea procedurilor chirurgicale
 protecţia patului vascular
DIETA

 RFG>25ml/min aport proteic =0.6g/kg/zi


 RFG<25ml/min aport proteic = 0.35g/kg/zi sau 20-25g/zi(K/DOQI-2002)
 aminoacizi esenţiali sau ketoanalogi
 vitamine
 calciu
 acid folic
 zinc
 fier

TRATAMENTUL ANEMIEI
 păstrarea unui nivel adecvat de hemoglobină
 eritropoetină
 transplant renal
 transfuzii sanguine
 corectarea unor factori ce pot interfera sau pot impiedica răspunsul la eritropoetina
 deficit de fier
 deficit de acid folic
 infecţii
 acidoză metabolică
 hiperparatiroidism
 eliminarea toxinelor uremice prin dializă
 nefrectomia bilaterală - hipertensiunea arterială malignă
 splenectomia - hipersplenism
TRATAMENTUL COMPLICAŢIILOR CARDIO-VASCULARE
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
 dieta hiposodată - aport maxim de
80-100 mEq Na/zi, ajustată cu natriuria
 diuretice de ansă
 Furosemid
 Torasemid
 beta-blocante
 Propranolol
 Metoprolol
 Atenolol
 agenţi vasodilatatori
 Hidralazina
 Minoxidil
 blocanţii canalelor de calciu
 Nifedipina
 Felodipina
 Amlodipina
  blocante
 Prazosin
 IECA şi BRA
 nerecomandati la pacienţii cu creatinină serică > 3mg% (JNC VI)
 indicaţi doar la pacienţii dializaţi
 dializa

HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ( NKF Task Force on Cardiovascular Disease)


VALORI TINTA TA
 RFG- 60-15ml/min/1,73m2 , proteinurie > 1g/24h sau nefropatie diabetica-
<125/75mmHg
 RFG- 60-15ml/min/1,73m2 , proteinurie < 1g/24h, fara nefropatie diabetica - <
135/85mmHg
 RFG<15ml/min/1,73m2 _ <140/90 mmHg

HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ( NKF Task Force on Cardiovascular Disease)


 RFG- 60-15ml/min/1,73m2 , proteinurie > 1g/24h sau nefropatie diabetica-
<125/75mmHg
 regim hiposodat
 IECA
 BRA
 diuretice de ansa
 blocanti ai canalelor de calciu-transplantati
 RFG-60-15ml/min/1,73m2 , proteinurie < 1g/24h, fara nefropatie diabetica - <
135/85mmHg
 regim hiposodat
 IECA
 BRA
 diuretice de ansa
 blocanti ai canalelor de calciu-transplantati
 RFG<15ml/min/1,73m2 _ <140/90 mmHg
 regim hiposodat
 reducerea aportului de lichide
 ultrafiltrare
 orice categorie de hipotensoare cu exceptia diureticelor la bolnavii hemodializati

EPURARE EXTRARENALA
Indicaţii:
1. Bolnav fără HTA sau boală sistemică:
- Cl Creatinină < 3 ml/min
- creatinina serică 12 – 26 mg%
2. Bolnav cu HTA:
- TAD > 100 mmHg
- Cl creatinina 6 – 10 ml/min
3. Indicaţii speciale:
- pericardita
- acidoza (pH < 7,2)
- hiperpotasemia > 7 MEq/l
- HTA necontrolabilă
- retenţia hidro-salină necontrolabilă
- alterarea stării generale / decompensarea unei afecţiuni comorbide
- neuropatia periferică / tulburări ale SNC
- IR rapid progresivă.

Contraindicaţii:
1. Absolute:
- alergia la heparină
- imposibilitatea abordului vascular.
2. Relative:
- neoplasme
- boli psihice majore
- sindroame hemoragipare genetice / dobândite
- boli sistemice decompensate
- ICC clasa IV
- hemoragia cerebrală recentă
- ciroza hepatică cu encefalopatie / sindrom hepato-renal.
TEHNICI DE EPURARE EXTRARENALA
 HEMODIALIZA
 HEMOFILTRAREA
 HEMODIAFILTRAREA
 HEMOPERFUZIA
 DIALIZA PERITONEALA

PROCESE FIZICE
 DIFUZIUNE
 CONVECTIE

Difuziune (sus), ultrafiltrare (jos)


DIALIZORUL
 Se utilizează atât la hemodializă, cât şi la hemofiltrare.
 Constă dintr-un cilindru de plastic, care conţine un mănunchi de tuburi capilare, aşezate
în paralel, prin care circula sângele. Dializatul curge în direcţie opusă sângelui prin
dializor înafara tuburilor capilare.
HEMODIALIZA
 Hemodializa-tehnica substitutiva renala folosind in principal difuziunea pentru epurarea
substantelor. Singele circula in contracurent cu dializatul.
 Datorita caracterului intermitent eliminarea fluidelor se face doar in periodele de dializa,
cu riscul instabilitatii cardiovasculare, hipotensiune, aritmii, edem cerebral, hipoxemie

◦ Difuziunea
◦ Sangele circula in contracurent cu dializatul
◦ Cel mai bun clearance al substantelor – 150ml/min pentru molecule mici

Indicaţii
 IRC
 Intoxicatii (antibiotice, sedative, antiaritmice, amanitina, etilenglicol)
HEMOFILTRAREA
 Hemofiltrarea-tehnica ce are la baza indepartarea convectiva a moleculelor impreuna cu
lichidul, ultrafiltratul obtinut fiind inlocuit total sau partial cu o solutie adecvata de
inlocuire -infuzat
 Convectia
 Ultrafiltrat inlocuit total sau partial cu un substituent
◦ Predilutie
 Scade eficienta
 Creste durata de functionare a filtrului
◦ Postdilutie
 Clearance mai bun
 Filtrul se colmateaza mai repede
 Molecule mici si medii: mioglobina, mediatori ai inflamatiei, toxine,
 Indicaţii
◦ IRA,
◦ sepsis,
◦ ARDS,
◦ traumatisme majore,
◦ arsi,
◦ IHA,
◦ anasarca refractara

HEMODIAFILTRAREA
 Transport convectiv si difuziv
 Circuit de hemofiltrare la care se adauga un flux lent de dializat in contracurent
 Ultrafiltrat partial sau total inlocuit
 Clearance sporit al moleculelor mici si medii si al apei

Indicatii:
 hipercatabolism,
 anasarca cu retentie azotata,
 Indicatii de electie: IRA hipercatabolica, sepsis,
HEMOPERFUZIA
 Trecerea sangelui printr-un cartus filtrant ce contine carbune superactiv si o rasina
schimbatoare de ioni
 Epureaza substante cu legare mare de proteinele plasmatice: barbiturice, antidepresive,
analgetice, insecticide, solventi, metale

DIALIZA PERITONEALA
 Schematic: utilizează ca membrană de schimb seroasa peritoneală; dializatul este introdus
în cavitatea peritoneală (aproximativ 2-3l), apoi eliminat. Concentraţia de glucoză în
dializat controlează trecerea apei (soluţiile hipertone de glucoză atrag apa care este
eliminată din organism o dată cu dializatul).
 Accesul cavităţii peritoneale se face printr-un cateter introdus percutan sau prin
intervenţie chirurgicală.

Indicaţiile dializei peritoneale:


1. Vârste extreme: copii sau varstnici >60 ani
2. Bolnavi cu capital vascular precar
3. Diabetul zaharat
4. Alergia la heparină
5. Sângerare intracerebrală/ gastrointestinală recentă
6. IRC până la transplant / până la maturarea fistulei arterio-venoase.

Contraindicaţiile dializei peritoneale :


1. Absolute:
- peritonita, carcinomatoza peritoneala, ascita, fibroza peritoneala
- interventii chirurgicale sau traumatisme abdominale recente
- boli inflamatorii intestinale.
2. Relative:
- infectii ale peretelui abdominal
- malformatii intraabdominale
- boli c-v si respiratorii severe
- colostomie
- nefrostomie
- rinichi polichistici
- handicapuri fizice si psihice mari.

Complicaţiile dializei peritoneale :


 Peritonita (dializat tulbure, cu > 100 Le / ml din care > 50 % PMN, dureri abdominale,
febră);
 Denutriţia;
 Pierderea în timp a eficacităţii schimburilor peritoneale.

ACCIDENTE SI COMPLICATII ALE EPURARII EXTRARENALE


 Pacient
 Cale de abord
 Aparat
 Personal
 Clinice
 Tehnice:
◦ Acces vascular
◦ Linii
◦ Circuit
◦ Balanta de fluide

COMPLICATII ALE EPURARII EXTRARENALE


 Sangerare
 Hipotensiune
 Aritmii
 Erori hidroelectrolitice, acido-bazice
 Depletii (glucoza, aminoacizi,vitamine)
 Hipotermie
 Infectii
 Tromboze
 Embolie gazoasa
 Bioimcompatibilitate

S-ar putea să vă placă și