Studenti : AMG grupa 201

Neacsu(Balanescu)Ana Cristina
Ionescu(Baciu) Daciana Emanuela
State Ana Maria
Tiuca Denisa Mihaela

Carcinomul spinocelular

Carcinomul spinocelular (CSC), este o formă de cancer de piele situată pe locul al doilea ca
frecvență, după carcinomul bazocelular și care afectează sute de mii de oameni în Europa, în
fiecare an. Carcinomul spinocelular ia naștere din epiderm şi este asemănător celulelor scuamoase,
care alcătuiesc cea mai mare parte a straturilor superficiale ale pielii. CSC poate apărea în orice
regiune a corpului, inclusiv la nivelul mucoaselor, dar este mai des întâlnit în zonele expuse
soarelui.

Deşi CSC rămâne de obicei limitat la epiderm pentru o anumită perioadă de timp, dacă nu este
tratat penetrează în cele din urmă şi ţesuturile de dedesubt. Când acest lucru se întâmplă, evoluția
sa poate duce la desfigurare. Într-un mic procent din cazuri, carcinomul spinocelular se poate
răspândi (metastaza) în corp, către țesuturi și organe aflate la distanță şi poate fi fatal. CSC care
metastazează sunt de obicei cele care apar în zone ale pielii ce prezintă inflamație cronică, sau la
nivelul mucoaselor și buzelor.
CAUZE:
Expunerea cronică la soare determină cele mai multe cazuri de CSC. De aceea aceste tumori
apar de cele mai multe ori în zonele corpului expuse la soare: faţă, gât, mâini, umeri, braţe sau
spate. Marginea urechii sau buza de jos sunt în mod special vulnerabile la dezvoltarea acestui tip
de cancer.

CSC mai poate de asemenea apărea în zonele în care pielea a suferit anumite vătămări: arsuri,
cicatrici, infecţii, răni de lungă durată, expunere la raze X sau contactul cu anumite substanţe
chimice (cum ar fi arsenicul sau derivații de petrol). Mai mult, inflamaţiile cronice ale pielii sau
bolile ce slăbesc sistemul imunitar pentru o perioadă mai lungă de timp pot favoriza dezvoltarea
CSC.

În unele cazuri CSC apare spontan pe ceea ce pare a fi piele normală, sănătoasă şi nevătămată.
Unii cercetători consideră că tendinţa de a dezvolta această formă de cancer poate fi uneori
moştenită.

Oricine s-a expus timp îndelungat la soare poate dezvolta CSC. Se consideră că CSC este cauzat
în principal de expunerea cumulativă, de lungă durată la soare.

Persoanele cu piele deschisă la culoare, părul blond şi ochii albaştri, verzi sau cenuşii au cel mai
mare grad de risc.

Cei a căror profesie implică multe ore petrecute în aer liber sau cei care îşi petrec timpul liber la
soare se află în special în pericol.

Acest tip de cancer apare de obicei în regiunile corpului expuse soarelui. Marginea urechilor și
buza inferioară sunt locuri predilecte pentru apariția CSC.

Pielea vătămată de către diverși alți factori în afară de soare poate de asemenea dezvolta carcinom
spinocelular. Printre factorii nocivi se numără: arsurile, cicatricile, rănile deschise care nu se
vindecă, bolile inflamatorii ale pielii și expunerea la radiații sau substanțe chimice cum ar fi
arsenicul sau derivații de petrol.

Leziuni precanceroase
Anumite afecțiuni ale pielii sunt considerate precursoare ale cancerului de piele. Ele se asociază
uneori cu dezvoltarea în timp a unui carcinom spinocelular. Unele din acestea sunt rezultatul
expunerii excesive, neprotejate la soare.

Printre leziunile precanceroase se numără:

● KERATOZA ACTINICĂ SAU SOLARĂ

 Keratozele actinice sunt excrescenţe aspre, solzoase, uşor reliefate, care variază în culoare de la
maro la roşu şi pot atinge un diametru de până la 2,5 cm. Apar de cele mai multe ori la persoanele
în vârstă. Unii experţi consideră keratozele actinice drept o formă timpurie a CSC.

Keratoza actinica

Cheilita actinică este o forma de keratoză actinică ce apare

pe buze, care devin uscate, crăpate, solzoase şi palide sau
albe. Afectează în special buza inferioară, care este expusă
mai mult soarelui decât cea superioară.

● LEUKOPLAZIA
Reprezintă pete sau plăci albe pe limbă sau în interiorul
gurii, la nivelul mucoaselor, care au potențial de
transformare în CSC. Ele sunt cauzate în principal de
agenți iritativi ce acționează timp îndelungat, cum ar fi
fumatul sau consumul de tutun, sau defecte ale danturii –
dinți, proteze sau lucrări dentare cu margini ascuțite, care
rănesc mucoasele. Leukoplakia buzelor este cauzată în
principal de expunerea excesivă la soare.

● BOALA BOWEN
Este în general considerată o formă superficială de CSC
care încă nu a depășit limitele epidermului. Apare ca o pată
persistentă, de culoare roşu-maronie, solzoasă care poate
semăna cu psoriazisul sau cu o eczemă. Netratată, poate
invada şi structurile mai profunde.

Boala Bowen

Indiferent de aspect, la orice schimbare a unei leziuni deja existente pe piele, sau la apariţia unei
noi excrescenţe sau a unei răni care nu se vindecă, se recomandă efectuarea unui control medical
e specialitate. Dacă este vorba de o leziune precursoare, tratamentul timpuriu va evita
transformarea acesteia în CSC. Adesea, singurul tratament necesar constă doar într-o procedură
chirurgicală simplă sau în aplicarea locală a unui agent chimioterapeuti

CSC apare de cele mai multe ori în zone ale corpului ce au fost expuse razelor solare pentru
perioade mai îndelungate de timp. De obicei pielea din aceste zone prezintă urme şi semne evidente
ale daunelor cauzate de soare cum sunt ridurile, modificările de pigmentare şi pierderea elasticităţii
pielii.

CSC apare de obicei sub forma unei plăci îngroşate, aspre şi solzoase şi care poate sângera ușor
dacă este lovită. De obicei arată ca un neg dar uneori apare ca o rană deschisă cu marginea în
relief şi cruste la suprafaţă acoperind baza grunjoasă şi proeminentă. Adesea apare pe buze și în
zonele de traumatism cronic.

Exemple de CSC:
O PLACĂ PERSISTENTĂ, ROȘIE, solzoasă, cu margini neregulate, care uneori
sângereaza sau formează cruste

Carcinom spinocelular

O EXCRESCENȚĂ CU O DEPRESIUNE SAU RANA CENTRALĂ, care uneori

sângerează in suprafata. Astfel de excrescențe pot crește rapid în dimensiuni.

Carcinom spinocelular
O EXCRESCENȚĂ ASEMĂNĂTOARE UNUI NEG, care se acoperă de cruste și uneori
sângerează

Carcinom spinocelular

O RANĂ DESCHISĂ, CARE PERSISTĂ timp de săptămâni, sângerează și formează cruste

Carcinom spinocelular
Diagnosticul medical
După examinarea medicală se efectuează de obicei o biopsie pentru confirmarea diagnosticului
de CSC. Aceasta presupune extragerea unei mici porțiuni din ţesutul afectat ( sub anestezie
locală) şi examinarea acesteia la microscop. Dacă sunt prezente celule canceroase, este necesar
tratamentul (de obicei chirurgical).
Stadializare TNM a carcinomului spinocelular
Tumora primara (T)
Tx -tumora primara nu poate fi evaluata

T0-nu exista evidenta a tumorii primare

Tis-carcinom in situ
T1-tumora sub 2 cm in diametru
T2-tumora 2-5 cm diametru
 T3-tumora peste 5 cm
T4-tumora cu invazie in cartilaj, muschi sau os

Noduli limfatici regionali(N)

NX-nodulii limfatici nu pot fi evaluati

N0-nodulii limfatici nu sunt afectati de metastazare

N1-exista o singura metastaza ganglionara ipsilaterala <3cm

N2a- exista o singura metastaza ganglionara ipsilaterala>3cm dar <6cm

N2b-metastaze multiple ganglionare ipsilaterale cu dimensiuni <6 cm

N2c-metastaze ganglionare bilaterale sau colaterale <6cm

N3-metastaze ganglionare >6cm

Metastaze la distanta(M):
Mx-metastazele la distanta nu pot fi evaluate

M0-nu exista metastaze la distanta

M1-metastaze la distanta

SISTEMUL DE CLASIFICARE TNM AL CARCINOMULUI

SPINOCELULAR CUTANAT-editia 6

STADIUL TUMORA PRIMARA GANGLIONI LIMFATICI METASTAZE LA

REGIONALI DISTANTA

SATDIUL Tis N0 M0
0

STADIUL T1 N0 M0
I
STADIUL T2 N0 M0
II

T3 N0 M0
STADIUL
III
T1-3 N1 M0

T4 N0 M0
STADIUL
IV
ORICARE T N2-3 M0

ORICARE T ORICARE N M M1

Modificările grupurilor TNM de stabilire: comparație între ediția a VI-a și a

VII-a a Clasificării TNM a tumorilor maligne.

6th edition 7th edition

N0 N1 N2 N3
T/M

T1 (=2cm) T1a IA IIA IIIA IIIB

T1 (>2 cm =3 cm) T1b IA IIA IIIA IIIB

 T2 (>3 cm =5 cm) T2a IB IIA IIIA IIIB

T2 (>5 cm = 7 cm) T2b IIA IIB IIIA IIIB

T2 (>7 cm) IIB IIIA IIIA IIIB

T3 (direct invasion) T3 IIB IIIA IIIA IIIB

T4 (same lobe nodules) IIB IIIA IIIA IIIB

T4 (extension) IIIA IIIA IIIB IIIB

T4
M1 (ipsilateral nodules) IIIA IIIA IIIB IIIB

T4 (pleural effusion) IV IV IV IV
M1a
M1 (contralateral nodules) IV IV IV IV

M1 (distant) M1b IV IV IV IV

*Noi dimensiuni de tăiere a dimensiunii tumorii la 2, 3, 5 și 7 cm subclasifică și reclasifică componenta T

după cum urmează: T1 subclasificat: T1a: tumori = 2 cm. T1b: tumori:> 2 cm și = 3 cm. T2
subclasificat: T2a:> 3cms și = 5cms. T2b:> 5 cm și = 7 cm. T2 reclasificat: T2> 7 cms. a devenit T3.
Tumorile multicentrice cu histologie similară reclasifică componenta T după cum urmează: Nodulii
separați în lobul primar: au devenit T3. Nodulii separați într-un alt lob ipsilateral: au devenit T4.
Descriptorii T4 reclasificați la o componentă nouă: Diseminarea pleurală (noduli sau efuziuni maligne): a
devenit M1a. Succesul pericardic malign: a devenit M1a.

Tipuri de tratament
Din fericire, există mai multe modalităţi eficiente pentru eradicarea CSC. Alegerea tratamentului
se face în funcție de tipul, mărimea, localizarea şi adâncimea invaziei tumorii, precum şi de vârsta
pacientului şi de starea sa generală de sănătate.

Tratamentul poate fi efectuat ambulator, într-un cabinet medical sau o clinică. În cazul celor mai
multe proceduri se foloseşte anestezia locală. Durerea sau disconfortul sunt de obicei minime în
timpul intervenției şi extrem de rar apar după aceasta.

Excizia Chirurgicală
In cadrul acestei intervenții, medicul foloseşte un bisturiu pentru a îndepărta în totalitate tumora,
împreună cu o porțiune înconjurătoare din pielea aparent normală, ca margine de siguranţă. Incizia
este apoi închisă cu fire de sutură, iar tumora este dusă la laborator unde va fi examinată la
microscop pentru a verifica dacă toate celulele maligne au fost îndepărtate.

Chiuretajul Şi Electrocauterizarea
Medicul îndepărtează tumora cu ajutorul unui instrument ascuţit, cu o lamă circulară numit
chiuretă, iar apoi cu acul unui electrocauter arde zona rămasă în urma tumorii împreună cu o
porțiune din pielea normală din jur pentru a opri sângerarea. Această procedură în 2 paşi poate fi
repetată de mai multe ori, de fiecare dată fiind îndepărtat un strat de ţesut mai profund, până când
dermatologul constată că nu a mai rămas niciun rest tumoral.

Chirurgia Micrografică Mohs

Medicul îndepărtează tumora cu chiureta sau bisturiul şi apoi decupează straturi foarte subţiri din
pielea înconjuratoare rămasă, strat cu strat. Fiecare strat este verificat atent la microscop şi
procedura este repetată până când ultimul strat verificat nu mai conţine celule canceroase. Această
tehnică permite salvarea unei părți mai mari de ţesut sănătos şi poate reduce riscul de recidivă
locală a tumorii. Este o tehnică laborioasă. Se foloseşte în cazul tumorilor care au recidivat deja
sau care se află în zone greu de tratat cum ar fi capul, gâtul, mâinile şi picioarele.

Radioterapia
Un medic radiolog iradiaza tumora cu un fascicol de raze X sau de particole ( protoni, electroni
etc.). Distrugerea totală a tumorii necesită în general mai multe ședinte de tratament pe
săptămână, repetate pe parcursul a mai multe săptămâni.

Radioterapia ca metodă unică de tratament este preferată pentru tumorile care sunt greu de
îndepărtat chirurgical sau în cazul pacienţilor cu vârstă înaintată sau cu stare generală de sănătate
precară, care nu ar tolera o intervenție chirurgicală mare.

De asemenea se poate utiliza în combinație cu tratamentul chirurgical, fie anterior intervenției

chirurgicale pentru a micșora dimensiunile tumorii și a ușura excizia, fie după intervenția
chirurgicală, pentru a distruge eventualele cuiburi de celule tumorale rămase neobservate în piele.
În ambele situații poate crește șansele de vindecare.

Chirurgia Laser
Stratul exterior al pielii şi o parte variabilă din straturile mai profunde sunt îndepărtate utilizând
un dispozitiv laser cu dioxid de carbon sau erbium-YAG. Laserele asigură distrugerea țesutului
tumoral evitând sângerarea. Laserele pot fi folosite ca a doua linie de terapie atunci când celelalte
tehnici nu pot fi aplicate, în cazul pacienților cu risc mare de sângerare sau care nu tolereaza
intervenția chirurgicală. Această metodă de tratament este în general folosită pentru leziunile
precanceroase sau canceroase foarte superficiale. Riscul de a se produce cicatrici sau depigmentări
este însă puțin mai mare decât în cazul celorlalte tehnici, şi este de obicei nevoie de anestezie
locală. În cazul tumorilor mai profunde, riscul de recidive este mai mare.
Criochirurgia
In cadrul acestei proceduri dermatologul ”congelează” tumora prin aplicarea de azot lichid cu
ajutorul unui aplicator învelit în bumbac sau al unui spray. Acesta îngheaţă zona pe care este
aplicat, fără a mai fi nevoie de intervenție chirurgicală sau anestezie. In urma acestui tratament,
tumora se micşorează sau se acoperă de cruste şi cade. Procedura poate fi repetată de mai multe
ori în cadrul aceleiaşi ședințe de tratament pentru a se asigura distrugerea totală a tumorii. Uşor
de efectuat, criochirurgia este o modalitate preferată de tratament pentru pacienţii cu risc crescut
de sângerare sau care nu tolerează anestezia sau intervenția chirurgicală. Este utilă în cazul
tumorilor mici, superficiale. În urma acestui tratament pot apărea local roşeaţă, tumefacție, băşici
şi cruste. La pacienţii cu pielea închisă la culoare se poate produce depigmentare parțială. Această
modalitate are risc mai mare de recidive.

Terapia Fotodinamică (TFD)

TFD poate fi folositoare în cazul leziunilor superficiale, limitate la epiderm, aflate pe faţă sau
scalp. Se aplică local pe leziuni o substanță fotosensibilizantă (acid 5-aminolevulinic sau un
derivat) în cabinetul dermatologic. După câteva ore pacientul revine la cabinet unde i se aplică pe
zonele tratate cu fotosensibilizant o lumină puternică, activatoare. Acest tratament distruge selectiv
CSC cauzând pagube minime asupra ţesutului sănătos din jur. Roşeaţa şi tumefacția sunt efectele
adverse uzuale ale acestei noi terapii.

Imiquimod
Această substanță, sub formă de cremă, reprezintă un tratament inovator şi promiţător pentru
leziunile precanceroase cum sunt keratozele actinice şi carcinoamele foarte superficiale cum este
boala Bowen. Substanța determină celulele pielii să producă interferon, o substanţă chimică ce
atacă celulele canceroase şi precanceroase.

Prognostic
Depistat în fază timpurie, CSC este aproape întotdeauna vindecabil. Cu cât tumora a crescut însă
mai mult, cu atât va fi nevoie de un tratament mai complex. Tumorile localizate care nu sunt tratate
cu promptitudine pot determina pierderea unei urechi, a unui ochi sau a nasului, astfel încât
depistarea lor cât mai devreme este esențială.

CSC poate metastaza către alte organe ale corpului. Metastazarea survine rar, dar când acest lucru
se întâmplă, este adesea fatal.

Deoarece majoritatea tratamentelor implică tăierea pielii, trebuie să ne aşteptăm la dezvoltarea de

cicatrici ca urmare a procesului de îndepărtare a tumorii. Când se îndepărtează o tumoră mică,
rezultatele sunt de cele mai multe ori acceptabile din punct de vedere cosmetic.
Îndepărtarea unei tumori mai mari însă, necesită adesea chirurgie plastică, fiind nevoie de lambouri
sau grefe de piele pentru acoperirea defectului, cu producerea de cicatrici și semne inestetice.

Riscul de recurenţă al CSC

Oricine a avut un CSC are un risc crescut de a dezvolta încă unul. Acest lucru se datorează faptului
că efectele nocive ale soarelui asupra pielii sunt ireversibile. De asemenea persoanele care au avut
un carcinom bazocelular au o probabilitate mai mare de a dezvolta CSC, deoarece ambele tipuri
de cancer de piele sunt cauzate de obicei de expunerea excesivă la soare.

Chiar dacă un CSC a fost îndepărtat cu atenţie, un altul poate apărea în acelaşi loc sau în apropiere.
Riscul acestor recurențe este maxim în primii 2 ani după intervenţia chirurgicală inițială.
Carcinoamele spinocelulare dezvoltate pe nas, urechi sau buze sunt în mod special predispuse la
recurenţă.

În cazul în care cancerul reapare, medicul poate recomanda alt tip de tratament. Unele metode –
ca de exemplu chirurgia micrografică Mohs – pot fi mult mai eficiente decât altele în astfel de
cazuri.

Este importantă examinarea periodică a întregului corp pentru a depista eventuale semne de alarmă
pentru CSC. Posibilitatea recurenţei face crucială urmărirea cu atenție a tuturor zonelor tratate
anterior. Orice schimbare pe care o observi trebuie arătată imediat unui medic, preferabil unuia
specializat în boli de piele.

Chiar dacă nu sunt observate semne suspecte, controalele regulate reprezintă o componentă
esenţială a programului de îngrijire după tratamentul propriu-zis al tumorii. În funcție de tipul de
cancer și de factorii de risc individuali, medicul dermatolog va stabili la ce intervale trebuie să vii
la control, și cum trebuie să îți supraveghezi pielea între controalele medicale. De asemenea te va
sfătui la ce trebuie să fii atent(ă) ca să depistezi cât mai devreme o o eventuală recidivă a
cancerului, și ce trebuie să faci ca să previi revenirea cancerului sau apariția unui alt cancer de
piele.

Prevenire
Deși CSC şi alte forme ale cancerului de piele sunt aproape întotdeauna vindecabile dacă sunt
depistate şi tratate din timp, cea mai sigură măsură de apărare împotriva acestora o reprezintă
prevenirea lor de la bun început. Iată câteva bune obiceiuri de protecție, care ar trebui sa facă
parte din îngrijirea zilnică a sănătății fiecăruia:

● Evitare expunere excesivă la soare, în special între orele de vârf (10:00 – 16:00)
● adapostire la umbră
● Purtare îmbrăcăminte care să protejeze de soare, inclusiv o pălărie cu borurile largi,
pantaloni lungi, bluză cu mânecă lungă şi ochelari de soare cu filtru UV
 ● Folosire cremă de fotoprotecție cu spectru larg, UVA și UVB și factor de protecţie (FPS)
înalt, de cel puțin 15
● Aplicare cca. 30g (echivalentul a două linguri) de cremă de fotoprotecție pe toate zonele
corpului expuse la soare, cu 30 de minute înainte de a ieși afară. Repetare aplicarea din 2
în 2 ore
● Evitare solar și lămpile de bronzare artificială
● Nou-născuții nu trebuie lăsați la soare. Cremele de protecție solară pot fi folosite pentru
copii începând de la vîrsta de 6 luni.
● Examinare piele, din creștet până la tălpi, o dată pe lună
● consult cel puțin o dată pe an, la medicul dermatolog, pentru o examinare de specialitate
a pielii.

Sursa si Bibliografie:

http://cancerdepiele.ro/wp/informatii-pentru-pacienti/carcinomul-spinocelular/lang/ro/
https://www.skinsite.com/info_squamous_cell_carcinoma.htm
http://skincancer.dermis.net/content/e04typesof/e151/e152/index_eng.html
https://www.merckmanuals.com/professional/ear-nose-and-throat-disorders/inner-ear-
disorders/herpes-zoster-oticus
https://www.skinsight.com/skin-conditions/adult/squamous-cell-carcinoma-scc