MEDICAŢIA ANTIHIPERTENSIVĂ

MEDICAŢIA ANTIANGINOASĂ

Prof. dr. farm. Simona Negreş

Facultatea de Farmacie
Bucureşti
 Baze fiziopatologice

TA - rezultanta a 4 grupe de factori:

Factori cardiaci: Factori sanguini:

•forța de contracție cardiacă •volemia
•frecvența cardiacă •vâscozitatea.
•(Debit cardiac = Debit bătaie x frecvență Factori renali:
cardiacă) •diureza
Factori vasculari: •retenția hidrosalină
•diametrul vascular,
•rezistența arterială (postsarcina),
•elasticitatea arterelor,
•capacitatea venoasă (presarcina);
 REGLAREA TENSIUNII ARTERIALE (I)
I. MECANISMUL NERVOS II. MECANISMUL UMORAL:
a) SNV a) Substanțe endogene vasoconstrictoare:
• Simpatic •Catecolamine
• Parasimpatic •Angiotensina II
b) Centrii hipotalamici: •Vasopresina
• posterior S – vasoconstrictor b)Substanțe endogene vasodilatatoare
• anterior PS – vasodilatator
•Acetilcolina
c) Centrii bulbari:
•Histamina
• vasomotori
• vagal •Bradikinina
d) Reflexele baroreceptoare •Kalidina
• reglarea TA prin mecanism de feed-back pozitiv sau c)Serotonina
negativ, funcție de valoarea presiunii la nivelul crosei •vasoconstrictor/vasodilatator – doză
aortice și sinusului carotidian
dependent
e) Reflexele chemoreceptoare
• reglarea TA, prin mecanism de feed-back pozitiv sau
negativ, funcție de pH și concentrația în CO2 la nivelul
chemoreceptorilor din glomusul carotidian.
 REGLAREA TENSIUNII ARTERIALE (II)
III. SISTEMUL RENINĂ -ANGIOTENSINĂ –ALDOSTERON (SRAA)
- Renina (enzimă proteolitică, biosintetizată și eliberată de aparatul juxtaglomerular renal) catalizează transformarea
angiotensinogenului (alfa-globulină, biosintetizată în ficat) în angiotensină I (decapeptid);
- ECA = Enzima de conversie a angiotensinei I (= kininaza II), metaloenzimă cu Zn, biosintetizată în ficat și prezentă pe suprafața
endoteliului vascular) catalizează transformarea rapidă a angiotensinei I în angiotensină II;
- Angiotensina II (octapeptid activ, cel mai puternic vasoconstrictor endogen) activează receptorii specifici AT-1 și provoacă
•vasoconstricție
•stimularea eliberării de catecolamine
•stimularea sintezei de aldosteron
 CLASIFICĂRI ALE HTA
VALORILE NORMALE ALE TA
a) după valorile TA:
Adulți: •TA normală: < 120-139/<80-90;
• TA max. = 100 mmHg + vârsta; Limite: 110 - 140; •HTA sistolică și diastolică ≥140/≥90 (cu grade:
ușoară, medie, severă >180/>110;
• TA min. = 1/2 TA max. + 20; Limite: 60 - 90.
•HTA sistolică izolată (de graniță) ≥140/<90 (140-
149/90);
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
HTA (Ghidul OMS): b) Clasificare, funcție de etiologie:
•creșterea constantă a TA max. și TA min. (≥ 140 •Esențială (idiopatică) – 75 -90 % cazuri;
mmHg și ≥ 90) la pacienți fără tratament
antihipertensiv. •Secundară (10 - 15 %): , hipercorticism,
hipertiroidism, medicamente ( AINS, AIS, estrogeni);
CLASIFICĂRI ALE HTA FACTORII DE RISC MAJORI:
c) Clasificarea stadială : • fumatul, Boala cardiovasculară (BCV) cu leziuni ale
organelor țintă (LOT):
• obezitate,
Stadiul I: • diabetul zaharat, • boală cardiovasculară –
•creșteri moderate și temporare; • dislipidemii, insuficiență cardiacă, infarct;
•simptome: amețeli, cefalee; • postandropauza, • accidente vasculare;
•EKG normal; postmenopauza, • arteriopatie periferică,
•fără semne de afectare organică; • vârstă (> 60 ani). retinopatie, nefropatie;
Stadiul II:
•creșteri tensionale permanente;
•cu modificări EKG;
•cel puțin un semn de afectare organică: hipertrofie
ventriculară, tulburări renale;
Stadiul III:
•Valori permanent și înalt crescute ale TA;
•afectarea organelor vitale (insuficiență ventriculară
stângă, angină pectorală, AVC, retinopatie
hipertensivă, IR progresivă);
 ANTIHIPERTENSIVE = medicamente care scad valorile tensiunii arteriale crescute către valorile fiziologice.
CLASIFICARE – DUPĂ MECANISMUL DE ACȚIUNE (I)

1. Inhibitoare ale sistemului simpatic (Simpatolitice)

a) Agoniști ai receptorilor c) Alfa-adrenolitice:

adrenergici alfa-2 presinaptici b) Beta-adrenolitice:
și/sau imidazolici I-1: • (i) neselective • prazosin,
• clonidina • propranolol, • doxazosin,
• guanfacin • terazosin,
• guanabenz • oxprenolol,
• trimazosin;
• moxonidina • sotalol,
• rilmenidina • urapidil
• tertatolol,
• nadolol, etc d) Neurosimpatolitice:
• (ii) selective beta-1 • guanetidina,
b) Neurosimpatolitice cu acțiune
centrală: • atenolol, • guanadrel,
• reserpina • metoprolol, • reserpina,
• alfa-metildopa; • alfa –metildopa.
• betaxolol,
• celiprolol, e) Ganglioplegice:
• bisoprolol, • trimetafan.
• talinolol, etc)
 ANTIHIPERTENSIVE
CLASIFICARE – DUPĂ MECANISMUL DE ACȚIUNE (II)
2. Vasodilatatoare

a) Blocante ale canalelor de calciu: b) Musculotrope:

•(i) tip nifedipină • hidralazina
• nifedipina, • dihidralazina
• nimodipina,
• nisoldipina, • minoxidil
• nitrendipina, • diazoxid
• nicardipina, • nitroprusiat de sodiu
• lacidipina,
• felodipina,
• amlodipina,
• lecarnidipina
•(ii) tip diltiazem
• diltiazem
•(iii) tip verapamil
• verapamil
 ANTIHIPERTENSIVE
CLASIFICARE – DUPĂ MECANISMUL DE ACȚIUNE (III)

3. Substanțe ce interferă cu sistemul renină - angiotensină

a) Inhibitoare ale enzimei de conversie a

angiotensinei (IEC): b. Antagoniști ai receptorilor AT-1 ai angiotensinei II:
• (i) substanțe active ca atare: • candesartan,
• captopril, • irbesartan,
• lisinopril • eprosartan,
• (ii) prodroguri: • losartan,
• enalapril, • telmisartan,
• benazepril, • valsartan
• cilazapril,
• fosinopril,
• perindopril,
• quinapril,
• ramipril,
• trandolapril,
• zofenopril
 ANTIHIPERTENSIVE
CLASIFICARE – DUPĂ MECANISMUL DE ACȚIUNE (IV)

4. Diuretice 5. Alte mecanisme - antagoniști ai serotoninei:

ketanserina.
(i) tiazide și substanțe înrudite:
• hidroclorotiazida,
• clopamid, 6. Antagoniști ai receptorilor endotelinei
• clortalidon, Endotelina ET1 – neurohormon vasoconstrictor
• indapamid, implicat în fibroză, hipertrofie, remodelare
• xipamid cardiacă:
(ii) de ansă: • Bosentan – antagonist ETA, ETB
• furosemid, • Ambrisentan- antagonist ETA
• bumetanid,
• acid etacrinic
(iii) antialdosteronice:
• spironolactona,
• amilorid,
• triamteren
 PRINCIPII DE FARMACOTERAPIE (I)-
Farmacoterapia HTA se abordează în trepte :

HTA de hotar sau ușoară: a) Etapa I-a: monoterapie:

(i) de primă intenție:
• la vârstnici: diuretice
Inițial - măsuri nefarmacologice:
• beta-adrenolitice
•suprimarea consumului de sare;
(ii) de alternativă, în funcție de patologia asociată:
•limitarea consumului de alcool; • blocante ale canalelor de calciu,
•regim hiposodat (< 6 g NaCl/zi); • alfa1-adrenolitice,
•aport corespunzător de potasiu (9 mmol/zi), magneziu și • IEC,
calciu; • simpatolitice centrale (tip clonidină)
•dietă săracă în grăsimi saturate și colesterol; b) Etapa a II-a:
•scăderea greutății la obezi; (i) de prima alegere:
•exerciții fizice; • Diuetic + beta-adrenolitic
•reducerea stresului. • Diuretic + IEC
• Diuretic + alfa1-adrenolitic
!!!În cazul în care după aplicarea măsurilor nefarmacologice
TA nu scade în 4 săptămâni se trece la tratamentul în trepte: (ii) alternativă – funcție de patologia asociată:
• blocante ale canalelor de calciu + IEC
PRINCIPII DE FARMACOTERAPIE (II)-
Farmacoterapia HTA se abordează în trepte:

c) Etapa a III-a – asocierea de 3 antihipertensive !!! La vârstnici:

(i) primă intenție:
• asocierea unui vasodilatator musculotrop (tip
dihidralazină),
(ii) la bolnavii cu tonus simpatic crescut
• se adaugă un al doilea simpatolitic.
•(i) de primă alegere – diuretic tiazidic sau furosemid
(în disfuncție renală)
•(ii) funcție de patologia asociată: IEC în insuficiență
cardiacă, blocante ale canalelor de calciu in
cardiopatie ischemică.

!!! În urgențe hipertensive (edem pulmonar acut,

•Durata fiecărei etape este de 4-6 săptămâni. Dozele encefalopatie hipertensivă, AVC, edem cerebral) se
se cresc gradat până la obținerea eficacității clinice. recomandă reducerea Tas cu 25%, iar a TAmin la
minim 100mmHg.
•În cazul ineficienței într-o treaptă, fie se schimbă
antihipertensivul, fie se trece la o altă treaptă. Medicamente folosite în urgențe:
• furosemid,
• nitroprusiat de sodiu,
• diazoxid,
• trimetafan.
ASOCIERI de antiHTA
ASOCIERI de antiHTA recomandate, utile pentru:
•potențarea eficienței terapeutice;
•utilizarea unor doze mai mici de antiHTA;
•antagonizarea aunor efecte secundare;
Exemple:
• 1) Diuretic+ SL sau vasodilatator musculotrop: diureticul combate retenția hidrosalină;
• 2) Beta-adrenolitic + diuretic, vasodilatator: beta-adrenoliticul scade secreția de renină;
• 3) Beta-adrenolitic + vasodilatator musculotrop: beta-adrenoliticul combate tahicardia reflexă;
• 4) Diuretic+ beta-adrenolitic + vasodilatator musculotrop: beta-adrenoliticul combate tahicardia reflexă,
diureticul combate retenția hidrosalină;
• 5) Diuretic antialdosteronic + tiazidă sau furosemid: echilibrează balanța potasiului;
• 6) IEC + blocante ale canalelor de calciu: IEC reduce incidența tahicardiei si edemului periferic indus de
BCC;
ASOCIERI de antiHTA Contraindicate:
• Verapamil + beta-adrenolitic: deprimare cardiacă;
• Clonidina + beta-adrenolitic: HTA paradoxală;
 VASODILATATOARE
A. Musculotrope
NITROPRUSIAT de SODIU
HIDRALAZINA: •Se descompune rapid (4h): brun → albastru închis
•Fdin: •Eliberează NO → vasodilatator (arterilo- si veno- dilatație)
• Vasodilatator musculotrop ce reduce marcat • Induce methemoglobinemie prin acumulare de tiocianat
TA
• Induce tahicardie reflexă IT:
• Scade colesterolemia (efect care se menține • urgențe HTA (iv): encefalopatie hipertensivă, AVC, EPA,
luni) eclampsie, etc.
•RA:
• Colagenoze cu manifestări de PAR sau LES DIAZOXID
•IT: •Produce arteriolodilatație cu scăderea TA sistolice și diastolice
• Forme severe de HTA •RA:
• iv în urgențe ± beta-adrenolitice • Retenție hidrosalină
• Hiperglicemie prin scăderea eliberării de insulină și
scăderea utilizării glucozei în periferie
• Insuficiență circulatorie coronariană si cerebrală
• IT: urgențe hipertensive severe
 VASODILATATOARE
B. BLOCANTE ALE CANALELOR DE CALCIU
Ionul de calciu: Tipuri de canale de calciu:
•La nivelul mușchilor striați: contracția musculară depinde de •L – long lasting (canale lente, cu prag
calciul eliberat din reticulul sarcoplasmatic înalt de activare și rată de inactivare
•La nivelul mușchilor netezi și cardiaci: contracția musculară lentă: membrane neuronale, celule
depinde de calciul extracelular endocrine, miocite cardiace, miocite
• In miocard: netede – substrat pentru BCC)
•T – transient
•N – neuronal
•P – purkinje

Blocante ale canalelor de calciu =

antagoniști ai calciului = anticalcice →
blocheaza selectiv canalele lente de
calciu (L).
•In mușchii netezi:
• Calciul este stocat puțin, iar contracția depinde de influxul de ioni
de calciu indusă de potențialul de acțiune → crește concentrația
de calciu liber intracelular → se formează complexul calciu-
calmodulină → contracție.
 B. BLOCANTE ALE CANALELOR DE CALCIU - clasificare
II) După specificitatea de organ
I) După selectivitate a) Predominant vasodilatatoare arteriolare
a) Blocante selective: b) Blocante neselective: (antihipertensive):
• difenilpropilamine: • tip nifedipină;
• dihidropiridine:
-prenilamina, b) Predominant vasodilatatoare coronariene:
• tip nifedipină -perhexilina; • tip diltiazem;
• benzotiazepine: • fenilpiperazine: c) Predominant deprimante cardiace, pe miocardul
• diltiazem -cinarizina, contractil și pe țesutul nodal (antiaritmice):
• fenilalchilamine: -flunarizina, • verapamil.
-lidoflazina,
• verapamil
-trimetazidina;
Astfel:
• alte structuri:
-bepridil, •Nifedipina:
-benciclan. • arteriole periferice > arteriole coronare >> miocard
contractil >>>> miocard excito-conductor nodal;
•Diltiazem:
• arteriole coronare > arteriole periferice > miocard
contractil = țesut nodal;
•Verapamil:
• țesut nodal >> miocard contractil = vase.
 B. BLOCANTE ALE CANALELOR DE CALCIU

EFECTE FARMACOLOGICE: FARMACOTERAPIE:

a) vase: 1) HTA:
• vasodilatație coronariană: crește fluxul sanguin (i) tip dihidropiridine (prin scăderea rezistenței
coronarian (efect antianginos) periferice)
• vasodilatația arterelor periferice, scade rezistența (ii) tip verapamil (deprimarea debitului cardiac)
periferică, scade TA (efect antiHTA) 2) Angina cronică si vasospastică: diltiazem, nifedipin,
• crește circulația cerebrală verapamil
b) miocard: 3) Tahiaritmii supraventriculare: tahicardie atrială,
• efect inotrop negativ: scade forța de contracție, flutter, fibrilație atrială: verapamil, diltiazem
scade debitul cardiac
• efect cronotrop negativ
• efect dromotrop negativ
• Scad travaliul cardiac și consumul de oxigen (efect
antianginos)
• Efect antiaritmic: consecința a deprimării țesutului
nodal: verapamil>diltiazem>nifedipină
B. BLOCANTE ALE CANALELOR DE CALCIU
Indicații ca antiHTA:
• Monoterapie inițială la vârstnici
• Asocieri cu alte antiHTA în treptele 2 – 3.

Indicație de elecție în HTA asociată cu:

• Angină pectorală
• Tahiaritmii supraventriculare (verapamil)
• Insuficiență circulatorie periferică, vasospasm
• Insuficiența renala cronică (nu diminuă circulația renală)
• Astm bronșic (brohodilatație)
• Diabet (nu influențează profilul lipidic)
• Dislipidemii (au și efect antiaterogen)
• Sarcină (scad contracția miometrului gravid)

CI:
• bloc atrioventricular grad 2-3: verapamil, diltiazem
• insuficiență cardiacă congestivă: verapamil, diltiazem
NIFEDIPINA
Fcin.:
•absorbție crescută p.o. și sublingual (90%)
•biotransformare hepatică cu variabilitate
interindividuală mare
•difuziune crescută în țesuturi, prin placentă (nu este
teratogenă); difuziune în laptele matern
Fdin.:
•arteriolodilatator, scade postsarcina cu efect
antihipertensiv;
•coronarodilatator cu efect antianginos;
•deprimare cardiacă redusă pe miocardul contractil și
excitoconductor (nu este contraindicată în bloc A-V
grd.I);
•tahicardie reflexă;
!!!! dozele se reduc în insuficientă hepatică, insuficiență renală, asociere cu inhibitori
enzimatici (cimetidină)
Ftox.:
•hTA ortostatică, cefalee, bufeuri vasomotorii →
consecința vasodilatației
•tahicardie, palpitații
•nervozitate, tulburări de somn
•senzație de oboseală musculară
•greață (frecvență mare: 10%).
IT:
•Toate formele de HTA, ca monoterapie sau în
asocieri
•De elecție în HTA asociată cu: boală coronariană sau
astm
•Angină vasospastică, angină cronică stabilă
•Insuficiență cardiacă cu HTA.
 INHIBITOARE ALE ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI (IEC) (I)
CLASIFICARE • MECANISM DE ACȚIUNE -Consecința inhibării enzimei de conversie

A. Inhibă sistemul RAA de la nivel renal:

(i) substanțe active ca atare:
• Vasodilatație:
• captopril, • Scad formarea de angiotensină II cu efect vasoconstrictor
• lisinopril • Scad eliberarea de catecolamine
• Scad secreția de aldosteron → scăderea volemiei
• Cresc secreția de renină prin mecanism de feed-back pozitiv
(ii) prodroguri:
• enalapril, B. Acționează asupra sistemului renină-angiotensină de la nivelul
• benazepril, inimii și vaselor → prezintă:
• cilazapril, • efect cardioprotector în HTA asociată cu insuficiența cardiacă:
• !!!Împiedică remodelarea cardiacă patologică: hipertrofia arterială si
• fosinopril, ventriculului stâng.
• perindopril,
• quinapril, C. Enzima de conversie = KININAZA II:
• ramipril, • Împiedicarea degradării bradikininei, care are efect vasodilatator
• trandolapril, • Contribuie la efectul antiHTA dar si la manifestările alergice.

• zofenopril
 INHIBITOARE ALE ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI (IEC) (II)
Fcin:
•Absorbție p.o. bună
(i) scăzută de alimente pentru substanțele active ca atare
(ii) neinfluențată pentru prodroguri
•Prodrogurile se activează prin dezesterificare
•Distribuție largă în țesuturi (nu în SNC)
•Concentrația plasmatică maximă este atinsă la aproximativ o oră pentru
substanțele active ca atare și respectiv 4 ore pentru prodroguri
•Timpul de înjumătățire al prodrogurilor este mare (se administrează în priză
unică).
Fdin:
•arteriolodilatație cu scăderea rezistenței periferice și a postsarcinii;
•efect antihipertensiv (scad TA diastolică > sistolică);
•ameliorarea performanței inimii (scad postsarcina);
•efect cardioprotector, în insuficiență cardiacă stângă;
•dilatarea arteriolelor glomerulare cu creșterea fluxului sanguin renal (nu
modifică filtrarea glomerulară);
•nu modifică frecvența cardiacă și debitul cardiac.
Ftox:
•hTA intensă la începutul tratamentului, în special la prima
doză;
•efectul este favorizat de: asocierea cu un diuretic, dieta
hiposodată, insuficienţă renală
•tuse uscată şi obstrucţie nazală (prin exces de bradikinină şi
PG);
•tulburări de gust (disgeuzie) → gust metalic mai ales în
primele 3 luni si în cazul utilizării de doze mari;
•erupţii cutanate: pruriginoase, maculopapuloase, mai ales în
prima lună;
•edem angioneurotic sever (rar);
•insuficienţă renală, reversibilă (mai ales bolnavi cu riscuri,
este favorizată de tratament diuretic intens);
•hiperkaliemie (prin scăderea secreţiei de aldosteron);
•sanguine: neutropenie, leucopenie, anemie aplastică;
•SNC: depresie, oboseală, excitație
CI:
•sarcină,
•hiperpotasemie
 INHIBITOARE ALE ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI (IEC) (III)
IT: Farmacografie:
• HTA + insuficiență cardiacă 1. inițial doze mici: 1/2-1/4 din doza obișnuită.
• HTA + disfuncția ventriculului stâng 2. se întrerup medicația diuretică și dieta hiposodată
• HTA + post infarct de miocard inițială cu 2-3 zile înainte
• HTA +boli cardiovasculare periferice 3. asocierea IEC – diuretice se începe cu doze mici de
• HTA + nefropatie diabetică diuretic
4. contraindicată asocierea cu diuretice
antialdosteronice → hiperpotasemie
Asocieri utile:
• Biterapie: IEC + diuretic tiazidic sau blocant al
•La bolnavii cu risc se monitorizează funcția renală și se
canalelor de calciu
întrerupe tratamentul la diminuarea funcției renale.
• Triterapie: IEC + diuretic tiazidic sau blocant al
canalelor de calciu + beta-adrenolitic sau
simpatolitic central (cazuri severe)
 ATAGONIȘTI AT-1
RA:
EFECTE FARMACODINAMICE: • hTA
• Hiperpotasemie
• Scad funcția renală, stenoza bilaterală a
1) Rezultate prin blocarea receptorilor AT-1 din arterei renale
mușchii netezi vasculari, miocard, creier, rinichi, • Efect antiproliferativ și de reducere a creșterii
corticosuprarenala medulară: (!! Placenta are un număr mare de receptori
• Vasodilatație AT-2)
• Crește excreția de Na+/apă • !!!nu produc tuse
• Scade volemia • Edem angioneurotic, rar
• Hiperpotasemie
• Crește secreția de renină si angiotensină II Fter:
(mecanism de feed-back pozitiv) care • HTA
acționează pe receptorii AT-2 liberi • Insuficiența cardiacă
• Cazuri de tuse la IEC
2) Rezultate prin stimularea receptorilor AT-2 de
excesul de angiotensină II: •! eficiența clinică apare după 2-6 săptămâni de
• Efect antiproliferativ tratament.
ANTAGONISTI AI RECEPTORILOR ENDOTELINEI

• IT: RA:
• HTA pulmonară • Infecții ale căilor respiratorii superioare
• Reprezentanți • Cefalee
• Bosentan: 62,5 mg x 2/zi →125 mg x 2/zi • Bufeuri
• Ambrisentan: 5mg/zi →10 mg/zi • Tulburări hepatice
• Edeme ale membrelor inferioare
• Anemie
MEDICAŢIA ANTIANGINOASĂ
ANGINA PECTORALĂ - Baze fiziopatologice

Debit cardiac = Debit bătaie x frecvență cardiacă:

•70mL sânge/bătaie x 70 b/min=4900ml sânge/min
•Debitul coronarian de repaus ≈ 5% x D cardiac (250 ml sânge/min)
•Debitul coronarian de efort ≈ 1,5 l sânge/min

Boala coronariană = scăderea lumenului arterelor cu scăderea oxigenării inimii.

Cauze:
•Obstrucție coronariană datorată formării plăcilor de aterom
•Spasm coronarian
•Disfuncție endotelială vasculară caracterizată prin scăderea EDRF (NO)
•Dereglări ale metabolismului adenozinei (neuromediator care se eliberează în caz de ischemie cardiacă și
produce coronarodilatație)
CARDIOPATIA ISCHEMICĂ
= consecința dezechilibrului dintre nevoia inimii de sânge cu oxigen și aport scăzut prin arterele coronare.
Forme clinice
1. Angina pectorală:
•durere precordială sub formă de gheară,
•arsură sau înțepătură,
•crizele se agravează la efort,
•crizele cedează la administrarea de nitroglicerină sublingual

Forme clinice de angină:

• Angina cronică stabilă datorată plăcilor de aterom
• Angina vasospastică
• Angina instabilă datorată obstrucției trombotice coronariene, prin ruperea plăcilor de aterom și spasm

2. Infarctul de miocard
•datorat obstrucției complete a arterelor coronare avand drept consecință necrozarea unei părți din miocard
•rata de supraviețuire depinde de mărimea arterei coronare și teritoriul afectat.
 Medicamentele antianginoase
= substanțe ce refac echilibrul dintre nevoia de sânge cu oxigen a inimii și aportul prin arterele coronare.
Clasificare după mecanismul de acțiune (I) II. Substanțe ce scad nevoia de sânge oxigenat
I. Substanțe ce cresc aportul de sânge oxigenat 1. BCC
prin arterele coronare = Coronarodilatatoare •dihidropiridine: tip nifedipină
1. Nitrați organici •benzotiazepine: diltiazem
• Isosorbid mononitrat •fenilalchilamine: verapamil
• Isosorbid dinitrat Aceste medicamente acționează prin mai multe mecanisme:
• Nitroglicerina •dihidropiridine:
• Pentaeritril tetranitrat • vaso și coronarodilatație
•benzotiazepine:
• deprimarea țesutului nodal (nodul sinusal), a miocardului
2. Analogi structurali contractil
• Molsidomin • coronarodilatație
•fenilalchilamine:
• deprimarea țesutului excitoconductor și a miocardului
contractil
 Clasificare după mecanismul de acțiune (II)

II. Substanțe ce scad nevoia de sânge oxigenat III. Substanțe cu mecanisme diverse

2. beta-adrenolitice (i) substanțe ce inhibă recaptarea adenozinei

• Nebivolol • Dipiridamol
• Celiprolol • Lidoflazină
• Betaxolol (ii) substanțe ce cresc AMPc și scad calciul necesar
• Propranolol contracției vasculare și miocardice
• Dipiridamol
Mecanism:
• Scad frecvența cardiacă și forța de contracție (iii) substanțe ce blochează canalele de potasiu și cresc
a miocardului → scad travaliul cardiac perioada refractară a micardului
• Antagonizează efectele catecolaminelor la • Amiodaronă
nivelul inimii
FARMACOTERAPIA ANGINEI PECTORALE În cazuri severe (obstrucția canalului comun):
A. Regim igieno-dietetic (înlăturarea factorilor de risc) • bypass coronarian
• Combaterea dislipidemiei • angioplastie coronariană
• Renunțarea la fumat 2. Angina vasospastică
• Reducerea greutății corporale
• Nitrați
• Exerciții fizice ușoare
• BCC
B. Tratamentul medicamentos în funcție de forma clinică de angină
1. Angina cronica stabilă: 3. Sindroame coronariene acute ( angina instabilă cu episoade
ischemice recurente, infarct de miocard fără denivelarea segmentului
Terapia depinde de severitatea crizelor: ST → infarct nonQ)
•Monoterapie • Repaus cu monitorizare EKG
• Nitrați: mai ales la efort
• Nitrați iv
•Biterapie:
• Oxigenoterapie
• Nitrat + beta-adrenolitice
• Asociere benefică: • Beta-adrenolitice sau BCC ± morfină
• Coronarodilatație și reducerea travaliului cardiac În tratamentul anginei se mai utilizează următoarele clase de
• Nitrații combat spasmul coronarian rezultat din medicamente:
blocarea receptorilor beta-2 din arterele coronare
de către beta-adrenoliticele neselective sau (i) Antiagregante plachetare
selective la doze mari
• Beta-adrenoliticele combat tahicardia reflexă • Acid acetilsalicilic
produsă de nitrați • Clopidogrel
• Nitrat + BCC (diltiazem/verapamil)
(ii) Anticoagulante naturale
•Triterapie
• Heparină
• Nitrat + beta-adrenolitice + BCC (dihidropiridine)
• Heparine fracționate
 NITRAȚII (I) Fcin:
•Liposolubilitate crescută și se absorb ușor prin:
Esteri ai acidului nitric sau nitros cu polialcooli • Mucoasa digestivă
Clasificare: • Mucoasa sublinguală
• Piele
• Lichide:
• Nitroglicerina •Biotransformare hepatică cu enzima nitrat reductaza (dependentă
de glutation) în două etape:
• Solide • reacții de fază I: metaboliți activi de nitrat + nitrit anorganic;
• Isosorbid mononitrat • reacții de fază II: glucuronoconjugați inactivi și hidrosolubili,
• Isosorbid dinitrat cu eliminare renală;
• Pentaeritril tetranitrat •Biotransformarea depinde de compus și calea de administrare și
poate duce la diferențe mari de biodisponibilitate în cazul administrării
pe căi diferite.
!!!! sunt substanțe explozive → manipularea se face: • Ex. nitroglicerina
• Oral: 1% (prim pasaj hepatic)
• Lichide: alcool (sol 1%)
• Sublingual: 40% (difuziune simpla si ocolește primul
• Solide: lactoza (pulberi 20%) pasaj hepatic)
• Percutanat: 72% (absorbția e mai lenta si concentrația
activă se menține un timp mai lung)
 NITRAȚII (III)
Farmacotoxicologie și contraindicații:
RA sunt majoritatea efecte secundare:
(i) Efecte secundare
•Cefalee cu caracter pulsatil datorată vasodilatației
cerebrale și creșterii presiunii intracraniene
•Dureri ale globilor oculari datorate dilatației retiniene
și creșterii presiunii intraoculare
•Congestie cutanată datorată vasodilatației în
jumătatea superioară a corpului
•hTA ortostatică cu lipotimie (leșin)
•Tahicardie reflexă
•Methemoglobinemie
(ii) Alte efecte
•Tahifilaxie:
• Scăderea efectului antianginos datorita epuizării
grupelor tiolice si scăderii formării de metaboliți activi
• Scăderea efectului e totală după aprox. 2 luni de
tratament cu administrări mai mult de 3 x/zi
• !!!Este reversibilă la după oprirea tratamentului în 7-
10 zile
• !!!! Nu este încrucișată cu alte medicamente care se
biotranformă hepatic ca molsidomin sau nitroprusiat
de sodiu
•Hipersensibilitate la nitrați, care apare la doze obișnuite
administrate sublingual, fiind caracterizată de:
• hTA
• colaps
• bradicardie
• stop cardiac
NITRAȚII (IV)
Farmacografie:
Exista 2 categorii de preparate, pentru:
CI:
•Efect rapid: cu latență și durată scurtă de acțiune:
•HTA intracraniană • Nitroglicerina, isosorbid dinitrat:
•Glaucom • Soluție, spray, comprimate sublinguale
•Hipersensibilizare • L= 2-5 min
•Asociere cu sildenafil • D= 40 min
• Nitroglicerină perfuzie iv:
• Soluție 1-5 mg/ml
Farmacoterapie: • În etanol 77% și diluată la administrare în glucoză 5%
•În toate formele de angină, fiind administrați atât •Trament de fond:
în crize cât și profilactic înaintea unor eforturi • Comprimate retard sau cu eliberare obișnuită:
•Pot fi indicați și în insuficiența cardiacă pentru • Nitroglicerina, isosorbid mononitrat, isosorbid dinitrat
acțiunea vasodilatatoare • STT
• Nitroglicerină 25, 50 mg, care elibereaza 10 mg
nitroglicerină/24 de ore.
 MOLSIDOMIN BCC-DILTIAZEM
Fcin:
Biodisponibilitate orală crescută
Biodisponibilitate orală Biotransformare
• 100% • Hepatică
• efect nesemnificativ al primului pasaj hepatic • Metabolit activ O-dezacetil diltiazem
Fdin:
Biotransformare • Deprimă miocardul contractil și excitoconductor
• metaboliți activi azotnitrozaminoacetonitril cu • Produce coronarodilatație
efect coronarodilatator IT:
• nu este tiol-dependentă Antianginos:
Doze: • angină vasospastică
• angină cronică stabilă
• 2mg x 2/zi
Antiaritmic:
• tahiaritmii supraventriculare
Doze:
• 30-90mg/zi
CI:
• Bloc atrioventricular grad 1-3
• Insuficiență cardiacă
• Asociere cu beta-adrenolitice
Bibliografie

 Cristea AN (sub redacția) -Tratat de Farmacologie, Ed. Medicală, București, 2005 -tiraj prelungit 2006-2015
 Dobrescu D., NegreșS. și colab. -Memomed2016, Ed. Universitară, București, 2016

 ChirițăC., MarineciC.D. -Agenda Medicală 2016, Ed. Medicală, București, 2016

 KatzungB.G., TrevorA.J. (Editors) -Basic & ClinicalPharmacology, 13th Ed., International Ed., McGraw-Hill
Education, 2015