Sunteți pe pagina 1din 14

RĂZBOIUL DIN SIRIA

- Bucureşti, 2020 -

1 din 14
NECLASIFICAT

RĂZBOIUL DIN SIRIA

Orientul Mijlociu constituie cea mai sensibilă zonă a lumii din punct de
vedere politic, economic, social, cultural și religios, mediul unde actorii statali și
non-statali își dispută interesele pentru controlul resurselor energetice, a fluxurilor
acestora și, totodată, un spațiu marcat de provocări, vulnerabilități și
conflictualitate.
În acest context, războiul din Siria a întrunit caracteristicile unui conflict cu
geometrie variabilă, care a inclus diferite forme, de la război civil, la război
împotriva terorismului, proto-război, război bazat pe interese, război proxy și
război internațional extins.
Având în vedere caracteristicile conflictului cu geometrie variabilă, în cadrul
acestuia s-au desfășurat operații convenționale, neconvenționale, neregulate
(asimetrice), non-cinetice și de asistență umanitară.
Consecințele complexe și multiple ale crizei din Siria justifică necesitatea
creșterii rezilienței în abordarea și înțelegerea fizionomiei conflictelor cu geometrie
variabilă pentru elaborarea și aplicarea opțiunilor adecvate de răspuns.
Orientul Mijlociu a fost și continuă să fie un spațiu eterogen, fragmentat și
instabil, marcat de provocări multiple, vulnerabilități și conflictualitate.
În acest context, apreciem faptul că, Orientul Mijlociu constituie un spațiu cu
multe sensibilități și dezechilibre din punct de vedere politic, economic, social,
religios și cultural, fapt ce determină o dispută acerbă a intereselor strategice între o
gamă largă de actori statali și non-statali. Totodată, Orientul Mijlociu constituie
scena unde interesele și acțiunile diverșilor actori locali, regionali și globali
amenință echilibrul de forțe, prin manifestarea influenței în anumite zone, în raport
cu strategiile și obiectivele stabilite de factorul politic.
NECLASIFICAT
2 din 14
NECLASIFICAT

Repoziționarea actorilor pentru trasarea noilor zone de influență în Orientul


Mijlociu generează un spectru larg de acțiuni de natură politică, economică, socială
și religioasă, combinate cu explozii violente de natură militară, care includ diverse
crize și conflicte cu geometrie variabilă și consecințe imprevizibile. 1 În statul Siria,
existența unui regim totalitar caracterizat prin condiții economico-sociale precare,
îngrădirea libertăților fundamentale ale cetățenilor, gradul ridicat de corupție și
acțiunile brutale ale guvernului, au generat mișcări de stradă și proteste pentru
înlăturarea de la putere a regimului Bashar Al-Assad. Acest aspect a stat la baza
nașterii crizei din Siria, având consecințe majore atât la nivel național cât și
internațional, care a generat imigrații în masă a populației siriene către Europa,
ridicând riscul și pericolul amenințărilor teroriste pe acest continent.

I. Fenomenele care au dus la izbucnirea crizei din Siria

Pentru început este de menționat faptul că Siria, sau Republica Arabă Siriană
se află în război civil de pe data de 15 martie 2011. De atunci și până în prezent
multiple facțiuni militare au intrat în conflict sprijinind diverse interese. Dacă
privim puțin în istorie, vom observa cum s-a ajuns la instabilitatea și
vulnerabilitatea acestui stat, reprezentând interes pentru marile puteri ale lumii.
Teritoriul Siriei a făcut parte din Imperiul Otoman din anul 1915 până la finalul
primului război mondial în anul 1918. La finalul războiului, imperiul Otoman a fost
dezmembrat și puterile imperialiste europene au divizat teritoriile arabe în baza
acordului Sykes-Picot, o înțelegere secretă între Anglia și Franța. Aceste state au
trasat granițe noi, formând noi țări, fără să țină cont de diversitatea populației din
acele regiuni cum ar fi suniți, șiiți alauiți, druzi, suniți kurzi, creștini ș.a. O mare
problemă a reprezentat-o conflictele istorice, cum ar fi cele pe fond etnic și religios,
mai ales dintre suniți și șiiți alauiți. Aceste țări nu reprezentau state suverane, ci
zone controlate de puterile amintite. În perioada 1918-1924, una dintre grupările
religioase minoritare a văzut o oportunitate în alianța cu forța colonialistă Franceză.
1 Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019, București, 2015, p. 12.
NECLASIFICAT
3 din 14
NECLASIFICAT

Pentru a înțelege raportul între minorități, este de clarifiact faptul că termenul de


„arab” nu înseamnă musulman, ci înseamnă locuitor al țărilor arabe, astfel deducem
faptul că arabii sunt un popor și nu o religie. Există deci, arabi musulmani și arabi
creștini. Musulmanii sunt adepți ai religiei islam, iar aceștia se împart în două mari
grupuri, suniți și șiiți. În Siria, la putere se află în continuare șiiții alauiți care
reprezintă însă doar 13% din populația țării, în timp ce 74% sunt suniți. Tot în
perioada anilor 1918-1924, parte din șiiți alauiți considerați retici de către
musulmanii suniți datorită credinței lor, s-au alăturat conducerii franceze, în special
nou fondate armatei siriene. Francezii au văzut o oportunitate de a-și consolida
puterea în regiune și au promovat această minoritate în structurile de conducere, iar
în cele din urmă odată cu sfârșitul celui de-al doilea război mondial, forțele
coloniale s-au retras, dar granițele au rămas în continuare aceleași. De reținut este
că șiiți alauiți au rămas la putere în Siria și au făcut tot posibilul pentru a o păstra,
în pofida încercărilor majorității sunite de a li se opune.2
În luna martie a anului 2011, sirienii din orașul Dera ies în stradă pentru a
protesta împotriva regimului condus de Bashar Al-Assad. Forțele lui Bashar
Al-Assad, actualul președinte al Siriei (comandant - șef al Forțelor Armate Siriene
și secretar regional al partidului Ba'ath), trag în mulțime susținând că protestatarii
ar fi deschis primii focul. Pe măsură ce numărul de victime crește, valul de proteste
și confluctul ia amploare, determinând începerea războiului civil care se desfășoară
și astăzi între forțele rebele și guvernul sirian în principal. Celor două forțe
combatante li se alătură treptat altele, moderate și extremiste. Astfel, principalele
părți combatante astăzi sunt forțele lui Bashar Al-Assad susținute de către Iran ca
aliat principal dar și de către Rusia și Hezbollah (forță importantă în politica
libaneză), sprijiniți cu armament și de către Corea de nord, Irak, Egipt și Cuba, iar
ca sprijin non-letal Venezuela, Angola, China și Algeria. Armata Siriană Liberă
cuprinde sute de grupări rebele distincte și este sprijinită direct de către Franța,
SUA, Arabia Saudită, Qatar și Turcia, iar ca sprijin non-letal Marea Britanie,

2 Abdalla NH., „Civil Society in Siria: A Catalyst for Democratization?” The International J. Not-for-Profit Law,
10(4), 2014, p. 25-28.
NECLASIFICAT
4 din 14
NECLASIFICAT

Germania, Canada și Olanda. Forțele Kurde YPG și YPJ, 3 unitățile de protecție ale
poporului Kurd sunt susținute de Kurdistan, Franța, SUA dar și de către Siria,
pentru că luptă împotriva ISIS, sprijinită prin suport militar aerian și de către
Australia, Arabia Saudită, Qatar, Iordania, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Maroc
și Canada, iar ca sprijin non-letal Marea Britanie și Rusia. Bineînțeles printre
forțele combatante se numără și cele două mari grupări radicale jihadiste (Jabhat
Al-Nusra și ISIS), reprezentând extremismul islamic, catalogate ca teroriste. Jabhat
Al-Nusra sau Al-Qaida în Siria este o ramură a Al-Qaida care se opune regimului
sirian cu scopul de a intemeia propriul stat islamic pe teritoriul Siriei și ISIS,
grupare teroristă care s-a desprins din Al-Qaida și a câștigat atât vizibilitate cât și
teritorii prin campanii militare extrem de violente. Cele două grupări teroriste sunt
rivale dar ambele își doresc întemeierea unui stat islamic propriu (Califat) pe
teritoriul Siriei. Deci forțele regimului lui Bashar Al-Assad se luptă contra rebelilor
armatei libere siriene și grupărilor teroriste Jabhat Al-Nusra și ISIS. Gruparea ISIS,
pentru a-și demonstra puterea și nivelul ridicat de motivație, se luptă cu toată
lumea, având ca principal rival pe kurzi. Din nefericire kurzii care s-a dovedit a fi
cei mai eficienți în lupta contra ISIS, dea lungul timpului au fost atacați de către
Turcia atât în Siria cât și în Irak.4
Treptat tot mai multe forțe internaționale sunt implicate în acest conflict,
direct sau prin sprijinirea uneia dintre grupări. Motivul central nu este însă războiul
civil din Siria, ci este unul de ordin economic și geopolitic. Cu toate că inslula
arabică este predominant deșertică, aici se află o treime din rezervele de petrol și
gaze naturale ale planetei. Pentru a vinde aceste resurse Europei, toată peninsula
arabică trebuie ocolită înainte de accesul în Marea Mediterană prin Canalul Suez.
Cu toate acestea, calea cea mai scurtă este linia dreaptă, o linie care trece invariabil
prin Siria, țară cu ieșire la Marea Mediterană. Evident în acest scenariu cine

3 YPG (Unitățile de Protecție a Oamenilor, partid kurd umanist, care apără cetățenii) și PYD (Partidul Kurd al
Uniunii Democratice); vezi Al monitor The pulse of Middle Est, 17 mai 2015, http://www.al-Monitor.com/pulse/
originals /2014/11/jabhat-al-nusra-idlib-islamic-emirate.html#. (accesat în 21.12.2019).
4 Crânganu, Constantin, „Războiul civil din Siria: Un război al gazoductelor?”, http://www. Contribu
tors.ro/economie/energie-economie/razboiul-civil-din-siria-un-razboi-al-gazoductelor/, publicat pe 19 oct. 2015;
(accesat la 21.12.2019).
NECLASIFICAT
5 din 14
NECLASIFICAT

controlează Siria, controlează fluxul resurselor către Europa, de unde și interesul


tuturor pentru această zonă.
Un ultim bilanț întocmit în luna martie a anului 2019 de către OSDO, care se
bazează pe o vastă rețea de surse din întreaga țară, estimează că în conflictul din
Siria s-a soldat până în prezent cu moartea a peste 380.000 de oameni, printre
aceștia, peste 115.000 de civili, dintre care 22.000 copii și 13.612 femei. Populația
statului Siria la începutul anului 2011, înainte de începerea războiului civil, era de
circa 20 milioane de locuitori. Se estimează că jumătate din populația Siriei, adică
aproximativ 11,6 milioane de oameni, au fost nevoiți să-și părăsească casele pentru
a fugi din calea conflictului, iar 4 milioane dintre aceștia fiind forțați să-și
părăsească țara definitiv, primid statutul de refugiați.
Se vehiculează faptul că ISIS, în Siria să fi fost întotdeauna o conglomerare a
mai multor entități regionale unice din întreaga Sirie care operează în moduri
distincte. Uneori, aceste grupuri au încercat să dețină diverse teritorii, alteori au
acționat ca spoileri sau influenți în zone aparent pasive ale țării. Este clar că există
o corelație între zonele de control anterior ISIS prin intermediul entităților locale și
atacurile ISIS continue. Atunci când explorăm prezența ISIS în Siria, caracteristici
regionale notabile și distincte devin evidente.
Un aspect important de evidențiat este că grupul armat extremist și violent
cunoscut sub numele de ISIS și-a pierdut aproape tot controlul teritorial în Siria
după campaniile militare împotriva sa din 2016. Activitatea de durată a grupurilor
și luptătorilor afiliați ISIS în jurul Siriei rămâne totuși semnificativă, deși numărul
total de înregistrări al evenimentelor conflictuale au fost sub 1.000 în ultimul an, și
totuși acestea au avut un impact remarcabil asupra stabilității și coeziunii sociale
din Siria.5
Așadar, statul sirian este catalogat ca fiind principala victimă și miză de
proporții dintr-o confruntare internațională ce vizează, supremația asupra
exploatării piețelor de livrare a combustibililor, așa cum am menționat mai sus.
5 Crânganu Constantin, „Războiul civil din Siria: Un război al gazoductelor?”, articol preluat de pe site-ul
http://www. contributors.ro/economie/energie-econo mie/razboiul-civil-din-siria-unrazboi-al-gazoductelor/, publicat
pe 19 oct. 2015; (accesat la 21.12.2019).
NECLASIFICAT
6 din 14
NECLASIFICAT

Deci cauza acestui conflict de proporții are la bază descoperirea ȋn Golful Persic a
celor mai mari zăcăminte de petrol și gaz metan din lume, ceea ce a declanșant o
adevărată competiție ȋntre principalele puteri mondiale care urmăresc exploatarea
lor, cu prețul pierderii a zeci de mii de vieți omenești și ducerea la instabilitate a
securității Europei datorită numărului mare de imigranții care a luat cu asalt acest
bătrân continent.
Din toate acestea deducem că Siria se află ȋntre jocurile geostrategice ale
Rusiei și aliaților SUA. Deci motivul de bază al implicării Rusiei din războiul
statului Siria își are rădăcinile în bine cunoscutul interes economic, generat de
scăderea valorii petrolului pe piața internațională, aspect ce o afectează în mod
direct și grav, aceasta fiind una dintre cele mai importante țări furnizoare de gaz de
pe piața europeană și nu numai. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, este interesat
să mențină ȋn Orientul Mijlociu o stare de nesiguranță/ incertitudine și conflict care
ar duce în mod cert la o creștere a valorii petrolului.6
În concluzie, suntem martorii unui nou conflict internațional ȋn care actorii
principali sunt două state puternice în opoziție, acestea dorind să își etaleze puterea
dominantă și anume, Rusia, pe de o parte, iar SUA, pe de altă parte, care atrag după
sine aliați fideli, cu scopul de a-și atinge propriile țeluri în dezvoltarea politico-
economică și militară.

II. Conflictul cu geometrie variabilă,


tipuri de operații desfășurate în acest context

6 Yaroslav Trofimov, „Russia’s Syria Strategy: An Opportunistic Pursuit of National Interests”, Wall Street Journal,
2015.
NECLASIFICAT
7 din 14
NECLASIFICAT

Orientul Mijlociu a fost și continuă să fie un spațiu eterogen, fragmentat și


instabil, marcat de provocări multiple, vulnerabilități și conflictualitate.
Repoziționarea actorilor pentru trasarea noilor zone de influență în Orientul
Mijlociu generează un spectru larg de acțiuni de natură politică, economică, socială
și religioasă, combinate cu explozii violente de natură militară, care includ diverse
crize și conflicte cu geometrie variabilă și consecințe imprevizibile.7
Astfel, există tot mai multe opinii care atestă faptul că Orientul Mijlociu este
o zonă de interes strategic pentru mai mulți actori statali și non-statali, deoarece în
acest spațiu se manifestă cu virulență „exportul de revoluție”, „exportul de
terorism”, „disputa acerbă pentru resurse”, având drept consecință obținerea
controlului și influenței asupra statelor din regiune.8
În acest sens, apreciem faptul că Orientul Mijlociu nu constituie numai o
zonă bogată în resurse energetice naturale, ci și un rezervor pentru
fundamentalismul islamic radicalizat care stimulează emergența terorismului și
generează „metastaze” cu arie mare de răspândire, fapt ce pune în pericol
securitatea la nivel local, regional și global. Pe lângă manifestarea acestei maladii
teroriste, exacerbarea fenomenului migrației în Europa a produs instabilitate la
nivelul statelor și al UE, fapt ce afectează securitatea regională și generează dispute
și controverse între liderii politici.
În aceste condiții extrem de tulburi și de violente, unde se suprapun interese
multiple de natură politică, economică, socială, militară, religioasă și culturală este
greu de anticipat deznodământul situației din Orientul Mijlociu, dacă se vor
reconfigura centrele de putere și se va ajunge la pace sau conflictul cu geometrie
variabilă va continua, iar actorii care-și dispută interesele și zonele de control și
influență vor adopta strategii care să ofere avantaj sau dezavantaj uneia din părți

7 Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019, București, 2015, p. 12.
8 https://dilemaveche.ro/sectiune/societate/articol/oprirea-violentei-religioase-din-orientul-mijlociu, accesat la
29.12.2019.
NECLASIFICAT
8 din 14
NECLASIFICAT

(strategii de tip „win-win/câștig-câștig”, „win-loose/câștig-pierdere” sau „loose-


loose/pierdere-pierdere”).
Este de remarcat faptul că în Siria s-a desfășurat de fapt un proto-război în
care sunt implicați mai mulți actori interni și externi în două conflicte suprapuse, un
război civil, respectiv un război contra Statului Islamic.
Putem aprecia faptul că, acțiunile ISIS au modelat asimetria terorii cu
consecințe dezastruoase în plan uman prin gradul ridicat de violență și radicalism al
luptătorilor teroriști. Privind acțiunile extrem de violente ale ISIS desfășurate fără
discernământ împotriva cetățenilor locali și străini, s-a pus problema dacă forțele
coaliției anti-ISIS vor putea învinge asimetria sau războiul neregulat între actori
statali și non-statali.
Un mod de abordare al crizei din Siria vizează faptul că, în acest stat s-a
desfășurat un conflict extins, intrastatal și interstatal, peste care s-a suprapus
războiul împotriva terorismului.
Conflictul intrastatal vizează acțiunile forțelor armate ale unui stat, care joacă
rolul de actor statal (regimul guvernamental Assad) împotriva unuia sau mai multor
actori non-statali (opoziția moderată, gruparea rebelilor înarmați, grupările teroriste
etc.) pentru realizarea unor obiective opuse (actorul statal vizează înfrîngerea
adversarilor și menținerea la putere, adversarul urmărește să răstoarne forțele
guvernamentale și să preia puterea în stat).9
Este important de adus în discuție principalele tipuri de operații desfășurate
în Siria în contextul manifestării conflictului cu geometrie variabilă, datorită
complexității implicațiilor care le are acest fenomen la nivel internațional.
În acest sens, apreciem faptul că, în Siria s-au desfășurat următoarele tipuri
de operații, integrate conflictului cu geometrie variabilă: operații convenționale;
operații neconvenționale; operații neregulate (asimetrice); operații non-cinetice;
operații de asistență umanitară.

9ahttps://www.google.com/search?
q=razboi+intrastatal+siria&rlz=1C1CHBF_enRO834RO834&oq=razboi+intrastatal+siria&aqs=chrome..69i57.2918
2j0j7&sourceid=chrome&ie=, accesat la 05.01.2020.
NECLASIFICAT
9 din 14
NECLASIFICAT

1) Operațiile convenționale au la bază acțiunile desfășurate de forțele armate


pentru îndeplinirea unor obiective politice și militare. În acest context, operațiile
convenționale din Siria au vizat executarea loviturilor aeriene și întrebuințarea
sistemelor de rachete de către SUA, Anglia, Franța și Federația Rusă asupra țintelor
terestre ale grupărilor teroriste ISIS și Al-Qaeda.
Astfel, au fost supuse atacurilor aeriene și cu rachete centrele de comandă,
capacitățile logistice și de infrastructură ale ISIS, pentru neutralizarea acestora și
diminuarea potențialului combativ terorist.
De asemenea, tot în categoria operațiilor convenționale intră și riposta
aeriană executată de SUA, Franța și Anglia asupra obiectivelor siriene utilizate
pentru producerea sau depozitarea armelor chimice.
2) Operațiile neconvenționale includ acțiunile forțelor pentru operații
speciale, acțiunile ilegale/acoperite și întrebuințarea armelor CBRN în zonele
planificare de către actorul statal/non-statal care intenționează acest lucru.
Misiunile forțelor pentru operații speciale în Siria au vizat îndeplinirea mai
multor obiective privind acțiunile forțelor guvernamentale siriene, ale opoziției
moderate, ISIS, Al-Qaeda și ale celorlalți actori participanți la conflict în diferite
faze ale acestuia. În acest sens, misiunile principale ale forțelor pentru operații
speciale au vizat asistența militară (atât din partea Federației Ruse pentru forțele
guvernamentale, cât și a SUA pentru opoziția moderată), cercetarea specială a
zonelor de interes și unele acțiuni directe executate asupra grupurilor teroriste.
Atacul chimic executat în regiunea Douma în aprilie 2018 asupra populației
civile (opoziției) și atribuit guvernului sirian a determinat SUA ca împreună cu
Franța și Anglia să intervină militar în Siria.10
Astfel, a fost executată o operație aeriană (atacuri aeriene și lansări de
rachete) asupra instalațiilor utilizate pentru producerea și depozitarea armelor
chimice (un centru de comandă, un centru de cercetări științifice în domeniul
armelor chimice, mai multe depozite cu agenți chimici de luptă).

10 Dinamica mediului de securitate, februarie-martie 2018, CSSAS, Editura Universității Naționale de Apărare
“Carol I”, București, 2018, p. 10.
NECLASIFICAT
10 din 14
NECLASIFICAT

Totodată, în Siria, armele chimice au fost utilizate și de către Statul Islamic,


care dispunea de un program de înzestrare și întrebuințare a agenților chimici de
luptă.
În acest context, se apreciază faptul că, ISIS a întrebuințat agenții chimici de
luptă în Irak și Siria în trei etape, începând cu anul 2014 și până în 2017. După
această dată, odată cu pierderea orașului Mosul, s-a constatat abandonarea aparentă
a producției de arme chimice de către ISIS. Se apreciază faptul că, SUA au
înregistrat succese în combarea programului de înzestrare și utilizare a armelor
chimice de către ISIS.11
3) Operațiile neregulate sunt bazate pe abordarea indirectă și pe asimetrie și
vizează răspunsul atipic al unor actori non-statali la acțiunile actorilor statali pentru
a compensa superioritatea tehnologică, informațională și decizională a acestora și a
îndeplini obiectivele stabilite.
În acest sens, în cadrul conflictului cu geometrie variabilă din Siria, operațiile
neregulare au inclus inițial acțiunile insurgente ale grupurilor rebele înarmate
(transformate ulterior în Armata Siriană Liberă) împotriva regimului Assad, apoi
acțiunile violente, insurgente, de gherilă, teroriste și de criminalitate organizată
executate de grupările teroriste ISIS și Al-Qaeda pe teritoriile Irakului și Siriei.
Aceste condiții au condus la apariția fenomenului terorist transfrontalier prin
recrudescența jihadismului sub forma neo-jihadismului, al cărui reprezentant este
ISIS.
Riposta la acțiunile ISIS și Al-Qaeda a fost complexă, fiind executată de mai
mulți actori statali (guvernul sirian, Federația Rusă, Turcia,) sau coaliții (Coaliția
anti-ISIS formată din SUA, Franța și Anglia) și a vizat desfășurarea unor operații
anti-insurgență, anti-gherilă, anti-teroriste și anti-criminalitate organizată.
4) Operațiile non-cinetice au cuprins acțiunile informaționale, cibernetice,
psihologice și mediatice executate de actorii statali și non-statali participanți la
conflictul sirian cu geometrie variabilă.

11 Revista de specialitate pentru arma Apărare CBRN, nr.1 (27), Câmpulung-Muscel, 2018, Centrul Tehnic-
Editorial al Armatei, p. 62-63.
NECLASIFICAT
11 din 14
NECLASIFICAT

Acțiunile informaționale au suprapus mai multe paliere, fiind desfășurate în


interiorul Siriei și al statelor arabe, în confruntarea inter-arabă pe plan regional și
între statele regionale și cele occidentale. În acest sens, fiecare entitate a concentrat
efortul pentru obținerea unor informații de interes care să le asigure utilizarea
strategiilor în concordanță cu obiectivele politice, economice și militare stabilite.
Astfel, acțiunile desfășurate în mediul informațional și concentrarea efortului
actorilor statali și non-statali pentru obținerea, evaluarea și diseminarea unor
informații vitale către beneficiari, au constituit un reper important al conflictului
din Siria.
Acțiunile cibernetice au vizat sistemele informatice ale tuturor actorilor
statali și non-statali participanți la conflict, în sensul penetrării și afectării rețelelor
de calculatoare ale adversarilor.12
Acțiunile psihologice, de propagandă și influențare, au cuprins un spectru
larg de actori, de la cei implicați direct în conflict, la populația civilă și la opinia
publică internațională. Astfel, în cadrul acțiunilor psihologice, planurile de abordare
s-au suprapus, fiecare actor urmărind să aibă un beneficiu și să-și justifice acțiunile
executate în fiecare fază a conflictului. În acest sens, conflictul din Siria, prin
amploare, diversitate și consecințe, a impus statelor să regândească strategiile de
contracarare a acțiunilor psihologice, bazate pe managementul percepției, gândirii
și comportamentului persoanelor (populației) în situații de criză sau conflict.13
5) Operațiile de asistență umanitară au cuprins mai multe etape, de la
sprijinul acordat de SUA opoziției moderate și cel furnizat guvernului Assad de
către Federația Rusă, la măsurile luate de diferite state și de către UE, ONU și alte
organisme internaționale pentru sprijinul refugiaților din Siria, ca urmare a crizei
umanitare fără precedent.
Aceste acțiuni direcționate către sprijinul refugiaților care au migrat în țările
vestice pentru integrarea acestora în societățile respective, combinate cu măsurile

12shttps://www.firstplay.ro/2016/10/11/al-jazeera-lanseaza-jocul-hacked-care-va-pune-transeele-razboiului-
cibernetic-din-siria/, accesat la 05.01.2020.
13 Policy Paper nr.20/2016, Andra DODIȚĂ, Reacții arabe și evoluții după intervenția militară a Rusiei în Siria,
București, 2016, p. 12.
NECLASIFICAT
12 din 14
NECLASIFICAT

preconizate pentru repatrierea unei părți din migranți în țările de origine, constituie
cea mai mare provocare pentru ONU, UE și celelalte organisme internaționale cu
vocație în domeniu.
Prin prezentarea sintetică a acestor tipuri de operații desfășurate în Siria, am
dorit să motivăm natura, caracteristicile și fizionomia conflictului cu
geometrie variabilă și să apreciem faptul că, în viitor, aceasta va fi tipologia
conflictualității, o combinație de măsuri, activități și acțiuni complexe, desfășurate
pe mai multe planuri, care se suprapun, se transformă, se integrează și se
interconectează, în funcție de interesele și obiectivele strategice ale actorilor
participanți. Iar dacă aceste conflicte generează crize umanitare de proporții care nu
pot fi gestionate la nivel local sau regional, atunci se impune o abordare
cuprinzătoare, la nivel global, a consecințelor acestora.
Actorii statali principali au întrebuințat o gamă largă de lovituri aeriene
(bombe cu dispersie, termobarice și incendiare) și sisteme de rachete (multiple, de
croazieră, balistice).
Actorii non-statali (ISIS și opoziția siriană) au folosit armamentul ușor,
mijloacele blindate și rachetele anti-tanc pentru penetrarea blindajului vehiculelor
adversarului.
Acestea sunt principalele repere pe care le-am avut în vedere pentru a
argumenta faptul că, în Siria s-a desfășurat un conflict cu geometrie variabilă, cu
arhitectură complexă și diversificată, care a implicat o gamă largă de actori statali și
non-statali, o tipologie diversă a operațiilor desfășurate, iar scopurile și obiectivele
vizate au fost în concordanță cu natura intereselor politice, economice și militare
ale părților implicate în conflict.
Escaladarea războiului intern din Siria, transformarea acestuia într-un
conflict internațional extins care a inclus o gamă largă de operații convenționale,
neconvenționale, neregulate (asimetrice), non-cinetice și de sprijin umanitar,
executate de diverși actori statali și non-statali, a demonstrat faptul că natura
războiului s-a schimbat și că este necesară creșterea rezilienței în abordarea și

NECLASIFICAT
13 din 14
NECLASIFICAT

înțelegerea fizionomiei conflictelor cu geometrie variabilă pentru elaborarea și


aplicarea opțiunilor adecvate de răspuns.
De aceea, în concluzie, considerăm faptul că, desfășurarea și consecințele
conflictului cu geometrie variabilă din Siria trebuie să fie în atenția decidenților
politici și militari din România, pentru a înțelege schimbările de paradigmă produse
în abordarea fenomenului militar și a dezvolta cultura strategică, operativă și tactică
a personalului din structurile de conducere, în scopul găsirii celor mai adecvate
soluții de răspuns în cazul manifestării unor riscuri și amenințări complexe în
zonele de interes strategic.

NECLASIFICAT
14 din 14