 Pleurezia parapneumonica

Definitie
- este revarsatul pleural cu aspect serocitrin sau opalescent, abacterian, asociat unei pneumopatii
acute (pneumonie, abces, bronsiectazii);
- este posibila trecerea de la un revarsat parapneumonic, abacterian, la un empiem pleural (60% din
empieme sunt initial revarsate serocitrine sterile).

Etiologie
 Pneumococ si alte tipuri de streptococi piogeni;
 Klebsiella pneumoniae;
 Haemophilus influenzae;
 Pseudomonas aeruginosa;
 Germeni anaerobi;
 Chlamydia, Rickettsia, Mycoplasma;
 Virusuri, paraziti si fungi.

Patogenie
 Revarsatele pleurale parapneumonice parcurg 2 etape succesive:
1. stadiul exudativ = se acumuleaza o cantitate redusa de lichid serocitrin pleural, steril, pe partea
procesului pneumonic, ca urmare a trecerii exudatului acumulat in interstitiul pulmonar prin pleura
viscerala;
2. stadiul fibrinopurulent = acest stadiu se instaleaza daca
- tratamentul antibiotic este necorespunzator,
- agresivitatea germenilor este crescuta sau
- capacitatea de aparare a gazdei este deprimata;

Bacteriile invadeaza spatiul pleural si se constituie empiemul pleural.

 Tabloul clinic in pleurezia parapneumonica
 Pleurezia parapneumonica apare la cateva zile dupa constituirea procesului pneumonic;
 Simptome - persistenta febrei sau subfebrilitate;
- durere de tip pleural;
- tuse seaca, iritativa.
Examenul obiectiv
Se deceleaza concomitent un sindrom de condensare si un sindrom lichidian pleural (de multe ori
greu de recunoscut, lichidul fiind in cantitate redusa; alteori, sindromul lichidian trece pe primul
plan).
Examenul radiologic
 Evidentiaza imagine de condensare parenchimatoasa si revarsat pleural adiacent;
 Cand pleurezia este voluminoasa, ea mascheaza procesul pneumonic, care poate fi evidentiat
doar dupa evacuarea lichidului prin punctie.
Examenul lichidului pleural
 Lichid sero-citrin, limpede sau usor turbid;
 Cu caractere de exudat cu predominanta PMN;
Evolutie

1
  Indicatorii unei evolutii nefavorabile, catre transformarea in empiem pleural:
- numar mare de PMN, majoritatea degradate;
- pH-ul lichidului<7;
- glicopleuria<50mg%.
 Evolutia unei pleurezii parapneumonice este de obicei favorabila, cu resorbtia spontana a
lichidului odata cu vindecarea pneumoniei.
Tratament
 Antibiotice active asupra germenilor implicati in producerea pneumoniei;
 Antitusive;
 AINS, analgezice si antipiretice;
 Evacuarea completa a lichidului prin toracenteza pentru a preveni sechelele pleurale si
repetarea toracentezei in cazul evolutiei trenante pentru a evita constituirea empiemului;
 Cand se stabileste diagnosticul de empiem pe langa tratamentele discutate anterior se fac
punctii spalaturi repetate, pleurotomie minima cu drenaj pe tub.
 Pleureziile asociate pneumoniilor virale, rickettisiene, chlamidiene, micoplasmice
 Virusurile cel mai fecvent implicate sunt: virusul gripal, rujeolos, urlian, adenovirusuri, virusul
Epstein-Barr, virusul sincitial respirator, virusul herpes simplex.
 Caractere comune ale acestor pleurezii sunt: cantitate redusa de lichid, durere toracica
inconstanta; semnele fizice sunt discrete.
 Lichidul pleural este un exudat in cantitate mica, in care predomina limfocitele sau celulele
mononucleare, abacterian.
 Evolutia este spontan favorabila, singurul tratament fiind AINS.