Cronici din tranzi]ie
POLEMICI CORDIALE
Vasile Tonoiu
despre dialogul ca dialog
ADRIAN NI}|
~n lucrarea Obstacolul limbii (Bucure[ti,
Editura Academiei, 2006), academicianul
Vasile Tonoiu continu\ abordarea problem-
aticii condi]iilor de posibilitate ale unui dia-
log filosofic `nceput\ `n lucr\rile sale anteri-
oare. Dac\ `n Omul dialogal (1995), Dialog
filosofic [i filosofie a dialogului (1997) [i 7
zile g`nditoare (2002) problema vizat\ este
abordat\ dintr-o anumit\ perspectiv\ [i cu o
anume metod\ de expunere, `n lucr\rile din
perioada 2005-2007 autorul aduce c`teva
elemente de noutate. ~n primul r`nd, este pl\-
nuit ([i deja realizat la Editura Academiei)
un triptic `n care s\ se trateze natura dialogu-
lui: este vorba despre lucr\rile: Despre dife-
ren]e, alteritate [i dialog intercultural
(2005), Obstacolul limbii (2006) [i ~n]elep-
ciune versus filosofie (2007). ~n al doilea
r`nd, se renun]\ la o expunere academic\ `n
care autorul ne prezint\ lucrurile pe o singu-
r\ voce [i se trece acum la un adev\rat recital
pe mai multe voci, la o adev\rat\ simfonie a
dialogului. Aceast\ abordare dialogic\ a dia-
logului se realizeaz\ prin prezentarea p\reri-
lor mai multor personaje dispuse `n jurul unei
mese rotunde dintr-un cabinet de lucru: sino-
logul-filosof, profesorul de filosofie, episte-
mologul relaxat, c\rturarul extrem-oriental,
literatul ideofag [i trebuie notat\ [i vocea
naratorului (personaj [i nu numai; probabil
c\ ar fi necesare mai multe pagini de scris cu
privire la vocea naratorului [i, `n general, cu
privire la personaje).
Pentru a vedea care s`nt condi]iile de po-
sibilitate ale unui dialog filosofic, sau `n ge-
neral ale unui dialog intercultural, se pleac\
de la ideea necesit\]ii `n]elegerii posibilelor
obstacole ce stau `n calea acestuia. Unul din
aceste obstacole este chiar limba. Se arat\
`ns\ c\ acest obstacol nu este de netrecut, nu
este situat `ntr-o transcenden]\ vag\ [i `nfio-
r\toare. Mai degrab\, autorul ne propune s\
vedem cum obstacolul exist\ `n lumea noas-
tr\ fenomenal\, `n m\sura `n care este `ncor-
porat ca virtualitate `n aceasta. Este un ob-
stacol-provocare ce ne invit\ s\ ne lu\m cu
el la `ntrecere. Asta nu `nseamn\ c\, o dat\
trecut, obstacolul a fost [i dep\[it. El apare
mereu `n fa]a noastr\, ca `ntr-o etern\ curs\
cu obstacole.
Punctul de plecare al analizei lui Vasile
Tonoiu `l reprezint\ trei teme prezente `n
opera lui Benjamin Lee Whorf, pe care per-
sonajele c\r]ii le abordeaz\ c`nd direct, c`nd
indirect, c`nd frontal, c`nd piezi[, c`nd se-
rios, c`nd ludic: limb\ [i realitate, sau limba
cu structurile ei de ad`ncime purt\toare de
Weltanschauung; rela]ia dintre limb\ [i g`n-
dire; limbajul indo-european de tip occidental
[i g`ndirea [tiin]ific\. Cum nu putem intra aici
`n complicatele detalii ale acestor teme, am
re]inut o subtem\ care credem c\ ar putea in-
teresa pe orice iubitor de filosofie [i literatur\,
[i anume rela]ia dintre g`ndire [i limbaj.
Dup\ sim]ul comun, g`ndirea este un fel de
limbaj interior al fiec\rui om, un fel de vor-
bire `n care dialog\m cu noi `n[ine. Avem aici
o prim\ aproximare a esen]ei g`ndirii, dar este
evident c\ este o tratare prea schematic\.
TIMPUL
Dac\ g`ndirea ar fi o parte a limbajului (cum
pare s\ rezulte din aceast\ abordare), ar `n-
semna s\ ne folosim exclusiv de cuvinte. Or,
[tim cu to]ii c\ adesea g`ndim prin imagini,
sunete, culori etc.
O caracterizare de dic]ionar (DEX, 1996)
arat\ c\ g`ndirea este acea facultate superi-
oar\ a creierului omenesc ce reprezint\ reali-
tatea obiectiv\ prin no]iuni, judec\]i, teorii.
Avem astfel contopite `n aceast\ caracteri-
zare dou\ aspecte importante ale g`ndirii: pe
de o parte latura propozi]ional\ (prezent\ [i
la nivelul sim]ului comun) [i pe de alta latu-
ra reflectiv\. Dificult\]ile par s\ fie de dou\
ori mai numeroase: la dificultatea abord\rii
comune se adaug\ acum o dificultate legat\
de reflectare: cum se face c\ putem s\ ne
g`ndim la lucruri care nu exist\?
Pentru a r\spunde provoc\rilor g`ndirii,
speciali[tii au propus teorii ce sus]in c\ lim-
bajul uman nu este necesar pentru g`ndire.
Se d\ exemplul lui Einstein, care noteaz\ `n
celebra sa autobiografie intelectual\ c\ nu
este necesar ca un concept s\ fie asociat cu
un semn (cuv`nt) observabil [i reproductibil.
~n cea mai mare parte a sa, g`ndirea se des-
f\[oar\ f\r\ `ntrebuin]area cuvintelor, ba
chiar, mai mult dec`t at`t, incon[tient. Ar
exista deci o serie de elemente latente, o
serie de structuri care s`nt `ncorporate `n
minte [i care ne fac s\ g`ndim nu numai cu
cuvinte, dar [i cu imagini, sunete sau culori.
Probabil c\ de aici expresii ca ,,limbajul
muzicii“, ,,limbajul picturii“ etc. Muzica nu
folose[te cuvinte, dar cu toate acestea o oper\
simfonic\ transmite un mesaj, o atitudine, ne
comunic\ o anumit\ stare de spirit a autoru-
lui. ~n]elegerea pe care o avem `n fa]a unei
piese simfonice vine din interpretarea pe ca-
re noi o d\m sunetelor, melodiei, ritmului [i
a celorlalte elemente proprii unei buc\]i mu-
zicale. Chiar dac\ `n acest caz, subiectivita-
tea receptorului este mai mare dec`t `n cazul
unei pagini de literatur\ (de exemplu), lim-
bajul muzical `[i realizeaz\ cu bine func]ia
de comunicare. Chiar dac\ este posibil s\
existe adeseori ne`n]elegeri, vedem cum co-
municarea se face f\r\ ajutorul no]iunilor,
judec\]ilor sau teoriilor.
Dar nu cumva am avea de-a face cu un fel
de limbaj al g`ndirii, adic\ cu un fel de struc-
tur\ (sintactic\, semantic\ [i pragmatic\) de
suprafa]\ [i de ad`ncime ce suport\ g`ndirea?
De exemplu, dup\ Fodor, limbajul g`ndirii
(numit mentalese) are un caracter universal,
fiind acea dimensiune prezent\ at`t la nivelul
g`ndirii unui oriental, c`t [i a g`ndirii unui
occidental, at`t a unui chinez c`t [i a unui fin-
landez.
Autorul lucr\rii Obstacolul limbii pare s\
fie mai apropiat de abordarea lui Whorf (dac\
avem `n vedere cantitatea reflec]iilor cu pri-
vire la celebrul savant). Dup\ Whorf, studiul
limbajului ne permite s\ clarific\m misterul
g`ndirii. Putem afla pe aceast\ cale c\ forma
g`ndurilor este dominat\ de legi structurale
incon[tiente [i ineluctabile. Elementul de
noutate este dat de un interesant aspect al
rela]iei dintre universal [i particular: fiecare
individ urmeaz\ ni[te structuri ce corespund
unor sistematiz\ri proprii limbii sale natu-
rale. Acestea pot fi puse `n eviden]\ prin
raport cu ceea ce se `nt`mpl\ `n alte limbi, `n
special cu cele din grupuri lingvistice diferi-
te. ~n acest fel, este u[or de observat c\ a
g`ndi `ntr-o limb\ nu implic\ `n mod necesar
a te folosi de cuvinte. Vedem cum semnifi-
ca]ia nu provine de la cuvinte, ci de la anu-
mite categorii [i modele ce au un caracter
cultural, adic\ mai mult dec`t biologic.
Probabil c\ mesajul lucr\rii, a[a cum o `n-
]elege autorul acestor r`nduri, este c\ dia-
logul ca o condi]ie de posibilitate a filosofiei
are nevoie el `nsu[i de o clarificare a proprii-
lor sale condi]ii de posibilitate. De aici, nece-
sitatea parcurgerii unei game variate de ipo-
teze, idei [i informa]ii vehiculate `n diverse
discipline, teorii sau filosofii ale limbii. Ac-
centul mare pus pe teoriile lingvistice ale lui
Whorf arat\ importan]a pus\ de Vasile
Tonoiu pe latura cultural\ a dialogului, pe
elementele culturale pe care le introduce fie-
care limbaj natural `n comunicare, `n cu-
noa[tere `n general. De aici, desele referiri
ale autorului la concep]iile filosofice induse
de diferitele limbi, la `n]elegerea proprie lim-
bilor a unor concepte filosofice (cum ar fi
spa]iul [i timpul; at`t de diferit reflectate `n
unele limbi amerindiene), la apelul constant
f\cut la `n]elepciunea oriental\.
7
BURSA C|R}ILOR
Nicolae {t. Noica, Palatul Patriar-
hiei. Personalit\]i [i semnifica]ii din is-
toria construc]iei sale, Cuv`nt `nainte de
PF Daniel Patriarhul Rom=niei, Edi]ie
`ngrijit\ de Stelian }urlea, Editura
Cadmos, Asocia]ia Kultura, Bucure[ti,
2008, 112 pagini, pre] neprecizat
Prietenul meu `ndep\rtat, pe care nu
l-am `nt`lnit `nc\ niciodat\, dar credin]a
`n anumite valori face mai mult pentru
prietenie dec`t `nt`lnirile face to face, la
Stelian }urlea m\ refer, nu are ast`mp\r
`n elanul c\tre fapte bune [i frumoase.
Dup\ cele trei volume ale superbului
album Bucure[tii `n imagini `n vremea
lui Carol I [i dup\ Lucr\ri publice din
vremea lui Carol I. Acte de fundare [i
medalii comemorative, iat\ ne pune din
nou `n fa]\ o nou\ bijuterie `n genul at`t
de evocator al albumului-monografic.
Ca [i `n aventura precedent\, frumoasa
sa „nebunie“ o urmeaz\ pe cea a d-lui
Nicolae {t. Noica, inginer de excelent\
cultur\ umanist\, nepotul marelui filo-
sof de la P\ltini[. Structurat `n sec]iunile
Palatul Patriarhiei. Prezentare urbanis-
tic\, Incursiuni `n culisele unui proiect,
Istoria unui palat, Arhitectura interioa-
r\, c\rora li se adaug\ medalioanele de-
dicate celor care au z\mislit palatul: ar-
hitectul Dimitrie Maimarolu, proiectan-
tul lucr\rilor `n beton armat George
Constantinescu [i cei doi antreprenori
succesivi, Effingam Grant (1906-1908)
[i {tefan Burcu[ (1911-1914), volumul
reprezint\ `n acela[i timp o monografie
istoric\ [i una arhitectural\ complete.
O monografie complet\, deci, dar [i
una foarte frumoas\, pentru c\ selec]ia
iconografic\ [i reproducerea tipogra-
fic\ a acesteia tinde spre perfec]iune.
Pentru aceast\ bijuterie dedicat\ unei
cl\diri emblematice mai `nt`i pentru
parlamentarismul rom=nesc, de c`]iva
ani pentru BOR, cred c\ felicit\rile tre-
buie adresate at`t autorului, `ngrijito-
rului edi]iei, c`t [i arti[tilor fotografi
Petre Mitrea [i Constantin Ghi]\, f\r\ a
uita contribu]ia esen]ial\ la Imprime-
riile „Arta Grafic\“. (L.A.)
noiembrie 2008