TEMA 4 Alergarea de garduri

Metodica predării alergării de garduri

  Alergarea peste garduri este o probă complexă. Metodologia recomandă ca în

etapa de însuşire a exerciţiilor din şcoala alergării să se abordeze învăţarea alergării
ritmate, ca mecanism de bază al alergării de garduri.

- însuţirea alergării ritmate

- însuşirea pasului peste gard

- însuţirea alergării între garduri.

► Alergarea cu ritm de 3 paşi  - sistemul de acţionare:

-  alergare în linie şerpuită printre obstacole joase, aşezate la intervale regulate,

egale pe o distanţă de 30-40 m.; se pot organiza individual sau sub formă de ştafetă;

- alergare cu ritm de trei paşi peste linii trasate pe sol la 6-7m;

- alergare cu ritm de trei paşi peste zone de 30-40cm;

- alergare cu ritm de trei paşi peste obstacole joase: bastoane, mingi;

 - alergare peste obstacole foarte joase (20-30cm.), intervalul dintre două obstacole
fiind astfel stabilit încât să oblige parcurgerea intervalului dintre două obstacole
succesive în trei paşi de alergare;

- alergare peste obstacole foarte joase (20-30cm), cu purtarea unei mingi umplute
în braţe, astfel dificultatea alergării creşte în mod considerabil, deoarece menţinerea
echilibrului dinamic al corpului este mai greu de realizat din cauza excluderii braţelor
din mecanismul de echilibrare;

- alergare peste obstacole joase (30-40cm), de preferinţă mingi medicinale – cu

săltare prealabilă. Intervalul dintre două obstacole vecine va fi ceva mai mare decât
cel obişnuit, întrucât săltarea cuprinde şi ea o anumită distanţă;

- alergare peste obstacole joase (40-50 cm.), cu înălţare treptată a gardurilor până
la 40-50cm şi mărirea distanţei dintre garduri;

- alergare rapidă cu ritm de trei paşi, peste garduri joase;

► Pasul peste gard (veriga de bază) - sistemul de acţionare:

- aşezarea pe sol în poziţie de trecere a gardului; se exersează acţiunea braţelor în

alergare; (exerciţiul se utilizează permanent în lecţiile cu temă din alergarea de
garduri);

- exersarea acţiunii piciorului de atac din stând la perete, fără /cu gard) şi din
deplasare (mers, a.j.g., a.g.s., alergare uşoară);
 - exersarea acţiunii piciorului remorcat din stând (la perete fără gard) şi cu gard
(aşezat lateral cu stinghia înclinată şi apoi paralelă cu solul);

- exersare globală peste un şir de 3-5 garduri care pot fi „încălecate”, din: mers cu
sprijinul mâinilor pe stinghia gardului, cu ajutorul unui partener, din alergare uşoară
cu 5 paşi între garduri;

- exersare a acţiunii piciorului de atac pe lângă şirul de garduri din: mers,  alergare
uşoară, alergare cu genunchi sus; 

 - exersare a acţiunii piciorului remorcat pe lângă şirul de garduri din: mers, 

alergare uşoară, alergare cu genunchi sus;

 - alergare cu start din picioare cu trei paşi între garduri;

- alergare cu start de jos liber peste primul gard;

- alergare cu start de jos liber peste două garduri;

- alergare cu start de jos liber peste trei garduri;

- alergare peste 3-5 garduri cu start de jos la comandă;

- alergare peste garduri cu start de jos la comandă câte 2-3.

  Prevederile  regulamentului  de  concurs

Alergările de garduri se desfăşoară pe culoare. Sunt dispuse zece garduri pe

fiecare culoar, conform tabelului de mai jos. Toate alergările de garduri se desfăşoară
pe culoare şi fiecare concurent trebuie să-şi păstreze culoarul de la un capăt la altul al
alergării. Toţi concurenţii încep cursa cu start de jos, conform comenzilor specifice
alergărilor de viteză.

  Distanţa Distanţa Distanţa de la  

Proba până la între ultimul gard Înălţimea
primul garduri la sosire gardurilor
gard
110mg (M) 13,72m 9,14m 14,02m 1,67m
100mg (F) 13,00m 8,50m 12,05m     0,84
400mg 45m 35,00m 40,00m 0,914 (M)
(M şi F)    0,762 (F)

Distanţele regulamentare la alergarea de garduri (masculin/feminin – seniori)

 Dacă un concurent trece piciorul sau gamba mai jos de planul orizontal al gardului sau
dacă după părerea judecătorului arbitru, el răstoarnă intenţionat un gard, cu mâna sau cu
piciorul, atletul va fi descalificat. Se înţelege că în acest caz un alergător poate răsturna toate
gardurile de pe culoarul său şi rezultatul obţinut să fie valabil, dar doborârea gardurilor, cu
intenţie vădită, atrage după sine descalificarea. Alte prevederi sunt identice cu cele de la
alergarea de viteză.