CONCEPTUL DE CATERING

Tehnologia culinara moderna, cu toate exigentele ei, nu se mai poate sprijini numai pe
intuitia, talentul sau indemanarea celui care participa la productie. Si in acest sector de activitate
productivă se produc mutatii rapide in sortimentul produselor comercializate, se diversifica
interdependentele cu alte sectoare interesate.
Activitatea cotidiana necesita economisirea fondului de timp afectat pregatirii hranei
zilnice si totodata diminuarea efortului fizic destinate acestei activitati. Omul modern este tentat
tot mai mult de producerea hranei gata preparate.
Produsele clasice oferite de industria alimentara, insuficiente sortimental, nu satisfac
dorintele si exigentele marii mese a consumatorilor care cauta modalitati noi de procurare a unor
alimente usor convertibile, rapid, comod si economic totodata.
Metoda clasica de realizare a numeroase preparate culinare in bucatarii mari si in unitati cu
autoservire prezinta numeroase dezavantaje :
costuri mari impuse de investitiile pentru dotarea spatiilor de productie ;

un indice scazut de utilizare a capacitatilor de productie ;

volum mare de munca manuala ;

dificultati mari in aprovizionare, datorate unor materii prime sezoniere si, din aceasta
cauza, o gama sortimentala relativ restransa.
 Aceste dezavantaje au determinat introducerea in numeroase tari avansate a sistemului de
catering care reprezinta in fapt o industrializare a productiei de preparate culinare.
Preparate gata pregatite, realizate in sectii industriale specializate sunt comercializate prin
unitati de alimentatie publica a caror clientela doreste un sortiment variat, cu un stadiu de
pregatire cat mai avansat, o portionare corespunzatoare, un servici usor si rapid. Astfel de
preparate stau la baza meniurilor comercializate zilnic in cantine-restaurant, in bufete si cantine
scolare, in consumuri colective din cazarmi si spitale, in unitati permanente cu linii de
autoservire, in bodegi, restaurante.
Aceste preparate, destinate consumatorilor cu pretentii ce nu ies din comun, sunt livrate
care sa permita o convertire rapida pentru consum si evident o portionare corespunzatoare.
Sistemul de catering implica doua etape distincte, separate in timp si spatiu:
I. Cateringul industrial, cu fazele de productie industriala si de conservare ;
II. Cateringul comercial, cu fazele de conservare, respectiv depozitare in spatii de
congelare, faza de convertire a preparatului prin decongelare si tratament termic si cea de
consum .
Etapa I se desfasoara in unitati de productie si consta in producerea comercializata a
preparatelor culinare si conservarea acestora pe lunga durta, printr-un sistem adecvat.

Cea mai indicata si cea mai utilizata metoda de conservare este congelarea.
Etapa a II-a se poate desfasura in unitatile de alimentatie publica, unitati de consum
colectiv sau la domiciliu. Preparatele culinare sunt depozitate pana in momentul convertirii lor in
produse ce se pot consuma direct.
Acest sistem de industrializare a productiei de preparate culinare prezinta numeroase
avantaje :
-investitiile necesare sunt cu 50% mai reduse decat cele necesare pentru realizarea unor
bucatarii mari care sa realizeze aceeasi productie;
-suprafetele folosite ca spatii de productie sunt cu 6080% mai mici, capacitatile de
productie sunt mai bune utilizate;
-se reduce volumul de munca si ponderea personalului necalificat cu 50.70%;
-se diminueaza pierderile materiale cauzate de fluctuatia zilnica a consumatorilor ;
-se evita dificultatile cu aprovizionarea unor materii prime sezoniere;
Meniurile realizate prin sistemul catering prezinta avantajul nu numai al diversitatii, dar si
al asigurarii continutului nutritional adecvat, iar pretul la care se realizeaza preparatele sunt mai
scazute decat in tehnologia culinara clasica.
Realizarea industriala a preparatelor culinare trebuie corelata cu activitatea de congelare
desfasurata de industria alimentara sau realizarea unor spatii de productie care sa asigure
desfasurarea corespunzatoare a tuturor operatiilor componente.