Sunteți pe pagina 1din 17

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ

DEPARTAMENTUL STUDII SUPERIOARE DE MASTER

CATEDRA: ECONOMIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC

Lucrul Individual
la disciplina Contabilitatea și auditul intern

Tema: Documentarea și contabilitatea în casierie entității publice

Studentul gr.MP 124 f/f

Gavrilița Ana

Profesor:
Elena Taban,
Dr., conf. univ.

CHIȘINĂU, 2020

1
CUPRINS

Introducere ………………………………………………………………………….. 3

1. ………………………………………………………………………………………

2. …………………………………………………………………………………………

3………………………………………………………………………………………….

4. …………………………………………………………………………………………

Concluzii ………………………………………………………………………………..

Bibliografie ……………………………………………………………………………..

Lucrul individual are cel puți 10 pagini.

Introducere

2
Pe parcursul desfășurării activității economice, toate întreprinderile de pe teritoriul RM, indiferent
de formă de organizare interacționează cu alte părți cum ar fi: întreprinzători, organizații și instituții
publice, salariaţi şi alte persoane. Aceste relaţii presupun un schimb reciproc de bunuri şi servicii contra
mijloace şi documente băneşti. Organizarea şi evidența corectă a operaţiunilor cu numerar ameliorează
disciplina financiară a întreprinderii, îi asigură stabilitate şi siguranţă pe piaţă. În prezent, majoritatea
decontărilor între agenţii economici se efectuiaza prin virament la cont curent. Totuşi nu există persoane
fizice sau juridice care pot să-şi desfăşoare activitatea operaţională fără a efectua încasări şi plăţi de
numerar.
Actualitatea temei investigate se explică prin faptul că banii reprezintă cea mai valoroasă resursă
de care dispune entitatea. De aceea, studierea principalelor trăsături ale evidenţei, controlului şi analizei
operaţiunilor cu mijloace băneşti duce la o mai bună conservare şi utilizare raţională a acestora.
Scopul şi obiectivele temei analizate constau în cercetarea formelor de tranzacţionare a
produselor, mărfurilor şi serviciilor în cadrul entităţii publice şi analiza conformităţii acestora cu cadrul
legislativ.
Pentru a realiza acest obiectiv au fost stabilite următoarele sarcini:
1. Scoaterea în evidenţă a particularităţilor ce ţin de componența şi clasificarea mijloacelor
băneşti;
2. Cercetarea mecanismelor de ținere a evidenţei sintetice şi analitice a mijloacelor băneşti în
cadrul entităţilor publice;
3. Examinarea documentelor primare şi centralizatoare întocmite la încasarea şi plata numerarului;
Suportul metodologic şi teoretico-știintific îl constituie analiza materiei, fenomenelor, proceselor,
precum şi sursele legislative: „Legea Contabilităţii”, Planul de conturi contabile în instituțiile bugetare,
alte regulamente şi instrucţiuni în vigoare.

1. Componenţa caracteristica şi clasificarea numerarului

3
Mijloacele băneşti constituie sursele primare şi cu cel mai înalt grad de lichiditate din cadrul
entităţii utilizate la procurarea bunurilor, stingerea creanţelor şi a datoriilor, achitarea impozitelor şi
efectuarea tuturor operaţiunilor necesare pentru funcţionarea normală a societăţii.
Privind prin prisma însemnătăţii pe care o au mijloacele băneşti pentru oricare entitate din cadrul
sectorului economic putem afirma că anume aceste resurse sunt cele care iniţiază şi finalizează ciclul
economic intern. Mărimea elementelor patrimoniale se conturează tot prin intermediul banilor, astfel
obţinând o imagine clară şi reală a situaţiei economico-financiare, în particular evidenţierea principalilor
indicatori economici: venit, cheltuiala şi rezultat financiar. Mijloacele băneşti determină statutul
întreprinderii în sfera afacerilor, iar volumul acestora exprimă capacitatea entităţii de a plăti obligaţiuni
şi de a menţine o stare de solvabilitate.
Clasificarea mijloacelor băneşti este indispensabilă pentru o gestionare eficientă a resurselor
monetare. Aşadar, conducerea entităţii trebuie permanent informată despre lichidităţile de care dispune,
cât şi de resursele îngheţate în conturile bancare în vederea alocării reuşite în anumite sfere ce prezintă
interes şi necesită investiţii. O manipulare adecvată a banilor va aduce pe de-o parte un profit
suplimentar societăţii şi pe de-alta parte un stimul enorm, deoarece profitul este scopul activităţii şi
condiţia datorită căreia aceasta entitate există.
Conform literaturii de specialitate, există numeroase criterii de clasificare a mijloacelor băneşti,
acestea fiind :
 În funcţie de valută în care sunt exprimate:
1. Moneda naţională;
2. Valuta străină;
 În funcţie de locul păstrării şi formele de existenţă:
1. Casa;
2. Cont curent;
3. Cont valutar;
 În funcţie de posibilitatea utilizării:
1. Mijloace băneşti legate;
2. Mijloace băneşti nelegate.
Moneda naţională reprezintă leul moldovenesc şi cuprinde toate bancnotele şi monedele metalice
emise de către BNM, aflate sau scoase din circulaţie, disponibilităţile în conturile în lei moldoveneşti
deschise la băncile din RM şi din străinătate, precum şi cecurile în lei moldoveneşti, care sunt eliberate
şi asigurate de soldul mijloacelor în conturile în lei moldoveneşti deschise la băncile din RM şi din
străinătate. Pentru a reflecta valoarea bunurilor vândute sau a serviciilor prestate, agenţii economici
rezidenţi deseori exprimă preţurile în valută străină. Totuşi în conformitate cu legislaţia în vigoare, toate
decontările de pe teritoriul ţării trebuie efectuate exclusiv în lei moldoveneşti.
Valuta străină include bancnotele şi monedele metalice emise de către organele autorizate ale
statelor străine, aflate sau scoase din circulaţie, disponibilităţile în conturi în unităţile băneşti ale statelor

4
străine, precum şi în cele de decontare internaţionala şi cecurile în valută străină care sunt eliberate şi
asigurate de şoldul mijloacelor în conturile valutare deschise la băncile din Republica Moldova şi din
străinătate. Conform „Legii privind reglementarea valutară nr.62-XVI din 21.03.2008”,din momentul
efectuării tranzacţiei şi virării sumei la contul valutar, întreprinderea are maxim 7 zile pentru a converti
valuta străină în moneda naţională. Această măsură îi permite BNM să controleze economiile valutare
ale rezidenţilor, să manipuleze cu cursul valutar, astfel încurajând leul moldovenesc.
Casa este locul păstrării lichidităţilor în lei şi în valută străină, a titlurilor de valoare şi a
documentelor financiare ce se află în interiorul entităţii. Orice entitate trebuie să dispună de o casierie
bine pusă la punct, de un cont curent şi un cont valutar. În practică internaţională se consideră că casieria
constituie o condiţie obligatorie şi o sursă necesară pentru acoperirea 7 cheltuielilor curente ale
societăţii, cum ar fi achitarea salariilor, premiilor, indemnizaţiilor, acordarea avansului titularului de
avans.
În conformitate cu legislaţia RM, orice întreprinzător poate deschide unul sau mai multe conturi
curente în moneda naţională la orice bancă autorizată de BNM de pe teritoriul ţării. Aici sunt
concentrate disponibilităţile întreprinderii obţinute de la realizarea mărfii, prestarea serviciilor,
executarea lucrărilor, împrumuturile bancare pe termen lung său mediu şi alte resurse. Din contul curent
se virează mijloace băneşti furnizorilor de materie primă, energie electrică şi termică, organelor fiscale
pentru stingerea datoriilor la buget, societăţilor ce prestează servicii de arendă, lucrătorilor
întreprinderii. Transferurile bancare se efectuiaza doar la ordinul său cu consimţământul conducătorului
instituţiei.
Deschiderea contului curent în valută străină este necesară pentru efectuarea transferurilor în
folosul agenţilor economici nerezidenţi, rambursarea creditelor în valută străină, achitarea cheltuielilor
de deplasare salariaţilor întreprinderii. Transferul valutei străine din contul persoanei juridice rezidente
în contul altor persoane fizice sau juridice rezidente este interzisă.
Gruparea mijloacelor băneşti din punct de vedere al liberului acces a dus la apariţia a două noţiuni
noi în literatura de specialitate. Mijloace băneşti legate aparţin întreprinderii cu drept de proprietate, însă
nu pot fi utilizate din anumite motive, cum ar fi:
 Din motive politice, de obicei pe timp de război sau condiţii de criză;
 Prin hotărârea instanţei de judecată, la decesul titularului de cont sau datorită activităţii
sale criminale;
2. În cazul nerespectării condiţiilor contractuale stabilite de cele două părţi, neonorarea
obligaţiunii de plată. Blocarea mijloacelor băneşti din conturile curente se efectuiaza prin
intermediul unui ordin de încasare pe care exportatorul mărfii îl dă băncii importatorului
pentru decontarea mărfurilor. Acest document se numeşte dispoziţie incasso şi este utilizat
pentru a bloca mijloacele băneşti aflate în conturile bancare ale beneficiarului, până când
acesta nu-şi onorează obligaţiunea de plată faţă de furnizor.

5
3. Mijloacele băneşti nelegate aparţin întreprinderii şi pot fi utilizate liber în efectuarea
încasărilor şi plăţilor de numerar din casieria sau conturile curente din instituţiile bancare.

2.Documentarea operațiunelor de casă în casieria entităților Publice

Esenţa banilor constă nu doar volumul acestora, ci şi în proprietăţile pe care le posedă.Banii


constituie cea mai activă parte a patrimoniului unei entităţi şi sunt indispensabili la intermedierea
tranzacţiilor între agenţii economici. Pe lângă faptul că banii reprezintă un mijloc de convertibilitate
internaţională a mărfurilor, bunurilor imobiliare, bijuteriilor s.a., aceştia constituie un instrument de
comparaţie a preţurilor existente pe piaţă. De aceea evidenta corectă a banilor este misiunea întregii
echipe de contabili şi a managementului entităţii. Principalele obiective ale contabilităţii mijloacelor
băneşti în cadrul intreprinderiilor sunt efectuarea înregistrărilor corect, complet şi la timp, executarea
controlului lichidităţilor şi a documentelor băneşti.
Efectuarea operaţiunilor de casă este reglementată de “Normele pentru efectuarea operaţiunilor de
casă în economia Republicii Moldova”, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 764
din 25.11.1992, cu modificările şi completările ulterioare.
Toate întreprinderile de stat, cooperatiste, pe acţiuni, de arendă colective, mixte, obşteşti etc.,
asociaţiile, organizaţiile şi instituţiile (în continuare - întreprinderi), indiferent de statutul lor juridic, sînt
obligate să consemneze mijloacele lor băneşti în instituţiile financiare. Decontările dintre întreprinderi
pe angajamente se efectuează, de regulă, prin virament la instituţii financiare. Numerarul primit de
întreprinderi de la instituţiile financiare este utilizat în scopurile pentru care a fost eliberat.
Întreprinderile, de regulă, primescde la instituţiile financiare ale republicii bani în numerar pentru
retribuirea muncii, plata pensiilor şi indemnizaţiilor, achiziţionarea producţiei agricole, procurarea
ambalajului şi obiectelor de la populaţie, acoperirea cheltuielilor de deplasare şi pentru alte scopuri
prevăzute de Instrucţiunea în vigoare a Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la modul întocmirii
raportului statistic asupra volumului operaţiunilor de casă la instituţiile financiare din Republica
Moldova.
Toate întreprinderile cu încasări permanente de bani pot utiliza numerarul din casele sale pentru
scopurile indicate mai sus, cu excepţia cheltuielilor de deplasare. Ele sînt obligate să predea instituţiilor
financiare ce le deservesc toate surplusurile de numerar ce depăşesc necesarul minim pentru efectuarea
decontărilor la începutul zilei următoare, pentru înscrierea lor în conturile curente. Totodată au dreptul
să pestreze în casele lor numerar, pentru retribuirea muncii, plata subvenţiilor de asigurare socială,
burselor, pensiilor, numai pe un termen de cel mai mult 3 zile lucrătoare, inclusiv ziua de primire a
banilor la instituţia bancară, cu excepția mijloacelor financiare destinate utilizării în activitățile speciale
de investigații și extrădării persoanelor.

6
Eliberarea numerarului spre decontare se efectuează din casele întreprinderilor. În cazul cînd
întreprinderile nu dispun de casă proprie, li se permite să elibereze casierilor întreprinderii sau
persoanelor, ce le înlocuiesc, cecuri pentru primirea banilor în numerar direct din casa instituţiei
bancare.
Întreprinderile eliberează numerar spre decontare pentru cheltuieli operaţionale şi de gospodărire
în proporţii şi termene, stabilite de conducătorii de întreprinderi, dar nu mai mult de o lună, cu excepția
mijloacelor financiare destinate utilizării în activitățile speciale de investigații.
Eliberarea de numerar spre decontare pentru cheltuieli legatede depalsări de serviciu, se efectuează
în limitele sumelor aferente persoanelor detaşate conform Regulamentului în vigoare pe teritoriul
Republicii Moldova. Nmerarul neutilizat, eliberat spre decontare, trebuie să fie restituit în casa
întreprinderii cel mai tîrziu la 3 zile după expirarea termenului pentru care a fost eliberat. Persoanele
care au primit numerar spre decontare sînt obligate să prezinte în contabilitatea întreprinderii o dare de
seamă, cu anexarea actelor doveditoare, privind sumele utilizate. Eliberarea de numerar spre decontare
se efectuează numai cu condiţia unei dări de seamă complete asupra sumelor eliberate anterior spre
decontare. Decontările pentru mijloacele bănești primite în numerar pentru desfășurarea măsurilor
speciale de investigații se efectuează în baza regulamentului comun, aprobat de către autoritățile care
efectuează activitate specială de investigații şi Procuratura Generală.
Asupra operaţiunilor de casă se întocmesc documente, formularele-tip interdepartamentale ale
căror se aprobă de Departamentul Analize Statistice şi Sociologice, de comun acord cu şi Ministerul
Finanţelor, în mod obligator aplicate, fără schimbări, în toate întreprinderile, indiferent de subordonarea
lor departamentală şi formele de proprietate.

Modul de primire şi eliberare a numerauruluişi de întocmire a scriptelor de casă

La primirea biletelor de bancă şi a monedei pentru plăţi casierii întreprinderilor sînt obligaţi să se
conducă de Indicii şi modul de determinare a capacităţii de plată a semnelor monetare, aprobate de către
Banca Naţională a Moldovei. Primirea numerarului de către casele întreprinderilor se efectuează prin
dispoziţii de încasări, semnate de contabilul-şef sau altă persoană împuternicită de acesta. Primirea
banilor este confirmată printr-o chitanţă semnată de contabilul-şef sau de o altă persoană împuternicită
de acesta şi de casier, certificată de ştampila casierului sau imprimata aparatului de casă.
Eliberarea numerarului din casele întreprinderilor se efectuează prin dispoziţii de plată sau alte
scripte întocmite în modul corespunzător (borderouri de plăţi, cereri de eliberare a numerarului,
conturi etc.) cu aplicarea ştampilei cu atributele dispoziţiei de plată. Scriptele de eliberare a numerarului
trebuiesc să fie semnate de conducătorul şi contabilul-şef ai întreprinderii sau de alte persoane
împuternicite.

7
Organizaţiile de colectare, inclusiv organizaţiil ecooperaţiei de consum, pot elibera bani în cursul
zilei persoanelor care predau produse agricole şi materie primă cu întocmirea la sfîrşitul zilei de lucru a
unei dispoziţii de plată asupra tuturor sumelor eliberate prin chitanţe de colectare. Contabilităţile
centralizate, care deservesc instituţiile bugetare, întocmesc o dispoziţie de plată pentru suma totală a
salariului, eliberată, indicîndu-se în fiecare borderou de plăţi şi decontări data şi numărul dispoziţiei în
cauză.
La eliberarea banilor unei persoane aparte prin dispoziţie de plată sau printr-un alt script similar
casierul cere să i se prezinte legitimaţia primitorului, înregistrează denumirea şi numărul documentului,
de către cine şi cînd a fost eliberat documentul, reţinînd recipisa primitorului. În cazul cînd documentul
care substituie dispoziţia de plată este întocmit pentru eliberarea de bani mai multor persoane, atunci toţi
primitorii prezintă legitimaţiile şi îşi pun semnătura la rubrica respectivă în documentele de plată.
La întreprindere eliberarea de bani poate fi efectuată la prezentarea legitimaţiei, eliberate de
această întreprindere, avînd fotografia şi semnătura posesorului. Semnătura de primire a banilor poate fi
făcută numai cu propria-i mînă, cu cernelă sau cu pix, indicînd suma primită: lei în litere, bani - în cifre.
Numerarul primit prin borderou nu se indică în litere. Totodată eliberarea de bani persoanelor care nu
sînt încadrate în personalul scriptic al întreprinderii se efectuează prin dispoziţii de plată scrise aparte
pentru fiecare persoană sau printr-un borderou aparte în baza acordurilor încheiate.
Casierul eliberează banii numai persoanei indicate în dispoziţia de plată sau în substituientul
acesteia. Dacă banii se eliberează printr-o procură, întocmită în modul stabilit, în textul dispoziţiei, după
numele pronumele şi patronimicul primitorului, contabilitatea indică numele, prenumele şi patronimicul
persoanei, care primeşte banii prin procură. La eliberararea banilor prin borderou, înainte de a semna
pentru primirea banilor casierul face înscrierea "Prin procură". Eliberarea de bani însoţită de procură se
efectuează conform cerinţelor. Procura rămîne la casier şi se anexeză la dispoziţia de plată sau
borderou. Dacă în cazul cînd banii se eliberează persoanei, care din motive de boală sau din alte motive
nu poate semna cu propria-i mînă, la rugămintea acestui din urmă poate semna o altă persoană, numai să
nu fie lucrător al contabilităţii sau casieriei întreprinderii în cauză. În dispoziţia de plată se indică
denumirea, numărul, data şi locul de eliberare a legitimaţiei beneficiarului real şi a persoanei care a
semnat pentru acesta.
Analogic se pot întocmi şi plăţi de o singură dată pentru retribuirea muncii (la plecarea în
concediul anual sau de boală etc.) mai multor persoane, precum şi plăţi de sume deponente şi de bani
spre decontarea pentru cheltuieli legate de deplasări de serviciu.
La expirarea termenului de plată a muncii, alocaţiilor pentru invaliditate temporară, plată a
burselor, pensiilor şi premiilor, casierul este obligat:
 să aplice în borderoul de plată, în dreptul numelui persoanelor, cărora nu li s-a efectuat
remunerarea muncii, plata alocaţiilor pentru invaliditate temporară, a burselor, pensiilor
sau premiilor, ştampilă sau să scrie cu mîna "Depunere";
 să întocmească un registru al sumelor depuse;

8
 să facă o înscriere la încheierea borderoului privind suma reală eliberată şi suma
nedistribuită de salarii, alocaţii de invaliditate temporară, burse, pensii sau premii ce
urmează a fi depuse, să confrunte aceste sume cu bilanţul general al borderoului de plată şi
să contrasemneze documentul. Dacă banii nu au fost eliberaţi de casier, ci de o altă
prsoană, în borderou se face o înscriere suplimentară: "Banii au fost eliberaţi prin borderou
de către (semnătura)". Eliberarea banilor de către casier şi distribuitor prin aceleşi borderou
este interzisă;
 să înscrie în registrul de casă suma reală eliberată şi să aplice pe borderou ştampilă
"Dispoziţie de plată nr. ____".
Contabilitatea verifică menţiunile făcute de casieri în borderoul de plata şi calculează sumele
eliberate şi depuse conform acestor menţiuni. Sumele depuse se predau instituţiilor financiare, fiind
întocmită o dispoziţie de plată comună. Dispoziţiile de încasare şi chitanţele anexate, precum şi
dispoziţiile de plată şi documentele ce le substituie trebuie completate de contabilitate clar şi precis cu
cerneală sau pix sau executate la maşină (de dactilografiat, de calcul). În aceste documente nu se admit
nici un fel de ştersături, retificări, fie chiar din cele prevăzute. În dispoziţiile de încasare şi plată se
argumentează necesitatea întocmirii acestora şi se enumera documentele anexate.
Se interzice înmînarea dispoziţiilor de încasare şi plată sau documentele ce le substituie
persoanelor, care varsă sau primesc bani. Primirea şi eliberarea banilor prin dispoziţii poate fi efectuată
numai în ziua întocmirii acestora.
 La primirea dispoziţiilor de încasare şi plată sau doumentelor ce le substituie, casierul este
obligat să verifice:
 prezenţa şi autenticitatea semnăturii contbilului-şef pe dispoziţia de plată sau pe
documentul de substituire a acestuia, a semnăturii de permisiune a conducătorului
întreprinderii sau a persoanelor împuternicite de aceştea;
 întocmirea corectă a documentelor;
 prezenţa anexelor enumerate în documente.
În cazul cînd nu este respectată măcar una din aceste cerinţe, casierul întoarce documentele în
contabilitate pentru aducerea lor în corespundere.
Dispoziţiile de încasare şi plată sau documentele care le înlocuiesc, imediat după primirea sau
eliberarea banilor se semnează de casier, iar documentele anexate se sting prin ştampilă sau înscrierea
"Plătit", indicînd data (ziua, luna, anul). Dispoziţiile de încasare şi plată sau documentele care le
substituie, pînă la transmiterea în casierie se înregistrează de contabilitate în registrul de evidenţă a
dispoziţiilor de încasare şi plată. Dispoziţiile de plată, întocmite de borderouri de plăţi (decontare şi
plată) pentru plata salariului, după eliberarea acestuia se înregistrează.
Înregistrarea documentelor de încasare şi plată poate fi realizată aplicînd mijloace tehnice de
calcul. Concomitent în maşinograma "Foaie anexată în registrul de evidenţă a dispoziţiilor de încasare şi

9
plată', întocmită pentru ziua respectivă, este asigurată şi formarea datelor de evidenţă a circulaţiei
mijloacelor monetare cu destinaţie specială.

Modul de ţinere a registrului de casă şi păstrarea banilor

În registrul de casă a întreprinderii se ţine evidenţa tuturor încasărilor şi eliberărilor de numerar.


Fiecare întreprindere ţine un singur registru de casă, care trbuie numerotat, şnuruit şi sigilat cu ceară
roşie sau de parchet. La aplicarea pe registru a sigiliului cu ceară de parchet se foloseşte clei de bază de
sticlă lichidă, hîrtie de tipul foiţei de ţigări, vopsea de ştampilă. Hîrtia cu imprimarea ştampilei se unge
la ambele capete cu clei, după sigilarea registrului se mai aplică un strat de clei. Numărul de foi din din
registrul de casă se adevereşte prin semnăturile conducătorului şi a contabilului-şef ai întreprinderii
respective sau ai organului ierarhic superior.
Înscrierea în registrul de casă se face în 2 exemplare prin foaia indigo cu pix sau cerneală.
Exemplarul doi trebuie să fie detaşabil şi serveşte casierului pentru dări de seamă contabile. Primul
exemplar rămîne în registrul de casă. Ambele exempleare se numerotează cu acelaşi numări. Aici nu se
admit ştersături şi rectificări neprevăzute. Rectificările făcute se confirmă prin semnăturile casierului,
precum şi a contabilului-şef din întreprinderile sau a persoanei care îl înlocuieşte.
În contabilităţile centralizate, ce deservesc instituţiile bugetare, evidenţa operaţiunilor de casă se
efectuează de către casier într-un registru special după o formă aprobată de Ministerul Finanţelor.
Înscrierile în registru de casă se fac de către casier imediat după primirea sau eliberarea banilor pe
fiecare dispoziţie sau alt document de substituire. Zilnic, la sfîrşitul zilei de lucru, casierul face totalul
operaţiunilor, transcrie restul de bani din casă pentru ziua următoare şi predă contabilităţii, contra
chitanţă, exemplarul doi detaşabil (copia înscrierilor din registrul de casă pentru ziua respectivă) cu
documentele de casă de încasare şi de cheltuieli, notificînd acest lucru contra semnătură în registrul de
casă.
Prin acordul contabilităţii şi al casierului cu condiţia asigurării depline a integrităţii documentelor
de casă la întreprinderi registrul de casă poate fi ţinut în mod automatizat, avînd paginile în formă de
maşinogramă "Foaieanexată în registrul decasă", concomitent se formează maşinogramele "Darea de
seamă contabilă a casierului". Ambele maşinograme trebuie să fie întocmite către începutul zilei
următoarele de lucru, avînd acelaşi conţinut şi să includă toate atributele prevăzute de formularul
registrului de casă.
Numerotarea registrului de casă în aceste maşinograme se efectuează în mod automat în ordine
crescîndă de la începutul anului.
În maşinograma "Foaie anexată în registrul de casă" în cele din urmă trebuie să se imprime
în mod automat numărul general de foi ale registrului de casă pentru fiecare lună, iar în ultima
maşinogramă a anului calendaristic - numărul general de foi al registrului de casă pentru anul întreg.

10
După primirea maşinogramelor "Foaie anexată în registrul de casă" şi "Darea de seamă contabilă a
casierului", casierul este dator să verifice corectitudinea ţinerii registrului de casă şi a dării de seamă
contabile a casierului, să le semneze şi să predea contabilităţii, contra chitanţă în foaia anexată în
registrul de casă darea de seamă contabilă a casierului, împreună cu scriptele de încasări şi plăţi.
În scopul asigurării întegrităţii şi pentru comoditate la utilizare, casierul păstrează maşinogramele
"Foaie anextă în registrul de casă" în cursul anului separat pentru fiecare lună. La sfîrşitul anului
calendaristic (sau din necesitate) maşinogramele "Foaie anexată în registrul de casă" se broşează în
ordine cronologică. Numărul general de foi pentru un an se confirmă prin semnăturile conducătorului şi
contabilului-şef al întreprinderii, şi registrul se sigilează. Controlul asupra ţinerii corecte a registrului de
casă se pune în sarcina contabilului-şef al întreprinderii.
Eliberarea de bani din casă, neconfirmată prin chitanţa beneficiarului din dispoziţia de plată sau alt
document care o substituie, nu se acceptă ca justificare a restului de numerar în casierie. Această sumă
se consideră lipsa de bani în casă şi se percepe de la casier. Numerarul, neconfirmat prin dispoziţia de
încasări se consideră excedent în casă şi se trece la venit. Înainte de începerea zilei de muncă casierul
superior eliberează altor casieri avans în numerar pentru efectuarea operaţiunilor de plată contra chitanţă
în registrul de evidenţă a banilor, primiţi şi eliberaţi de către casier. La sfîrşitul zilei de muncă casierii
sînt obligaţi să raporteze casierului superior despre primirea avansului şi despre banii, primiţi pe
documente de încasare şi să predea restul de numerar şi documentele de casă ale operaţiunilor efectuate,
contra chitanţă în jurnalul de evidenţă a banilor, primiţi şi eliberaţi de către casier.
Casierul este obligat să raporteze asupra avansului primit pentru plata salariilor şi plata burselor în
termenul stabilit în borderoul de plată. Pînă la expirarea acestui termen casierii sînt obligaţi să predea
zilnic în casă restul de numerar, care nu a fost distribuit prin borderourile de plăţi. Aceşti bani se predau
în genţi, pachete etc., sigilate de casieri, casierului superior, contra chitanţă, indicînd suma anunţată.
Pentru efectuarea decontărilor contra numerar fiecare întreprindere trebuie să aibă casă. Întreprinderile
de curînd organizate, indiferent de subordinea lor departamentală şi formele de proprietate, trebuie să
amenajeze o casierie în termen de o lună după deschiderea contului în instituţia bncară.
Casa reprezintă o încăpere special amenajată şi izolată, destinată primirii, eliberării şi păstrării
provizorii a numerarului. Conducătorii de întreprinderi sînt datori să amenajeze casa şi să asigure
integritatea banilor în încăperea acesteia, precum şi la transportarea lor din şi în instituţia bancară şi
poartă rîspundere de acele cazuri, cînd, din vina lor, nu au fost create condiţiile necesare care să asigure
integritatea mijloacelor monetare în perioada de păstrare sau în timpul transportării. Pentru
nerespectarea prevederilor banca are dreptul să pună problema închiderii contului.
Încăperea casieriei trebuie să fie izolată, uşile în timpul efectuării operaţiilor se închid din interior.
Accesul persoanelor fără atribuţie la activitatea casei în încăperea ei este interzis.
Întregul numerar şi hîrtiile de valoare se păstrează la întreprinderi, de regulă, în dulapuri
metalice antiincendiare, iar în cazuri aparte - în dulapuri metalice combinate şi ordinare, care la sfîrşitul
zilei de muncă se încuie şi se sigilează cu ştampila de ceară roşie a casierului.

11
Cheile de la dulapurile metalice şi ştampilele se pîstrează la casieri, cărora li se interzice să le lase
în locuri convenite, să le transmită persoanelor străine sau să confecţioneze duplicate neînregistrate.
Duplicatele de chei înregistrate se păstrează la conducătorii de întreprinderi în pachete, lădiţeetc.,
sigilate ecasier.Controlul de comision se exercită nu mai rar decît o dată pe trimestru. Despre pierderea
cheii conducătorul de întreprindere comunică în organul afacerilor interne şi ia măsuri urgente de
schimbare a lacătului dulapului metalic. Se interzice păstrarea în casierie a numerarului şi altor valori
care nu aparţin întreprinderii date.
Înainte de a deschide încăperea casieriei şi a dulapurilor metalice, casierul este obligat să
cerceteze integritatea lacătelor, uşilor, gratiilor, ştampilelor, să se convingă de starea bună de
funcţionare a semnalizării de pază. În caz de deteriorare sau scoatere a ştampilei, defectare a lacătelor,
uşilor sau gratiilor, casierul este obligat să raporteze imediat despre acestea conducătorului de
întreprindere, care comunică despre cele constatate în organele afacerilor interne şi ia mîsuri de pază a
casei pînă la sosirea colaboratorilor de poliţie. În acest caz conducătorul, contabilul-şef sau persoanele
care îl înlocuiesc, precum şi casierul întreprinderii, după obţinerea permisului organelor afacerilor
interne, verifică existenţa mijloacelor băneşti şi a altor valori pîstrate în casierie. Acestă verificare
trebuie efectuată pînă la începerea operaţiunilor de casă. Rezultatele verificării sînt notate într-un act
întocmit în 4 exemplare, semnat de toate persoanele participante la verificare.
Primul exemplar al actului se transmite în organele afacerilor interne, al doilea - companiei de
asigurare, al treilea - în organul ierarhic superior (în caz cînd acesta există), al patrulea rămîne la
întreprindere. Casierul poartă rîspundere matrială deplină în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru
integritatea tuturor valorilor şi pentru orice prejudiciu ocazionat întreprinderii atît în rezultatul acţiunilor
permeditate, cît şi în rezultatul nepăsării sau îndeplinirii necorespunzătoare a funcţiilor sale.
După emiterea deciziei (ordinului, hotărîrii) cu privire la numirea casierului în funcţie,
conducătorul întreprinderii este obligat să informeze casierul asupra Normelor de efectuare a
operaţiunilor de casă, acesta din urmă semnînd actul de punere la curent, după care este încheiat un
contract privind răspunderea materială totală a casierului. Casierului i se interzice să transmită atribuţiile
sale altor persoane.
La întreprinderile care angajează cîte un singur casier, în cazul necesităţii de înlocuire provizorie a
acestuia, sau acolo unde conform statutului nu este prevăzută unitatea de casier, operaţiunile de casă sînt
puse în sarcina altui lucrător, printr-o decizie în scris a conducătorului întreprinderii (ordin, hotărşre).
Cu acest lucrător se încheie un contract prevăzut la punctul 33.
În cazul abandonării inopinate de către casier a locului de muncă (boală, etc.) valorile luate de
aceasta spre decontare, sînt inventariate imediat de casierul, căruia i se transmit, în prezenţa
conducătorului şi a contabilului-şef ai întreprinderii sau în prezenţa comisiei constituite din persoane
numite de conducătorul întreprinderii. Asupra rezultatelor inventarierii şi transmiterii valorilor se
întocmeşte un act, semnat de persoanele menţionate.

12
Revista casei şi controlul respectării disciplinei de casă

 La fiecare întreprindere se efectuează revizii inopinate ale casei în termenele stabilite de
conducătorii întreprinderii, dar nu mai rar decît o dată în trimestru, numărînd toţi banii şi alte valori
aflate în casierie.Pentru efectuarea reviziei casei prin ordinul conducătorului de întreprindere se
desemnează o comisie, care întocmeşte un act. În cazul cînd revizia a descoperit în casă lipsă de bani sau
excedente de casă, în act se arată suma de excedent sau lipsa de bani şi circumstanţele apariţiei acestora.
Formularul actului de inventariere a numerarului.
            În cazul ţinerii registrului de casă automatizat este necesară verificarea funcţionării cu precizie a
sistemelor de programare şi prelucrare a scriptelor de casă. La realizarea reviziilor documentare
organizaţiile ierarhic superioare efectuează în toate întreprinderile subordonate, în mod obligatoriu,
revizia de casă şi verifică respectarea disciplinei de casă. În procesul reviziei o atenţie deosebită trebuie
acordată problemei de asigurare a integrităţii banilor şi valorilor .
            În societăţile pe acţiuni, întreprinderile cooperatiste (inclusiv colhozuri), organizaţiile obşteşti
etc., acolo unde este prevăzut de statut, astfel de revizii sînt efectuate de comisii de revizie. Persoanele
vinovate de nerespectarea disciplinei de casă sînt trase la răspundere conform modului stabilit de
legislaţia în vigoare. Răspunderea pentru respectarea disciplinei de casă este pusă în sarcina
conducătorilor, contabililor-şefi, conducătorilor serviciilor financiare şi casierilor.
           Instituţiile bancare verifică sistematic (nu mai rar decît o dată pe an) respectarea de către fiecare
întreprindere a prezentelor Norme. Controlul respectării prezentelor Norme în organizaţiile bugetare se
efectuează de către organele financiare.
            Organele afacerilor interne verifică, în limitele competenţei lor, întărirea tehnică a casieriilor şi a
caselor anexe, asigurarea condiţiilor de păstrare a banilor şi valorilor. Indicaţiile lor de înlăturare a
cauzelor şi condiţiilor ce conduc la furturi, urmează să fie executate în mod obligatoriu. Prezentele
Norme cuprind domeniul de activitate a casieriilor tuturor întreprinderilor, asociaţiilor, organizaţiilor,
instituţiilor, indiferent de forma lor de proprietate, cu excepţia instituţiilor bancare, care deservesc
clienţii şi întreprinderile de exploatare ale Ministerului Informaticii, Informaţiei şi Telecomunicaţiilor.
          Guvernul la propunerea Băncii Naţionale a Moldovei poate introduce precizări în prezentele
Norme în dependenţă de prevederile legislaţiei în vigoare în republică.
            Normele de efectuare a operaţiunilor de casă în instituţiile bancare care deservesc clienţii şi
întreprinderile de exploatare ale Ministerului Informaticii, Informaţiei şi Telecomunicaţiilor se
elaborează şi se aprobă de Banca Naţională a Moldovei.

13
4. Evidenţă analitică și sintetică a mijloacele bănești în casieria entităților Publice

Subclasa 43 „Mijloace băneşti” conţine grupe de conturi, conturi şi subconturi destinate


generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valută naţională şi valută
străină. Subclasa 43 „Mijloace băneşti” este o subclasă de conturi de activ. În debitul acestor conturi se
reflectă încasarea mijloacelor băneşti, iar în credit – utilizarea acestora. Soldul acestor conturi este
debitor şi reprezintă soldul mijloacelor băneşti existente la finele perioadei de gestiune.
Subclasa 43 „Mijloace băneşti” cuprinde următoarele grupe de conturi:
 431 „Conturi curente în sistemul trezorerial”
 432 „Conturi curente în afara sistemului trezorerial”
 433 „Depozite”
 434 „Casa”
 435 „Sume în drum”
 436 „Acreditive”
 439 „Alte valori şi mijloace băneşti”.
Grupa de conturi 434 „Casa” este destinată generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea
mijloacelor băneşti în valută naţională şi valută străină în casieriile autorităţilor/instituţiilor bugetare.
Contul 434 „Casa” este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează încasările mijloacelor
băneşti în casieria instituţiei bugetare în valută naţională şi valută străină, iar în credit – plăţile mijloacelor băneşti
din casieria instituţiei în baza documentelor justificative întocmite. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă
numerarul existent în casieria instituţiei bugetare la finele perioadei de gestiune
Grupa de conturi 434 „Casa” cuprinde următoarele conturi:
 434100 „Casa în monedă naţională”
 434200 „Casa în valută străină”.
La contul 434100 „Casa în monedă naţională” se reflectă existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în
monedă naţională în casieria instituţiei bugetare.
La contul 434200 „Casa în valută străină” se reflectă existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valută
străină în casieria instituţiei bugetare.
Pentru reflectarea distinctă a mişcării numerarului în valută străină la instituţie registru de casă şi
documentele primare se ţin separat pe fiecare valută.
Contul 434100 „Casa în monedă naţională” se debitează prin creditul următoarelor conturi:
Creditul conturilor Conţinutul operaţiilor
Încasarea mijloacelor băneşti în casierie în
monedă naţională
142310 „Încasări de la prestarea serviciilor cu - de la prestarea serviciilor cu plată
plată”
142320 „Plata pentru locaţiunea bunurilor - din veniturile de la darea în locaţiune a
patrimoniului public” patrimoniului public:
142330 „Taxa pentru închirierea manualelor” -aferente taxei pentru închirierea manualelor

14
149400 „Venituri excepţionale (Compensaţii - din venituri excepţionale (compensaţii primite
primite pentru recuperarea pierderilor din pentru recuperarea pierderilor din evenimente
evenimente excepţionale)” excepţionale)
149900 „Alte venituri ale autorităţilor/instituţiilor - din alte venituri ale autorităţilor/instituţiilor
bugetare” bugetare
351110 „Procurarea mărfurilor” -de la realizarea mărfurilor procurate în cazul
achitării directe
Încasarea mijloacelor băneşti în casierie din
contul creanţelor în monedă naţională:
419210 „Creanţe ale clienţilor din cadrul - ale clienţilor din cadrul sistemului bugetar
sistemului bugetar”
419220 „Creanţe ale clienţilor din afara sistemului -ale clienţilor din afara sistemului bugetar
bugetar”
419410 „Creanţe aferente decontărilor pentru - aferente decontărilor pentru remunerarea muncii
remunerarea muncii”
419470 „Creanţe aferente decontărilor privind - aferente titlurilor executorii
titlurile executorii”
419490 „Alte creanţe aferente decontărilor Încasarea mijloacelor băneşti în casierie din contul
personalului privind retribuirea muncii” altor creanţe aferente decontărilor personalului
privind retribuirea muncii
Încasarea avansurilor în casierie din contul
creanţelor în monedă naţională:
419510 „Creanţe aferente decontărilor cu titularii - aferente decontărilor cu titularii de avans
de avans”
419520 „Creanţe aferente decontărilor cu - aferente daunei materiale cauzate de către angajat
personalul privind recuperarea daunei materiale şi instituţiei
lipsurilor”
419710 „Creanţe privind bursele de studii -aferente burselor de studii studenţilor de peste
studenţilor de peste hotarele Republicii Moldova” hotarele republicii
419720 „Creanţe privind bursele de studii - aferente burselor de studii studenţilor autohtoni
studenţilor autohtoni”
419730 „Creanţe privind bursele sociale - aferente burselor sociale studenţilor de peste
studenţilor de peste hotarele Republicii Moldova” hotarele republicii
419740 „Creanţe privind bursele sociale - aferente burselor sociale studenţilor autohtoni
studenţilor autohtoni”
419790 „Creanţe privind alte plăţi asociate cu - aferente altor plăţi asociate cu bursele
bursele”
419800 „Alte creanţe” - aferente altor creanţe
421000 „Diferenţa de curs pozitivă” Reflectarea diferenţei pozitive de curs valutar în
casierie
Încasarea mijloacelor băneşti în casierie în
monedă naţională:
431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în - din conturi curente în monedă naţională

15
moneda naţională”
431200 „Conturi curente în sistemul trezorerial în - din conturi curente în valută străină
valută străină”
439100 „Timbre fiscale” - de la realizarea timbrelor fiscale
439200 „Tichete şi bilete de călătorie” - de la realizarea tichetelor şi biletelor de călătorie
439300 „Bilete de tratament şi odihnă” - de la realizarea biletelor de tratament şi odihnă
439400 „Tichete de masă” - de la realizarea tichetelor de masă
439900 „Alte valori” - de la realizarea altor valori

Contul 434100 „Casa în monedă naţională” se creditează prin debitul următoarelor conturi:
Creditul conturilor Conţinutul operaţiilor
Plata mijloacelor băneşti din casierie în monedă
naţională:
222710 „Deplasări de serviciu în interiorul ţării” - privind deplasările de serviciu în interiorul ţării
419310 „Avansuri acordate instituţiilor din cadrul - privind avansurile acordate instituţiilor din cadrul
sistemului bugetar” sistemului bugetar
419320 „Avansuri acordate entităţilor din afara - privind avansurile acordate entităţilor din afara
sistemului bugetar” sistemului bugetar
419510 „Creanţe aferente decontărilor cu titularii - aferente decontărilor cu titularii de avans
de avans”
422000 „Diferenţa de curs negativă” Reflectarea diferenţelor de curs valutar negative
519410 „Datorii faţă de personal pentru Plata datoriilor faţă de personal pentru
remunerarea muncii” remunerarea muncii
518490 ”Alte mijloace temporar intrate în posesia Plata datoriilor faţă de personal pentru
instituţiilor” remunerarea muncii
519480 Datorii aferente decontărilor cu personalul Plata datoriilor aferente decontărilor cu personalul
privind deponenţii privind deponenţii
519630 „Datorii privind prestaţiile sociale ale Plata datoriilor privind prestaţiile sociale ale
angajatorilor” angajatorilor
519510 „Datorii aferente decontărilor cu titularii Plata datoriilor aferente decontărilor cu titularii de
de avans” avans
519710 Datorii privind bursele de studii Plata datoriilor privind bursele de studii studenţilor
studenţilor de peste hotarele Republicii Moldova de peste hotarele republicii
519720 Datorii privind bursele de studii Plata datoriilor privind bursele de studii studenţilor
studenţilor autohtoni autohtoni
519730 Datorii privind bursele sociale studenţilor Plata datoriilor privind bursele sociale studenţilor
de peste hotarele Republicii Moldova de peste hotarele republicii
519740 Datorii privind bursele sociale studenţilor Plata datoriilor privind bursele sociale studenţilor
autohtoni autohtoni
519790 Alte plăţi asociate cu bursele Plata altor plăţi asociate cu bursele
519800 „Alte datorii” Plata altor datorii
519900 „Venituri anticipate” Restituirea sumelor primite anterior, trecute la
veniturile anticipate

16
Bibliografie

I. Normele pentru efectuarea operatiunilor de casa in economia nationala a RM, aprobat prin
Hotarirea Guvernului RM nr.764 din 25.11.1992;

II. Ordin cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor
metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar nr. 216 din
28.12.2015

17