Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Obiectivul medical
Sociologia medicală informează asupra proceselor sociale care interferează cu
echilibrul fizic sau mental al indivizilor, aducându-şi aportul la realizarea studiilor de
epidemiologie socială, la studiul concepţiilor despre sănătate, şi al comportamentului sanitar,
în organizarea activităţii sanitareşi elaborarea politicii sanitare.
Obiectivul economic
Sociologia medicală efectuează cercetări asupra costurilor îngrijirii medicale,
consumul de medicamente, cheltuielile individuale şi de la buget referitoare la sănătate,
oferind cunoştinţe utile asupra comportamentelor sociale care influenţează producerea şi
consumul prestaţiei sanitare.
Obiectivul sociologic
Analizând problemele de sănătate, sociologia medicală vizează cunoaşterea societăţii,
domeniul medical reflectând în mod specific comportamentul individual şi al grupurilor
sociale. Studiind raportul sănătate – boală – societate, sociologia medicală încearcă să
dezvăluie acest loc particular al vieţii sociale.
Boala si societatea
Efectele produse de boala intr-o societate anume depinde de tipul societatii respective.
De exemplu, in societatea primitiva, boala insemna pedeapsa dar si mantuire si ea producea
coeziunea membrilor comunitatii si facilita exercitarea controlului social. La greci, omul
ideal era o fiinta armonioasa, echilibrata, doar boala il putea transforma intr-o fiinta
imperfecta asupra careia s-a abataut un blestem.
Crestinatatea va aduce o mare schimbare in ceea ce priveste atitudinea oamenilor cu
privire la boala. Boala era, prin excelenta, o pedeapsa pentru viata dezordonata.
a) Raportul boala-economie este evidentiat, in primul rand, prin aparitia bolilor
profesionale. Prima atestare a acestor boli are loc inca din antichitate, iar prima
lucrare ce trateaza in mod sistematic aceste boli, apare in jurul anului 1700, o data cu
industrializarea. Multe ocupatii de care societatea are nevoie sunt daunatoare sanatatii
chiar si in cele mai bune conditii de igiena la locul de munca. Incidenta bolii este mult
influentata de factorii economici: conditii de locuire, calitatea hranei, accesul la
serviciile medicale. Boala si saracia formeaza un cerc vicios care se adanceste
progresiv.
b) Raportul boala-stiinta-dezvoltarea stiintei medicale s-a produs intr-un ritm lent pentru
ca a depins de dezvoltarea celorlalte stiinte. Progresele medicale au la baza
descoperirile din domeniul anataomiei. Primele descoperiri in domeniul anatomiei
umane au avut loc in renastere, pana atunci fiind prohibita autopsierea corpurilor
umane.
c) Raportul boala-religie- oamenii primitivi percepeau mediul inconjurator ca fiind
guvernat de forte misterioase. Pentru a supravietui ei trebuiaiu sa se supuna unor serii
de rituri si regului sociale. Boala putea fi explicate prin magie. In medicina
babiloniana se considera ca bolile sunt provocate de zei, iar sarcina medicului-preot
era de a interpreta intentiile zeului.
Boala si cultura
Boala este interpretata diferit in culture diferite. Desi boala, modificarea patologica
propriu-zisa este universala, exista totusi o multitudine de boli ce apar doar in anumite
culture. Aceste boli sunt denumite “tulburari etnice”, specifice unei etnii, cum ar fi “amocul”,
o boala psihica din Malayezia, ce se manifesta printr-o furie puternica ce degenereaza in
crima, sau “tarantismul”, o criza asemanatoare cu isteria, care apare pe un fond muzical si in
anumite conditii la femeile din sudul Italiei si din Sicilia.
Diferentele culturale in modelarea sanatatii si a bolii nui se remarca doar la nivel de
culturi ci si in cadrul aceleasi culturi. Au fost avansate 3 ipoteze cu in explicarea modului in
care statusurile prescrise sau dobandite influenteaza starea de sanatate:
1. segmentele sociale mai supuse stress-ului se remarca printr-o sanatate mai precara a
membrilor;
2. starea de sanatate este cea care determina apartenenta la anumite grupuri sociale si nu
invers;
3. mobilitatea sociala este stresanta si solicitanta in sine si din acest motiv ii supune pe
cei “mobile” la riscuri mai mari de boala.
Boala si civilizatia
Cauzalitatea oricarei forme de patologie umana se stabileste in functie de 2 factori:
zestrea genetica a individului ce poate induce boala si mediul fizic si social in care traieste.
Relatia dintre boala si civilizatie este una extreme de complexa. Orice element ce
intervine in viata individului influenteaza predispozitia sa la boala si atitudinea sa vis-a vis de
aceasta.
Konrad Lorenz in eseul “Cele 8 pacate capitale ale omenirii civilizate” considera ca
cele o mari dezavantaje aduse omenirii sunt:
- suprapopularea planetei;
- pustiirea spatiului vital;
- competitia interumana;
- moartea simturilor;
- decaderea genetica;
- sfaramarea traditiei;
- fenomenul de indoctrinare;
- inventarea armelor nucleare.
Concluzii:
Rezultă 4 responsabilităţi esenţiale ale asistentului medical:
- promovarea păstrării sănătăţii;
- prevenirea îmbolnăvirilor;
- restaurarea sănătăţii;
- inlăturarea suferinţei.
Acestea au o semnificaţie de nezdruncinat, pe care se pot structura metode şi programe
indiferent de definiţii, strategii, opinii, metalităţi şi care stau la baza standerdelor peentru un
comportament etic.
In procesul de îngrijire se impune necondiţionat parteneriatul cu pacientul, echipa de
îngrijire ( medic, as.med, medic, infirmieră, etc)
Persoanele îngrijite au nevoie de asistenţi medicali, iar asistenţii medicali au nevoie de
recunoaşterea importanţei activităţii lor de către pacienţi, medici, cât şi de societate.